."u*',+ii *..ffi.6f,,,ffi;qffi. rr':ii*,'i

SOARELEUMBRIT

N.K. IEMISINTraducere din limba englezd

MoNrcR $rnnaN

NEMIRA

Guprins

l tncercareatmpertegitorului.. ..,.... 7

2 Testul vAnitorului 19

3 tncercareafecioarei. ...... 29

4 Nesomn 38

5 Purtitoruldezeciuiala ....... 47

6 Cucerirea 60

7 Umbra ....... 73

8 Otrava. ....... 87

9 Curtarea 93

10 Sonta-i. .......102lL Trddarea ......110L2 Al doileatest. ........ II913 Rngazul .......t2814 Merik-ren-aferu. ......13815 Ochemarelaarme ....15016 Preplunuitmpirtiqitor.. ....15517 OnegocierelasAnge ...1.6618 Onegociereatdcerii. ........17619 Snlbaticii ......184

20 Momeala..... .......1932L Capcana ......20522 Retragerea.... .......2L323 Negociereamagiei. ....22624 Moptenirea.... ......23725 Negociereasuferinlei ........24826 inviqdrcrul ... .......25727 Yisbndcuochiideschiqi ......26928 Milr. ...27729 Protectorii... .......28430 Numeledesuflet. .....29631 Cogmarul ..... ......30832 Moartea .......31.633 Invitalia .......33234 Bocetul . ......34035 Linigtea ...... .......34936 Mo9tenirea.... ......36237 Ci',peteniarizboiului ........37538 Tainele .......38739 incepe rizboiul ... ....39640 Alianla .......4074l PacesfirAmate. .......41842 intoarcerea ... .......43I43 Bdtdliacirnii. ........44344 Be6liasufletului ......45745 BfiebasAngelui .......47546 Prinpl Apusului de Soare . . . . 480

47 Oslujitoareapdcii ....496

Glosar ........505Mullumiri. .... 513

1

incerca rea im pd rt6gitorul ui

Existau 256 de locuri unde cineva s-ar fi putut ascunde in pro-

pria carne. Soldatul care-gi dtdea sufletul sub mAinile lui Hanani

dispiruse iute, glsindu-gi adxpost undeva in adAnc. Ea-i scotocise

inima, creierul gi mdruntaiele, degi sufletul poposea in acele organe

mult mai nr decit igi inchipuiau muritorii de rAnd. Ii cercetase

gura gi ochii, pe acegtia din urmn cu mare grija. intr-un tArziu, inspatele unui lob al ficatului, ii descoperi urma sufletului gi se lud

dupi ea pAni cind ajunse intr-un vis cu ruine adumbrite.

Mormane de pietrig se iveau sumbre dintre celurile amurgului,

constructii sferAmate, atit de masive, tncAt gi o singurd clrimidi ar

fi depnqit in inallime un om, forme atitde stranii, tncAt nu le price-

pea scopul. Un palat? Un templu? Origicum, ascundeau ceva. Sub

talpile sale, praful sclipea mai ceva decAt mica. Fiecare pas starnea

un milion de stele. Avu grijn si le ageze pe toate la loc in urma ei.

Pentru a.l gdsi pe soldat, Hanani trebuia si se obignuiascd, inainte

de toate, cu imprejurimile. Nu-i venea greu si-gi foloseasci voinla

pentru a pune ruinele in ordine. Pur gi simplu se ghemuise ca siatingd pdmAntul. Firigoare de ichor de vise, de un galben-aprins,

strilucitoare, se scurserd din vArful degetelor ei gi plutiri Pentru o

8 N.K. JEMISIN

slipi deasupra plmAntului, inainte de a dispirea in el. Dupn numaio clipi, praful se innlqa in aer penrru a sigila piatracripati: vesti-torul schimberii. Apoi pdmAntul se cripd 9i solul r. rg,rd.ri, in timpce cdrdmizile uriage se indreptard gi porniri sdzboarespre cer,lm-binandu-se zgomoros penrru a da nagtere coloanelor gi zidurilor.Pretutindeni in jurul ei, daci s-ar fi hotdrit si priveascr, se conturaul ora$ monstruos, profilandu-se ameningdtorpe cerul inclinat. tnslcand oragul se termini cu rotul, ea se ridicr gi porni la drum fara ase uita in jur. Avea lucruri mult mai insemnate de fecut.

- Dureazd, mai mult decAt ar trebui.- Rana este pe vindecate.

- Nu ne ajuti cu nimic daci el moare.- Nu va muri. Se afle in grija ei. privegte.

Dupi ce trecu de o arcadi din piatri,Hanani se opri qi se risucipe calcAie ca s-o cercet eze. Arcada era cit un stat de om, singurullucru cu propo4ii firepti ln peisajul de vis. Dincoro de ea se i]rtin-deau aceleaqi umbre care inviluiau totul ca intr-un giulgiu... Nu.Umbrele deveneau mai intunecate aici.

FurigAndu-se cu griji, tot mai aproape, Hanani incerci sd treacipe sub arcade.

Umbrele o impinserd inapoi.I9i imaginn iluminarea.Umbrele se adAncirl.Dupi ce chibzui o clipi, cheml in ajutor durerea, frica gi furia,

tnconjurandu-se cu ele. incrpiganarea umbrelor se topi, iar sufletulsoldatului igi recunoscu perechea. Trecand pe sub aicade,Hananise trezi intr-o gridi nd. interioard., dintr-acele a care ar fi trebuit serdcoreasci inima oricirei case. Din nefericire, cea de aici era moartl.Privi imprejur, ferindu-se de palmierii indoiji, cu frunzadespicati,,gi de lacrimaJunii, ai cirei lujeri se uscaseri gi se incrunti cindvdznstraturile de flori zdrobite. observr imediat ceva dincolo de ele: tninima grddinii, ghemuit gi doborAt de durere, zicea soldatul.

Oprindu+e o clipd, Hanani iqi tndreptd din nou atenqia spretdrAmul depteptirii.

- Dayul Voi avea nevoie, curAnd, de mai multi fiere de vise.

soarele umbrit J

- Dq Hanani... Aae, adid irnpnrtigitor-invelecel.Hanani reveni in grldina ascuns5. din vis. Soldatul zdcea as ge-

nunchii la gurd. tgi cuprinsese umerii cu bragele, parcd pentru a-gi

mai alina suferinla. Din pAntecul spintecat i se revirsau malele. Nuzdrea nimic dincolo de ele, afard de cordonul ombilical perfid,

care-i lega pe amAndoi.

Moartea, gldsui aer'ul din jurul lui.

- Nu aici, petilionarule, rispunse ea. Acesta-i tirAmul umbre-

lor. Existi locuri mai bune ln care sn-1i dai sufletul.

El nu se urni, tAnjind iarIgi dupi moarte. Ea se impotrivi din

nou. Amintiri,ii oferi ea, pentru a-l ademeni.

Nelinigtea rdbufni in rotocoale reci, alb-violet, inviluind loculgi dAnd nagtere unei noi siluete. Un alt berbat, mai bdtrAn, cu o

barbdcaa celor cu sAnge nordic. Purta haine de soldat, dar se vedea

clar ci avea un rang mai inalt decAt al soldatului lui Hanani. Si fifost neam cu el? Poate un maestru? Un iubit? Oricum, cineva drag,

nu incipea indoiala.

- S-a dus, qopti soldatul. S-a dus fera mine.

- Fie ca Ea sil odihneascl ln pacea Ei pe veci, rosti Hanani.

intinzAndu-gi mAinile de-o parte gi de alta, i9i plimbd ugurel de-

getele prin inelul de ceali. in urma atingerii, fire rogu-aprins, deli-

cate, se amestecau gi fremitau, nlscAnd aburi albi.

-Dar ce face, foloseqte gi mai multi fiere de vise? CurAnd o sd, A -fs vramanalara ea.

- Atunci ii vom mai da. Ticaloqii din degert aProaPe ci l-au

tiiat in doui, la ce te a$teptai?

Soldatul lui Hanani gemu gi se incovoie qi mai tare, in timp ce

firele ro;ii izvorau din pereli gi piereau absorbite de pielea lui.Brusc, celurile pAlpAird, ndluca soldatului berbos topindu-se pre-

cum umbrele. Se ivird alte priveligti tn loc, pdtrunzind unele in-

tr-altele gi pelind cu fiecare risuflare. O cornigd tnsinguratd pe un

zid. Un antrenament cu spada. Un pat de cazarmd. O barjd pe rAu.

Hanani indemni amintirile si continue, strecurAnd sugestii

tainice 9i dirijAndu-le astfel pe alte cd,i. Cei dragi. Viapa. Scenele se

schimbari pentru a-i cuprinde pe soldatul berbos, dar gi pe allii,

10 N,K. JEMISIN

desigur, camaraziipetigionarului sau cei din aceeagi casrd. Radeau,vorbeau giqi vedeau de treburile lor zilnice. tn ,rr.-. ce fanras-mele curgeau lenr una dupd,alta,Hananise intinse gigi vart cu grijamAna tn rana care il mistuia lacom pe birbat. prima atingeie iipricinui o durere nducitoare in tot bragul, ca o lovituri ,e.", in_grozitor de rece! Icni gi se lupti cu nevoia de a gipa, iar degetele iitnqepeniri, ii inghegard, apoi ii crdpard...

Nu. Rosti silabele numelui ei de suflet in minte qi un val lim_pede trecu peste ea. IJn semn ci totul era doar un vis, iar ea, std-pAna lui. Aceastd durere nu-i a. ft7ea. CAnd tgi rrase mAna inapoi, ovdzt nevdtdmatd,.

insa barbatul nu se simgea mai bine, suferinla il inghigea pugincAte pufn. Se concenrrd din nou asupra imaginilor g j,e^ otavernd.Petilionarul nu se afla acolo, degi cel indrdgit gi mort gi alqi cama-razi se zdreauiniuntru, hohotind gi ingAnAnd un cAntec desfranat.o nilucd periculoasi, intui ea pe neagreprare. petigionarul fuseserinit in timpul unui arac, iar barbatul drag lui, ucis. Habar nu aveadacd gi resrul camarazilor cdzuserd.pradi mo4ii. Daci da, atunciceea ce incerca sd faci nu i-ar fi putut decat inteqi pofta de moarre.

Nu avea incotro. Trebuia sI incerce.- De parcd aivrea dinadins s-o vezi cum gre$e$te, yehamwy.- Bineingeles ci nu. consiliul nu doregte decat si fie sigur de

harurile ei.

- rar in cazulin care consiliul ar gtiun lucru despre timdduire,acela ar fi...

- Ce-i cu zgomotul asta?

- Nu sunt sigur. Vine dinspre alcovurile dezeciuiale.Dayu? Estetotul in ordine, baiete?

Neatengia poate fi primejdioasi, chiar fatald,,in narcomanpie.cilduzindu-gi gandurile spre datoria sa, Hanani reconsrrui scenadin tavernd tn jurul soldatului. camaraziiiui incetarl si mai cantegi se intoarseri spre el, intAmpinAndu-l cu salutdri, aduceriaminte gi pocale pline ochi cu bduturd.

- Berea srrilucea roqiatici in lumina visului. ln spatele lor, Flananificu in aga fel ca niluca soldatului barbos se se risipeasci in linfute.

sDerele umbrit

- Asculti, ii zise ea petilionarului. Camaraziitdi te a$teapti.

Nu te duci cu ei?

Birbatul gemu, se sdltd in picioare gi porni spre tovarisii sni de

arme. IJn vAnt puternic strdbitu peisajul din vis, miturAnd oragul

gi umbrele. Hanani igi uni voinga cu a soldatului 9i grndina dispirurotindu-se, umbrele sale fiind, dintr-odatd, inlocuite cu lempile

strilucitbare gi perelii tavernei. lnsx locul unde zicuse berbatulrrmase, fiindcd durerea incd il mai lega cu putere de el. Nevoiti,Hanani atinse marginea spadului micaorAnduJ, prefdcAndul intr-osferi de sticle mici, atdt cit si incapi in palmi. Soldatul se uitd cujalelaWanani gi strAnse sfera miculi la piept, insd nu se impotrivicAnd Hananiii retezi, magele, lasAnduJe si cadi liber, distrugAnd

astfel legdtura dintre "1.

ii tipi capitul retezat ce atarnade burti gi

acesta dispiru, la fel ca gi rana insdgi. In cele din urmd, invocihainele, care se amestecaserl inceqogate inainte ca mintea lui si ledea forma unui guler cenugiu-agat gi a unei fustanele purtate de

gdr zlle origenegti guj aareene.

Soldatul o salutd scurt din cap, apoi se intoarse lacamanziisdi.Acegtia il inconjurard, tmbrlqfuXndu-l gi incepuri sn plAngI cu to-

1ii. Acum nu se mai aflain primejdie gi el trebuiau si ii mulp-meascl c5-l ficuse din nou intreg, in trup 9i tn suflet. Sunt

imp,irt,iSitor acum!

Dar nu, aceasta era doar o presupunere. Dacd.trecuse peste in-cercareade a deveni r'rr, -"*bru deplin al Caii tmplrtSgitorilor,asta era o chestiune hotdritd de fralii ei de cale, iar Consiliul o

adeverea, fdrd. a gine seama de cAt de bine se descurcase. Ar fi fost

o nebunie sd-qi scape emoliile de sub control in timp ce rdmAnea

in starea de vis. Nu avea de gAnd sd se nenoroceasci fecAnd o gre-

geald copilareasci. Agadar, cu un suspin adinc,se concentri gi mai

mult, descdtugAnd visul soldatului gi urmdrind firulde un rogu-stins,

care-iva aduce sufletul inapoi spre propriul locag de carne...

... tnse ceva ii zdruncrndgAndurile con$tiente.

Se opri, incruntAndu-se. Lumea plismuitd din Ina-Karekh se

aflain urma ei, de parcd, asemenea lucruri ar fi avut vreo direclie.

Hona-Karekh, terAmul degteptirii, se gisea inainte. Forma sa din

t1

12 N.K. JEMISIN

vis deschise ochii pentru a descoperi ci se afla intr-o imitalie cuumbre cenugii a tdrAmului real, unde incordareagi migclrile agitatecare umpluserd Sala BinecuvAntirilor cu doar cAteva momenteinainte incetaseri brusc. Stitea lAngI podium, la picioarele mariistatui din piatri-de-no apte aHananjei, insi petilionarul ei plecase.Mni-inh gi Invigdtorul Yehamwy, care veniseri sd supraveghezelncercareaei de foc, se retriseserl la rAndul lor. Sala era ticuti $ipustie. Nimeni, tn afard, de ea.

TarAmul dintre degteptare gi visare. Hanani se tncruntl. Nuplinuise sd se opreas cd. aici. ConcentrAndu-se, scotoci din nouumblikehul sufletului ei, pentru a termina cdldtorjainapoi sprelumea reald, apoiincremeni, arzindceva. Acolo . L|ngd,alcovurilede zeciuialir, unde tnvtpeceiitmpirtigitori 9i aco[fi extrigeauvisele din mintea credinciogilor adormigi. IJn suner slab, grav,necunoscut. Piatri mdcinati?

Ori risuflarea vreunei fiare uriage, grele.

- Hanani.Nimic din ce apdrea intre cele doui tdrAmuri nu era adevdrat.

Spagiul dintre visare gi deqteptare apa4ineaneantului. Acolo, su-fletul putea pluti fnrn a ayea de ce si se agale, nici peisaje, nicisenzagii, nici mdcar conturul unui gAnd. Un loc in care puteaifoarte u;or s5-1i pierzi mingile. Cu ajutorul numelui ei de sufletgi al antrenamentului, Hanani se simgea in sigurangd, pentru ceinvlgase, cu muh timp in urml, si ridice o pavdzd,tn jurul ei -Sala-Umbrei in acest caz - oride cAte ori cilatorea. TotuEi, ocoleaspaliul pe unde se ficea trecerea daci reugea, pentfu ci numaiColectorii pureau navigaprin el cu uquringd. O ingrijora cd se

trezise aici fere sd vrea. UitAndu-se printre gene spre alcovurise tntrebi dacd nu cumva uitase vreun pas atunci cAnd il vindecasepe soldat. Fdcuse oare ceva riu cAnd plecase din Ina-Karekh? Erala mijloc viaqa unui om, avea datofiasi fie atenti la orice detaliu.

- Hanani. Timeduirea s-a rerminat. Aratd-te.Ceva se migca in aerul incremenit de lAngd deschiderea unui

alcov. Din spatele uneia dintre coloanele impodobite cu flori aleSdlii, care o impiedica sd vadi clar. Percepu hotdrAre gi fo4i, un

6tlarele umbrit

val de rdntate ce cre$tea lent gi care mai tntAi o necdji, pentru ca

apoi s-o ingrozeascl...

- Hanani.Sala-Umbrei se cutremurl cu totul, dupi care deveni streluci-

toare gi se umplu de oameni, pilnvrigeli qi murmure. Hananirespiri profund, clipind cAnd sufletul i se reintoarse tn propriacarne. TerAmul degteptirii. Mentorul, afl,atlingd, ea, o privea cu

o expresie ingrijorati.- Mniinh-frate. A fost ceva...

Ea clltini nedumerite din cap.

- Nu terminasem.

- Ai ficut destul, tnvilicel, se auzi un glas tiios.Yehamwy, un lnvijitor vhjos, ce incepuse sd cheleasci din pri-

cina vArstei, stltea in picioare lingd, zona de timlduire, uitAndu-se

la ea furios. tn frg" "i,

p" ,rrrrrl dirrrr" divanele de lemn pregititepentru audienple tmpartlqitorului, soldatul lui Hanani zdcea cu-

fundat tn somnul adAnc al celor care tocmai se vindecaserS. Hananise gribi si-i scoatd fegele ca sd-i verifice burta. Pielea plrea neatinsd

gi fere cicatrici, degi incd murdard de slngele gi mizeria scurse inaintede timiduire.

- Petiqionarul meu e bine, zise ea, ridicAndu-gi privirea spre

Yehamwy, nedumeritd.

- Nu despre el e vorba, Hanani.Mni-inh se lxse pe vine lAngi divan gi-gi puse doul depete pe

pleoapele soldatului, ca sd cerceteze mlrnca lui Hanani. Inchisepentru o clipd ochii, care se mfucard rapid pe sub pleoape.

Apoi ofti $i se intoarse.

- E bine, intr-adevdr. Am sd poruncesc sd fie chemat cinevadin casta lui ca siJ ducd acasi.

Mai pulin nedumeritl acum, Hanani privi in jur, in Sala Bine-

cuvAntlrilor, gi se incrunti. CAnd incepuse si se ocupe de soldat,

Sala era plind, zumzdind de vocile celor venili sd-gi diruiascl ze-

ciuiala lunard sau sI ceard qutorul Hetawei, ori doar si gadi pe

agternuturile din paie, printre florile de lacrimaJunii, gi si se roage.

Razele de soare inci se mai strecurau prin ferestrele inalte, cu vitralii

13

14 N,K. JEMISIN

frumos colorate, insi acum, in sald, rdmdseseri doar cei aflagi pepodium, aldtrri de Hanani gi un grup de tmpen4itori 9i de Santi-

. nele, ce zdboveau chiar lAng5 un alcov de zeciuiald..Chiar in locul in care eavdzuse ceva, cindse aflase in spagiul

dintre tdrAmuri. Fqarte ciudat. $i era mult prea devrem" ca orel.pentru muritorii de rAnd ale Salii si se fi incheiat.

- Hanani n-a avut nimic de-aface cu asta, zise Mniinh.Hanani tresiri surprinsi cind auzitonul teios din vocea men-

torului ei. Mni-inh il privea cu furie pe tnvigdtorul yehamwy.

- Beiatul ii aducea zecirsieli, spuse yehamwy. E limpede cd-iimplicatl.

- Cum?

Era prea adincite in vis ca si bage de seami micar ceva.- Biiatul avea doar treisprezece ani. il fermecase sd-i aduci

umori, ca un tnvdjicel aderrerat.

- $i ce daci? $tii 9i tu la fel de bine ca mine cd permirem aco-lijilor sd care umori ori de cAte ori dovedesc cd. auhar!

Consilierul clitini din cap.

- Uneori nu sunt indeajuns de pregntigi. Aceasri intAmplareeste urmarea de netdgdduit a folosiriiferade mdsurd a umorii decitre invigicelul teu...

Mniinh se imbilogd.- Nu-mi amintesc ca tu sdfi trecut incercarea tmpirtigitorilor

de fiecare dati gi in fiecare punc al lui, yehamwy.

- gi doringa baiatului de a-i fi pe plac? Nu trebuie se fii tmpdr_tfiitor ca sd ingelegi asta. A urmar-o pretutindeni ca un cdpellm-blinzit, gata sd.faci orice penrru a-gi spori ingamfarea. Gata chiargi sd incerce un ritual de narcomangie dincolo de priceperea lui.

Hanani ii inqepeniseri genunchii in timpul tdmiduirii, in po_fida pernei pe care strtea. se strddui, nesiguri, se se ridice in picioare.

- Vd rog...Cei doi berbagi tdcurd,,uitAndu-se la ea. pe chipul lui Mni-inh

aplru pe neagreptare o expresie miloasi. Asta o inspiimAntd, pen_tru ci exista un singur biiat despre care puteau vorbi ei.

- Te rog, Mni-inh-frate, spune-mi ce s-a intAmplat cu Dayu.

roErele umbrit

Mni-inh ofte qigi trecu mlna prin pir.- in alcorr.rrile de zeciui ald s-apetrecut ceva neplecut, Flanani.

Nu gtiu... Nu-i...Yehamwy ir retez\ vorba cu un gest neribditor.

- Ar trebui sd Etie ce nenorocire a pricinuit. Daci tu chiar

socoli ci e indreptdqiti sI alungF,.tmpnrtdgitor, n-o mai cocoloqi.

Se intoarse spre ea gi, pe chipul lui, Hanani citi amiriciune,

"'-t'l;xT3'ffi r de zeciuiale e morr, tmpertaqitor-invdlicel. La

l'cl qi acolitul Dayuhotem, cel care te aitta.Hanani igi ginu rlsuflarea 9i privi spre Mni-inh, care incuviinli

sumbru cu o migcare din cap.

- Dar...Nu reugea si-gi giseascd cuvintele. Urechile-i giuiau, ca 9i cum

vorbele ar fi fost rostite prea tare, degi nimeni n-ar ti indrdznit sd

strige in sala Hananjei, la picioarele statuii Ei.Hanan1apreluia pacea.

- C... cum? A fost o procedurd simple. Dayu a mai ficut asta

inainte, de multe ori, gtia togi paqii, chiar dacdera doar un copil...rJn zvipdiat de copil, un pozna$ vesel, pe cAt de sAcAitor, pe

atit de incAntitor. Nu gil putea inchipui mort. Dupd cum nu-qi

putea inchipui Soarele incetXnd si mai striluceasci.

- Nu gtim ce s-a intAmplat, spuse Mni-inh.ti arunce o privire strivitoare consilierului, care incepuse sr

vorbeasci.

- Nu;tim.L-amauzitflpAnd 9i, cAnd ne-am dus la alcov, i-am

gisit pe el gi pe purtitorul de zeciuiall, feri suflare. Ceva trebuie

si se fi intAmplat in timpul zeciuielii.

- Dar Dayu...Glasul i se stinse dupi ce-i rosti numele. Mort. Vederea i se

inceqogi. tgi pnt. palma la gurd, ca qi cum ar fi incercat sr alunge

oroarea din mintea et. Mort.

- Trupurile vor fi cercetate, rosti Mni-inh apisat. Existi nar-

comantii care pot fi fecute chiar gi dupi ce umblikehul este tetezat

gi care ar putea oferi unele rispunsuri. PAnd atunci...

l5

N.K, JEMISIN

- Deocamdatd,, zise Yehamwy, cu puterea datd de ConsiliulCiilor, ii poruncesc tnvipicelului-tmpertAqitor Hanani si nu maiincerce arta tdmiduirii ori a narcomanqiei, pAni cAnd nu aflemr ezrtltatele ce rcedrii.

Se intoarse spre una dintre Santinelele imbrlcate in negru, carepdzeat u9a dinspre Hetawa. Santinela ii privi cu respect.

- Santinela Mekhi, si-i limuregti gi pe f.ra1li tdi in aceastiprivinld.

Santinela, pe al cirui chip serios nu se purea citi nimic, incu-viinqd scuft din cap.

Dayu murise. Flanani se holba la Yehamwy, nemaifiind instare se gAndeasci. Dayu murise gi lumea se incovoiase, cipitAndo formi de nerecunoscut. Hanani ar fi trebuit si se plece cu mAinile intinse pentru a-gi exprima smerenia gi pentru a ardta cd ac-

ceptase hotdrireaConsiliului. $tia cd nepurinfa ei de a se migca ilva pune pe Mniinh intr-o lumind proasrS. Ea insd conrinui si se

holbeze, impietriti, in pofida tncrunrirurii consilierului.- E de datoria impirtegitorilor sd-i pedepseasci pe ai lor, spuse

Mni-inh.Vorbise incet, cu blAndepe, tnsi Hanani simgea mAnia inibuqiti

din glasul mentorului ei.

- Atunci fa-gt datoria, se rdsti Yehamwy.Privind-o at rdceald.pe F{anani, Yehamwy se rlsuci pe cilcAie

9i plecI.Hanani se uiti spre mentorul ei, care rdmdsese nemiscat, clo-

cotind de furie, aruncAnd o ciutiturd feroce in urma consilierului.Pdrea cd. pune la cale ceva primejdios. MAnia lui se mai potolicAnd i9i cobori ochii asupra ei. Hanani citi in lumina lor aritcompitimire, clt gi resemnare.

- Imi pare riu, spuse el. Munca ta cu petilionarul a

cusur. Nu-mi pot tnchipui cd fragii nogtri de cale te vorfost flrerespinge

din aceastd pricini, dar...Chipul i se intuneci. $tia politica Hetawei mai bine decAt Hanani.Acesta nu e viitorul pe care mi l-am inchipwit, cuged o parte din

ea, in vreme ce restul sufletului vibra, snltAnd zbuciumat intre

tosr€le umbrit 'li

tlrrrere qi neincredere. Nu se intimplA a$a ceoa,. Se stridui sd facd

rr pleclciune peste bralul intins, dat acestaii tremuri puternic'

- Da, Frate.

ii atinse mAna din nou.

- L-ai indrigit pe beiat. Lasi-mi si chem un Colector.

Promisiunea picii daruita de un Colector o ademenea, insd

l.tov^raamareciunii copleEi orice dorinll. igi pierduse cel mai drag

prieten din Hetawa gi, dupl cum stdteau lucrurile, avea toate gansele

srt il urmeze. Nu voia niciun fel de pace. Vreau sdfie totwl ca inainte.

- Nu, se impotrivi ea. Mullumesc, Frate, dar aq prefera si ri-

rnAn singuri acum. Pot..'

Se chinui sI rosteasci urmitoarele cuvinte.

- Pot sil vid Pe DaYu?

Mni-inh govii o clipi inainte de a rlspunde. Atunci Hanani

pricepu cd, ceva riu se Petrecuse cu trupul, lui Dayuhotem'- - E doar un invelig, Flanani, rosti el blAnd, pe un ton cAt mai

convingitor. Sufletul lui a plecat. Nu te mai chinui'

DacI Mni-inh nu voia ca ea si vadl trupul insemna ci Dayu nu

murise in pace. Un suflet care piereain durere sau teamd ilungea

in tlrAmurile umbrelor, in salbeticia intunecatl din Ina-Karekh,

unde avea si sufere vegnic in mijlocul co;marurilor nesfArgite' O

soartdtemuti de toli cei ce I se inchinau ZeigeiHananja

TremurAnd ca o fntnzd", Hanani se tAri pindla o bancd din

apropiere, pe care se pribugi. Simlea nevoia sI se ghemuiasci in

Grxdina Apei 9i sn plAngi in hohote o zi 9i o noapte'

Mniinh ii deslugi gAndurile.

-Hanani,tncepu el, dupi care glasul i se frAnse.

impnrtdgitorii erau pregltili si dlruiascd alinare dupi un necaz

^^r",/^rnu aveau harul Colectorilor. Alinarea se bizuia pe vorbe,

adeseori lipsite de efect. Hanani nu mai simlise niciodatl atAt de

clar neputinta atfiren mentului.

$i d,ac,i ino,ipdtorul Yehamry a"uea dreptate? goPti un glas slab

din mintea lui Hanani. Dacdmoartea gi osAnda veqnici a lui Dayu

fuseseri pricinuite de ea?