Catre Agentia pentru Protectia Mediului Timisoaraapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş [email protected], www.amhmediuexpert.ro

1

Catre Agentia pentru Protectia Mediului Timisoara

Referitor adresei de completari (nr.1398/27.02.2013) la Studiul de Evaluare

Adecvata pentru “Amenajare piscicola si de agreement prin excavare

agregate naturale” propus a fi amplasat in extravilan loc. Dragsina, com.

Cheveresu Mare, jud. Timis, titular SC SITE CONSTRUZIONI SRL.

1.Clarificarea perioadei de realizare a proiectului: 8-10 luni (pag. 9)-36

luni (pag. 19) si in ce perioada a anului nu se fac lucrarile cuprinse in proiect

(pag. 108).

In tabelul 1.1. se regaseste perioada de implementare a proiectului.

Tabelul nr. 1.1.

Eşalonareaăperioadeiădeăimplementareăaăproiectului Nr.

crt.

Denumireăetap ădeăimplementare

Responsabil Perioada Sursa de

finanţare

1 Lucr riădeădeschidere Titularul proiectului

6 luni Surse proprii de finan are

2 Lucr riădeăpreg tire Titularul proiectului


3 Lucr riădeăamenajareăpiscicol ăşiădeăagrement,ă

populareăcuăpeşti

Titularul proiectului


Total 36 luni - Amenajarea ecosistemului acvatic NU se va realiza în perioadaădeăcuib rit

şiădeăieşireăaăpuilor (mai-iulie).

2.Descrierea spatiului de depozitare pentru solul vegetal decapat

prezentat la pag. 11 cu precizarea pozitionarii acestui amplasament fata de ariile

naturale protejate.


2

Spatiu amenajat inseamna o suprafata de teren nivelata (nu betonata!), afectata

deja de lucrarile de la Statia de sortare-sp lareăaăpietrişuluiăşiănisipului, care se afla in

imediata vecinatate a amplasamentului nostru, situata in perimetrul ariei naturale

protejate. Volumul se sol decapat va fi depozitat temporar, pana cand va fi folosit din

nou la taluzarea amenajarii .

3.Descrierea realizarii amenajarii piscicole din punct de vedere al

popularii cu peste (procurarea materialului biologic, popularea, urmarirea

speciilor, etc.)

Materialul biologic achizi ionată înă vedereaă popul riiă vaă fiă înso ită deă ună

certificatăsanitarăveterinarăcareăvaăatestaăstareaădeăs n tate.ăMaterialulăbiologicăvaăfiă

procurat din unitati specializate autorizate in acest sens.

Achizi ionareaă materialul biologic (Sander lucioperca – Şal u; Cyprinus

carpio – Crap; Carassius gibelio – Caras; Ctenopharyngodon idella - Amurul alb;

Aristichthys nobilis – Novac; Hypophthalmichthys molitrix – Sânger) se va face în

baza unei norme de populare.

Stabilirea normelor de populare a bazinului cuăpeştiădeăvârsteăşiăspeciiădiferite

Prină realizareaă unoră densit iă optimeă laă ha,ă corelat ă cuă oă bun ă furajareă seă potă

ob ineăproduc iiăridicateădeăpeşteăpeăunitateaădeăsuprafa .

Înă vedereaă valorific riiă tuturoră resurseloră troficeă dină iazuriă şiă heleşteieă au fost

elaborateămaiămulteămetodeădeăpopulare,ăcumăarăfi:ăpopulareaăsimpl ă(seăpopuleaz ăcuă

peştiă dină aceeaşiă specieă şiă deă aceeaşiă vârst ),ă populareămixt ă (populareaă seă faceă cuă

peştiă dină aceeaşiă specie,ă dară deă vârsteă diferite),ă populareaă suplimentar ă cuă specii

paşniceă (peă lâng ă speciaă deă baz ă seă introducă lin,ă carasă argintiuă sauă v duvi ),ă

populareaăsuplimentar ăcuăspeciiăr pitoareă(peălâng ăcrapăseăcrescăspeciiăr pitoareăcumă

arăfi:ăşal ul,ăştiuca,ăp str vulăcurcubeu,ăcega,ăcoregonulăşiăaltele).

Populare bazineloră cuă puietă areă şanseă deă reuşit ă cândă densitateaă acestuiaă esteă

corelat ă cuă suprafa aă bazinuluiă şiă cuă surseleă deă hran .ă Num rulă deă aleviniă dintr-un

bazinăpoateăfiăstabilitădup ărela ia:

S x P x 100 N =

G x p


3

în care:

Năţănum rulădeăalevini,ăînăbuc.;

Săţăsuprafa aăinundat ăaăbazinului,ăînăhaăsauăm2;

Păţăproduc iaădeăpeşteă(mediaăproduc ieiădeăpeşteăpeăhaăînăăăăăăăultimiiă3ă- 4 ani),

în kg/ha;

G = greutatea medie laăcareădorimăs ăajung ăpuietulătoamna,ăînăkgăsauăg;

păţăpierderiădeăpuietăînăperioadaădeăcreştere,ăînă%.

Pierderileăînădecursulăprimuluiăanădeăcreştereăsunt:ă icreănefecundateă10ă - 20%,

iar fecundate 10 - 30%, alevini 80 - 85%, puiet 50 - 60%.

În general normeleădeăpopulareăprev dăintroducereaăaă40000ă- 50000 alevini/ha

înă bazineleă bazateă peă nutri ieă natural ă şiă 100000ă - 150000 alevini/ha în bazinele în

care se distribuie furaje.

Pentruăcreştereaă crapuluiădeăvaraă II-aăşiăaă III-a norma de populare în bazinele

nefurajateăsuplimentarăseăpoateăstabiliăcuăajutorulăurm toareiăformule:

S x P x 100 N = (G - g)(100 - p)

în care:

Năţănum rulădeăcrapiălaăha;

Săţăsuprafa aăbazinului,ăînăha;

P ţăproductivitateaănatural ămedieăaăbazinului,ăînăkg/ha;

Găţăgreutateaămedieăaăpeşteluiătoamna,ăînăkg;

găţăgreutateaămedieăaăpeşteluiălaăpopulare,ăînăkg;

păţăpierderiăînăperioadaădeăcreştere,ăînă%;

100ăţăcoeficientădeăcorec ie.

Popularea mixt ă cuă peştiă dină aceeaşiă specieă dară deă vârsteă diferiteă seă aplic ă înă

scopulăfolosiriiăcâtămaiăcompleteăaăbiomaseiăşiăpentruăsporireaăproduc ieiăpiscicoleăpeă

bazaă hraneiă naturale.ă Înă iazurileă şiă heleşteieleă cuă vegeta ieă acvatic ă submers ă

suficient ă(pentruărefugiulăalevinilor)ăseăpotă introduceăC1+ăşiăpuietădeăcrapăînăvârst ă


4

deăcircaă20ăzileă (s ăcânt reasc ăpesteă0,5ăg).ă Înăbazineleăbogateă înăhran ănatural ă şiă

careădispunădeăsuprafe eăîntinseăşiăsuntăpu inăadânciăseăpotăcreşteăînăamestecăC1ăşiăC0.

În cazul popul riiăcuăpeştiădeăvârsteădiferite,ădensitateaălorălaăpopulareăoăputemă

stabili astfel:

S D = N

în care:

D = densitatea la populare, în buc.;

Săăţăsuprafa aăbazinului,ăînăha;

N = num rulădeăpeştiăînăbazin,ăînăbuc.

Înăscopulădetermin riiănum ruluiădeăpeştiăseăcalculeaz ămaiăîntâiăgreutateaătotal ă

peă vârsteă (înă kg/ha),ă careă seă raporteaz ă laă greutateaămedieă individual ă (seă stabileşteă

prin corelarea a 15 - 30ă exemplare)ă aă peştiloră fiec reiă vârste.ă Prină însumareaă

rezultateloră ob inuteă pentruă fiecareă vârst ă seă stabileşteă num rulă totală deă peştiă dină

bazinul respectiv.

Înăgeneral,ăînăcazulăpopul riiămixteăputemăaveaăînăvedereădateleădinătab.ă1.

Tabelul 3.1.

Densitatea crapului de vârste diferite (exemplare/ha)

Categoria Vârsta pestelui bazinului 1 an 2 ani 3 ani Nefurajat 300 - 700 150 - 300 200 - 300 Furajat 1500 - 1800 500 - 800 200 - 300

Înăceeaăceăpriveşteăpopulareaăsuplimentar ăcuăspeciiăpaşnice,ăorientativ,ăseăpoateă

specifica faptulăc ăraportulăîntreăcrapăşiălinăpoateăfiădeă1/1,ăîntreăcrapăşiăcarasăargintiuă

1/1 - 2ăşiăîntreăcrapăşiăv duvi ădeă2/1.ă

Înă cazulă popul riiă suplimentareă cuăCtenopharyngodonă idellaă seă introducă circaă

400 exemplare de 1 - 2 ani/ha, 200 exemplare de 2 - 3 ani/ha sau 50 exemplare de 3 -

4 ani/ha.


5

Acesteăraporturiăseăstabilescăînăfunc ieădeănaturaăşiăcantit ileăsurselorădeăhran ă

natural ădinăbazineleărespective.

S-aă stabilit,ă c ă laă Ctenopharyngodonă idellaă pentruă 1ă kgă carneă deă peşteă suntă

necesareă200ăkgăvegeta ieădur ă(stuf)ăsauă40ă- 50ăkgălinti ăsauă20ă- 25ăkgălucern .

Pentruăcaă100000ădeăexemplareădeăpuietăs ăcreasc ăînăgreutateăcuă3ăg,ăbazinulă

trebuieăs ăcon in ă1000ăkgăhran ănatural .

Cantitateaăanual ădeăorganismeăplanctoniceăexistenteăînăbazinăseădetermin ăprină

însumareaădetermin rilorăsezonaleă(prim varaăşiăvara)ăşiăînmul ireaăsumeiăob inuteăcuă

3ă şiă cuă volumulă deă ap ă corespunz toareă laă 1ă haă (10000ă m2ă xă adâncimeaă medieă aă

coloaneiădeăap ).

Înă apreciareaă transform riiă înă carneă deă peşteă trebuieă inută contă c ă doar 47%

dintreăorganismeleăacvaticeăsuntăconsumateădeăc treăpeştiăşiăc ădinăacesteaăsubstan eleă

proteiceă asimilabileă reprezint ă 66%,ă dină careă numaiă 1/3ă seă transform ă înă carneă deă

peşte.

Pentruă populareaă suplimentar ă cuă speciiă r pitoare,ă seă potă introduceă la ştiuc ă

circa 70 - 100 exemplare de puiet/ha, la somn 48 - 80 exemplare de un an/ha, la

p str vă 300ă exemplareă deă ună an/ha,ă laă ceg ă 750ă exemplareă deă ună an/haă sauă 350ă

exemplareă deă doiă ani/ha,ă laă coregonă 10%ădină efectivulă deă crapă şiă laă şal uă 20%ădină

efectivul deăcrap.ăEsteăobligatoriuădeăavutăînăvedereăfaptulăc ăr pitoriiătrebuieăs ăfieăcuă

unăanămaiămiciădecâtăspeciaădeăcultur ,ăiarăvârstaălorămaxim ăs ănuădep şeasc ă3ăani,ă

întrucâtădeălaăaceast ăvârst ăpotăpericlitaăexisten aăspecieiădeăbaz .

4.Corelarea informatiilor cu privinre la prezenta pe

amplasament/vecinatate a speciilor de avifauna prezentate la pag. 41, pag. 78,

pag. 103.

Analizaăspeciilorăşiăhabitatelorăînăzonaădeăinfluenţ ăaăproiectului


6

P S RIă

Nr.

crt.

Cod

Specie Denumireăştiinţific

Prezenţ ăamplasament/vecin tate

Relaţiaădintreăteritoriulăarieiăprotejateăşiă

proiect Identificare

% din

suprafaţaă

sitului

% din

populaţiaă

sitului

1 A402 Accipiter brevipes A 0,0111 - - habitatulădeăcuib ritănuăesteăafectatădeăproiect

- nu se reduce biocenoza din regnul animal

2 A229 Alcedo atthis A 0,0111 - - proiectul nu are efect asupra sp. deoarece creşteă

suprafa aăhabitatuluiăs uăcuă0,0111%

3 A255 Anthus campestris A 0,0111 -

- înă zonaă proiectuluiă exist ă habitată deă p şuneă

favorabil specie

- impactul proiectului este dat de schimbarea

terenului

- suprafa aă redus ,ă exploatareaă prină p şunată şiă

densitateaăredus ăaăvegeta ieiădetermin ăunăimpactă

nesemnificativ

4 A089 Aquila pomarina A 0,0111 -

- proiectulănuăinfluen eaz ăprezen aăsp.

- prezen ăincert

- arealulădeăcuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat

5 A024 Ardeola ralloides A 0,0111 - - arealul de cuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat

6 A060 Aythya nyroca A 0,0111 - - proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă


7 A403 Buteo rufinus A 0,0111 - - proiectul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.

- arealulădeăcuib rităşiăhr nireănuăesteăafectat

8 A224 Caprimulgus

europaeus A 0,0111 -

- proiectul nuăinfluen eaz ăprezen aăsp.

- impactănesemnificativăcaăurmareăaăfaptuluiăc ăînă

vecin tateaă proiectul este dispus habitatul de

cuib rit

9 A196 Chlidonias hybridus A 0,0111 - - proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă


10 A031 Ciconia ciconia P 0,0111 0,0111 - proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă

suprafa aă habitatuluiă s uă cuă 0,0111%ă şiă seă

diversific ăhrana

- biomasa surseiă deă hran ă creşteă odat ă cuă

implementarea proiectul

11 A030 Ciconia nigra A 0,0111 -

12 A080 Circaetus gallicus A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă

nu este afectat

13 A081 Circus aeruginosus A 0,0111 - - caut ăhran ăpeăterenurileăagricoleăsauăpajişti


7

14 A082 Circus cyaneus A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă

nu este afectat 15 A084 Circus pygargus A 0,0111 -

16 A231 Coracias garrulus A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă

nu este afectat

17 A122 Crex crex A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă

nu este afectat

18 A238 Dendrocopos medius A 0,0111 - - Nuă seă facă defriş riă înă zonaă deă implementareă aă

proiectul

- proiectul nuă afecteaz ă arealulă deă cuib rită şiă

hr nireănuăesteăafectat

19 A236 Dryocopus martius A 0,0111 -

20 A027 Egretta alba A 0,0111 - - proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă


diversific ăhrana

- biomasaă surseiă deă hran creşteă odat ă cuă


21 A026 Egretta garzetta A 0,0111 -

22 A097 Falco vespertinus A 0,0111 -

- nuăauăfostăidentificateăhabitateădeăcuib rităînăzonaă

de implementare a proiectului

- Nuă seă facă defriş riă înă zonaă deă implementareă aă

proiectului

23 A092 Hieraaetus pennatus A 0,0111 - proiectul nuăafecteaz ăarealulădeăcuib rităşiăhr nireă

nu este afectat

24 A338 Lanius collurio A 0,0111 - - Nuă seă facă defriş riă înă zonaă deă implementareă aă

proiectului

- Nuăsuntăafectateăhabitateleădeăcuib rităşiăhr nire

25 A339 Lanius minor A 0,0111 -

26 A246 Lullula arborea A 0,0111 -

27 A023 Nycticorax nycticorax A 0,0111 -

28 A072 Pernis apivorus A 0,0111 - - Nuăsuntăafectateăhabitateleădeăcuib rităşiăhr nire

29 A193 Sterna hirundo A 0,0111 -

- proiectul nuăareăefectăasupraăsp.ădeoareceăcreşteă


diversific ăhrana

- biomasaă surseiă deă hran ă creşteă odat ă cuă


A – sp. absent

P – sp.ăprezent

Impactul proiectului asupra speciiloră deă p s riă dină formularul standard

ROSPA0128ăLuncaăTimişului se poate exprima astfel:

ProiectulăNUăareăefectăasupraăspeciilorăsauăaăpopula iilor;

Proiectulă areă efecteă pozitiveă asupraă speciiloră sauă aă popula iiloră deoareceă

creşteăsuprafa aăhabitatelor umede cu 0,0111%ăşiăseădiversific ăhrana;

Crescăsurseleădeăhran ăînăzonaădeăimplementareăaăproiectului.


8

În cadrul perimetrului delimitat s-a abordat pentru interogarea avifaunei

traseeloră (Ferryă şiă Forchot,ă 1958),ă îmbun t it ă deă c treă conf. dr. biol. Dan

ST NESCU,ă cadruă didactică laă Universitateaă deă Vestă dină Timişoara. P s rileă suntă

observate cu ochiul liber, respectiv cu binoclul (8x50) şiăseănoteaz ăimediatăspeciaăsiă

num rulădeăindiviziăapar in tori,ăobserva iăînăacelămoment.

Datorit ă faptuluiă c ă zonaă interogat nuă prezint ă vegetaţieă lemnoas ă

(arbuştiă şiă arbori)ă aă oferită ună spaţiuă vizuală deă lucruă multă maiă mareă faţ ă deă

spaţiulădeălucruăfizicăabordat.ă

Pentruă oă imagineă maiă clar ă spaţiulă interogată aă fostă monitorizată atâtă înă

sezonul cald (mai-iunie) (12-13 mai; 9-10 iunie),ă câtă şiă înă sezonulă receă (3-4

noiembrie, respectiv 24-25 noiembrie) in cursul anului 2012.

Interogareaăamplasamentuluiăcâtăşiăvecin tateaăacestuiaăaăscosăînăeviden ăfaptulă

c ă auă fostă identificateă speciiă deă p s riă careă seă reg sescă enumerateă ină anexa I a

Directivei Consiliului 2009/147/EC, dar nu sunt integrate în formularul standard al

sitului.


9

Speciiădeăp s riăcareăauăfostăidentificateăşiăcareăseăreg sescăenumerateăinăanexaăIă

a Directivei Consiliului 2009/147/EC, dar nu sunt integrate în formularul standard al

sitului:

Speciileă deă p s riă identificateă înă zonaă deă implementareă aă proiectului şiă înă

vecin tateaăzoneiădeăimplementareăauăfostă(zonaădeăinterogareăştiin ific ):ă

Ciconia ciconia (barza alba) – 3 buc.;

Hirundo rustica (rândunica) – 17 buc.;

Parus major (pitigoiul mare) – 27 buc;

Sturnus vulgaris (graurele) – 63 buc.;

Turdus merula (mierlaăneagr )ă– 21 buc.;

Streptopelia decaocto (guguştiucul)ă- 16 buc.;

Passer domesticus (vrabiaădeăcas )ă- 91 buc.;

Pica pica (co ofana)ă– 8 buc.;

Asio otus (ciufulădeăp dure)ă– 3 buc.;

Ardea cinerea (starc cenusiu) – 2 buc.;

Anas platyrhynchos (rata mare) – 15 buc.

Ciconia ciconia (barza alba) - specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(Anexaă

III – Specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea

ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica -

Ordonan ă deă urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariiloră naturaleă

protejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă

habitate antropizate.

Berzeleăseăîntorcălaălocurileălorădeăcuib rităpeălaăsfârşitulăluiămartie,ăînceputulă

lui aprilie.

R spândităînăEuropaăşiăînă inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ăÎn România, oaspete

deăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie.

Hirundo rustica (rândunica) - specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat .

Tr ieşteăînănum rămareăînălocalit i.ăSuportă habitate antropizate.

Rândunicaă deă hambară (Hirundoă rustica)ă ierneaz ă înă Africaă subsaharianaă şiă

Asiaă deă Sud,ă precumă şiă înă Australiaă şiă Americaă deă Sud.ă Eaă se întoarce


10

primavaraăpentruăaăseăreproduceăînăEuropaă(şiăînăRomânia),ăAmericaădeăNord,ă

Africa de Nord sau Asia. Se cunosc 6 subspecii ale acestei specii: Hirundo

rustica rustica; Hirundo rustica transitiva; Hirundo rustica savignii; Hirundo

rustica gutturalis; Hirundo rustica tytleri; Hirundo rustica erythrogaster.

Rândunicaădeăhambar,ăoriginar ădinăAfrica,ăesteăceaămaiăr spânditaăspecieădeă

rândunici.

Rândunicileă deă hambară suntă p s riă foarteă adaptabile,ă careă tr iescă înă

proximitateaă aşez riloră umane,ă c utând habitate deschise de toate tipurile

(inclusivă înăzoneleăagricole),ă înăapropiereaăapelorăşiăpotă fiă întâlniteăadeseaă înă

apropiereaăfermelor,ăaăhambarelor,ăpodurilor,ăpontoanelorăşiăaăaltorăaşez minteă

deăgen.ăRândunicaăsoseşteălaănoiăînăjurulădateiădeă12ăaprilie. Depunerea pontei

debuteaz ăînăaădouaăjum tateăaăluniiăaprilie.ăAnualăauălocă2-3ăcuib riri.

Parus major (pi igoiulămare)ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat . Este

unulă dintreă ceiămaiă cunoscu iă pi igoi,ă prezentă atâtă înă p durileă joaseă câtă şiă în

celeă deă munteă pân ă înă zonaă coniferelor.ă Areă crestetulă negru,ă spateleă verde-

cenuşiu,ăaripileăşiă coadaăalb strui,ă iarăparteaă inferioar ăeăgalben-verzuie cu o

dungaăneagr ă longitudinala.ă Frecventă seă întâlneşteă înă parcuri,ă gr dini,ă livezi.ă

Cuib reşteăînăscorburi,ăcr p turi,ă eviămetaliceădeăgarduri.ăCeleă10-12ăou ăalbe,ă

p tateăcuăruginiuăsuntădepuseăînălunaămartie-aprilie,ăfemelaăleăcloceşteă14ăzile.ă

Iarnaă ramână înă aceleaşiă regiuni,ă fiindă oă pas reă sedentar .ă Suportă habitate

antropizate.

Parus major, pitigoiul mare [foto original]


11

Sturnus vulgaris (graurele) - specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(AnexaăVă

C – Speciiădeăinteresăcomunitarăaăc rorăvân toareăesteăpermis ă- Ordonan ădeă

urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariiloră naturaleă protejate,

conservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă habitate

antropizate - are 23 cm, coloritul corpului este negru, cu desen mai deschis pe

spateă şiă reflexeă verzi-violaceeă peă capă şiă piept.ă Ou le,ă 5-7ă laă num r,ă suntă

albastru deschis, depuseăînăaprilieăşiăclociteă14ăzileădeăambiiăparteneri.ăCreşteă

dou ă genera iiă deă puiă peă an.ă Ierneaz ă înă sud- vestul Europei. Poate imita

cânteculăaltorăp s ri.

Turdus merula (mierlaăneagr )ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat ă- are

27 cm. Specie comun ă întâlnit ă înă p durileă joaseă şiă deă deal,ă înă z voaieleă

apelor,ă gr diniă şiă parcuriă publice.ă Mascululă esteă negru,ă iară femelaă cafeniuă

închis.ăCuib reşteăînătufişuriăşiăboschete,ăcuibulăesteăconstruitădinălutăşiăierburi.ă

Pontaăesteădepus ăînălunaăaprilie,ăcostituit ădină4-5ăou ăalbastru-verzui stropite

cuăbrun,ăclociteădeăfemel ă14-15ăzile.ăPeăvar ăapară2-3 randuri de pui. Este o

pas reă sedentar ,ă dară efectiveleă seă reînoiescă cuă exemplareă dină regiunileă

muntoase mai nordice. Suportă habitate antropizate.

Turdus merula – mierl ă[foto original]

Streptopelia decaocto (guguştiucul)ă - specieănevulnerabil ,ă dară esteăprotejat ă

(Anexa V C – Speciiă deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ă -


12

Ordonan ă deă urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariilor naturale


habitate antropizate – areă28ăcm,ăesteăoăspecieăcuămareăplasticitateăecologic .ă

Coloritulă esteă p mântiuă înă parteaă dină spateă aă gâtuluiă areă ună guleraşă negru,ă

aripileă suntă maiă cenuşii.ă Cuib reşteă aproapeă totă timpulă anului,ă numaiă înă

localit iăsauăînăimediataăapropiereăaălor.ăPontaăesteăformat ădinădou ăou ăalbe,ă

ceăsuntăclociteădeăambiiăp rin iătimpădeă14ăzile.ăEsteăsedentarălaănoi.ăSpecie cu

o mare capacitate de adaptare.

Streptopelia decaocto - guguştiuculă[foto original]

Passer domesticus (vrabiaădeăcas )ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat -

areă 15ă cm,ă esteă specieă antropofil .ă Mascululă esteă cafeniuă p tată peă spate,ă

cenuşiuăpeăfrunte,ăcreştetăşiăpiept,ănegruăpeăb rbie.ăFemelaăareăpenajăcafeniu-

striat.ăCuib reşteăînăarbori,ăînăspecialăînăplopiăşiăsalcâmi,ăîntreăcrengiăcâtăşiăînă

scorburi;ăînăurmaăp trunderiiăînălocalit iăşiăaădevieriiăeiăantropofileăaăîncepută

s -şiă instalezeăcuiburileă înăacoperişuri,ă înăgolurileăsauăcr p turileădinăzidurileă

unorăcl diriă sauăconstruc iiă industriale.ă Înăprim verileăcaldeăcuib ritulă începeă

dup ă primaă decad ă aă luniiămartieă şiă dureaz ă pân ă laă începutulă luniiă august.ă

Esteă specieă sedentar .ă Specieă cuă oă mareă capacitateă deă adaptare. Suportă



13

Passer domesticus (vrabiaădeăcas )

Pica pica (co ofana)ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat - are 48 de cm.

Coloritulă esteă negruă cuă albă peă umeriă şiă piept,ă iară coadaă eă neagr ă cuă reflexeă

verzui.ăCuib reşteăînăregiunileăjoaseăşiăceleădeădealăşiăpeăv ileărâurilor.ăFace un

cuibăsfericădinăspini,ăcuăintr riălateraleătapisatăînăinteriorăcuălut.ăOu leăsuntă5-7

depuseă înă lunaă aprilie,ă deă culoareă verzuiă cuă peteă brune.ă Femelaă leă cloceşteă

singur ă17-18 zile. Este specie sedentar .

Cuib Pica pica (co ofana)ă[foto original]


14

Pica pica (co ofana)ă[foto original]

Ardea cinerea (stârc cenuşiu) - specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat -

tr ieşteăînăregiunileăcuăclim ăblând ădinăEuropa,ăAsiaăcaăşiăînădinăsudulăAfriciiă

cu excep iaăregiuniiădeăcoast ădinăsudulăNamibiei.ăInăregiunileălipsiteădeăînghe ă

esteă sedentar,ă numaiă înă regiunileă maiă reciă undeă iarnaă înghea ă apeleă esteă oă

pas reă migratoare.ă Stârculă cenuşiuă prefer ă regiunileă deă balt ă careă suntă

înconjurateădeăvegeta ie.ăÎnăultimul timp se apropie de zonele urbane, putând fi

v zutăînăparcurileăcuălacuri.ăSuportă habitate antropizate.

Reproducerea:ă Cuib reşteă deă regul ă înă stuf riş,ă înă colonii,ă înă locuriă greuă

accesibile. În lunile aprilie-mai depune 4 -5ăou ădeăculoareăalbastru-verzui, a

c roră clocireă esteă asigurat ă deă ambiiă parteneri,ă alternativ.ă Incubatiaă dureaz ă

între 25-28 de zile.


15

Ardea cinerea (stârc cenuşiu) [foto original]

Anas platyrhynchos (raţa mare) specieă nevulnerabil ,ă dară esteă protejat ă -

(Anexa V C – Specii de interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ;

Anexa V D - Speciiădeăp s riădeăinteresăcomunitar aăc rorăcomercializareăesteă

permis ă- Ordonan ădeăurgen ănr.ă57ădină20/06/2007ăprivindăregimulăariiloră

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice);ă

suport ă habitateă antropizate.ă Esteă considerat ă oă specieă migratoare,ă deoareceă

popula iileădeăra eămariă- Anas platyrhynchos - vin din regiunile nordice spre

zoneleă cuă iarnaă maiă blând ,ă dară celeă careă cuibarescă laă noiă seă comport ă caă

specieăsedentar .

Impactul proiectului asupra speciilor protejate în situl de importanţă comunitară

Specia

Efectiv la

nivelul sitului

inclusiv

efective de pasaj

Prezenţaăînăamplasament/vecin tate

Impactul proiectului asupra speciei Identificare

% din

suprafaţaăhabitatului

folosit pentruăhran ăsauăodihn

% din

populaţiaăsitului

afectat ă

Accipiter

brevipes 0-1p 0

max. 0,0111

0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz stareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate


16

Alcedo atthis 6-8 p 0 max.

0,0111 0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Poiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Anthus

campestris 1-2 p 0

max. 0,0111 0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Poiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Aquila

pomarina 10-20 p 0

max. 0,0111 0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Ardeola

ralloides 0-2 p 0

max. 0,0111

0


Aythya nyroca 50-100 i 0 max.

0,0111 0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Buteo rufinus 1-2 p 0 max.

0,0111 0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Caprimulgus

europaeus 1-2 p 0

max. 0,0111

0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservare a habitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Chlidonias

hybridus 100-200i 0

max. 0,0111

0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstarea actual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Ciconia

ciconia 50-100 i 3 i

max. 0,0111

0



17

Ciconia nigra 100-200i 0 max.

0,0111 0


Circaetus

gallicus 0-1 p 0

max. 0,0111

0


Circus

aeruginosus 30-60 i 0

max. 0,0111

0

nu afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Circus

cyaneus 10-15 i 0

max. 0,0111

0

nu afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz ăstareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Circus

pygargus 3-10 i 0

max. 0,0111

0


Coracias

garrulus 20-22p 0

max. 0,0111

0


Crex crex 3-8 p 0 max.

0,0111 0


Dendrocopos

medius 20-35 p 0

max. 0,0111

0


Dryocopus

martius 4-6 p 0

max. 0,0111

0



18

Egretta alba 60-90 i 0 max.

0,0111 0


Egretta

garzetta 15-30 p 0

max. 0,0111

0


Falco

vespertinus 5-10 p 0

max. 0,0111

0


Hieraaetus

pennatus 1-2p 0

max. 0,0111 0


Lanius

collurio 20-30p 0

max. 0,0111 0


Lanius minor 30-45p 0 max.

0,0111 0


Lullula

arborea 3-5 p 0

max. 0,0111 0


Nycticorax

nycticorax 30-50 p 0

max. 0,0111

0


Pernis

apivorus 0-2 p 0

max. 0,0111 0



19

Sterna

hirundo 10-20 i 0

max. 0,0111

0


Corvus

frugilegus 220-300 p 0

max. 0,0111 0


Myotis myotis Zeci 0 max.

0,0111 0


Bombina

bombina Mii 0

max. 0,0111

0


Unio crassus Mii 0 max.

0,0111 0


Dioszeghyana

schmidtii Necunoscut 0

max. 0,0111

0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz stareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor,ăseămen ineăstarea global ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Euphydryas

maturna Necunoscut 0

max. 0,0111

0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz stareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Marsilea

quadrifolia Mii 0

max. 0,0111

0

nuă afecteaz ă popula iaă sitului,ă nuă lezeaz stareaăactual ădeăconservareăaăhabitatelor, se men ineăstareaăglobal ădeăconservareăactual ăa speciei/habitate. Proiectul nu are impact semnificativ negativ asupra specie/habitate

Speciileădeăp s riăidentificateăînăzonaădeăimplementareăaăPPăşiăînăvecin tateaăzoneiădeăimplementare au fost

(zonaădeăinterogareăştiinţific )


20

Hirundo

rustica - 17 i

max. 0,0111

0


Parus major - 27 i max.

0,0111 0


Sturnus

vulgaris - 63 i

max. 0,0111

0


Turdus merula - 21 i max.

0,0111 0


Streptopelia

decaocto - 16 i

max. 0,0111

0


Passer

domesticus - 91 i

max. 0,0111

0


Pica pica - 8 i max.

0,0111 0


Asio otus - 3 i max.

0,0111 0


Ardea cinerea - 2 i max.

0,0111 0



21

Anas

platyrhynchos - 15 i

max. 0,0111

0


5.Atasarea la documentatie a fiselor de observatie din teren pentru speciile

de avifauna cu precizarea datelor calendaristice la care s-au realizat precum si

forografii surprinse in timpul observatiilor.

În cadrul perimetrului delimitat s-a abordat pentru interogarea avifaunei

traseeloră (Ferryă şiă Forchot,ă 1958),ă îmbun t it ă deă c treă conf. dr. biol. Dan

ST NESCU,ă cadruă didactică laă Universitateaă deă Vestă dină Timişoara. P s rileă suntă

observate cu ochiul liber, respectiv cu binoclul (8x50) şiăseănoteaz ăimediatăspeciaăsiă

num rulădeăindiviziăapar in tori,ăobserva iăînăacelămoment.

Datorit ă faptuluiă c ă zonaă interogat ă nuă prezint ă vegetaţieă lemnoas ă

(arbuştiă şiă arbori)ă aă oferită ună spaţiuă vizuală deă lucruă multă maiă mareă faţ ă deă

spaţiulădeălucruăfizicăabordat.ă


22

Pentruă oă imagineă maiă clar ă spaţiulă interogată aă fostă monitorizată atâtă înă

sezonul cald (mai-iunie) (12-13 mai; 9-10ă iunie),ă câtă şiă înă sezonulă receă (3-4

noiembrie, respectiv 24-25 noiembrie), in cursul anului 2012.

Interogareaăamplasamentuluiăcâtăşiăvecin tateaăacestuiaăaăscosăînăeviden ăfaptulă

c ă auă fostă identificateă speciiă deă p s riă careă seă reg sescă enumerateă ină anexaă Iă aă

Directivei Consiliului 2009/147/EC, dar nu sunt integrate în formularul standard al

sitului.

Speciiădeăp s riăcareăauăfostăidentificateăşiăcareăseăreg sescăenumerateăinăanexaăIă

a Directivei Consiliului 2009/147/EC, dar nu sunt integrate în formularul standard al

sitului:

Speciileă deă p s riă identificateă înă zonaă deă implementareă aă proiectului şiă în

vecin tateaăzoneiădeăimplementareăauăfostă(zonaădeăinterogareăştiin ific ):ă

Ciconia ciconia (barza alba) – 3 buc.;

Hirundo rustica (rândunica) – 17 buc.;

Parus major (pitigoiul mare) – 27 buc;

Sturnus vulgaris (graurele) – 63 buc.;

Turdus merula (mierlaăneagr )ă– 21 buc.;

Streptopelia decaocto (guguştiucul)ă- 16 buc.;

Passer domesticus (vrabiaădeăcas )ă- 91 buc.;

Pica pica (co ofana)ă– 8 buc.;

Asio otus (ciufulădeăp dure)ă– 3 buc.;

Ardea cinerea (starc cenusiu) – 2 buc.;

Anas platyrhynchos (rata mare) – 15 buc..

Ciconia ciconia (barza alba) - specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(Anexaă

III – Specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea

ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica -





23

Berzeleăseăîntorcălaălocurileălorădeăcuib rităpeălaăsfârşitulăluiămartie, începutul

lui aprilie.

R spândităînăEuropaăşiăînă inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ăÎn România, oaspete

deăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie.

Hirundo rustica (rândunica) - specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat .

Tr ieşteăînănum rămareăînălocalit i.ăSuportă habitate antropizate.

Rândunicaă deă hambară (Hirundoă rustica)ă ierneaz ă înă Africaă subsaharianaă şiă

Asiaă deă Sud,ă precumă şiă înă Australiaă şiă Americaă deă Sud.ă Eaă seă întoarceă

primavaraăpentruăaăseăreproduceăînăEuropaă(şiăînăRomânia),ăAmericaădeăNord,ă

Africa de Nord sau Asia. Se cunosc 6 subspecii ale acestei specii: Hirundo

rustica rustica; Hirundo rustica transitiva; Hirundo rustica savignii; Hirundo

rustica gutturalis; Hirundo rustica tytleri; Hirundo rustica erythrogaster.

Rândunicaădeăhambar,ăoriginar ădinăAfrica,ăesteăceaămaiăr spânditaăspecieădeă

rândunici.

Rândunicileă deă hambară suntă p s riă foarteă adaptabile,ă careă tr iescă înă

proximitateaă aşez riloră umane,ă c utândă habitateă deschiseă deă toateă tipurileă

(inclusivă înăzoneleăagricole),ă înăapropiereaăapelorăşiăpot fi întâlnite adesea în

apropiereaăfermelor,ăaăhambarelor,ăpodurilor,ăpontoanelorăşiăaăaltorăaşez minteă

deăgen.ăRândunicaăsoseşteălaănoiăînăjurulădateiădeă12ăaprilie.ăDepunereaăponteiă

debuteaz ăînăaădouaăjum tateăaăluniiăaprilie.ăAnualăauălocă2-3ăcuib riri.

Parus major (pi igoiulămare)ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat . Este

unulă dintreă ceiămaiă cunoscu iă pi igoi,ă prezentă atâtă înă p durileă joaseă câtă şiă înă

celeă deă munteă pân ă înă zonaă coniferelor.ă Areă crestetulă negru,ă spateleă verde-

cenuşiu,ăaripileăşi coadaăalb strui,ă iarăparteaă inferioar ăeăgalben-verzuie cu o

dungaăneagr ă longitudinala.ă Frecventă seă întâlneşteă înă parcuri,ă gr dini,ă livezi.ă

Cuib reşteăînăscorburi,ăcr p turi,ă eviămetaliceădeăgarduri.ăCeleă10-12ăou ăalbe,ă

p tateăcuăruginiuăsuntădepuseăîn luna martie-aprilie,ăfemelaăleăcloceşteă14ăzile.ă

Iarnaă ramână înă aceleaşiă regiuni,ă fiindă oă pas reă sedentar .ă Suportă habitate

antropizate.


24

Parus major, pitigoiul mare [foto original]

Sturnus vulgaris (graurele) - specieănevulnerabil ,ădarăesteăprotejat ă(AnexaăVă

C – Speciiădeăinteresăcomunitarăaăc rorăvân toareăesteăpermis ă- Ordonan ădeă

urgen ă nr.ă 57ă dină 20/06/2007ă privindă regimulă ariiloră naturaleă protejate,ă

conservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice); suportă habitate

antropizate - are 23 cm, coloritul corpului este negru, cu desen mai deschis pe

spateă şiă reflexeă verzi-violaceeă peă capă şiă piept.ă Ou le,ă 5-7ă laă num r,ă suntă

albastruădeschis,ădepuseăînăaprilieăşiăclociteă14ăzileădeăambiiăparteneri.ăCreşteă

dou ă genera iiă deă puiă peă an.ă Ierneaz ă înă sud- vestul Europei. Poate imita

cânteculăaltorăp s ri.

Turdus merula (mierlaăneagr )ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat ă- are

27ă cm.ă Specieă comun ă întâlnit ă înă p durileă joaseă şiă deă deal,ă înă z voaieleă

apelor,ă gr diniă şiă parcuriă publice. Masculul este negru, iar femela cafeniu

închis.ăCuib reşteăînătufişuriăşiăboschete,ăcuibulăesteăconstruitădinălutăşiăierburi.ă

Pontaăesteădepus ăînălunaăaprilie,ăcostituit ădină4-5ăou ăalbastru-verzui stropite

cuăbrun,ăclociteădeăfemel ă14-15ăzile.ăPeăvar apar 2-3 randuri de pui. Este o

pas reă sedentar ,ă dară efectiveleă seă reînoiescă cuă exemplareă dină regiunileă

muntoase mai nordice. Suportă habitate antropizate.


25

Turdus merula – mierl ă[foto original]

Streptopelia decaocto (guguştiucul)ă - specie nevulnerabil ,ă dară esteăprotejat ă

(Anexa V C – Speciiă deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ă -



habitate antropizate – areă28ăcm,ăesteăoăspecieăcuămareăplasticitateăecologic .ă

Coloritulă esteă p mântiuă înă parteaă dină spateă aă gâtuluiă areă ună guleraşă negru,ă

aripileă suntă maiă cenuşii.ă Cuib reşteă aproapeă totă timpulă anului,ă numaiă înă

localit iăsauăînăimediataăapropiereăaălor.ăPontaăesteăformat ădinădou ăou ăalbe,ă

ceăsuntăclociteădeăambiiăp rin iătimpădeă14ăzile.ăEsteăsedentarălaănoi.ăSpecie cu

o mare capacitate de adaptare.

Streptopelia decaocto - guguştiuculă[fotoăoriginal]


26

Passer domesticus (vrabia de cas )ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat -

areă 15ă cm,ă esteă specieă antropofil .ă Mascululă esteă cafeniuă p tată peă spate,ă

cenuşiuăpeăfrunte,ăcreştetăşiăpiept,ănegruăpeăb rbie.ăFemelaăareăpenajăcafeniu-

striat.ăCuib reşteăînăarbori,ăînăspecialăînăplopiăşiăsalcâmi,ăîntreăcrengiăcâtăşiăînă

scorburi;ăînăurmaăp trunderiiăînălocalit iăşiăaădevieriiăeiăantropofileăaăîncepută

s -şiă instalezeăcuiburileă înăacoperişuri,ă înăgolurileăsauăcr p turileădinăzidurileă

unorăcl diriă sauăconstruc iiă industriale.ă Înăprim verileăcaldeăcuib ritulă începeă

dup ă primaă decad ă aă luniiămartieă şiă dureaz ă pân ă laă începutulă luniiă august.ă

Esteă specieă sedentar .ă Specieă cuă oă mareă capacitateă deă adaptare.ă Suportă


Passer domesticus (vrabiaădeăcas )

Pica pica (co ofana)ă- specieănevulnerabil ăşiănuăesteăprotejat - are 48 de cm.

Coloritulă esteă negruă cuă albă peă umeriă şiă piept,ă iară coadaă eă neagr ă cuă reflexeă

verzui.ăCuib reşteăînăregiunileăjoaseăşiăceleădeădealăşiăpeăv ileărâurilor.ăFace un

cuibăsfericădinăspini,ăcuăintr riălateraleătapisatăînăinteriorăcuălut.ăOu leăsuntă5-7

depuseă înă lunaă aprilie,ă deă culoareă verzuiă cuă peteă brune.ă Femelaă leă cloceşteă

singur ă17-18ăzile.ăEsteăspecieăsedentar .


27

Cuib Pica pica (coţofana)ă[fotoăoriginal]

Pica pica (coţofana)ă[fotoăoriginal]

Ardea cinerea (stârc cenuşiu) - specieă nevulnerabil ă şiă nuă esteă protejat -

tr ieşteăînăregiunileăcuăclim ăblând ădinăEuropa,ăAsiaăcaăşiăînădinăsudulăAfriciiă

cuăexcep iaăregiuniiădeăcoast ădinăsudulăNamibiei.ăInăregiunileălipsiteădeăînghe ă

este sedentar, numaiă înă regiunileă maiă reciă undeă iarnaă înghea ă apeleă esteă oă

pas reă migratoare.ă Stârculă cenuşiuă prefer ă regiunileă deă balt ă careă suntă

înconjurateădeăvegeta ie.ăÎnăultimulătimpăseăapropieădeăzoneleăurbane,ăputândăfiă

v zutăînăparcurileăcuălacuri.ăSuportă habitate antropizate.


28

Reproducerea:ă Cuib reşteă deă regul ă înă stuf riş,ă înă colonii,ă înă locuriă greuă

accesibile. În lunile aprilie-mai depune 4 -5ăou ădeăculoareăalbastru-verzui, a

c roră clocireă esteă asigurat ă deă ambiiă parteneri,ă alternativ.ă Incubatiaă dureaz ă

între 25-28 de zile.

Ardea cinerea (stârc cenuşiu) [foto original]

Anas platyrhynchos (raţa mare) specieă nevulnerabil ,ă dară esteă protejat ă -

(Anexa V C – Speciiă deă interesă comunitară aă c roră vân toareă esteă permis ;

Anexa V D - Speciiădeăp s riădeăinteresăcomunitar aăc rorăcomercializareăesteă

permis ă- Ordonan ădeăurgen ănr.ă57ădină20/06/2007ăprivindăregimulăariiloră

naturaleăprotejate,ăconservareaăhabitatelorănaturale,ăaăfloreiăşiăfauneiăs lbatice);ă

suport ă habitateă antropizate.ă Esteă considerat ă oă specieă migratoare, deoarece

popula iileădeăra eămariă- Anas platyrhynchos - vin din regiunile nordice spre

zoneleă cuă iarnaă maiă blând ,ă dară celeă careă cuibarescă laă noiă seă comport ă caă

specieăsedentar .

6.Prezentarea tuturor speciilor din formularul standard al ariei naturale

protejate ROSPA0128 Lunca Timisului (la pag. 45-70 sunt prezentate doar 15

specii din formularul standard).

Evaluareaă popula ional ă s-aă f cută peă bazaă referin eloră oferiteă deă IUCNă şiă

WaterbirdăPopulationăEstimatesăpublica ieăaăWaterlandsăInternational.


29

1.Alcedo atthis - Pesc ruşă verde,ă pesc raş,ă pesc relă vân t,ă pesc riţ ,ă pesc relă

azuriuă (Linţia,ă 1954),ă pescară verde,ă pesc ruşă verzuliu,ă pesc ruşă vân t,ă Ivană

pescarul,ă Ivană pesc ruşă (B cescu,ă 1961),ă pesc raşă albastruă (Munteanu,ă 1992;ă

Bruun versus Munteanu,1999)

Cod A299 cf anexei I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Descrierea speciei

Alcedo athhis esteă unulă dintreă ceiă patruă reprezentan iă africaniă aiă genuriloră

cunoscuteă înă faunaă riiă noastreă (Merops, Coracias, Upupa, Alcedo).ăPas reădeă talieă

mic ,ănuădep şeşteăcaălungimeă18ăcmă(deălaăvârfulăcioculuiălaăvârfulăcozii);ăcioculăesteă

conformatămoduluiădeăhr nireăihtiofag.ăCeleădou ăculoriădominanteădinăpenajulăp s riiă

suntă îmbinareaă cromatică armonic ă complementar ă dintreă portocaliuă şiă albastru.ă

Orange-ulăp r iiăventraleăesteăasiguratădeăprezen aăpigmen ilorăcarotenoiziăînătimpăceă

parteaă dorsal ,ă irizant ,ă cuă fluctua iiă întreă albastruă şiă albastru-verde este rezultanta

conlucr riiă celuleloră melaniceă cuă celeă hialineă dină structuraă peneiă careă înă aceast ă

îmbinare reflect ădinăspectrulăluminosădoarălungimeaădeăund ăpentruăculoareaăalbastr ă

(450 nm - 475ă nm).ă Guşa:ă alb ;ă totă albă înă repetare,ă penajulă distală ală tectriceloră

auriculare.;ăpicioareleăsuntăroşii.

Specieă sedentar ă (dară şiă oaspeteă deă iarn ă atunciă cândă condi iile climatice

particulareă aspectuluiă hiemală adaug ă popula ieiă autohtoneă indiviziiă coborâ iă dină

latitudiniămaiănordice),ăcuib reşteălaănoiăde-a lungul intervalului martie- începutul lui

aprilieăpân ăc treăsfârşitulă luiă iunie,ă începutulă luiă iulie.ăDurataă incuba ieiăou lorăesteă

de 19-21ădeă zile.ăCuibulă esteă plasată laă cap tulă uneiă galeriiă deă pân ă laă 2ămă lungimeă

s pat ă înămalulă verticală ală râurilor,ă fluviilor,ă undeă femelaădepuneă înămedieă7ă (6-10)

ou ;ăcuiburiăauăfostăg siteăşiămalurileăabrupteăaleăunorălacuriădarăşiăînăalunec rileădeă

terenădinăpreajmaăapelor.ăGrijaăpentruăincubareaăou lorăapoiăprogenitur ăesteăînăegal ă

m sur ăasigurat ădeăfemel ăşiădeămascul.

Activitate:ăspecieădiurn .ăÎnăc utareădeăhran ăesteăpermanentăprezentăde-a lungul

cursului râurilor, fluviilorăşiălacurilor;ăurm reşteăpeştiiă„laăpunctăfix”ădeăpeăîn l imeaă

uneiă crengiăpeă careă îiă prindeăprinăplonjareă şiă chiară scurt ăurm rireă subăap .ăPradaăoă

reprezint ăspeciileădeătalieămic .

Regim alimentar: ihtiofag.


30

Ecologie, habitat: Pesc raşulă albastruă esteă oă specieă palustr ,ă acvatic ,ă strictă

legat ădeăexisten aăsistemelorăloticeăşiălentice;ăprezentădeopotriv ăînăDelt ,ăcumăşiăde-a

lungulă rmurilorăfluviiloră(Dun re),ărâurilorăinterioare,ăiazurilor,ălacurilor,ăpesc riilor.ă

Iernile foarte grele pot duce la declinul demografic al speciei.

Repartizareă geografic : repartizareaă geografic ă concord ă zoneiă nemoraleă aă

Europeiă cuă extindereaă arealuluiă europeană pân ă peă coastaă nordic ă aă Africiiă şiă nord-

vestuluiăAsieiăMici.ăLaănoiăesteăr spândităde-a lungul râurilor înăîntreagaă ar .

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliului Europei 79/409/CEE;

OUG 57-2007, OUG 154-2008 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);

Conven ia de la Berna - Legea nr 13 din 11.03.1993;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis ).

Statutulăpopulaţieiă

Înă ar ăefectiveleăsuntăăstaţionare aşaăcumăsuntădeăaltfelăinterpretateădeăIUCNăcaă

fiindă peă continent.ă Principalulă factoră limitativă pentruă prezen a speciei este

regularizareaă cursuluiă apeloră cuă remodelareaă malurilor,ă exploatareaă pietrişuluiă

limanurilorăşiădesec rile.


31

Fig. 6.1.Hartaăr spândiriiăeuropene

roşuă– cuib rităcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ăMunteanu et all. 1994)

2.Anthus campestris - Fâs -de-câmp,ăfâs ăcampestr (Dombrowski,1946) şi Băcescu

(1961), fâsă-de-câmp (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)


Descrierea speciei

Dimorfismulă sexuală esteă abiaă sesizabilă pân ă la absent.ă Penajulă p s rilor:ă brună

palid.ăSprânceanaăesteăbineăconturat .ăParteaădorsal ,ătectricele,ătoate,ădemarcateămaiă

întunecată laăpolulăbazalăcumăşiăpeneleădeăpeăcreştet.ăDintreă fâseăesteăspeciaăceaămaiă

mare,ăinconfundabil ăprinăcânteculăei.ăDetermin rileăf cuteădeănoiăseăbazeaz ămaiăcuă

seam ăpeăînregistr rileăsonoreăprelucrateăulteriorăspectralăcaăînăimagineaădeămaiăjos.

Cânteculă esteă inconfundabilă şiă faciliteaz ă determinareaă p s riiă şiă f r ă aă fiă

necesar contactul optic cu ea.


32

Cuibulăesteăplasatăpeăp mântăşiăformatădinăvegeta iaăaflat ăînăimediataăpreajm .ă

Perioadaă deă cuib rită esteă cuprins ă întreă mijloculă luiă maiă şiă începutulă luiă iulie,ă înă

func ieă deă pereche.ă Durataă incuba iei:ă dou ă s pt mâni.ă Ou leă înă num ră deă 4-6

formeaz ăunicaăpont ădinăan.ăExist ăîns ăşiăponteădeăînlocuireăaşaăcumăesteăposibil ăşiă

oă aă douaă pont ă (rar)ă (Cramp, 1988., Makatsch, 1976).ă Fondulă cromatică ală ou loră

variaz ădeălaăbrunădeschisălaăbrunăînchis,ăpeteleă(maculele)ădeăpeăou ăfluctuândăîntreăoă

dispersieăr zle it ăpân ălaădensitatea aceloraşiădus ăaproapeădeăunificareă(imagineaădeă

maiăjos).ăFormaăou lor:ăoval-rotunjit ,ăoval-alungit ăalteoriăovoid ădarăşiăovoconic .

Activitate:ăspecieădiurn ,ămigratoare.

Regim alimentar: insectivor.

Ecologie, habitat. Laănoiăesteăoăprezen ăaăsilvostepei preferând întinsurile aride

cuă vegeta ieă joas ă dară şiă luncile,ă luminişurileă sporite,ă p şunile,ă ar turileă nisipoase,ă

zonele inundabile sau terenurile umede.

Repartizareăgeografic .ăDinăEuropaăpân ăînăUraliăapoiăparteaăvestic ăaăSiberieiă

iar în sud-est AsiaăMic .ă Speciaă îşiămaiă extindeă arealulă şiă asupraă uneiă buneă p r iă aă

AfriciiădeăNordăcuăcomas riăimportanteăînăparteăsaănord-vestic .ăLaănoiăînă ar ădateleă

identific rilorăcuib ririiăspecieiăprovinămaiăcuăseam ădin Dobrogea, Moldova, Câmpia

Român ăşiăvest sud-vestulă rii.

Statutul speciei




Conven iaădeălaăBernaă- Legea nr 13 din 11.03.1993;



Înă ar ă efectiveleă suntă ă înă ă regresă fa ă deă perioadaă aniloră 1980-1990 când

num rulăperechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăpân ălaă800.000.


33

Fig. 6.2.R spândirea fâsei-de-câmp pe continent

cuăroşuă– cuib rităcert,ăăcuăportocaliuă– cuib rităprobabil.ăăDiferen aădeăm rimeăaă

cercurilorăvorbeşteădespreădiferen eleădeăm rimeăaleăpopula ieiă(dup ăMunteanu et

all., 1994).

3.Buteo rufinus rufinus - Şorecară mare,ă şorecară feroce,ă şorecară acvilin,ă uliuă mareă

(Linţia, 1954), şorecară feroce,ă şorecară mareă (Băcescu, 1961), şorecară mareă (Bruun

versus Munteanu,1999), şorecar mare (Munteanu, 2009).


Descrierea speciei

Esteă celă maiă mareă dintreă şorecariă ajungândă uneori,ă dup ă Linţia (1954), de

m rimeaă acvilei- ip toare-mici (Aquila pomarina). Penajul general: cafeniu. Capul

esteămaiădeschisălaăculoare,ălaăfelăbordulădeăatacăalăaripilor.ăVentralăşiăproximalăeste de

asemeneaă maiă deschisă laă culoareă nuan aă întunecându-se pe parcursul trecerii spre


34

parteaăposterioar .ăExist totuşiăvaria iiădeăculoareădeălaăcremălaăbrunădistingându-se

totodat ă dou ă fazeă cromaticeă unaă deschis ,ă cealalt ă intermediar ă spreă întunecat.

Adul iiă fazeiădeschiseăprezint ăcoadaăcrem-alb ă(aproape)ă f r ădungiă transversaleădeă

recunoscutătotuşi,ăuneoriăşiăslab,ăînăcontre-jour.ăAceeaşi,ăbanda iaădeci,ăesteăprezent ă

înănum rădeă10ă(11)ăstriuriăşiăpoateăfiăf r ădubiiăconstatat ălaăfazaăintermediar .ăOdat ă

cuăînaintareaădeălaăfazaădeăjuvenilălaăceaădeăadultăpoten areaăliniaturiiăseăpierde.ăVârfulă

remigelorăesteăbrunăîntunecatăspreănegruăcaăşiăbordulăposteriorăalăaripiiă (laăadult)ăoriă

limitaăextrem ăaărectriceloră– penelorăcodale.ăÎnăzborăşiăînăfunc ieădeăinciden aăluminiiă

devineăevident ăatâtădorsalăcâtăşiăventralănuan aămaiădeschis ăuneoriăcuăiriza iiăspreăalbă

a treimii externe a aripii.

Petele întunecate de la încheietura aripii (cubitus-radiusă şiă metacarpiene)ă

respectivă subalare,ă particulareă şorecarului comun sunt slab conturate ori solvite în

restulămaculelor.ă Înă stadiulă tân răesteăuşorăconfundabilăcuă tân rulădeă şorecarăcomună

(Buteo buteo) fazaădeschis .ă

Seă cunoscă dou ă raseă aleă speciei:ă Buteo rufinus cirtensis aproape identic

asem n toareăcuăspeciaănoastr ădarămultămaiăroşcat ă(dinăAfricaădeăNVăpân ăînăSinai)ă

şiă Buteo rufinus rufinus (dină fostaă Yugoslavieă şiă Siriaă pân ă laă margineaă estic ă aă

arealuluiădeăr spândire).

Reproducere.ăSpecieădiurn ,ărapace,ăprezint ăunăjocănup ialăprobabilăapropiatădeă

cel al speciei nominate Buteo buteo.ăFormareaăperechilor,ă”zborulănup ial”ăsuntăpu ină

cunoscute.ă Intervalulă probabilă deă s vârşireă aă acestoraă esteă celă prevernală şiă vernală

depunereaăou lorăpetrecându-seăînăGreciaăîncepândăcuăaădouaătreimeăaăluniiăMartieăşiă

terminându-seă laă jum tateaă luiă Aprilie; acelaşiă esteă intervalulă pentruă perechileă dină

Algeria,ă Asiaă Central ,ă Maiă – Iunieă pentruă Altaiă şiă Martieă pentruă Africaă deă NVă

respectiv Turkestan (Makatsch, 1974). Pontaăconst ădină2ă– 5ăou ă(deăregul ă3)ă f r ă

luciu, stropiteămaiăcuăseam ălaăpolulăbazalăcuăpeteăşiăgrafiz riăînăform ădeăpuncteăoriă

virguleă dară careă seă potă întindeă chiară peă suprafa aă întregiiă coaje.ă Exist ă oă fluctua ieă

numeric ăaăou lorădepuseăînăfunc ieădeăzonaăgeografic .ăCuibulădinăanulăprecedentănuă

este, decâtărarărepopulatăchiarădac ăteritoriulădeăcuib rităr mâneărigurosăp stratăpesteă

ani.

Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă acoperindă caă suprafa ă

kilometriăîntregiădeăsuprafe eădeschise;ăînăcazulănostruăLunca Mureşului de la Bata la


35

Pojoga apoiă înă v ileă maiă largiă dină N-NE sitului (Toc de ex.); conform literaturii

pândeşteă deă regul ă hranaă deă peă în l imiă careă potă fiă atâtă dâmburiămaiă înalte,ă stânci,ă

arboriăoriăstâlpiădeătelegraf,ădeăînalt ătensiune,ăetc.;ănoiăl-amăobservatădoarăînăzborăşiăoă

singur ădat ăpoposindăpeăbârnaăunuiăgardălaămargineaăMureşului.

Regimă alimentar:ă carnivor.ă Hranaă deă baz ă oă asigur ă micromamifereleă

(Microtus) unele sciuride (Citellus, Spermophilopsis) ori cricetidaele (Cricetus). Pe

lâng ă acesteaă dină tainulă şorecaruluiă mareă maiă facă parteă v tuiiă deă iepuriă (Lepus),

cârti eleă (Talpa), uneoriă şopârleleă (genurileăLacerta şiăEremias)ă chiară şerpiiă deă cas ă

(Natrix) sau viperele (Vipera), îns ă rar.ă Ocazională suntă pr dateă chiară broaşteleă deă

p mântă(Bufo bufo şiăBufo viridis).ăDintreăp s riăseăcunoaşteăataculăasupraăciocârliiloră

(Alauda), ciufului-de-câmp (Asio flammeus),ă fazanilor,ăg inilorăşiăpotârnicilor,ă totuşiă

arareori.ăExist ăşiădoveziădeănecrofagieă(Glutz, U.N. et all., 1971). L custeleă(Locusta)

sunt vânate prin deplasare terestr .

Ecologie, habitat. Zborulăseădesf şoar ăcuăaripileălargădeschiseăşiăuşorăridicate,ă

particularitateă aă plan rii.ă Exploateaz ă curen iiă atmosfericiă ascenden i.ă Înă coborârileă

rapideăîşiăfrângeăaripileădeălaăcotăpân ălaăpesteă450 .ăZborurileăpotăfiăîns ăcaăfenologie

variabileă înă func ieă deă inciden aă şiă dominan aă unuiaă dintreă factoriiă abioticiă sauă

coroborareaăsinergic ăaăacestoraă(Mestecăneanu, A., Mestecăneanu, F., 2010). La noi

înă ar ăesteăoaspeteădeăvar ăînăperioadaămartie-octombrie.;ăr mâneărarăpesteăiarn . În

locurileădeăbaştin ă seămanifest ă sedentarăcuă tendin eădeăeratismă înafaraăperioadeiădeă

reproducere.ăEsteă specieăparticular ăzoneloră largiădeăcâmpieăsauădeăcoline,ă step ăoriă

întinsuriă arideă cuă vegeta ieă deă step ă m rginiteă deă pâlcuriă deă arboriă sauă abrupturi

stâncoaseănuădeparteădeăoăap ăcurg toareăsauăstagnant .ăOăfaun ăbogat ădeăroz toareă

înăhabiatăesteădefinitorieăpentruăprezen aăşorecaruluiămare.ăPropriuăcaăprezen ăînăsită

lunciiă întufiteă reg sit ă înă habitatulă 91E0*ă - păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), (Doniţă et

all.,2005).

Repartizareă geografic .ă Sudulă Palearcticiiă dină Marocă pân ă înă Mongolia;ă înă

AfricaăpeăValeaăNiluluiăpân ălaăAssuană– 240 N,ăiarăînăNVăpân ăînăSaharaămauritan ;ă

pentru Europa în SE, apoi Turcia iar în E peste nordul Rusiei.

Înă Bulgariaă şiă Ungariaă speciaă esteă ă bineă reprezentat ă numerică caă urmareă aă

expansiuniiă demograficeă dină ultimaă jum tateă deă secol.ă Num rulă totală ală popula ieiă


36

europene este estimat la 2.700 – 6.000 de perechi (Munteanu, 2009). Raritatea

semnal rilorădină araănoastr ă înăNăTransilvanieiă (Klemm, Kohl, 1988),ăBanată şiă sud-

estulă riiă (Linţia, 1954) înă secolulă precedent,ă credemă c ă esteă rezultatulămetodeiă deă

confirmareă aă semnal riloră sigur-doveditoare doar peă seamaă exemplareloră împuşcateă

sauărecoltateăînăscopămuzeal.ăOămaiăatent ăşiătemeinic ăobserva ieăaăspecieiăarăfiădusă

probabilă laă oă alt ă imagineă aă şorecaruluiămareă înă araă noastr ă atâtaă vremeă câtă rileă

vecineăc roraăsuntemăgeograficăinterpuşiăprezint ăînătimpăalt ăipostaz .ăDovad ăpentruă

noiă este,ă ast zi,ă confirmareaă permanen eiă şiă cuib rituluiă specieiă înă Dobrogeaă

(Munteanu, 2009) urmareăaăabord riiădiferiteădeăînregistrareăaărealit iiădinăteren.

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII;

Legea 407/2006 si 197/2007;

Legeaăvân toriiăanexaă2ă(vânareaăinterzis );

Birds in the European Union – a Status Assessment 2004, 2007;

The State ofăEurope’săCommonăBirds,ă2007.


Înă ar ăefectiveleăsuntăînăcreştereăcaăurmareăaăunuiăprocesănaturalădarăşiădatorit ă

protej riiăstricteăaăp s rilorăr pitoare.ăStatutulăr mâneătotuşiădeăspecie vulnerabilă.

4.Caprimulgus europaeus - Caprimulg comun, rândunea-de-noapte-nordic ,ăp p lud ă

nordic ,ă mulg torulă caprelor (Linţia,1954), lipitoare, mulge-caprele, caprimulg,

ciob naş,ă lichitoare,ă lipici,ămulgu ,ă şişneab,ă spaim ,ă spaima-nop ii,ă v c raş,ă strig ă

(Băcescu,1961), caprimulg (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)


Descrierea speciei

Oaspeteă deă var ă întreă lunileă aprilieă şiă octombrie,ă caprimulgulă esteă oă specieă

silvestr ă cuă regimă deă via ă nictimeral-nocturn.ă Culoareaă general ă aă penajuluiă brun-


37

cenuşieă subliniaz ă laă nivelă deă pan ă delimit riă alb-umbriteă spreă g lbui,ă îndeosebiă peă

mijlocul capuluiă şiă înă zonaă axilar ;ă aiciă potă fiă recunoscuteă şiă uneleă nuan eă spreă

castaniu.ă Înă generală penajulă seă aseam n ă foarteă bineă cuă scoar aă arboriloră realizândă

astfel prin criptizare un excelent mod de camuflare pentru specie. Diferen aă dintreă

masculă şiă femel ă seă remarc ă laă nivelulă primeloră remigeă primareă undeă mascululă

prezint ăpeteăalbeădungiformeăaşaăcumălaăextremitateaărectricelor,ăaăcodalelorăaşadar,ă

eviden iaz ăasemeneaădou ămaculeăalbeădeă fiecareăparteăaăcozii.ăP s rileă tinereă sunt

maiă deschisă şiă maiă roşcată colorate.ă Cioculă esteă scurtă dară cavitateaă bucofaringian ă

mare,ăurmareăaăadapt riiălaămodulădeăhr nireăinsectivor.ăPr d torănocturnăareăînăacestă

scopă dezvoltateă înă jurulă ciocului,ă aă comisuriloră cavit iiă bucale,ă ună num rămareă de

vibriseă(peneătransformate)ăcareăjoac ărolădeăperiăsensitivi.

Reproducerea. Cuibulăesteăplasatăpeăp mânt,ăf r ăurm ădeăajustare.ăPeăloculăales,ă

femelaă depuneă dou ă ou ,ă caă form ă elipticeă pân ă laă eliptic-alungite,ă f r ă luciu;ă peă

fondul alb, alb-verzui, alteoriăslabăroziuăseăafl ăpres rateăpeteălargiăcenuşiiăpesteăcareă

seă suprapun,ă cuă aspectă mozaicat,ă maculeă bruneă deă toateă nuan ele.ă Ponteleă potă fiă

depuseăîncepândăcuăsfârşitulăluiăMaiăpân ălaămijloculăluiăIulie.ăEmbriogenezaădureaz ă

17-18 zile.

Activitate: specie nictimeral-nocturn ,ămigratoare.

Regim alimentar: insectivor.

Ecologie, habitat. Caprimulgul esteă oă pas reă forestier ă f r ă aă agreaă conformă

biologieiă saleă profunzimeaă p duriiă ciă maiă degrab ă limiteleă eiă spreă ecoton.ă Prefer ă

p durileădeăconifereădarăvie uieşteăşiăînăceleădeăfoioase,ăcuăăaplecareăîns ădeăamestec.ă

Predilecteă suntă şiă luminişurile,ă t ieturileă pentruă liniileă deă curentă electrică (sauă nu),ă

liniileă somiereă largi,ă p şunileă împ durite,ă toateă îns ă neacoperite de un strat ierbos

înalt.

Repartizare geografic . DinăEuropaăpân ălaălaculăBaikalăşiăurmândăliniaădeăsud-

vestăpân ăînăAfganistan.ăPeăcontinentulăAfricanăînănord-vest iar în nordul Europei în

ceaă maiă mareă parteă înă Anglia,ă Irlandaă iară spreă estă înă Danemarca,ă Suedia,ă par ială

Norvegia, Estonia, Letonia.

ÎnăRomânia,ăseăpareăc ăarăocupaăoăbun ăparteădinăteritoriu;ăcumănuăexist ăîns ăună

studiuăaxatănumaiăpeăproblemaădemografieiăşiăchiarăaăprezen eiăspecieiă laănoiădateleă


38

oferiteădeăliteraturaădeăspecialitateăsuntărezultatulăobserva iiloră întâmpl toare; de aici

şiăslabaăgradareăaăinforma iilorăconcentrateăînăpuncteăaleăexisten eiăspeciei,ăpeăhart .

Statutul speciei






Fig. 6.3.R spândirea caprimulgului pe continent

cuăroşuă– cuib rităcert,ăăcuăportocaliu – cuib rităprobabil.ăă(dup ăMunteanu et all.,

1994).


39



num rulăperechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăaăfiăîntreă2000ăşiă6000.ă

5.Ciconia nigra - Cocostârc negru, cocostârc-de-p dure,ăbarz ăneagr ,ăbarz ăcernit ,

barz ă ig neasc ă(Linţia, 1954), cocost rcănegru,ăbarz ăneagr ,ăbarz -de-p dure,ăbarz ă

popeasc ă(Băcescu, 1961), barz ăneagr ă(Bruun versus Munteanu,1999), barză neagră

(Munteanu, 2009).


Descrierea speciei

Caă morfologieă esteă perfectă asem n toareă cuă barzaă alb ă diferen aă fiindă deă

cromatic ă aă penajului.ă Pas reaă adult ă esteă neagr ă (negru-brunatic ),ă cuă ună luciuă

metalic verde-ar miuă propriuă capului, gâtului, aripilor, spatelui, înclusiv penelor

codale.ăPieptul,ăabdomenulăşiăgambeleăsuntăalbe.ăTotăalbeăsuntăsubalareleămariăpân ălaă

jum tateaă zeugopoduluiă (humerus),ă dispunereă uşoră deă recunoscută laă pas reaă înă zboră

(imaginea de mai jos).

Reproducere.ăOaspeteădeăvar ădinăAprilieăpân ă înăOctombrie,ă seă reproduceă înă

intervalul Mai-Iulie.ă Cuibulă esteă amplasată întreă 10ă şiă 20ă mă în l imeă deă regul ă peă

arboriiămariădinăinteriorulăp duriloră(stejar,ăfag,ămesteac n,ăarin,ăpin)ăşiăesteărefolosită

an de an; în timp masivitateaă construc ieiă sporeşteă prină ad ugirileă deă reparareă şiă

împrosp tareăaăvetrei,ăobiceiărepetatăodat ăcuăsosireaăînăteritoriu.

Perechileă suntă stabile,ă comportamentulă premerg toră depuneriiă ponteiă fiindă

apropiatădeăcelăalăberzeiăalbe.ăNum rulădeăou ădepuse este în medie de 4 (min. 3, max.

5)(Makatsch, 1974),ă deă form ă oval ,ă oval-rotunjit ,ă maiă rară eliptice,ă albeă şiă fină

granulate.ă Ou leă suntă depuseă înă r stimpulă aă 48ă deă ore.ă Incuba iaă începeă oă dat ă cuă

depunerea primului sau celui de al doilea ou. Perioadaădeăclocitădureaz ăîntreă30ăşiă38ă

deăzile,ăpân ălaă46ăînălimiteleănordiceăaleăarealului.ăParticipareaălaăclocităaăparteneriloră

esteă egal ,ă intervalulă nocturnă revenindă precump nitoră femelei.ă Puiiă suntă hr ni iă deă

ambiiăp rin iăprinăregurgitareaăhraneiăînăcuib.ăPân ălaăaădeveniăzbur toriăauănevoieădeă

îngrijireaăadul ilorăîntreă63ăşiă71ădeăzile.ă

Activitate:ă specieă diurn .ă Execut ă zboruriă planateă înă alternan ă cuă celeă activeă

survolândă kilometriă întregiă deă suprafe eă deschiseă aidomaă p s riloră deă talieă mare,ă


40

rapacelorădiurne;ăînăcazulănostruămaiăcuăseam ăînăSEăsitului,ălaăSădeăPojogaăşiăS lcivaă

pesteăhorstulădominatădeăcarpenăşiăfagăstr b tutădeăv ile:ă iganilor,ăPojoga,ăBurguleaă

sauăValeaăluiăȘerban.

Esteăoăpas reătem toareăşiăextremădeărezervat ăfa ădeăom.ă

Regimăalimentar:ă carnivor:ă diferiteă animaleă acvatice,ă inclusivăpeşti,ă prinseădină

apeleăcurg toareăsauăstagnanteăaflateăînăhabitatăşiăpreajmaăacestuia.

Ecologie,ăhabitat.ăBarzaăneagr ăesteăprinăexcelen ăoăspecieăsolitar ,ăparticular ă

ecosistemelor forestiere.ă Evit ă pentruă amplasareaă cuibuluiă margineaă deă p dureă dară

careăesteădeăg sită(greu)ă- atunci când este cazul - înăadâncimeaăei;ăcondi iaăcaăloculăs ă

fieă alesă esteă prezen aă aă celă pu ină unuiă firă deă ap ă înă preajm .ă P dureaă trebuieă s ă fieă

întins ,ăcopaciiăînal i.ă



41

Ciconia nigra înăRomâniaăăroşuă– cuib rităcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ă

Munteanu et all. 1994)

Repartizareă geografic .ă Specie transpalearctic ă cuă areală discontinuuă cuprinsă

între 300 şiă600 latitudineănordic ,ăîntreăAtlanticăşiăPacific.ăPas reămigratoareăierneaz ă

înăAfricaăşiăînăsudulăAsieiă(Munteanu, 2009).

Esteă deă întâlnită dină peninsulaăBalcanic ă şiă nordulă Europeiă pân ă laăAmur,ă dină

AsiaăMic ăpân ăînăMun iiăAltai,ăapoiăMongolia,ăcuăoădisjunc ieăîntreăNăşiăSăsubăform ă

deă culoară ceă treceă pesteă Mareaă deă Azovă şiă Mareaă Caspic .ă Izolată cuib reşteă şiă înă

AfricaădeăEstăşiăSud.

ÎnăEuropaăspeciaăseăafl ăînăc dereănumeric ăfiindădisp rut ădinăSuediaăşiăSpania.ă

Laănoiăseăcunoscădateăcerteăaleăcuib rituluiăspecieiăînc ădinăsecolulă19ămaiăfrecventeă

din secolul 20 pentru întreaga Transilvanie având ca suport baza de date strânse de

Salmen şiăprelucrateădeăKlemm şi Kohl (1988) ;ăaceleaşiăsuntăsumateăşiăprezentateăpeă

hartaă deă r spândireă aă berzeiă negreă caă pas reă clocitoare în România de Munteanu şi

colab.(1994). Efectivulădeăperechiăcuib ritoareă esteă îns ăgreuădeăstabilit,ă apreciată cuă

aproxima ieădeăpân ălaă100-150. (Munteanu şi colab., 1994; Munteanu, 2009).

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII;

Legea 407/2006 si 197/2007;

Birds in the European Union – a status assessment 2004, 2007.

Statutulăpopulaţieiăşiăevoluţiaăeiăpotenţial ă

Corespunz toră luiăPapazoglu şi colab. (2010) popula iaă continental ă deă berzeă

negreăesteăapreciat ăcaăfiindăcuprins ăîntre 4.200ăşiă6.000ăperechi,ăcuăevolu ieăpozitiv ă

şiă avândă ună statută deă conservareă stabil.ă Afirma iaă esteă totuşiă contradictorieă cuă

realitateaăşiănuăseăjustific ădinăperspectivaădispari ieiăspecieiădinăSuediaăşiăSpania.

R spândireaăînăRomâniaăpoateăfiăconsiderat ăcaăinsuficientăcunoascut . Statutul

speciei: vulnerabilă.


42

6.Circaetus gallicus - Şerpar,ăvulturăşerpară(Linţia,1954), şopârlar,ăbrehanac ,ăuliuă

broscar, (Băcescu,1961), şerpar (Bruun versus Munteanu,1999).


Descrierea speciei

Parteaăsuperioar ăaăcorpuluiăesteăbrun ,ăparteăventral ădeschis ălaăculoareă(alb )ă

cuă dungiă longitudinale.ă Peă flancuriă şiă peă tibii,ă peneleă suntă p tateă cu brun. Coada

bandat ă (3ă ştraifuri).ă Treimeaă anterioar ă aă corpuluiă (cap,ă piept,ă pân ă laă nivelulă

abdomenului)ăbrune.ăAripileăsuntălungiăcuăcap tulădistalăalăremigelorănegruă(oriăbrună

întunecat spre negru).

Reproducerea. Oaspeteă deă var ă (III-X)ă şiă specieă deă pasaj,ă aă fostă dup ă Linţia

(1954),ă laă începutulă secoluluiă trecut,ă pas reă clocitoareă înă toat ă ara.ăSeă reproduceă înă

perioada aprilie-iulie, construindu-şiă înă fiecareăanăaltăcuibăplasatădeăregul ă înăarboriiă

înal iădinăliziereăsauărarişti.ăOăparticularitateăaăspecieiăesteăaceeaăc ădepuneăunăsingură

ouăceeaăceăînăcondi iileăactualeăpoateăreverberaănegativăînărataănatalit iiărealizate;ăneă

pronun măastfelădeoareceăoăaădouaăpont ădeăînlocuireăesteăpu inăprobabil .ăOulăesteă

oval,ă alb,ă mat,ă indirectă p tată prină contactă cuă resturileă organiceă r maseă (chiară dac ă

numai temporar) în cuib. Maturitateaăsexual ăoăatingeălaă3-4 ani.

Activitate: diurn .ă Ziua,ă sta ioneaz ă peă arboriă înal iă careă îiă asigur ă prină

posibilitateaăcontroluluiăunuiăcâmpălargăvizualăcoeficientulădeăsiguran ănecesar.

Regimul alimentar: carnivor.ăSeăhr neşteăcuăamfibieniă şiă reptile, ophidieni, de

undeăiăseătrageăşiănumele.

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII



Specieă vulnerabil ă Nuă neă putemă pronun aă asupraă calit iiă specieiă caă pas reă

cuib ritoareăoriănu,ăcertăesteăfaptulăc ăprezen aăsaăesteădeănet g duit.


43

7.Circus aeruginosus - Uliu-de-trestie, uliu-de-stuf, gaie-de-trestie, uliu-de-balt ,ă

şorecar-de-balt ,ă herete-de-balt (Linţia,1954), corui,ă hultan,ă vierete,ă şov ă

(Băcescu,1961), erete-de-stuf (Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999)


Descrierea speciei

Caă urmareă aă existen eiă dimorfismuluiă sexual,ă masculul are penajul galben-

ruginiuăşiăbrun,ăcapulăgalben,ăpeăarip ăcuăoăzon ăcenuşie,ăsubăarip ăşiălaăbaz ăremigeleă

nuan ateă alb,ă aceleaşiă proximală deciă cuă vârfurile,ă negreă înă timpă ceă femela este

îmbr cat ămaiă uniformă brun,ă peă creştet,ă cerbice,ă pieptă şiă peă umeriă nuan at ă galben-

ruginiu.ăCeara,ăcol urileăguriiăşiăpicioareleăsuntălaăambeleăsexe galbene.

Reproducerea. Obişnuit,ă cuibulă esteă plasată peă solă avândă caă suportă stufulă dină

imediataă apropiereă frântă (indoit,ă culcat),ă centrulă prezentândă oă scufund tur ă pu ină

adânc ă(5-7 cm.). Diametrul vetrei ajunge în schimb la cca. 1 m. Cuibul refolosit în

aniiăurm toriăsufer ăunăadaosădeămaterialăformatădinăcrengi,ămuşchi,ădiferiteăierburi,ăînă

aşaămodăcaămargineaăsaăs ădep şeasc ăoglindaăapeiăcuăaproximativă40-80 cm. Ponta

esteăformat ădină4-5ă(6)ăou ăovaleăoriărotund-ovale,ăalbeăcuăiriza iiăalbastreăsau verzi,

f r ăluciuăevident.ăIntervalulăperioadeiădeăreproducereăesteăcuprinsăîntreăultimaătreimeă

aăluiăAprilieăpân ăspreămijloculăluiăMai;ăîntreăprimulăouăşiădepunereaăceluiădeăalădoileaă

sunt necesare 2-3ă zileă şiă iar şiă atâteaă intervaleă pentruă fiecareă ouă înă parte.ă Incuba iaă

dureaz ă32ă(36,38)ădeăzile.ăClocitulăesteăaiguratădoarădeăfemel .ăPuiiăsuntăsta ionariăînă

cuibămaiămultădeăoălun ăşiădevinăzbur toriădup ăaă56-a zi.

Activitate:ă specieă diurn ,ă carnivor ,ă survoleaz ă întinsuriă largiă înă c utareă deă

hran ;ăterenurileăexplorateăînăacestăsensăsuntăînml ştinirile,ăzoneleăumedeăînăgeneral,ă

suprafe eleădeăap ,ăterenurileăagricole,ăluncileăşiăpeăcâtăposibilăchiarăp şunile.

Regim alimentar: carnivor, regim alimentar format din micromamifere, insecte

şiăp s riămici.

Ecologie,ăhabitat.ăSpecieărezident ,ăeretele-de-stufăesteăr spânditămaiăcuăseam ă

înă regiunileădeăcâmpieă cuăpreferin ăpentruăstuf rişuriă înăperioadaădeă reproducereă laă

ad postulăc roraăîşiăconstruieşteăcuibul.ă

Prefer ă inuturileăîntinse,ăstepice,ăcâmpiaăînierbat ,ăpajiştileănaturaleănecultivate,ă

luncileăînierbate,ăterenurileăml ştinoaseăînăapropiereaăb l ilorăsauălacuriloră(acesteaădină


44

urm ă putândă oferiă nuă numaiă oă surs ă trofic ă variat ă dară şiă ”furnizarea”ă unoră locuriă

potriviteăpentruăcuib rit)ăiarăcaăhabitat secundar, terenurile agricole.

Repartizareăgeografic :



Africa de nord-vest,ăEuropaăcuăexcep iaănordic ăaăcontinentului,ăAsiaăCentral ,ă

AsiaăMic ăpân ă înăAfganistan.ăCuib ritulă ereteleui-de-stuf în România: pentru estul

riiă dină nordă pân ă înă sudă iară pentruă vestă totă astfelă dară cuă confirm riă maiă rare;ă înă

Transilvania doar în nord apoi est.

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectivei Consiliului Europei 79/409/CEE;




45




Dup ăMunteanu şi colab. (1994),ăînă ar ăarăcuib riiăîntreă700ăşiă900ădeăperechi.ă

Pentruăaăstabiliăcareăesteăstatutulăspecieiăînămomentulădeăfa ălaănoiăpresupuneătotuşiăoă

investiga ieămaiăsubliniat ;ăefectiveleăsuntăoricumăînăsc dereăatâtaăvremeăcâtăpracticileă

deă recuperareă aă terenuriloră prină desec rileă executateă auă reverberată negativă înă

demografiaăspecieiăcuătoateăc ăînc ăseăvorbeşteădespreăoăstabilitate a acesteia.

8.Crex crex - Cristeiă roşu,ă cristei,ă cârstel,ă creste ,ă crastaniu,ă cârstei (Linţia,1954),

cristel-de-iarb ,ă cristeiaşă pestri ,ă cristeiaşă mic,ă cristeiu-de-câmp,ă cresteu,ă crist lă

(Băcescu,1961), cârstel-de-câmp (Bruun versus Munteanu,1999)


Descrierea speciei

Parteaădorsal ăesteăbrun-m slinieăroşcat ăcuăpeteăîntunecate;ăremigeleăsuntăbrună

suriiă cuă steagulă externă roşcată iarămargineaă aripiiă albicioas .ăCoadaă esteămaiă roşcat ă

decâtăspatele.ăB rbia,ăgâtulăşiăguşaăsuntăcenuşiu-alburiu-roşcate,ăpeneleăflancurilorăşiă

tectriceleăsubcodaleăroşu-ruginii bandate transversal. Dimorfismul sexual se manifest

printr-oăcromatic ămaiăpronun at ălaămasculăşiălipsaăcenuşiuluiăpeăgât-guş ălaăfemel .ă

Pas reămigratoare.

Reproducerea. Pas reă migratoareă soseşteă înă teritoriuă înă aă douaă jum tateă aă luiă

aprilieăcaăîncepândăcuăsfârşitulăluiămaiăs ăfieădejaădeăg sităprimeleăcuibareă(complete).ă

Locurileăfavorabileăamplas riiălorăsuntăterenurileăuscateăcuăvegeta ieăînalt .ăOu leăsuntă

ovale sau scurt-ovaleădeăculoareaăm slinelorăverzi, alteori alb-alb struiăoriădeănuan aă

untuluiărânced;ăsuntăintensăp tateăînăbrun,ăbrun-roşcatămaiăcuăseam ălaănivelulăpoluluiă

bazal.ăNum rulăou lorădepuseădeăfemel ăvariaz ăîntreă7-9 (8-12)ăiarănum rulăponteloră

peăanăseărezum ălaăunaăsingur ;ăpotăexistaăîns ăşiăponteădeăînlocuireădac ăînăperioadaă

cosituluiă cuibarulă ini ială aă fostădistrus.ăPerioadaă deă incuba ieăoscileaz ă înă jurulă aă19ă

zile.

Activitate:ădeăregul ădiurn ;ăactivitateaăsaăceaămaiăintens ăesteăînăzoriădarăpoateă

fiă auzită şiă noapteaă emi ândă suneteleă caracteristiceă asem n toareă sunetuluiă emisă deă

trecereaă unuiă obiectă dură pesteă din iiă unuiă pieptene.ă Zboar ă laă în l imeă joas ,ă seă


46

deplasez ăînămajoritateaăcazurilorăpeăsolăr mânândăascunsăvederiiădinăcauzaăvegeta ieiă

înalteăcareăîiăserveşteădreptăcamuflaj.ăCaăurmareămajoritateaădetermin rilorăprezen eiă

p s riiăîntr-unăhabitatăseăfacăpeăcaleaărecept riiăacustice.

Regimul alimentar: este format preponderent din nevertebrate (insecte: Tetrix,

Acrididae, Tettigoniidae, Gryllotalpa, Gryllidae, coleptere, heteroptere, furnici,

himenoptere, libelule, muşte, fluturi, apoi miriapode, râme;ă moluşte:ă Laciniaria,

Limnaea, Galba ,ăetc.,ăocazionalăvertebrateădeătalieămic ă(broaşteătinere,ăpuiiăînc ămiciă

aiăunorăp s riă/rar/)ăşiăsemin eriiădeătoateăfelurile,ătulpiniăde graminee,ăcojiădeăou ,ăetc.ă

Ecologie, habitat. Specie migratoare – oaspeteă deă var ;ă primeleă exemplareă

sosesc la noi în Aprilie reîntoarcerea spre latitudinile sudice începând cu luna August.

Locurile favorite cârstelulului-de-câmpă suntă fâne eleă umedeă neamendate chimic,

marginileălacurilorăacoperiteădeărogoz,ălocurileăierboaseăsauăceleăcopleşiteădeăburuieni,ă

zoneleă inundabileă dină luncaă râurilor;ă prefer ă zoneleă umedeă cuă asocia iiă deă tipă

Molinietum caeruleae Kuhn 1937,ăvegeta iaăcuăCarex, Juncus, Cirsium, Phleum dar

şiă culturileă agricoleă deă cerealeă p ioase,ă trifoiă oriă lucern ..ă Subă acestă aspectă Luncaă

Mureşuluiă ar îndepliniă majoritateaă condi iiloră privindă aspectulă ofertei de recuzite

pentru Crex crex. Dup ărecoltareăcristeiiăseăretragăînăporumbişti,ăpârloage, ierburi cu

tufe.Repartizareăgeografic :


47



Arealulă specieiă acoper ă întregulă continentă cuă excep iaă Spaniei,ă Peninsuleiă

Balcaniceă şiă rileă dină Nordă dară seă prelungeşteă înă estă pân ă laă Laculă Baikal,ă vestulă

Chinei,ăcuprinzândăînăsudăAsiaăMic ăşiăIranul.

Laănoi,ă dateă sigureă aleă cuib ririiă cârsteluluiă provinădină jum tateaă estic ă aă riiă

maiă pu ină dină restă cuă presupunereaă uneiă r spândiriă maiă largi decâtă ceaă ştiut ă înă

prezent.ăCeleămaiăpu ineădateăprovinădinăBanat.ăCaăşiăînărestulăEuropeiăefectiveleăsuntă

înă sc dere,ă înă 1997ă num rulă perechiloră clocitoareă fiindă cuprinsă înc ă întreă 20.000ă şiă

22.000 (?) (Carmen Gache, op.cit Munteanu, 2009).

Statutul speciei

Directivaăp s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;


48






Nuăexist ădate,ăprinăcompara ieăcuăceleăafirmateăînăliteraturaădeăspecialitate,ăcareă

s ădovedeasc ăschimb riăesen ialeăînăabunden aăpopula iilorădeăcârstel-de-câmpăînă araă

noastr .ăPresupunereaăc ăefectiveleăs-ar fi diminuat - totuşiă- seăbazeaz ăpeăfaptulăc ă

speciaăaăfostămult ăvremeăobiectăcurentădeăvân toare;ăprincipaliiăfactoriăcareăauăafectată

îns ăpopula iileădeăCrex crex sunt restrângerea habitatelor, drenarea luncilor umede,

intensificareaăşiămecanizareaăagriculturii,ă transformareaăpajiştilorănaturaleăînă terenuriă

agricole, cositul mecanic, extinderea culturilor de porumb în defavoarea celor de

p ioase,ă aridizareaă câmpiilor,ă p şunatulă excesiv,ă pr dareaă prină câiniiă hoinari.ă To iă

aceştiăfactori anun a iăintr ăînăcategoriaăcelorălimitativi pentru specie.

9.Lanius collurio - Sfrânciocă roşietic,ă sfrânciocă roşu,ă Berbecelă roşietic,ă Şofran,ă

Cod lbi (Dombrowski,1946., capra dracului (Băcescu, 1961), sfrâncioc roşiatic

(Munteanu, 1992; Bruun versus Munteanu,1999).


Descrierea speciei

Masculul adultăareăcapulăşiătârti aăcenuşiiăiarăpesteăochiăprezint ăoădung ăneagr .ă

Spateleă esteă brună roşcat,ă flancurileă corpuluiă şiă pieptulă rozii, abdomen alb (spre

culoarea untului). La femelă caăşiălaăjuvenili penajulăesteădominantăbrunăcuăintercal riă

deănuan ămaiădeschis ădeăundeăşiăaspectulăpestri ăăalăacestuia.ăăMaculeleădeăpeăpieptă

au aspect semilunar.

Reproducerea. Cuibul este construit maiăcuăseam ăînătufeleădeăPrunus spinosa,

Prunus mahaleb ori Rosa canina darăşiăînăsalcâmiăă(Robinia), soc (Sambucus), zmeur

(Rubus), alun (Alnus), apoi, dar mai rar, acolo unde s-auăpracticat”t ieturi”ăforestiereă

deă stejar,ă conifere,ă fagă şiă undeă cur rileă auă r masă nefinalizate,ă printreă crengi;ă

construc iaă ă esteă amplasat ă cuăprec dereă laă ă in l imeaămedieădeă1.20ăm.ăOu leă suntă

ovale spre ovoid-ovaleăuneoriăascu iteă laăpolulăapical,ămate,ăcuăpeteăcenuşiiăpeăfondă

verzui,ăg lbuiăsauă roziu.ăLanius collurio este printre passeriforme specia cu cea mai


49

mareă variabilitateă deă form ă şiă cromatic ă aă ou lor.ă Num rulă deă ou ă înă pont :ă 5-6.

Cuiuriă cuă ou ă potă fiă g siteă deă laămijloculă luiămaiă pân ă laămijloculă luiă iulie;ă durataă

incuba iei:ă14-16 zile.

Activitate:ăspecieădiurn .ăÎnăc utareădeăhran ăsfrâncioculăesteăprezentăînăzoneleă

cuădeschidereămaiălarg ăundeăvâneaz ădeălaăinsecteălaăvertebrateă(şopârle).ă

Regim alimentar: insectivor (carnivor).

Ecologie, habitat. Esteă speciaă ecotonuriloră şiă aă tufeloră r zle eă dină lunc ,ă

luminişuriăşiăp şuni.ă

Repartizareă geografic .ă Europa,ă Crimeea,ă Caucază pân ă înă Iran.ă Laă noiă înă ar ă

pretutindeni dar cu un puternic regres al perechilor clocitoare pentru ultimele 2-3

decenii.

Statutul speciei







50





num rulăperechilorăclocitoareăaăfostăestimatădeăpân ălaă800.000.

10.Pernis apivorus - Vespar,ă v spar,ă viespar,ă şorecarulă viespiloră (Linţia,1954),

vespár, prigorui, prigoruia (Băcescu,1961), viespar, Cătuneanu et all.(1972), Bruun

versus Munteanu (1999).


Descrierea speciei

Penajul spatelui este uniform brun, ventral alb-g lbui,ă bandată şiă p tată brun.ă

Coadaăareăoăband ă terminal ăbrun ăşiă treiăbenziăbazaleă transversale;ă întreăbenziămaiă

sunt prezente altele 5-6,ă îngusteă şiă deă nuan ă maiă deschis .ă Irisulă esteă galben.ă


51

Mascululăadultăareăcapulă şiăobrajiiă cenuşii.ăObservatădeă laădistan ,ăesteă remarcabil ă

trecereaădeălaăcenuşiulăcapuluiăprinăbrunulăspateluiălaăîntunecareaăremigelorăspreănegruă

(brun obscur).

Reproducerea. Oaspeteă deă var ă pe intervalul aprilie-septembrieă şiă specieă deă

pasaj.ăCuib reşteăînăp durileăîntinseădarăşiăînăarboreteleăfragmentate.ăDepuneă2-3ăou ,ă

alteoriăunulăsingur.ăOu leăsuntăovaleămaiărarăelipticeădeăculoareăalb-g lbuieăşiăp tateă

brun; maculele sunt prost conturate,ă avândă maiă degrab ă aspectulă deă pat ă

ştears .Perioadaădeă incuba ieădureaz ă întreă30ăşiă35ădeăzile.ăCuibulăesteăamenajată înă

arboriăînal iă(stejar,ăfag,ămesteac n,ăpin)ălaăoădistan ădeă10-22 m de sol.

Activitate:ăspecieădiurn .ă

Regimul alimentar: insectivor-carnivor;ă hranaă const ă dină insecteă maiă mari,ă

viespi,ăalbine,ăbondariădarăpr deaz ăşiămamifereleămici,ăreptilelelăsauăp s rile.ă

Ecologie,ă habitat.ă prefer ă zoneleă împ duriteă undeă exist ă şiă oă alternan ă cuă

pajiştileă dară şiă laă locă deă t ietur ,ă rarişteă oriă poian ,ă golămontan.ăCauzaă principal ă aă

prezen eiăsaleăîntr-unălocădatăesteăofertaătrofic .

Repartizareă geografic . Viesparul este o specie vest-palearctic ă careă cuprindeă

ceaămaiămareăparteă aăEuropeiă şiă seă întindeăpeămaiădeparteă spreă r s rită pân ă înăAsiaă

Central .ăLimitaănordic ăesteădat ădeăizotermaădeă150 C pentru luna iulie, punctul cel

mai sudic formând-ulăPeloponesos.ăCuib reşteăînătoateă rileăEuropei,ăpopula iileăceleă

mai frecvente aflându-seăînăRusia,ăBelarus,ăPolonia,ăGermaniaăşiăFran a.


52


roşuă– cuib rităăcert,ăportocaliuă– cuib rităprobabilă(dup ăMunteanu et all. 1994)

Viesparulăareăcapacitateaădeăaăpopulaăplanta iileăforestiereăconduseăprinălucr riă

silviculturaleăspreăarboreteăcuăaspectănatural.ăR spândireaăîn Româniaăesteădiscontinu ă

cuăprec dereăînăzonaăcolinar ăşiămaiăpu inăînăceaămontan ăsauădeăcâmpie.

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII




53

Specieă vulnerabil .ă Caă înă cazulă tuturoră speciiloră r pitoareă careă cuib rescă înă

arboriă mariă şiă b trâni,ă copaciă supuşiă extrageriloră deă cur are,ă suportulă amplas riiă

cuibuluiă astfelă înl turată s-aă reflectată înă sc dereaă numeric ă aăperechiloră clocitoareănuă

numaiăpeăplanăna ionalădarăîndeosebiăaici.

11.Lullula arborea – ciocârlieădeăp dureă


Descrierea speciei

Prezint ăoătalieădeă15ăcm,ăesteăsinguraăspecieăcareăseăaşeaz ăpeăarbori.ăColoritulă

este cafeniu-galbui cu pete întunecate, ventral esteăalbicios.ăPeăcapăareăunămo ămic.ăSeă

întâlneşteăînăzonaădeăstep ăşiăsilvostep .ăCuibulăşi-lăinstaleaz ăpeăsolulăînierbat,ăîntr-o

adâncitur .ă Ou leă (4-5),ă p mântiiă cuă peteă brune,ă suntă clociteă deă femel ă 14ă zileă

începândădină lunaăaprilie.ăCloceşteădeădou ăori pe sezon. Masculul cânta deseori în

apropierea cuibului. Toamna se retrag în sudul continentului, pe valea Nilului inferior

şiăsud-vestul Asiei.

Habitat:ăPrefer ăzoneădeschiseăcuăarbuştiă şiă copaciă r sfira i,ă liziere,ăcrânguriă şiă

dumbr vi,ăapareăregulat în zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat

cald.ăEsteăprezent ăînăspecialăînăzoneăcolinareăşiădepresiuniădarăşiăînăzoneămuntoaseădeă

altitudineămic ăşiămijlocie.ăLargăr spândit ăînăRomânia,ăîns ăabunden aălocal ădifer ă

semnificativ între diferiteleăzoneăaleă rii.

Ecologie:ăPerioadaădeăreproducereăîncepeăodat ăceăp s rileărevinăînă ar ăînălunaă

aprilie.ăMascululăcânt ăînăzbor,ăînătimpăceădescrieăunăzborăondulatămaiăpronun atădecâtă

ciocârliaă deă câmp.ă Deă asemenea,ă cânt ă şiă stândă peă stâlpiă sau în vârful copacilor.

Femela depune 3-5ă ou ă înă cuiburiă confec ionateă înă adâncituriă s pateă înă p mânt,ă deă

regul ă înă vegeta iaă deă laă lizier ă sauă laă bazaă arborilor.ă Seă hr nescă peă sol,ă cuă diverseă

speciiădeăinsecteăşiăcuăsemin e.ă

Distribu ie:ăEsteăoăspecieăpredominantăeuropean ,ăcuăoădistribu ieăpân ăînăIranăşiă

înăsudulăTurkmenistanuluiăînăAsiaăşiănord-vestul Africii. Prefer ăclimatulătemperatăşiă

mediteranean,ă cuib rindă laă liziereă şiă înă zoneleă împ durite.ă Specieă migratoare,ă

popula iileă nordiceă şiă centrală Europeneă migreaz ă şiă cartiereleă loră deă iernareă ină seă

suprapunăcuăarealulăpopula iilorădinăsudulăEuropei,ăcareăsuntăsedentare.

Popula iaădinăRomânia:ăînăprezentăefectivulăcuib ritorăna ionalăesteăapreciat ălaă65000ă

- 87000ădeăperechiă(7ă%ădinăpopula iaăUE).


54

Statutul speciei





Conven iaădeălaăBonn,ăanexaăII.

12.Aquila pomarina – acvilaă ip toareămic


Descrierea speciei

Are dimensiunea de aprox. 56-68 cm (între corb şiă g in ),ă cuă colorită cafeniu,ă

cioc cenuşiu albastru, picioare galbene şi gheare negre.

Habitat:ăCuib reşteămaiăalesăînăp duriădeăfoioaseăînconjurateădeăzoneăumedeăsauă

terenuriăagricoleăcultivateăînămodătradi ional.ăÎnănordulăşiăestulăarealuluiăprefer ăzoneă

umedeămaiăîntinseăşiăp durileăde câmpie,ăînăEuropaăCentral ăşiădeăEstăîns ăoăîntâlnimă

şiălaăaltitudiniădeăpân ălaă1800ăm.

Ecologie:ă Specieă migratoare,ă oă întâlnimă înă locurileă deă cuib rită întreă aprilieă şiă

octombrie. Ierneaz ă înăAfrica,ă laăsudădeăSahara,ă înăEtiopiaăşiă regiuneaăTransvaal.ă În

perioadaădeămigra ieăuneoriăseăadun ăînăgrupuriădeăpân ălaă20ăindiviziăînăloca iiăbogateă

înă hran .ă Perechileă deseoriă sosescă împreun ă laă loculă deă cuib rit,ă undeă seă comport ă

foarteăteritorial.ăÎşiăconstruiescăcuibulăînăcopaci,ălaăcircaă14-15 m de sol. Cuibul este

construitădinăcrengi,ăşiăcamuflatăcuăfrunzeăverzi.ăÎşiărefolosescăcuibulăînădeălaăunăanălaă

altul,ă deseoriă avândă 2ă cuiburiă înă teritoriu.ă Femelaă depuneă 2ă ou ,ă incuba iaă dureaz ă

pân ă laă 41ă zile.ă ă Puiiă suntă hr ni iă timpă deă 58ă zile,ă apoiă înc ă oă lun ă dup p r sireaă

cuibului.ăDeăobiceiădoară1ăpuiăsupravie uieşte.ăă

Acvilaă ip toareămic ă seăhr neşteămaiă alesă cuămamifere,ă darăprindeăamfibieni,ă

reptileă şiă insecte,ă dară şiă p s riă miciă şiă deă talieă mijlocie.ă Caut ă hranaă zburândă şiă

planând,ădeseoriăst ălaăpând ăsau coboar ălaăsol,ăundeăseăplimb ăşiăpândeşteăprada.ă

Distribu ie:ăAceast ăspecieăareăoădistribu ieădestulădeărestrâns ăînăCentrulăşiăEstulă

Europei.ăDup ăultimeleăstudiiăreieseăc ăRomâniaăg zduieşteăoăpopula ieăimportant ăpeă

plan global. Cele mai bune habitateăsuntăînăcentrulăşiăEstulăTransilvaniei.ă

Popula iaădinăRomânia:ăînăprezentăefectivulăcuib ritorăna ionalăesteăapreciatălaă2500ă-

2800ăă(26ă%ădinăpopula iaăUE).


55

Statutul speciei






13.Dendrocopos medius - cioc nitoarea de stejar


Descrierea speciei

Areă21ăcmălungime.ăApareăînămajoritateaăp durilorăcuăfrunzişăc z tor,ăşiăpeăv ileă

râurilor. Areăacelaşiă colorită caă şiă precedenta,ădară cuă roşuă şiă peă creştet.ă În luna mai-

iunie femela depune 5-6ăou ălucioaseăalbe,ăcareăsuntăclociteădeăambiiăso iă14-15 zile.

Esteăoăpas reăsedentar .

Reproducere:ă deă regul ă exist ă oă singur ă pont ă peă an;ă Laă procesulă ciopliriiă

particip ă ambiiă parteneri.ă Ou leă deă culoareă alb ă înă num ră deă 5-6, mai rar 7-8 sunt

depuseăpeărumeguşulărezultatădinăd ltuire,ăaflatăpeăfundulăscorburii.ăIncuba iaădureaz ă

14ăzile,ăclocitulărevenindăatâtăfemeleiăcumăşiămasculului.ă

Activitatea:ă diurn ;ă specieă solitar ă şiă sedentar ă careă seă poateă îns ă asociaă înă timpulă

ierniiăstolurilorăpolispecificeă(pi igoi,ăgai e)ăeratice,ăaflateăînăc utareădeăhran .ăSpecieă

comun ăînăEuropaăcentral ăşiădeăest,ăcuăexcep iaăItaliei,ăîncepândădinăPirineiăpân ăînă

Urali,ăiarăînăsud,ăcircumscrisăM riiăNegre,ăînăBulgaria,ăTurciaăpân ălaăMareaăCaspic ă

spreăIran.ăTotalulăperechilorăclocitoareăînă araănoastr ăesteăapreciatălaă3.000-10.000 de

perechiă(Weberăşiăcolab.,ă1994).


56

Fig. 6.9.Hartaăr spândiriiă(dup ăSt nescu,ă2007)

Statutul speciei






14.Dryocopus martius - cioc nitoareaăneagr


Descrierea speciei

Esteă ceaă maiă mareă cioc nitoareă deă laă noi,ă deă taliaă uneiă ciori.ă Areă coloritulă

completă negru,ă avândă doară oă pataă ro ieă peă creştet.ă Tr ieşteă înă zonaă p durilor de

conifereăşiădeăamestec,ămaiărarăseăîntâlneşteălaăşes.ăCuibulăşi-lăsap ăînătrunchiul,ălaă3-

20ămădeăsol,ăcuăintrareăoval .ăPontaăesteădepus ăînăaprilie-mai,ăalc tuit ădină3-5ăou ă

albe lucioase, care sunt clocite de ambele sexe, timp de 13-14 zile. Este o specie

sedentar ,ăzborulăeiăspreădeosebireădeăcelelalteăcioc nitoriănuăareăîntreruperi.

Statutul speciei



57





15.Lanius minor - sfrâncioculăcuăfrunteaăneagr


Descrierea speciei

Areăoătalieădeă20ăcm,ăpenajulăesteăcenuşiuăcuănegruăşiărozăpeăparteaăinferioar .ă

Cuibulăesteăconstruită lâng ă trunchiulăcopacului,ă laă în l ime,ădinăpelin.ăOu leăverzui-

alb strui,ă cuăpeteăbrune-violacee,ă fiindă înănum rădeă5-6ăşiă sunt depuse în mai-iunie.

Ierneaz ăînăsudulăAfricii.

Statutul speciei






16.Accipiter brevipes – uliul cu picioare scurte


R spândire

Areal restrâns aproape exclusivă european.ă Popula iaă esteă estimat ă laă 3.600-

5.800ăperechiă(dinăcareă90%ăseăafl ăînăRusia,ăUcrainaăşiăGrecia).ăAsem nareaăcuăuliulă

p s rarăpoateăgeneraăconfuziiăidentificare,ăimplicitădeăestimareănumeric ă(Botnariucăşi

Tatole Victoria, 2005).

Biotop

P duriă deă foioaseă cuă rariştiă şiă luminişuri,ă arboreteă mici,ă dumbr vi,ă parcuriă

mari,ă pajişti,ă culturaă agricole.ă Evit ă p durileă mariă şiă dese,ă deă deală şiă deă munte,ă

populateăînăgeneral,ădeăuliulăp s rară(Botnariucăşi Tatole Victoria, 2005).

Statutul speciei



58





17.Ardeola ralloides – stârc galben


Descriere

Lungime de aproximativ 44 - 47 cm. Aripa 206 - 234 mm; coada 78 - 285 mm;

tarsul 59 - 63 mm; ciocul 60 - 80 mm.

Penajulăesteăînăgeneralăg lbuiăspreăroşiatic,ăspateleăgalbenă - cafeniu cu dungi

longitudinale negre - cafenii, abdomenul alburiu. În timpul clocitului, gâtul în partea

inferioar ,ăcuăcâtevaăpeneăalbeăcuămargineaăgalben ă- cafenie, iar pe spate câteva pene

prelungite, cafenii.

Înă Europaă esteă r spândită înă rile de pe coastele Mediteranei. În România

oaspeteădeăvar ,ădinăaprilieăpân ăînănoiembrie,ădestulădeăfrecventăînădelt ăşiăînăb l ileă

maiămariădinăinteriorulă rii.

Corpulă şiă capulă ocruă pală careă contrasteaz ă cuă aripileă şiă coadaă deă ună albă caă

z pada.ă Înă terenă cândă st ă peă locă pareă maronie,ă dară cândă seă ridic ă înă zboră devineă

aproapeăcompletăalb .ăSeădeosebeşteădeăstârculădeăciread ăşiăprinăculoareaăcioculuiă(înă

perioadaă deă cuib rită verdeă – g lbuiă cuă albastruă şiă cu vârful neghru, în restul anului

verzui).ă Îşiă petreceă ziuaă deseoriă înă copaciă sauă tufişuri.ă Îşiă caut ă hranaă maiă alesă înă

amurg.ăÎnăafaraăcuib rituluiăesteăpredominantăsolitar.ăZborălent,ăcl tinat.ăR spândităînă

SEăEuropeiăînăregiuniăml ştinoase,ădelteălaguneăşiăb l iăundeăcuib reşteăînătufişuriăsauă

înăcopaci,ădeăobiceiăcuăal iăstârci,ăînăcolonii.

Peă continentală europeană cuib reşteă aproximativă 10.000ă deă perecí,ă iară înă

România 3.000-3.500 perechi.

Statutul speciei






59


18.Aythya nyroca – raţaăroşie


Descriere

Cuib reşteă înăSudulă şiăCentrulăEuropeiă peă lacuriă şiă stuf rişuri.ăEsteă pu inămaiă

mic ădecâtăra aămo at ,ăiarădungaăalb ădeăpeăarip ăesteămaiăîngust ăşiămaiăevident ă(înă

zbor). Masculul este maro-roşuă închisă intens,ă cuă ochiă albiă şiă subcodaleleă albe.ă

Por iuneaăalb ădeăpeăabdomenăesteămaiărestrâns ăşiăcompletăînconjurat ădeăoăculoareă

închis .ăFemelaăesteădeăculoareămarou-cenuşiuăînchisăcuăochiănegriăşiăsubcodaleăalbe:

Creştetulă capuluiă esteă înalt,ă cioculă lung,ă careă al turiă deădungaădeschis ă (alb )ădeăpeă

arip ăsuntăsemneădistinctiveăpentruăoăidentificareăcomparativ ăcuăra aămo at .

Totalulăpopula ieiăeuropeneăesteădeă15.000-23.000 perechi.

Statutul speciei

Directiva p s ri,ăanexaăIăaăDirectiveiăConsiliuluiăEuropeiă79/409/CEE;





19.Chlidonias hybridus – chirchi ăcuăobrasăalb


Descriere

Cuib reşteăînămlaştinileădinăSudulăEuropei.ăPenajulădeălaădistan ăpareăalbicios,ă

iară laăoă lumin ăputernic ăculoareaă închis ădeăpeăparteaă inferioar ăaăcorpuluiăpoateăfiă

confundat ăcuăefectulăuneiăumbre.

Statutul speciei







60

20.Ciconia ciconia – barzaăalb


Descriere

Aripa la mascul 600 - 629ămm,ălaăfemel ă560ă- 580 mm; coada 240 - 260 mm;


Totăpenajulă albămurdar.ăRemigeleă şiă tectriceleă celeămaiă lungiă aleă aripiloră suntă

negre.ăCioculăesteă roşuăstr lucitor,ă laă tineriăesteănegricios. Ochii sunt cafenii. Tarsul

esteăroşuă- sânge.

R spândităînăEuropaăşiăînă inuturileăpalearcticeăaleăAsiei.ă

ÎnăRomânia,ă oaspeteă deă var ,ă dinămartieă pân ă înă octombrie,ă înă toat ă araă prină

regiunileădeăstep ,ăsilvostep ,ăşiăpeălâng ăapeleălinăcurg toare.

Femela depune 4 - 5ăou ,ăalbeă- sp l cit.

Statutul speciei



conservareaăhabitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfaunei s lbaticeă(anexaă3);



21.Circus cyaneus – ereteăvân t


Descriere

Cuib reşteă înă regiuniă deschise,ă ml ştinoase,ă planta iiă tinereă deă conifere.ă Seă

aseam n ăcuăereteleăsurăşiăalb.

Strig tulăascu it:ă“che-che-che”,ărepetatădes;ăună“pi-e”ăplâng tor,ăînăparad ă“pri-

pri-pri…”

Statutul speciei






61


22.Circus pygargus – erete sur


Descriere

Cuib reşteă înă mlaştini,ă pajişti,ă culturaă agricole,ă planta iiă tinereă deă conifere.ă

Aripileă suntă lungiă ascu ite(remigeleă primareă 2-4ă formeaz ă vârfulă aripii);ă cândă oă

siluiaz ă seă aseam n ă CUă vânturelul roşu.ă Mareaă majoritateă apopula iloră seă afl înă

Rusiaăundeăcuib rescă1.000-2.000 de perechi

Strig tulădeăalarm :ă“chi-chi-chi”ăscurt,ărepetatărapidăădeă10-15 ori.

Statutul speciei






23.Coracias garrulus – dumbr veanc


Descriere

Esteă r spândit ă înă Sudulă şiă Estulă Europei,ă înă regiuniă deschiseă cuă copaciămariă

scorburoşi.ăCuib reşteăînăscorburi,ăuneoriăpeăd r p n turi.ăSeăobserv ăfrecventăstândă

pe sârme telegrafice,ăpeăcrengiăsauăcioturiădeăcopaci.ăCuloare:ăalbastruăpaLăpeăcorpăşiă

aripi,ăastfelălaăluminaăputernic ăaăsoareluiăpareăalbastruămarin.ăZborulăesteăasem n toră

cuăcelăalăst ncu ei,ădarămaiărapid,ăcuăb t iămaiăviguroaseădeăaripi.

Statutul speciei






24.Egretta alba – Casmerodius albus - egreta mare



62

Descriere

Aripa 410 - 470 (rar 580) mm; coada 175 - 200 mm; tarso - metatarsul 165 - 212

mm; ciocul 110 - 116 mm.

Penajulăesteăalbăcurat.ăLaăceaf ăşiă laăgâtăpeneleăsuntăpu inăalungite.ăOchiiăsuntă

galbeni.ă Cioculă esteă galbenă întunecat,ă variabilă dup ă sezon.ă Tarsulă esteă cenuşiuă

întunecat.

Tinerii nu au egrete (pene mai alungite).

R spândit ă maiă multă înă inuturileă mediteraneene ale globului. În Europa mai

mult în sud - est.ăÎnăRomânia,ăînătrecutăaăfostădestulădeăcomun ăînăregiuneaăDun riiăşiă

peă rmurileăM riiă Negre.ă Ast ziă apareă rar,ă caă oaspeteă deă var ,ă dină aprilieă pân ă înă

noiembrie,ăînăcoloniiămici,ămaiăalesăînădelt .

Statutul speciei






25.Egretta garzetta - egretaămic


Descriere

Cuib reşteă înă zoneleăml ştinoase,ă delteă şiă b l iă cuă pâlcuriă deă copaci.ă Înă restulă

anului poate fiă v zut ă peă maluriă deă râuriă şiă lacuri.ă Completă alb .ă Degeteleă suntă

galbene,ă careă contrasteaz ă cuă picioareleă negre.ă Coculă esteă completă negru.ă Efectivulă

europeanăesteăsituatăîntreă30.000ăşiă40.0000ădeăperechi,ăiarăînăRomâniaăefectivulăactuală

se apropie de 3.000ă perechi,ă dintreă careă aproximativă 2.400ă înă delt ă şiă ccaă 600ă înă

interiorulă rii.

Statutul speciei



conservarea habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);



63


26.Falco vespertinus – vânturelădeăsear


Descriere

Specieădestulădeăcomun ăînăSEăEuropeiă înăstepeăşiă terenuriădeschise,ăcultívate,ă

cuă pâlcuriă deă copaci.ă Cuib reşteă colonial,ă deă obiceiă înă cuiburiă deă cioar ă deă

sem n tur .ă Seă aseam n ă cuă vânturelulă roşuă înă comportament,ă dară areă aripileă

propor ională maiă lungiă şiă coadaă maiă scurt ă ,ă fiindă astfelă asem n toră cuă şoimulă

rândunelelor,ăareăîns ăcoadaămaiăscurt .ăAdeseaăst ăpeăfireleădeăelectrice.ă

Înăeuropaăexist ăaproximativă3.000-3.500ădeăperechi,ăiarălaănoiăînă ar ă600-1.200

de perechi clocitoare.

Statutul speciei






27.Hieraaetus pennatus –acvilaămic


Descriere

Esteă ceaă maiă mic ă acvil ă european ă şiă esteă întâlnit ă înă p duriă cuă frunzeă

c z toare,ă cuă luminişuriă şiă poieni, deăobiceiă înă regiuniămontaneămaiă joase,ădară şiă laă

câmpie.ăPrezint ădou ăfazeădeăculoareă,ăunaăobişnuit ădeschis ăşiăunaămaiărar ăînchis .

Înă Europa,ă celeă maiă denseă şiă stabileă popula iiă seă afl ă înă Spaniaă (ccaă 3.000ă

perechi), Portugalia (100-300ă perechi)ă şi Fran aă (205-500 perechi). În România,

popula iaăesteăestimat ălaă30-80 perechi.

Statutul speciei



conservarea habitatelorănaturaleăaăfloreiăşiăfauneiăs lbaticeă(anexaă3);


64



28.Nycticorax nycticorax – stârc de noapte


Descriere

Aripa la mascul 281 - 305ămm,ălaăfemel ă274ă- 290 mm; coada 103 - 116 mm;


Creştetul,ăceafa,ăparteaăanterioar ăaăspateluiăşiăum rulăsuntănegreă- verzui, restul

spateluiăşiă laturileăgâtuluiăsuntăcenuşiiă - întunecat. Parteaăposterioar ăaăabdomenuluiă

esteă galben ă - roşiatic .ă Egreteleă (peneleă lungi)ă deă peă capă suntă albe,ă rară negreă peă oă

parteădinălungimeaălor.ăP r ileănudeăaleăcapuluiăsuntăverzui.ătarsulăesteăgalbenă- verde.

Tinerii sunt cafenii pe spate, cu petelongitudinale galbene - roşiiăşiăalbeă- g lbui.ă

Gâtulă esteă p tată cafeniuă peă fondă galben,ă iară abdomenulă esteă p tată cafeniuă peă fondă

albicios.

R spândităînăp r ileăsudiceăşiăcentraleăaleăEuropeiă(45.000-55.000 perechi)

ÎnăRomânia,ăoaspeteădeăvar ,ădinămartieăpân ăînăoctombrie,ăcuib rindăînăluncileă

dinălungulăDun riiăşiăînădelt (4.000-5.000 perechi),ăînăcoloniiăcuă ig nuşi,ăcormoraniă

pitici, egrete mici.

Femela depune 4 - 5ăou ,ăverziăsp l cit.

Statutul speciei






29.Sterna hirundo – chiraădeăbalt


Descriere

Cuib reşteă înăperechiă izolateă sauă înăcoloniiămiciăpeămlaştinileădină regiunileădeă

coast ăşiăpeă rmurileălacurilorăcontinentale.ăZboar ăcuăb t iădeăaripiăiu i,ădarăaparent


65

maiărigide.ăPlonjez ăfrecventăînăap ăpentruăaăprindeăpeşti.ăCalotaăcapului laăadul iiăesteă

neagr ,ă cioculă roşu-portocaliu cu vârf negru; penaj dorsal gri deschis, ventral alb;

rémigeăprimareăîntunecate,ăremigeleăsecundareăformeaz ădedesubtăoăpat ăclar ăalb .

Statutul speciei




Conven iaădeălaăBerna - Legea nr 13 din 11.03.1993;


7.Identificarea masurilor de reducere a impactului specifice pe faze de

executie a proiectului, care privesc speciile si habitate pentru care ariile naturale

protejate au fost desemnate ROSPA0128 Lunca Timisului si ROSCI0109 Lunca

Timisului

Masurile de reducere a impactului asupra mediului se regasesc in tabelul 7.1.

pe ambele perioade ale proiectului: de executie si functionare a proiectului.

Tabelul nr. 7.1.

Masurile de reducere a impactului asupra mediului pe perioada de executie si functionare a proiectului

Nr.

Crt.

Masuri de reducere a impactului

Etapa de realizare a proiectului

Masuri de reducere a impactului

Etapaădeăfuncţionareăaăproiectului 1 Respectareaăcondi iilorăimpuseăînă

actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

Respectareaăcondi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

2 Respectarea programului de lucru Respectarea programului pentru actviti ileărecreative

3 Respectareaă perioadeiă deă cuib rit,ăhr nire,ămigrareăaăp s riloră

Respectareaă perioadeiă deă cuib rit,ăhr nire,ămigrareăaăp s riloră

4 Înl turareaă oric ruiă impactă negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei, depunereaănecontrolat ăaădeşeurilorădeăorice fel, etc)

Respectareaăactivit ilorămen ionateăînăproiectăşiăanume: recreere, agrement

5 Interzicereaă oric reiă formeă deărecoltare, capturare, ucidere a vreunei speciiădeăflor ăsauăfaun ădinăzon

Interzicereaă oric reiă formeă deărecoltare, capturare, ucidere a vreunei speciiădeăflor ăsauăfaun ădinăzon

6 Organizareaăcorespunz toareăşiă Monitorizareaăulterioar ăaăgraduluiădeă


66

cronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -lucr riădeăexcavare, -lucr riădeădecopertare,ă -lucr riădeătransportăaăagregatelorăminerale, -lucr riădeăamenajareăpiscicol -populareaăcuăspeciiădeăpeşti

ocupare a ecosistemului acvatic artificialăamenajat,ăăcuăspeciiădeăp s riăde interes comunitar

7 Monitorizareaăst riiătehniceăaăutilajelorăşiămaşinilorăutilizate

Monitorizareaăst riiădeăs n tateăaăihtiofauneiădinăamenajareaăpiscicol

8 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului

Informarea celor care viziteaza amplasamentul cu privire la importanta zonei desemnate ca sit Natura 2000, mentinandu-se statutul de conservare al sitului

9 Monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari, habitatelor si cadrului natural (observatii pe teren, fotografii)

Monitorizarea impactului asupra speciilor de pasari, habitatelor si cadrului natural (observatii pe teren, fotografii)

10 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate

11 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului

Intezicerea pe toata durata de desfasurare a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului

12 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate

Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate

13 Interzicerea zgomotelor suplimentare care ar putea afecta speciile de pasari pentru care situl a fost desemnat sit Natura 2000 in zona amplasamentului si cea limitrofa acestuia

Interzicerea zgomotelor suplimentare care ar putea afecta speciile de pasari pentru care situl a fost desemnat sit Natura 2000 in zona amplasamentului si cea limitrofa acestuia

8.Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de

reducere a impactului specifice identificate.


67

Monitorizarea mediului în perioada de realizare a proiectului: se reg

seşteăînătabelulă8.1.

Tabelul 8.1. Calendar de implementare si monitorizare a masurilor de reducere a

impactului, în perioada de realizare a proiectului Nr.

crt.

Denumireăm sur Responsabil Perioada Sursa de

finanţare

1 Respectarea condi iilorăimpuseăînăactele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

Titularul proiectului si dirigintele de santier

Pe perioada de realizare a proiectului, 36 luni

Surse proprii de finan are

2 Respectarea programului de lucru




3 Respectarea perioadeiă deă cuib rit,ăhr nire,ă migrareă aăp s riloră


Aprilie-mai-iunie Septembrie-octombrie


4 Înl turareaă oric ruiăimpact negativ asupra solului, apei, aerului (ex. scurgeri de combustibil, ulei, depunerea necontrolat ă aădeşeuriloră deă oriceăfel, etc)




5 Interzicereaă oric reiăforme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de flor ă sauă faun ă dinăzon




6 Organizarea corespunz toareăşiăcronologic ăaăactivit ilorădeăşantier:ă -lucr riădeăexcavare, -lucr riădeădecopertare,ă -lucr riădeătransportăaăagregatelor minerale, -lucr riădeăamenajareăpiscicol

Titularulă proiectuluiă şiăDiriginteleădeăşantier




68

-popularea cu specii de peşti

7 Monitorizareaă st riiătehniceă aă utilajeloră şiămaşinilorăutilizate

Titularul proiectului Conformăverific rilorătehnice specifice utilajelorăşiămaşinilorăutilizate


8 Instruirea personalului care executa lucrarile prevazute in proiect, referitoare la importanta amplasamentul desemnat ca sit Natura 2000, asigurandu-se obiectivele de conservare al sitului





Titularulă proiectuluiă şiăspecialistul contractat de titular in acest sens

Mai-iunie Octombrie-noiembrie


10 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate




11 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului




12 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru





69

circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate





Monitorizarea mediului în perioadaă deă funcţionareă aă proiectului: se

reg seşteăînătabelul 8.2.

Tabelul nr. 8.2. M suriădeămonitorizareăaămediuluiăînăperioadaădeăfuncţionare a proiectului

Nr.

crt.

Denumireăm sur Responsabi l Perioada Sursa de

finanţare

1 Monitorizarea ulterioar ăaăgradului de ocupare a ecosistemului acvatic artificial amenajat, cu speciiădeăp s riădeăinteres comunitar

Titularul proiectului şiăpersonalulădeăspecialitate contractat în acest sens

Aprilie-mai respectiv octombrie-noiembrie timp de 2 ani


2 Monitorizarea st riiădeăs n tateăaăihtiofaunei din amenajarea piscicol


Martie-mai respectiv septembrie-

octombrie, anual


3 Respectarea condi iilorăimpuseăîn actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri ob inute,ăprecumăşiăaălegisla ieiăînăvigoare

Titularul proiectului Pe toata perioada

de functionare a

proiectului


4 Respectarea Titularul proiectului Pe toata perioada Surse proprii de


70

programului pentru actviti ileărecreative

de functionare a

proiectului

finan are

5 Respectarea perioadei de cuib rit,ă hr nire,ămigrareăaăp s riloră

Titularul proiectului Aprilie-mai-iunie Septembrie-octombrie


6 Respectarea activit ilorămen ionateă înăproiectă şiă anume: recreere, agrement


de functionare a

proiectului


7 Interzicerea oric reiă formeă deărecoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de flor ăsauăfaun ădinăzon


de functionare a

proiectului


8 Informarea celor care viziteaza amplasamentul cu privire la importanta zonei desemnate ca sit Natura 2000, mentinandu-se statutul de conservare al sitului


de functionare a

proiectului




Mai-iunie

Octombrie-

noiembrie


10 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei


de functionare a

proiectului



71

naturale protejate 11 Intezicerea pe toata

durata de desfasurare a activitatii a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul perimetrului


de functionare a

proiectului


12 Utilizarea doar a drumurilor de acces desemnate pentru circulatia autovehiculelor pe perimetrul ariei naturale protejate


de functionare a

proiectului




de functionare a

proiectului


SC AMH MEDIU EXPERT SRL

Dr. biolog Adina HORABLAGA

Catre Agentia pentru Protectia Mediului Timisoaraapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of Catre Agentia pentru Protectia Mediului Timisoaraapmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...