Ucrainenii de pretutindeni celebreazã, la 24august 2014, Independenþa Ucrainei - o speranþãmultisecularã, un vis împlinit ºi o realitate isto ri cãde 23 de ani. În cei 23 de ani, Ucraina se pre zin tãlumii ca o þarã democraticã în plinã mo der nizare,hotãrâtã sã-ºi continue drumul ales ºi sã punã în

practicã ideea care a cãlãuzit atâtea generaþii demilitanþi ucraineni - asigurarea supravieþuirii ºicontinuitãþii.

Astãzi, Ucraina tinde sã se me ne,în pofida tuturor obstaco le lor, cuþãrile occidentale dezvol tate. Anulacesta, la 27 iu nie, ea a semnatAcordul de Aso cie re cu Uniu neaEuropeanã. Sem narea acor du lui areprezentat un mo ment im portantatât pentru Ucrai na, cât ºi pentruUniunea Euro pea nã, acesta ur mândsã apro fundeze în mod sem ni f icativlegãturile politice ºi eco no micedintre pãrþi, cu o per s pec tivã petermen lung de aso ciere politicã ºiintegrare econo mi cã. Totodatã,Acordul de Aso ciere are scopul dea apro fun da relaþiile politice ºieconomice dintre UE ºi Ucrai na ºide a o integra treptat în pia þa in -ternã a UE.

În domeniul reformelor in ter ne,UE va coopera cu Ucraina în ceea ce priveºte con-solidarea statului de drept, promovarea re formelorjudiciare, combaterea corupþiei, asi gu rarea res - pec tãrii drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ºiconsolidarea instituþiilor democratice.

De asemenea, sunt prevãzute reforme într-oserie de domenii-cheie, precum administraþia pu -bli cã, justiþie, poliþie, redresarea ºi creºterea eco-nomicã, protecþia consumatorilor ºi sectoare caenergia, transporturile, protecþia mediului dez vol -tare industrialã, dezvoltare socialã ºi protecþie,educaþie, tineret ºi culturã.

Fãrã îndoialã, Ucraina se aflã deja într-un sta-

diu avansat de reformare. De exemplu, producã-torii ucraineni îndeplinesc condiþiile standardeloreuropene în proporþie de 80%, afirmã Camera deComerþ a SUA.

Din pãcate, semnarea Acordului de Asocierecu UE a fost plãtitã scump de cãtre Ucraina: Fe -

de raþia Rusã a anexat Crimeea ºi susþine ne con -diþionat insurecþia separatistã prorusã din estul

þãrii, încãlcând bazele ordinii mondiale, violânddreptul internaþional ºi punând în pericol securi-tatea europeanã ºi globalã.

În mesajul adresat participanþilor la paradapri lejuitã de cea de a 23-a aniversare a Indepen -denþei Ucrainei, preºedintele Petro Poroºenko aspus cã este pentru soluþionarea politicã a situa -þiei din estul Ucrainei, dar „paºii spre instaura reapãcii nu trebuie sã fie unilaterali. Ei nu se potrealiza în detrimentul suveranitãþii, integritãþiiteritoriale ºi independenþei Ucrainei“.

Uniunea Ucrainenilor din România a hotãrâtca cea de a 23-a aniversare a Independenþei

Ucrai nei sã devinã punctul central al preocupãriiei în luna august, evenimentul urmând sã fie mar-cat în toate filialele UUR.

La Bucureºti, în ziua de 22 august a.c., sala defestivitãþi a Centrului Cultural Informaþional alUcrainei a fost gazda unui matineu cultural, de -

dicat celei de a 23-a aniversãri a IndependenþeiUcrainei ºi Zilei Drapelului de Stat al Ucrainei.

La eveniment au participat membriai comunitãþii ucrainene din Bu cu -reºti, prieteni ai Ucrainei ºi mem briai Ambasadei Ucrainei în Ro mânia.Excelenþa Sa ambasadorul TeofilBauer a þinut sã vorbeascã despresemnificaþia acestor sãrbãtori, situa -þia existentã în Ucraina ºi desprerelaþiile româno-ucrainene, califi -cân du-le drept excelente. Au mairostit scurte alocuþiuni Ion Rob ciuc,prim-vicepreºedinte al UUR, Iaro -slava Colotelo, consilier principal alMi nisterului Culturii, Irina Moisei,redactor-ºef al revistei „Naº holos“,Nicolae Corsiuc, scriitor.

În afara clipelor solemne, ceipre zenþi au avut posibilitatea sãurmã reas cã un scurt program artis-tic, adec vat celor douã sãrbãtori.

În mai multe filiale ale UUR, ur -meazã sã aibã loc mese rotunde dedicate celei dea 23-a aniversãri a Independenþei Ucrainei la carevor fi invitate personalitãþi implicate în dezvolt a -rea relaþiilor româno-ucrainene.

Revista „Curierul ucrainean“ va relata pe largmarcarea aniversãrii în România ºi în Ucraina ºi- aºa cum se observã - începe sã aparã, parþial, înpolicromie, apropiindu-se, astfel, de publicaþiileeuropene de mare calitate ºi asigurând atractivi-tatea ei.

La mulþi ani Ucrainei Independente!

Ion ROBCIUC

Ucraina Independentã la 23 de aniUcraina Independentã la 23 de ani

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!

Serie nouã, nr. 269-270 / august 2014

În perioada 19-22 iunie a.c., domnul deputatIon Marocico, reprezentantul Uniunii Ucrai -nenilor din România în Parlamentul României,s-a aflat alãturi de comunitatea de ucraineni dinjudeþul Maramureº.

Agenda deplasãrii a cuprins discuþii cu auto -ritãþile locale, cu inspectorul ºcolar de limbaucrai neanã din judeþ, precum ºi participarea lafestivitãþile de închidere a anului ºcolar de laLiceul Pedagogic „Taras ªevcenko“ din SighetuMar maþiei, ocazie cu care au fost salutate dã ruireaºi eforturile depuse atât de cadre di dac tice, cât ºide elevi, aceastã unitate de învã þãmânt fiind sin-gura din þarã cu predare în limba ucraineanã.Domnia sa a apreciat în mod deo sebit rezultateleobþinute de ºefa de promoþie Beatrice Popovici,cãreia i-a propus o co labo rare la Biroul Parla -mentar, pentru o perioadã de 1 an.

La Liceul „Taras ªevcenko“, domnul deputatIon Marocico a avut plãcerea de a participa la oîntâlnire deosebit de interesantã, organizatã deconducerea liceului, la care au fost invitate sã iaparte cadre didactice care predau limba ucrai nea -nã la diferite unitãþi de învãþãmânt din loca litate,precum ºi câþiva profesori din Ucraina. Dia lo gulavut cu aceastã ocazie s-a axat pe o proble mã bine

cunoscutã pentru toþi vorbitorii, ºi anume necesi-tatea revizuirii ºi schimbãrii ma nua lelor ºcolare înlimba ucraineanã, elevii fiind nevoiþi sã înveþedupã unele cu un conþinut depãºit, publicate înanii 1962-1965. În acest sens, domnul de putat aþinut sã precizeze cã, în urma discuþiilor purtatecu Ministrul Educaþiei, a fost aprobatã achiziþiade manuale ºcolare tipãrite de Institutul Peda -gogic din Ucraina, în conformitate cu programaelaboratã de Minis terul Educaþiei din România.Pentru rezolvarea în cel mai scurt timp a acesteiprobleme, un sprijin important a fost acordat deAmbasada Ucrai nei la Bucureºti.

Totodatã, domnul deputat Ion Marocico a avuto întâlnire cu primarul oraºului Sighetu Mar -maþiei, unde a fost abordat proiectul de re abi litarea Liceului Ucrainean „Taras ªev cenko“, împre-unã cu identificarea de soluþii de finanþare.

Programul în Maramureº al domnului deputata mai cuprins o vizitã la Casa-Muzeu a poetuluiucrainean Havrylo Iurievyci Klempuº din ValeaViºeului, acordarea de audienþe ºi o serie de întâl-niri cu reprezentanþi ai comunitãþii ucrainene dinjudeþ.

2 Curierul UCRAINEAN

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv Excelenþei Sale Domnului Traian Bãsescu,Preºedintele României

Excelenþa Voastrã,

În aprilie 2014, regiunile ucrainene Doneþkºi Luhansk au fost declarate de for ma þiunilearmate ilegale aºa-numite „Repu blica Popu -larã Doneþk“ ºi „Republica Popu larã Lu hansk“(RPD ºi RPL). Datoritã luptelor ce se duc înaceste regiuni, nu mã rul victimelor a depãºit omie de oameni, douã regiuni industrialemajore au fost distruse, zeci de mii de oameniau pãrãsit zona de conflict. La 17 iulie, pe teri -toriul controlat de RPD ºi LPD a fost doborâtavionul „Boeing 777“ al companiei „MalaysiaAir lines“. Apro ximativ 300 de persoane dindife rite þãri ºi-au pierdut viaþa. Din punct devedere geografic, Ucraina se aflã în centrulEuropei. Aºadar, în centrul Europei se poateforma cea mai mare sursã de tensiune dinultimii 60 de ani. Sugerãm Preºedinþiei Româ -niei, Parla men tului României ºi GuvernuluiRomâniei de a solicita Uniunii Europeneincluderea aºa-numitelor „Repu bli ca Po pularãDoneþk“ ºi „Republica Po pu larã Luhansk“ pelista organizaþiilor teroriste.

Cu profund respect,

Comunicat de presă privind activitatea din perioada 19-22 iunie 2014, în comunitatea de ucraineni din judeţul Maramureş

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

Ion ROBCIUC,prim-vicepreºedintele UUR

Uniunea Ucrainenilor din Româniaºi toatã comunitatea ucraineanã din Ro -mâ nia alãturi de poporul ucrainean înaceas tã perioadã comemoreazã victi -me le cãzute în luptele ce se duc pe teri -to riul Ucrainei pentru independenþa sasta ta lã ºi integritatea teritorialã.

Acum când la 24 august 2014 se îm -plinesc 23 ani de la proclamarea In de -pendenþei Ucrainei ºi când tot poporulucrainean ar fi trebuit sã se bucure deaceastã independenþã, apãrãtorii inte -gri tãþii Ucrainei cad nevinovaþi în lup -tele purtate cu teroriºtii ºi sepa ra tiºtiicare doresc destrãmarea statului uc rai -nean independent.

În apãrarea statului ucrainean, Uniu -nea Ucrainenilor din România s-a adre -sat Preºedinþiei României, Guver nuluiRo mâniei, Parlamentului ºi tuturor celorcare þin la valorile democraþiei ale Eu ro -pei sã fie alãturi de poporul ucrai nean.

Fie ca înþelepciunea omeneascã sãtrium fe ºi fiecare popor de pe acesatãpla netã Pãmânt sã fie liber, indepen-dent ºi sã-ºi ducã traiul aºa cum ºi-ldoreºte.

La mulþi ani Ucrainei Independente!

ªtefan BUCIUTA,

preºedintele UUR

În fiecare an, la 24 august, poporul ucraineancelebreazã cea mai importantã sãrbãtoare naþionalã- Ziua Independenþei Ucrainei. În aceastã zi, înanul 1991, Statul Ucrainean ºi-a proclamat inde-pendenþa faþã de Uniunea Sovieticã, devenind unstat liber, suveran, aºa cum se specificã ºi în art.1 alCon stituþiei.

Declaraþia de Independenþã a încoronat lupta desecole a poporului ucrainean pentru dreptul de aavea propriul lui stat, libertatea de a dezvolta cultu -ra naþionalã, de a fi un membru cu drepturi deplineal comunitãþii internaþionale.

Ziua Independenþei Ucrainei îmi oferã prilejul dea adresa tuturor ucrainenilor cele mai sincere urãride pace ºi prosperitate, determinare ºi putere pentrua continua cu paºi siguri pe drumul ales ºi de a facefaþã tuturor provocãrilor cu care se confruntã înaceastã perioadã.

Aº fi vrut ca acest moment de sãrbãtoare sã nufie umbrit de situaþia actualã din partea de est a þãrii,de pierderi de vieþi omeneºti sau, privind doar câte-va luni în urmã, de anexarea Crimeei de cãtreFederaþia Rusã. Mi-ar fi plãcut ca în aceastã zi, alã-turi de membrii comunitãþii de ucraineni dinRomânia, sã pot privi fãrã îngrijorare la viitoruleuropean al Ucrainei, sã nu fiu nevoit sã fac apel ladialog ºi la gãsirea de soluþii paºnice care sã ducã laîncetarea imediatã a confruntãrilor, sã nu condamnacþiuni recunoscute de comunitatea internaþionalãca fiind teroriste, sã nu vorbesc de asistenþã umani-tarã sau sã atrag atenþia asupra necesitãþii preveniriiunei crize ale cãrei efecte se pot propaga mult din-colo de graniþa ucraineanã. Din pãcate, toate acestecircumstanþe aduc o urmã de tristeþe în sufletelenoastre ºi ne fac sã abordãm în alþi termeni sãrbã-torirea în acest an a Zilei Naþionale.

Ceea ce se întâmplã de mai bine de patru luni în

Ucraina nu poate fi trecut cu vederea. Nu avemdreptul de a minimiza semnificaþia Euromaidanuluiºi mai ales, nu putem accepta ca libertatea ºi uni-tatea poporului ucrainean sã fie decise prin prismajocurilor geopolitice. Ameninþarea integritãþii teri-toriale nu este un joc pasager ci, dimpotrivã, este oproblemã deosebit de gravã care trebuie sã ne mobi-lizeze pe toþi pentru a contribui în mod semnificativla stabilitatea ºi securitatea Ucrainei.

Fiecare paginã a istoriei ne aratã cât de compli-cate ºi de neacceptat pot fi unele momente, ºi cum,de exemplu, de Ziua Independenþei ajungem sã vor-bim mai mult decât oricând de importanþa pãstrãriisuveranitãþii ºi integritãþii Ucrainei. Pe scena inter-naþionalã, Ucraina, de la bun început, s-a prezentatca o þarã iubitoare de pace, care declarã valorile ci -vi lizaþiei democratice, respectã principiile ºi nor -mele dreptului internaþional ºi tinde spre coope ra rereciproc avantajoasã cu toþi membrii comunitãþiiinternaþionale. Ucraina încearcã sã consolideze, încontinuare, legãturi cu milioanele de ucraineni dinîntreaga lume, care, întotdeauna, au contribuit, înmod activ, la cooperarea între patria lor istoricã ºiþara de reºedinþã. Pe teritoriul Româ niei, dupãultimul recensãmânt din 2011, trã iesc peste 52 demii de persoane de naþionalitate ucrai neanã, avândun singur reprezentant legitim - Uniunea Ucrai ne -nilor din România. Scopul fundamental al Uniuniiconstã în apãrarea drepturilor privind pãstrarea,exprimarea ºi promovarea identitãþii etnice, lingvis-tice, culturale ºi religioase a cetãþenilor de naþiona -litate ucraineanã.

La ceas de sãrbãtoare, urãm poporului ucraineanpace, prosperitate, viaþã lungã, îmbelºugatã ºi grab-nicã întâlnire în structurile europene.

Ion MAROCICO,deputat

Ucraina la cea de a 23-a aniversare a proclamãrii independenþei

Ion MAROCICO,deputat

3Curierul UCRAINEAN

Excelenþa Sa Vasyl Boieciko, consulul ge neral al Ucrainei la Suceava,a declarat marþi, 22 iulie a.c., într-o conferinþã de presã, cã „situaþia estefoarte gravã în regiu nea Doneþk“.

„Suntem transparenþi la tot ceea ce înseamnã

situaþia internã a Ucrainei“

În conferinþa de presã cu tema „Situaþia ac tua lã internã ºi externã aUcrainei“, organizatã la Consulatul General al Ucrainei la Suceava,diplomatul ucrainean a subliniat faptul cã „suntem transparenþi la totceea ce înseamnã situaþia internã a Ucrainei“ ºi s-a referit atât la situaþiadin regiunea separatistã, cât ºi la cea provocatã de doborârea de cãtreseparatiºti a avionului MH 17, aparþinând companiei Malaysia Airli nes,care avea 298 de oameni la bord.

Cu privire la separatiºti, Vasyl Boieciko a spus cã aceºtia „sunt susþi -nuþi de Federaþia Ru sã“ ºi ºi-a exprimat speranþa cã, dacã UniuneaEuropeanã ºi SUA îºi vor intensifica demersurile, poate vor reuºi „sã lin-iºteascã ºi sã con vingã Rusia“ sã nu-i mai sprijine pe „separatiºtiiextremiºti, care sunt teroriºti internaþionali“.

„Am crezut - a spus Vasyl Boie -ciko - cã o sã se liniºteascã situaþiadupã alegerile preziden þiale, dar nu s-a întâmplat aºa!“.

El a declarat, totodatã, cã nu ºi-ar dori sã se ajungã ºi la o „con-fruntare economicã“, întrucât „toþi vom avea de suferit“.

Doborârea avionului MH 17 a fost fãcutã, aºa cum a precizat el, decãtre „oameni foarte bine instruiþi“, care ºtiu sã foloseascã armamentsofisticat.

Vasyl Boieciko a transmis cu acest prilej sincere condoleanþe famili-ilor victimelor ºi a spus cã el ºi soþia sa s-au rugat pentru sufletele celorcare ºi-au pierdut viaþa ca urmare a acestui atac terorist asupra uneiaeronave civile.

„A fost - a încheiat el - ziua cea mai neagrã pentru Ucraina, de cânda început rãzboiul sepa ratist!“.

Tiberiu COSOvAn

ConsUlUl general al UCraIneI la sUCeava,ConsUlUl general al UCraIneI la sUCeava,exCelenþa sa vasyl BoIeCIko, deClarã Cã exCelenþa sa vasyl BoIeCIko, deClarã Cã

„sItUaþIa este foarte gravã în regIUnea „sItUaþIa este foarte gravã în regIUnea doneþk“doneþk“

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, cã poziþia Româ -niei în ceea ce priveºte situaþia din Ucraina este de sprijintotal ºi necondiþionat pentru suveranitatea ºi integritatea teri -torialã a acestui stat.

Poziþia României e stabilitã la nivelul tuturor instituþiilor(...), ºi anume un sprijin total ºi necondiþionat pentru integri-tatea teritorialã ºi suveranitatea Ucrainei. De asemenea, amsusþinut prin ministrul de Externe toate deciziile legate desancþiunile economice la adresa Federaþiei Ruse. Româniaconsiderã cã numai încetarea de îndatã a oricãrui sprijin pen-tru separatiºtii din estul Ucrainei, sprijin venit din FederaþiaRusã, este obiectivul fundamental ºi pe termen scurt, adeclarat Ponta, într-o conferinþã de presã, alãturi de ministrulAfacerilor Externe, Titus Corlãþean, ºi de ministrul Apãrãrii,Mircea Duºa.

Premierul ºi-a exprimat speranþa cã discuþiile care voravea loc la Minsk pe tema conflictului din Ucraina vor ducela o soluþie diplomaticã, dar a arãtat cã aceastã soluþie trebuiesã fie în sensul integritãþii teritoriale ºi al suveranitãþii Ucrai -nei ºi al dreptului suveran al Ucrainei de a merge spre Uniu -nea Europeanã ºi spre o societate democraticã.

ªeful Executivului ºi-a anunþat participarea la ReuniuneaAnualã a Diplomaþiei Române, care va avea loc în perioada27-29 august, afirmând cã în acest context va fi discutatã înspecial poziþia României, a partenerilor din Uniunea Euro -peanã ºi a partenerilor transatlantici în ceea ce priveºte situa -þia din Ucraina.

Declaraþie de presã(preluatã de pe site-ul prim-ministrului)

Victor Ponta: PoziÆia Românieieste de sprijin total çinecondiÆionat faÆå de

suveranitatea çi integritateateritorialå a Ucrainei

pStimate domnule Buciuta,

Vã mulþumesc, pe aceastã cale, pen-tru inte re sul dumneavoastrã ºi al organi-zaþiei pe care o conduceþi în legãturã cusituaþia din Ucraina. Referitor la aspec -tele pe care le-aþi semnalat în adresa cunr. 428, din 8 iulie 2014, transmisãPrim-ministrului României, domnulVictor Ponta, vã informez cã întreagaclasã politicã din România a dorit sãtransmitã un semnal grãitor prin ratifi-carea foarte rapidã a Acor du lui deAsociere Ucraina - Uniunea Europeanã,ca dovadã a prieteniei dintre cele douãpopoare ºi a angajamentului clar al þãriinoastre pentru parcursul european liberales al Ucrainei.

De altfel, inclusiv Uniunea Euro pea nãtrece printr-un moment istoric, fã când unpas esen þial cãtre o vecinãtate esticã maistabilã, mai pros perã ºi mai democraticã,bazatã pe respec ta rea valorilor, principi-ilor ºi standardelor euro pene.

Depunem eforturi pentru a încurajacelelalte state membre ale UniuniiEuropene sã încheie procesul de ratifi-care la nivel naþional într-un timp câtmai scurt, în vederea trecerii la etapaurmãtoare, implementarea rapidã ºi ri -guroasã a elementelor prevãzute înAcordul de Asociere, inclusiv compo-nenta sa de liber schimb.

Implementarea acordurilor semnatedes chi de o logicã nouã a relaþiilor cuUniunea Eu ro pea nã, fondatã pe un cadrucontractual mo dern, ce preia compo-nente esenþiale ale acquis-u lui comunitarºi care se bazeazã pe douã elementeesenþiale: asocierea politicã ºi integrareaîn piaþa unicã europeanã.

În calitate de stat membru situat lafrontiera rãsãriteanã a Uniunii, România

a promovat ac tiv acest obiectiv ºi varãmâne profund anga ja tã în direcþiaînscrierii Ucrainei pe o traiectorie euro-peanã ireversibilã.

România va continua sã susþinãautoritãþile de la Kiev în vederea reali zã -rii procesului am plu de reformã legisla-tivã, instituþionalã ºi economicã, necesarpentru avansarea parcursului european.

Poziþia constantã a României în dia-logul la nivel european, cât ºi în relaþiecu autoritãþile de la Kiev, este cã stabili-tatea Ucrai nei ºi ancorarea sa fer mã înansamblul valorilor europene reprezintãun câºtig pentru poporul ucrai nean, pen-tru România ºi pentru în treaga regiune.

Totodatã, România va con ti nua sãsusþinã ferm in de pen denþa, suve rani ta -tea ºi integrita tea teritoria lã a Ucrainei,în graniþele sale recunoscute inter -naþio nal.

Sprijinim soluþionarea pe calepaºnicã a cri zei din estul Ucrainei, înce -tarea violenþelor, pre cum ºi eforturilediplomatice întreprinse în vederea de-escaladãrii situaþiei. Este esenþial sã fiecontinuate toate aceste eforturi pentru agãsi soluþii prin intermediul unor meca -nisme de dialog.

România a salutat ºi sprijinã planulde solu þio nare paºnicã a situaþiei dinestul Ucrai nei pro pus de PreºedintelePetro Poroºenko, pe care îl considerãmconstructiv, nu în ultimul rând ca urmarea faptului cã ia în considerare intereselefundamentale ale populaþiei locale.

Cu deosebitã consideraþie,

Bogdan STAnOevICI,ministru delegat al

Ministerului Afacerilor Externeal României

Scrisoare adresată Scrisoare adresată uupreşedintelui UURpreşedintelui UUR

„Am crezut cã o sã se lin-

iºteascã situaþia

dupã alegerile prezidenþiale,

dar nu s-a întâmplat aºa!“

4 Curierul UCRAINEAN

La întâlnirea de lucru a UUR desfãºuratã laSu ceava, în data de 8 august 2014, a participatmare parte din Consiliul de Conducere al UUR:preºedintele UUR, ªtefan Buciuta, prim-vice -preºedinþii Miroslav Petreþchi, Ghe or ghe Hleba,Ion Robciuc, Mihai Macioca, vice pre ºedinþiiIoan Ardelean, Dumitru Cer nen cu, Ivan Liber,Victor Semciuc. De asemenea, notãm pre zenþasecretarului general al UUR, Irina Liu baHorvat, a secretarului UUR, Tere zia ªen droiu, alui Boreslaw Petra ºuc ºi Victor Hrihor ciuc,membri ºi a preºedintei Or ganizaþiei de Femei,Lucia Mihoc.

În cele ce urmeazã prezentãm câteva dinpro blemele aduse în discuþie.

Începem cu lipsa manualelor ºcolare pentrudisciplina limba ºi literatura ucraineanã. „Ele viiînvaþã dupã manuale învechite... Cu chiu cu vai,dupã ani ºi ani mi-a apãrut ºi mie manualulpentru clasa a IX-a, dar nu ºtiu dacã el este ne -cesar cuiva“, a spus cu nãduf domnul Ioan Chi -deºciuc. Doamna Lucia Mihoc a vorbit despremanualul pentru clasa a II-a la care a lucratîmpreunã cu Serafima Crehan ºi Anca ªtiu-bianu ºi care aºteaptã sã vadã lumina tipa rului.Domnul Kolea Kureliuk a fost de pãrere cãmanualele existente sunt ºi prea greoaie pentruelevi ºi ar fi binevenitã simplificarea acestora.

Aceastã problemã se aflã ºi pe agenda delucru a ministerului de resort. Remus Pricopie,ministrul Educaþiei, la o întâlnire cu presa de -clara cã „Manualele pentru materii predate înlimba ucraineanã, greacã sau slovacã vor ficumpãrate din strãinãtate, aºa cum se întâmplãacum. Dar vreau sã precizez un lucru foarteclar: licitaþia al cãrei rezultat l-am prezentat nuva fi anulatã. Vom mai organiza o nouã licitaþiepentru manualele care nu au fost adjudecate,dar nu vom relua procedura în cazul celordeclarate deja câºtigãtoare“.

O altã problemã adusã în discuþie a fostaceea cã numãrul de ucraineni scade pe zi cetre ce, „... iar noi avem datoria sã stopãm acestlucru“ a spus domnul Ioan Chideºciuc. „E unfenomen firesc acesta ºi noi nu putem facedecât sã oferim ucrainenilor existenþi condiþiioptime de manifestare a identitãþii lor culturaleºi lingvistice“, a opinat domnul Ion Robciuc.Pãrerea mea dintotdeauna a fost cã dacã Ucrai -na ar fi putut oferi avantaje economice, numã -rul ucrainenilor din România ar fi fost impre-sionant. Dar aºa... „La ce sã învãþ ucraineanã,dacã doar pânã la Ratoº mã ajutã?“ - citez dinfoloclorul local. Într-o erã a globalizãrii, în careoamenii circulã permanent dintr-un loc în altulºi-ºi scriu destinul în orice parte a lumii, nu maiconteazã atât de mult acest aspect de suflet alfiinþei umane. De la „Fie pâinea cât de rea/Totmai bine-i în þara mea“ am ajuns la „Acasã nu-iunde m-am nãscut, ci unde mi-e mie bine“,acest „bine“ fiind sinonim cu bunã starea eco-nomicã. Dupã intrarea României în Uniunea

Europeanã, s-a trezit ºi patriotismul în rândulcetãþenilor din Republica Moldova, un „patrio-tism din interes“ cum a fost ºi cazul in tensmediatizat al cântãreþei Irina Tarasiuk. Aceasta,dupã obþinerea cetãþeniei române, ar fi postat pecontul sãu de Facebook mesajul: „Paºaportulromânesc este pentru mine doar o vizã, ºi nu ocetãþenie. Doar o metodã ca sã fiu mobilã. Eusunt moldoveancã“, stârnind astfel un val decomentarii pe care Irina Tarasiuk a în cer cat sãle tempereze cu un alt mesaj, de data asta maiîn gãduitor: „Pe pãmânt existã doar o singurãnaþionalitate, ºi anume sã fii om. Oameniloruneori le este foarte greu sã fie pur ºi simpluoameni“. Un exemplu elocvent, zic eu... Aºa cã,sã încercãm sã trãim frumos ucrai nismul... noi,cei din ce în ce mai puþini, sã luminãm câtputem ºi poate cã aceastã luminã va fi o steacãlãuzitoare pentru cei care mai au timp sã fiefascinaþi de stele.

ªi când spun sã trãim frumos, mã refer la aacþiona concret pentru a ne pãstra cât mai multidentitatea. Tot mai multe voci afirmã cã „nepleacã olimpicii“. Pãi da, pentru cã nu prea auoportunitãþi pe piaþa muncii dupã absolvireaunei facultãþi cu profil ucrainean; trebuie gân-ditã o strategie care sã rezolve aceastã problemãdelicatã a comunitãþii ucrainene din Ro mâ nia.Aici e o inerþie în care ne complacem, aruncândvina unii pe alþii. Tragedia nu este cã scadenumãrul de ucraineni, ci aceea cã scad special-iºtii care ar putea sã caute soluþii eficiente pen-tru încetinirea acestui fenomen.

Dar încã nu e totul pierdut, aºa cum spuneaºi domnul Ion Robciuc, „... sun tem o comuni-tate activã, acþionãm, doar cã nu prea ºtim sãvalorificãm acþiunile noastre“. La acest punctde vedere, aº adãuga ºi rãbuf nirea domnuluiIoan Chideºciuc: „... nu ºtim sã pierdem, în locsã ne cãlãuzim energiile, sã ne unim forþelepentru a face lucruri utile pentru comunitateanoastrã noi ne rãzboim între noi“.

Înainte de a fi ucraineni, suntem oameni ºifirea umanã e atât de slabã uneori!.. Dar stã înputerea fiecãruia dintre noi sã depãºim acestneajuns ºi sã devenim oameni frumoºi, chiardacã ne vom mai poticni pe drumul nostru.

ªi sã nu uitãm cã: „Bucuria de a trãi vine dinacþiune, din efort, din marile încercãri - ºi nu dinsucces“ (Sir Francis Drake-navigator, ex -plorator, inginer civil, politician, viceamiral).Societatea actualã ne îndoapã cu ideea cã doarlocul întâi conteazã. Nu e deloc aºa. Trebuie sãredevenim oameni de acþiune, sã luptãm pentruidealurile vieþii, sã nu fim simpli observatori aiexistenþei noastre. Apoi, efortul... þineþi mintecând eram pe bãncile ºcolii ºi scriam un refe rat?Câte surse consultam, câte cãrþi citeam? ªi cebucu rie simþeam când lecturam, înspre dimi -neaþã, rândurile nãscute din munca noastrã?Apoi, nota obþinutã la ºcoalã, care nicidecum nuera zece ºi rãbdarea noastrã de a ne asculta pro -

fesorul care ne spunea unde am greºit. Acum,dãm un copy-paste ºi ne pu nem în gurã cu pro-fesorul când acesta ne atrage atenþia cã nu e binepentru noi ceea ce facem. Nu vrem sã înþelegemcã doar efortul depus de noi poate construi,poate da naºtere bucuriei autentice ºi pe termenlung. „O luptã-i viaþa; deci te luptã/ Cu dragostede ea, cu dor“ (Geor ge Coºbuca „Lupta vieþii“).Trebuie sã fim con ºtienþi cã viaþa unui om nupoate cãpãta valoa re decât prin felul în careabordezi ºi depãºeºti mo men tele de cotiturã,rãspântiile cruciale.

Sã ne dorim succesul care ne aduce ºi bucu-ria de a trãi... celãlalt, e doar o falsã bucurie, oamãgire care ne mutileazã sufletul...

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

PE MARGINEA ÇEdINæEI dE lUCRU dE lA SUCEAVA

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opi niile ex -

pri mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþia

nu-ºi asu mã obli ga þiile legate de conþinu-

tul materia lelor ºi nu retur neazã arti-

colele nepublicate.

Curierul UCRAINEAN 5

emil Simion: Stimate domnuledoctor Ion Cozmei, aº începe acestinterviu cu un titlu din „Cuvânt-înainte“ semnat de ºevcenkologulbucureºtean Magdalena Laszlo Ku -tiuk, în volumul „Tinerele mele gân-duri“ de Taras ªevcenko, traduceredin limba ucraineanã pe care aþirealizat-o în 2005: „În ce priveºtevaloarea traducerilor lui Ion Coz -mei, trebuie sã subliniem cã suntempentru prima datã în faþa unor ver-suri întocmite de un vorbitor nativde limbã ucraineanã din þara noas-trã, el însuºi un talentat poet ro -mân. Traducerile din cu le gerea defaþã sunt îndeajuns de fidel e faþã deoriginalul ucrainean, depãºind cumult tãlmãcirile altor traducãtoridin spaþiul literar ro mâ nesc. „Deaici, prima întrebare, ºi anume:când a început sã vã încol þeascã însuflet preferinþa ºi pasiu nea pentruversurile Marelui Cobzar?“.

Ion Cozmei: Stimate domnuleEmil Simion, scriitor bine-cunoscutîn spaþiul bucovinean. Îmi amintesccã în anul 1985 am primit în dar dela scriitorul ucrainean de cetãþenieromânã Mykola Corsiuc, din Bucu -reºti, ediþia „Cobzarului“ apã rutã înacelaºi an la Kiev, dar ºi cele douãdicþionare, ucrainean-român ºi ro -mân-ucrainean, care m-au apro piatde poezia lui ªevcenko. Eu suntvorbitorul unui grai ucrai nean dinsatul Cãlineºti-Cupa ren cu, dar tra-ducându-l pe ªevcenko cu ajutoruldicþionarului, am însu ºit ºi limbaucraineanã literarã. Primele tradu -ceri din poezia lui ªev cenko s-aupetrecut în satul Cã lineºti-Enache,satul natal al soþiei mele, ºi au apã -rut la Editura „Mol dova“ din Iaºi,sub titlul „Ma rele Cobzar“. Cel carea scris pozitiv despre aceastã apa -riþie editorialã a fost profesorul ºicriticul literar Ioan Chideºciuc, subtitlul „Încã un pas spre recep ta reafidelã a lui ªev cenko“, din care aºcita urmãtoarele fraze: „Deºi edi -þiile lui Vic tor Tulbure s-au bu cu ratde gi rul unor mari personalitãþi,pre cum M. Sadoveanu, MihaiBeniuc - dintre scriitori, ºi Dan

Horia Mazilu - dintre exegeþi, prin-cipalele acuze care i se aduc tra-ducãtorului de cãtre Ion Cozmei, unpoet de expresie româneascã, dar unbun cunoscãtor al limbii lui ªev cen -ko, sunt urmãtoarele: „Ne sim þimdatori sã ob ser vãm, confruntândoriginalul cu varianta ro mâ neascã alui Tul bure, cã traducerea „Cobza -rului“ abundã în nesincro nizãri,devieri de sens, omiteri de sintagmesau de pasaje întregi, nerespectareaexactã a ritmului ºi rimei, sporireanumãrului de versuri“. (...) „IonCoz mei în drãz neºte o confruntaredirectã cu cititorul „avi zat sau ne -avizat“, cum aprecia zã el însuºi, ºioferã o ediþie bi lingvã ªevcenko,punând, ostentativ, traducerea safaþã-n faþã cu ori gi nalul ucrainean.Intenþia sa novatoare ºi reconsidera-toare se observã chiar din titlulîntâiului volum cu cele zece textepoetice, care se pre zin tã sub gene -ricul „Ma rele Cob zar“. Remarcãmre nun þarea la titlul original al luiªev cen ko „Cob zarul“, din dorinþaeviden þie rii unei duble valori: apoeziei genialului poet ucrainean -opera sa este o realizare artisticãdeosebitã, distinctã în rândul cre-atorilor de lite ra turã universalã, ºi apoetului care, asemenea lui Homer,nu este doar un aed al Ucrainei, ci ºial în tre gului mapamond, cãruia îidez vãluie cu atâta simplitate ºi cãl-durã sufle teascã epopeea unui po -por slav, ce ºi-a croit cu sacrificiimari soarta, de-a lungul Niprului,acolo în stepa cea largã dintre gurileDonului ºi marea cea albastrã.

Sintagma „marele cobzar“ pro-pusã de Ion Cozmei cititoruluiromân vizeazã tocmai acea calitatea lui ªevcenko - cum aprecia DanHoria Mazilu - de „poet naþional alUcrainei“ cãci „nimeni nu-ºi poateînchipui pe ªevcenko fãrã Ucraina,tot aºa cum nimeni n-ar recunoaºteUcraina fãrã ªevcenko“. Dum -nezeul geniului l-a sorbit din popor,asemenea lui Eminescu al nostru,sã-l facã un artist de ex cepþie, poetºi pictor cu o sensibilitate rar întâl-nitã, el fiind „ultimul dintre cob zariiorbi ºi primul dintre maeºtrii cu vân -tului“. (...) „Ne putem închi pui cerãspundere îºi asu mã un traducãtoral lui ªev cenko în faþa unei opereatât de complexe, profunde ºi rafi-nate, unde fiecare cuvânt as cundecâte o tainã a existenþei umane, de -vine un cod spiritual al inimii noas-tre, o punte între noi ºi Dum nezeu“.„Aºa dar „micul cob zar“ din Cãli -neºtii Eminovicilor, Ion Coz mei,autor al mai multor volume depoezie în limba românã, se avântãpe urmele „Marelui Cobzar“ uni-versal ºi alege pentru început, pre -ferenþial, zece poeme ºevcen kie ne(Testamentul, Gân duri/Meditaþii (I-V), Fata vrãjitã (Nebuna, la VictorTulbure), Sluj nica, Ivan Pidkova ºiHai da macii, restul operei poeticeurmând sã aparã pânã în anul 2004,

anul aniversãrii unei naºteri rotundea poetului.

Toate poemele traduse sunt ca -po dopere, în felul lor reprezentânddiapazonul fidel al creaþiilor poli -valente ºi chiar contradictorii ºev -cenkiene, ca rezultat al cãu tã ri lorintelectului ºi spiritului unui gândi-tor nepereche, care inexplicabil îºialege meditaþiile drept liant unifica-tor ce strãbate întreaga sa creaþiepoeticã, proza ºi dramaturgia. Eledemonstreazã cã ªev cen ko „estepoetul marilor disonanþe care searmonizeazã în închi puirea lui des -pre om, în idealul lui despre om (...)ideal universal ºi în acelaºi timpnaþional, cu dominaþia sinelui.“

Citind „Cobzarul“ bilingv ucra i - nean - român, pus la dispoziþia citi-torului din România de cãtre I.Cozmei, rãmâi de-a dreptul uimit dereuºita sa ºi nu-þi vine a crede cã eposibilã o apropiere atât de marefaþã de originalul comparativ cuvarianta (clasicã!) V. Tulbure, carerealizeazã mai degrabã o semitra-ducere sau o traducere cvasiliberã,pãstrând sau recreând doar atmos-fera ºevcenkianã, cum bine afirmãîn Argumentul sãu Ion Cozmei. Estecu siguranþã un pas câºtigat spre osporitã fidelitate, receptare a opereimarelui romantic slav de cãtre citi-torul român, o reconsiderare a aces-tuia, care privitã în forma ei de pânãacum, constituie, vrei nu vrei, opagubã spiritualã. Volumul se des -chide cu o poezie-etalon din creaþiamaturitãþii poetice ºevcen kiene,Testamentul (1848), inclusã de poetîntr-o proiectatã carte rãmasã înmanuscris, Trei ani, dincolo de carese ascund taine neexplicate, încã denimeni, cãci proiectul conþinea 33de piese corespunzãtoare vârstei luiHristos, fiind probabil un cod alperfecþiunii. Ea este scrisã la 25decembrie, ziua naºterii Domnuluiºi ziua Înãlþãrii soarelui, ceea cemutatis-mutandis, poate semnificaºi Ziua Naºterii Ucrainei. Avem de aface, aºadar, cu o poezie simbol aîntregului „Cob zar“, care nedezvãluie spe cifi cul operei poetu-lui, „natura gra þiozitãþii rare spresimplitate“.

Atât la Tulbure, cât ºi la Coz mei,Testamentul sunã frumos, apropiatde original, dar, inexplicabil, la pri -mul, din necesitatea rimei, apare,inexistent la ªevcenko, „ªi nu-mifac nici cruce“, iar la Cozmei Testa -men tul duce cãtre Dum nezeu „plân-sul“, în loc de „rugã“, ºi, tot dinnecesitatea rimei procedeazã simi-lar înaintaºul cu rãs tãl mãcire „Eunu cred într-ânsul“, ori ªev cen koscrie „ªi-mi voi duce ruga/CãtreDum ne zeu.....cãci altfel/Eu nu-lcunosc“. Trebuie precizat, din capullocului, pentru cine nu ºtie sau nuvrea sã ºtie, cã ªevcenko nu a fostateu, ci dimpotrivã a fost ºi rãmâneun mare credincios, care l-a slujit peDumnezeu cu toatã credin þa ºi puri -

ta tea sa su fle -teascã, ase -me nea Cob -za rului Pere -bendea, sin-gurul ca pabilsã intre înrela þie cu Celde Sus pemor minte ledin stepã, sã co mu nice cu El ºi sãdes prin dã taina cu vân tului sãu.

Gândurile/Meditaþiile I-IV, pre-cum ºi Gânduri ale mele, gânduri(V), cum am afirmat, nu sunt uniceîn poezia ºevcenkianã, ele fiindprezente ca vibraþii lirice ale sufle-tului neliniºtit al poetului mai întoatã opera, ca expresie a zbuciu-mului sãu interior ce ajunge deseorila paroxism, ca sã-ºi gãseascãalinare sau sfârºitul undeva în mij -locul naturii, sub cerul senin sau lamarea albastrã. Tema primelorpatru meditaþii e dragostea neîm-plinitã, iar eroii lirici, cazacul ºiiubita, sunt exponenþi ai acestordrame irefutabile cu ecouri largi ceafecteazã întreaga naturã terestrã(...). Traducerea „Gândurilor“ ºev-cenkiene e încântãtoare, reuºitã pedeplin, limba fiind fireascã, cursivã,tonalitatea apãsãtoare, deprimantãºi dulce în acelaºi timp.

La V. Tulbure nu apar acestea,apar în schimb versuri fabricate îndauna altora, ºi mai ales, în medi-taþia Greu-prea greu e sã trãieºti înlume lui ªevcenko i se subtituie oimitaþie coºbucianã de tipul „duº -mancelor“, departe de tonul grav,dominant al textului original.

Ultima meditaþie, Gânduri alemele, gânduri, conþine doar ca pre-text drama iubirii neîmplinite, cãcide fapt e vorba de drama dezrã dã -cinãrii pe care poetul o trãieºte acutla Petersburg (1839), la scurt timpdupã rãscumpãrarea sa din robie.Aceastã capodoperã este tradusãaproape impecabil, fiind la înãlþimeca ºi textul original, cu stilul admi-rativ profund de adevãratã odã îngraþioasa-i evocare a „maicii Ucrai -na“. Pe lângã meditaþii, pri mulvolum conþine patru poeme arhi - cunoscute: Fata vrãjitã, Slujnica,Ivan Pidkova ºi Haidamacii, des precare soarta tragicã a îndrãgostiþilor,primele douã, ºi depsre istoria glo-rioasã ºi zbuciumatã a Ucrainei,celelalte douã, care alãturi de în -treaga operã ºevcenkianã, l-au im -presionat pe M. Sadoveanu, nevoitsã mãrturiseascã în prefaþa traduc-erii lui Victor Tulbure cã-n ea ºi-agãsit eroul (Nicoarã Potcoavã) ºi totîn ea a mai regãsit „acel sentimentde dragoste pentru cei mulþi ºiobiºnuiþi“.

(Continuare în numãrul urmãtor)

A consemnat emil SIMIOn

„CEL MAI BUN TRADUCÃTOR AL POETULUINAÞIONAL AL UCRAINEI TARAS ªEVCENKO“1

Omul bun nu vrea sã ºadãCu vicleanu-n viaþã,Nu se-opreºte nici pe caleaCelui rãu de faþã.Inima lui ºi voinþa,A domnului lege,Bine-nvaþã; el devine -Cum se înþelege,Un copac ce înverzeºte,Încãrcat cu roade, Rãsãdit, pe-un mal de apã.Aºa omul ºadeªi cântã pe a sa glie.Viclenii, fireºte,Urma-ºi pierde, precum cenuºaCe-n vânt se topeºte.Cu cei drepþi nu se scula-vorCei rãi din coºciuge.Bunii-n fapte noi trãi-vor,Cei rãi s-or distruge.

Traducere de Ion COZMeI

Psalmii lui David

Interviu cu scriitorul Ion Cozmei, vicepreºedinte al Societãþii Scriitorilor Bucovineni

Curierul UCRAINEAN6

O delegaþie a Uniunii Ucrai nenilordin România, filiala Satu Mare, a fostinvitatã sã participe la Festivalul„Sãptãmâna Filmului Interetnic“, ediþiaa IX-a, Tulcea, un proiect cofinanþat deGuvernul României prin Depar ta men -tul pen tru Relaþii Interetnice din ca drulSecretariatului General al Guver nului, de Pri mã -ria munici piu lui Tulcea ºi Uniunea Ucrai nenilordin România, filiala Tulcea.

Uniunea Ucrainenilor din România, filialaTulcea, a participat cu douã momente extraordi -nare: prezentarea, în premierã a filmului docu-mentar „Cazacii trans dunãreni“, în ziua de 26 iu -lie 2014 ºi un spectacol oferit de ar tiºtii ucraineniamatori, în ziua de 27 iulie 2014, ora 20:00.

Filmul documentar „Cazacii trans dunãreni“este o realizare de excepþie datoratã, pe de oparte, va lorii lui documentare ºi, pe de altã parte,valorii artistice.

Realizatorii filmului sunt Va lentyn Sperkaci,ºi Volodymyr Fro lov, ambii din Kiev, Ucraina,specialiºti recunoscuþi în produce rea filmelordocumentare. Preºe dintele Uniunii Ucrainenilordin România, filiala Tulcea, Dumitru Cernencu,i-a însoþit pe realizatori timp de 3 sãptãmâni,când au brãzdat în lung ºi-n lat Dobrogea ºi DeltaDunãrii, unde au trãit sau mai trãiesc etnici ucrai -neni, reu ºind sã gãseascã izvoare scrise ºinescrise referitoare la viaþa ºi acti vitatea atât acazacilor zaporojeni, sosiþi pe meleaguri nord-do -

bro ge ne, cât ºi despre ceilalþi ucrai neni plecaþi înbejenie din diferite mo ti ve economice, socialesau politice.

La premierea filmului au par-ticipat ªtefan Buciuta, preºedin-tele Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, o delegaþie din Ucrai -na în frunte cu Ivan Draci, pre -ºedintele Asociaþiei „Ucrai na-Lumea“, Alla Kendzera, secretargeneral al asociaþiei, ValentynSperkaci, regizorul ºi producã-torul filmului, ar tiºti consacraþiai Ucrainei, Raisa Nedaºkivska,Lesea Gorova ºi Rus lana Loþ -man, precum ºiinvitaþi din fi -lialele UniuniiUcra i nen i lordin România.Participanþii audepus buchete

de flori la monumentul închinatcazacilor zaporojeni de la Du na - vãþul de Sus ºi la bustul poe tu luiTaras ªevcenko din Tulcea.

Dupã vizionarea filmului, aurmat un moment artistic deo -sebit de apreciat, susþinut deLaura Doroftei, Raisa Nedaº -kivska, Le sea Gorova, RuslanaLoþman ºi un grup de copii.

Filmul documentar „Cazaciitransdunãreni“ a fost dorit decomunitatea ucrai nea nã dinRomânia ºi necesar pentru a umple un gol istorio -grafic despre aceºti cazaci care au fãcut istorie lagurile Dunãrii timp de mai multe secole. În modsigur, existã documente în arhivele turceºti, bul-gare, greceºti, italiene, ruseºti ºi austriece, despreaceastã seminþie rãzboinicã implicatã în eveni-mentele medievale ale Balcanilor ºi centruluieuropean.

Organizarea impecabilã a eve -nimentului de la Tulcea este meri -tul preºedintelui filialei Tul cea aUUR, Dumitru Cernencu, titlularticolului referindu-se tocmai lael. Omul potrivit este cea mai fe -ricitã alegere a comunitãþii ucrai -

nene tulcene, preºedintele acesteia se bucurã nunumai de sprijinul total al ucrainenilor, ci ºi desprijinul autoritãþilor locale. Numai aºa se poateex plica reuºita evenimentului ºi, mai ales, excur-sia organizatã de Dumitru Cer nencu pentru toþiparticipanþii, pe nava de pasageri „Delta“, în mi -ri fica lume a Deltei Dunãrii, acolo unde începe ºise sfârºeºte pãmântul. Oaspeþii s-au bucurat deospitalitatea ucrainencelor tulcene care au pre -gãtit cele mai alese produse culinare, ce au cul-minat cu o ciorbã pescãreascã nemaipomenitã.Trebuie sã recunoaºtem faptul cã organizarea ºireuºita unor astfel de evenimente aratã forþacomunitãþii ucrainene din România ºi hotãrâreaacesteia de a pãstra lim ba ºi tradiþiile noastre

naþio nale în aceste vremuri de restriºte pentrupatria noastrã mamã.

Felicitãri ºi mulþumiri lui Dumitru Cernencu,felicitãri ºi mulþumiri comunitãþii ucrainene dinTulcea!

Mihai MACIOCA,preºedintele filialei Satu Mare a UUR

Omul sfinþeºte loculOmul sfinþeºte locul

De multe ori în viaþã ne grãbim,chiar aº spune cã mai tot timpul negrãbim ºi viaþa noastrã este o con-tinuã alergare, dar este bine ca une-ori sã luãm ºi un popas, o relaxare,o odihnã, sã meditãm ºi la celeduhov niceºti.

Chiar dacã ne apasã grijile coti-diene, grijile de zi cu zi necesarepentru existenþa noastrã lumeascã,nu trebuie sã uitãm de hrana noastrãspiritualã care hrãneºte sufletul.

La aceastã hranã duhovniceascãs-a gândit ºi doamna IaroslavaColo telo când a iniþiat o întâlnire desuflet legatã de activitatea „cori -feilor“ literaturii ucrainene contem-porane.

O astfel de întâlnire binecuvân-tatã a avut loc în seara frumoaseizile de 23 a lunii lui cuptor în anulmântuirii 2014, la sediul vechi alUniunii Ucrainenilor de pe CaleaVictoriei.

Aceastã searã minunatã, dedi-catã poeþilor ucraineni, a început cuo slujbã de pomenire a celor care autrecut spre veºnicie ºi care au con-tribuit la dezvoltarea culturii ºi a li -teraturii ucrainene, dintre care aºamin ti pe marele ªtefan Tcaciuc,spun marele ºi la propriu ºi la figu-rat, de asemenea, pe profesorulCor neliu Reguº, dimpreunã cu cei -lalþi ostenitori, oameni de suflet,oameni de culturã, care au con-

tribuit la menþinerea, dezvoltarea ºipro pã ºi rea culturii, artei, literaturiiºi spiritului ucrainean în capitalaRomâniei. Momentul scurtei rugã-ciuni a fost sã vârºit de cãtre preotulOstap Lup ºac, ajutat de diaconulªtefan Lupºac.

Dupã acest moment emoþionant,în care fiecare ºi-a adus aminte decei ce ne-au lãsat în urmã amintirifrumoase, seara a început cu scurtecuvântãri susþinute de cei prezenþi,nu înaine de a þine ºi un moment dereculegere în memoria victimelornevinovate din estul Ucrainei.

La început a vorbit Excelenþa Saambasadorul Ucrainei Teofil Bauer,care a evidenþiat relaþiile bune exis-tente între România ºi Ucraina, pre-cum ºi perspectivele legate deaceastã fructuoasã colaborare.

Doamna Colotelo a fost cea carea prezidat desfãºurarea acestui eve -niment ºi cea care a dat cuvântulcelor prezenþi pentru a-ºi exprimaideile.

Dintre cei de faþã ºi-au prezentatactivitatea domnul Mychailo Mi -hai liuc, un scriitor de suflet, un om

activ ºi deschis care a subliniat fap-tul cã creaþia literarã a scriitorilorucraineni din România nu este osimplã „maculaturã“, ci o adevãratãcreaþie artisticã a celor ce o repre -zintã, care trebuie cunoscutã înaintede a fi criticatã.

Din generaþia poeþilor consacraþia luat cuvântul domnul Ivan Covaci,care ºi-a prezentat biografia ºiactivitatea sa literarã, recitând uneledin bogatele sale creaþii.

Nu s-a lãsat mai prejos nici ge -ne raþia mai tânãrã reprezentatã printalentatul scriitor-umorist MychailoTraista, care din bogata sa „traistã“de povestiri ºi-a revãrsat cele maifrumoase creaþii, delectând pe ceipre zenþi cu câteva lecturi din scrier-ile sale.

A fost prezentatã cartea domnu-lui ªtefan Buciuta, preºedinte alUniunii Ucrainenilor din România,intitulatã „Slovom i dilom“ (Princu vânt ºi faptã), în care este reflec-tatã vasta sa activitate din cadrulUniunii, din Parlament ºi din activi -tãþile sale pe plan internaþional.

Dupã aceste frumoase prezentãri

a luat cuvântul doamna Irina Moiseicare ºi-a prezentat viaþa ºi creaþiilesale, încântând publicul prin pre -zenþa ei.

În continuare, actriþa Doina Ghi -þescu, a recitat cu talentul ei bine-cunoscut câteva versuri din creaþiilepoe þilor ucraineni, atât din Româ -nia, cât ºi din diasporã.

Acest moment emoþionant a fosturmat de recitarea unei poezii, decãtre doamna Virginia Tcaciuc,scrise de fostul ei soþ. A urmat reci -tarea unor poezii de cãtre un prietenal domnului Traista, dupã care ceiprezenþi au fost invitaþi la o agapãfrãþeascã înaintea cãreia cei pre -zenþi au cântat emoþionant rugã -ciunea „Otce naº“ (Tatãl nostru) înucraineanã.

Acest eveniment, precum ºi une -le interviuri au fost înregistrate deRadio România Internaþional,doamna ªtirbãþ-Ardelean Cristina,o doamnã deosebitã care aduce,prin intermediul radioului, toateactivi tãþile ucrainenilor în caselenoastre.

Nãdãjduim cã astfel de eveni-mente se vor desfãºura cât mai des,pentru ca oamenii sã se întâlneascãºi sã dialogheze între ei, iar publiculsã afle cât mai multe din creaþiileoamenilor de culturã ucraineni dinRomânia.

Ioan-Ostap LUpªAC

Seară duhovnicească

Curierul UCRAINEAN 7

Se spune cã în þara noastrã, fru-moasa Românie, trãiesc foarte mulþiucraineni, dar din datele statisticii ofi-ciale nu prea rezultã acest adevãr. Eusunt mândrã cã sunt cetãþean românde etnie ucraineanã, deci din startcunosc douã limbi.

Din iulie anul trecut, adicã din 2013, ºi pânã înprezent s-a scurs un an de zile de când la con -duce rea UUR - filiala Suceava se aflã dl ing.Boreslaw Petraºuc. Din momentul preluãriifuncþiei este un neobosit luptãtor, cu multãambiþie, curaj ºi încredere. Este mereu în cãutarede acei ucraineni care încã nu au fost descoperiþi.În decursul acestui an a organizat foarte multeacþiuni (concursuri, festivaluri, mese rotunde,simpozioane etc.), încercând sã adune în jurul sãucât mai mulþi ucraineni. S-a mai scris ºi în presalocalã ºi în cea a UUR despre multe acþiuni alefilia lei Suceava a UUR.

Aº vrea sã mã refer la o acþiune frumoasã,organizatã în data de 13 iulie 2014, care s-a des -fãºurat în localitatea Ploºcii, comuna IzvoareleSucevei. Invitaþia suna în felul urmãtor: „Vãinvitãm cu drag la 13 iulie 2014, du mi ni cã, zi desãrbãtoare, ca la strânsura-n Buco vina, la cel maifrumos ºi grandios spectacol de muzicã ºi voiebunã cum nu s-a mai vãzut. Vor fi prezenþi soliºti

vocali ºi instrumentiºti, dan satori din Bucovinadragã, care o sã vã încânte sufletele ºi inima, la„Festivalul huþu li lor din Bucovina“, care se va

desfãºusa în co muna Izvoarele Sucevei, satPloºcii. Vã aºteptãm cu drag cu mic cu mare ca lazi de sãrbãtoare“.

La acest festival, a fost invitat ºi grupul vocal„Vocile Negostinei“, care între timp ºi-a mãritnumãrul membrilor ºi se aflã sub bagheta dom-nului prof. Cramar Nicolaie.

Satul Ploºcii este aºezat în adâncul munþilorBucovinei. Când am ajuns în cãtun,am zãrit 3-4 case, o toloacã, înmijlocul cãreia se afla o scenã ame-najatã cu gust cu covoare ucrainene,bucovinene, iar pe vârful unui dealînalt, o frumoasã bisericã. Mã gân-deam cui vom cânta ºi vom da spec-tacol, unde sunt oamenii, ucraineniipe care îi cãutãm? Nu ne va ascultanimeni în afarã de organizatori. Darm-am înºelat, am urcat dealul ºi amajuns la bisericã. Aici au început sãse adune oamenii de pe dealuri ºi vãi,iar biserica a devenit neîncãpãtoare

pentru cei prezenþi.Slujba a fost oficiatãde doi preoþi: pãrin-tele paroh Mihail Mehno, careslujeºte la biserica Ploºcii ºi bi -serica Bobeica, iar ca invitat afost preotul slujitor la MãnãstireaMoldova-Suliþa, Gheorghe Bo -dãrl ãu. Sfânta Liturghie s-a þinutbilingv, iar rãs punsurile au fostdate de grupul vocal „VocileNegostinei“, care face parte ºidin corul bisericii. Când amcobo rât la orele amiezii, lumeas-a adunat în faþa scenei. Mulþiucraineni dornici sã asculte înlimba lor maternã au aplaudat

melodiile, cântecele ºi dansurile etniei noastre.Dl prof. Gheorghe Cega, prezentatorul specta-

colului a scos în evidenþã talentul ºi dãruirea celor

de pe scenã. Au fost prezente urmã -toarele formaþii: taraful din Rogojesti,judeþul Botoºani în fruntea cãruia seaflã domnul Scutel nicu cu frumoase-le-i cântece în limba maternã; ansam-blul de dansuri „Kozaciok“ din Bãl -

cãuþi condus de prof. ªoiman Petru, dar care dedata aceasta a delegat-o pe domniºoara Nico letaDaneliuc cu o parte din formaþie, deoarece ceilalþiau fost prezenþi la o altã manifestare; grupul vocalmixt „Vocile Negostinei“ având ca dirijor pe dlprof. Cramar Nicolaie, care a interpretat câtevacântece ucrainene de suflet; formatia vocal-instrumentalã localã din Ploºcii.

Orgazinatorul manifestãrii a fost UniuneaUcrainenilor, iar animatorii acestei acþiuni au fostdomnii Vasile Mehno ºi Filuþã Mehno, care audepus mult efort fizic dar ºi mult suflet ºi dragos -te pentru ucraineni.

Pe chipul oamenilor se citea bucurie ºi mulþu-mire, dar ºi admiraþie ºi respect pentru organiza-tori ºi faþã de etnia ucraineanã. Toþi vorbeaunumai ucraineºte ºi spuneau cã aºa ºtiu sã se dis-treze huþulii ucraineni din Bucovina.

Deci, ucrainenii se aflã rãsfiraþi prin toatã þara,chiar ºi pe cele mai înalte dealuri, în munþi ºi vãi,la câmpie sau la ºes, numai cã trebuie sã-icãutãm, sã-i identificãm ºi sã ne unim în bunãînþelegere. Avem nevoie de acelaºi gând, acelaºiþel ºi aceeaºi nãzuinþã.

Felicia GRIGORAª

I-am cunoscut mai bine pe vecinii noºtri,predând limba românã la Universitatea de Statdin Ujhorod timp de cinci ani. I-am cunoscut ºi-icunosc pe ucrainenii ce trãiesc aici, alãturi de noiºi împreunã cu noi în judeþul Satu Mare. Toatãcinstea acestei frumoase pãrþi a cetãþenilorromâni pentru tot ceea ce fac ºi mai ales pentrufaptul cã ºtiu sã aprecieze valorile, sã le preþu ias -cã ºi sã le omagieze!

A apãrut o carte de excepþie, dedicatã poetuluinaþional Taras ªevcenko, apostol al poporuluiucrainean, ediþie realizatã cu prilejul aniversãrii a200 de ani de la naºterea marelui poet. MihaiMacioca se dovedeºte un om puternic prinsimþire, alãturi de Vasile Moiº, redactorul acesteiminunate ediþii, prin conþinut, graficã ºi tehno -redactare a Irinei Moisei. Am întâlnit în carte oserie de colaboratori, distinºi prin activitate ºicondei: Pavel Prodaniuc, Liuba Horvat, BogdanMoisei, tânãra Adriana Horvat sau ValeriuMacioca. Am întâlnit o serie de texte realizate deautori din Ucraina, texte de o adevãratã valoareºtiinþificã. Tot atât de valoroase sunt biografiile ºisintezele în englezã, cartea dorindu-se a fi utilãmult peste hotarele celor douã þãri.

Un motto extras din versurile lui Taras ªev-cenko devine un îndemn valabil ºi astãzi pentrutot neamul ucrainean: „Suspinã Niprul larg, sezbate,/ Iar vântul ºuierând turbat…/ Ridicã valu-nvolburat”. Nu întâmplãtor Taras ªevcenko esteconsiderat „Cobzarul” cel patriot, care toatã viaþaºi-a dedicat-o deºteptãrii conºtiinþei naþionale aucrainenilor. Cei din Satu Mare, prin Simpo zio -nul internaþional, prin lansarea ediþiei bilingve a

cãrþii „Cobzarul”, alãturi de volume din operailustrului poet naþional, marelui tribun al poporu-lui sãu, a demonstrat tãria, unitatea ºi demnitateaucrainenilor noºtri, pe care-i admirãm ºi le sun-tem mereu ca fraþi!

Consiliul Local ºi cel Judeþean, prefectul jude -þului Satu Mare, au fost mereu încântaþi de ges-turile fãcute de populaþia ucraineanã de a-ºi cinstieroul, de a-ºi pãstra frumoasele tradiþii culturale,obiceiurile ºi datinile. ªtiu cã am întâlnit acolo, înUcraina, cele mai frumoase coruri, formaþii dedansuri populare, sportivi de excepþie, balet, circ,cântãreþi de operã, spectacole de toatã lauda,încât sala mare a Teatrului de Stat din Ujhorod ºiKiev deveneau neîncãpãtoare. Doamne, ce popordornic de a se manifesta în domeniul culturii ºiartei, liberi în a-ºi alege direcþia. Ce ºcoli de artã,cu rezultate de excepþie în picturã, sculpturã,graficã – nu departe de noi, la Mukacevo sauUjhorod. Nici n-ai crede ce expoziþii de picturãsunt mereu vernisate ºi câþi colaboratori strãini devaloare expun, printre care mulþi sãtmãreni ºibãimãreni. Aceste lucruri ne unesc întru respectulreciproc ce ni-l datorãm unii altora!

Mihai Macioca a transmis ºi transmite, alãturide membrii filialei Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, mulþumiri pentru reuºitele colaborãri,iar ediþia de faþã ºi cele 21 lucrãri de specialitateprezentate la simpozion demonstreazã interesulpentru a face cunoscutã viaþa, activitatea ºi operalui Taras ªevcenko. Mai mult, în partea a II-a ºi aIII-a a ediþiei, este prezentat ceremonialul de con-ferire a Diplomei de laureat al premiului cu nu -me le poetului, lui Mihai Macioca, pentru me rite

deosebite, subliniate de nouã vorbitori, buni cu -nos cãtori ai frumoasei activitãþi desfãºurate de-alun gul anilor. O frumoasã prezentare a ceremo -ni ei de la bustul lui Taras ªevcenko, cu ºase in - ter ven þii înãlþãtoare, în care se dã o notã înaltãpersonalitãþii lui Taras ªevcenko, parcã îndem-nându-ne pe toþi sã facem cunoºtinþã cu idealu -rile lui, cu nãzuinþa de mai bine ºi cu vasta saoperã intratã în patrimoniul literaturii univer-sale, alãturi de marii poeþi ai lumii.

Mi s-a pãrut interesantã introducerea a 38 depoze color reprezentând personalitãþi marcanteale municipiului ºi judeþului, ale celor strãini ºiinvitaþilor. La fel sunt prezentate un numãr de 28de poze color cu secvenþe de la ceremonia acor -dãriii Diplomei domnului Mihai Macioca, încâtdata de 23 martie 2013 rãmâne neºtearsã în calen -darul culturii ucrainenilor din România ºi nunumai. Impresionante sunt cele 23 poze de la ce -re monia de comemorare a poetului de la bustuldin parcul „Vasile Lucaciu”.

Cartea, în final, aduce o renaºtere spiritualã acititorului prin reproducerile tablourilor pictoru-lui Taras ªevcenko, pe o tematicã, pe cât de sim-plã, pe atât de pãtrunzãtoare. De ce? În tablourilesale este vãzutã Ucraina, în mod direct, prin ochiiautorului, al cãrui autoportret reuºit deschideparcã o imensã expoziþie de picturã, de o valoareinestimabilã. Cele 26 de reproduceri, pe o temati -cã diversã, reuºesc sã ne transpunã în niºte vizita-tori neavizaþi, care dupã vernisaj, plecãm maibuni, mai trainici ºi mai umani!

Felicitãri, stimaþi autori, participanþi, creatoride frumos, felicitãri ucrainenilor din judeþul nos-tru ºi de pretutindeni pentru felul de a fi, de a vãcomporta ºi de a fi în pas cu noul, cu buna înþele -gere a vieþii de zi cu zi!

Teodor CURpAª

ÎN CĂUTARE DE UCRAINENI

Ucrainenii sãtmãreni ºtiu sã-ºi cinsteascã poetul naþional

Curierul UCRAINEAN8

Aºteptatã cu multã nerãb-dare de locuitorii oraºului GuraHumorului din judeþul Suceava,de cei din localitãþile limitrofeºi din judeþele învecinate, darmai ales de numeroºii turiºtistrãini, actuala ediþie a „Zile lororaºului“ s-a desfãºurat în peri -oa da 10-13 iulie. Deºi vremeacapricioasã punea sub semnulîntrebãrii desfãºurarea normalã

a acestei ediþii, ameliorarea ei în a doua parte aperioadei a împrãºtiat orice urmã de îndoialã,fãcându-i sã-ºi schimbe pãrerea chiar ºi pe ceimai sceptici.

„Zilele oraºului“ constã în totalitate într-unfes tival considerat a fi „Festivalul festivaluri -

lor“, deoarece include o multitudine de activi -tãþi. ªi în acest an, festivalul a cuprins ample ac -ti vitãþi devenite tradiþionale, dintre care amin tim„Nunta de Aur“ pentru cuplurile feri cite careanul acesta au împlinit 50 de ani de la cã sãtorie,„Târgul meºteºugarilor“, „Parada câi nilor cio -bãneºti din Bucovina ºi a cailor de ra sã“ ºialtele. Dar cele mai importante acþiuni au fostfestivalul intitulat „Umor la… Gura Hu mo -rului“ ºi Festivalul Internaþional de Mu zic ãEURORITM. Primul festival desfã ºurat în in -cin ta muzeului local a fost Festivalul Inter na þio -nal de Graficã Satiricã ºi Literaturã Umo ris ticã„Umor la Gura Humorului“, ediþia a XXIV-a.

În cadrul acestuia ºi-au prezentat lucrãrileautori din 34 de þãri, unele îndepãrtate, precumArgentina, Brazilia, China, Cuba, Columbia,

Kazahstan, Japonia, Finlanda,India, Indo ne zia, Maroc, Peru,dar ºi din multe þãri euro pene.Din Ucrai na a par-ticipat un numãrre cord de ex po -zanþi: KonsteantynKa zan cev, IhorLu ka cen ko, SerhiFed ko, Oleh Lak -tiev, Valeri Mo mat,Henadi Na za rov,Michael Ma iev - skyi, Oleh Gut solºi Volo dymyr Ka -za novskyi, alecãror lucrãri, prin

originalitatea lor, au captat aten þiavizitatorilor.

Foarte aºteptat a fost „Euro -ritm Internaþional Muzic Fes -tival“, festival internaþional demuzicã uºoa rã pentru tineret care

s-a des fã ºurat în aer liber pe scenamare din parcul Ariniº, avânddouã secþiuni: secþiunea 15-20 aniºi secþiunea 21-35 ani. În cadrullor ºi-au etalat talentul 40 de tineridin Ro mânia, Ucraina, Bulgaria,Malta, Repu blica Moldova, Turciaºi Ka zahstan. La acest festival, dinUcraina au participat AleksandraIonaºcu din Cernãuþi la prima gru -pã ºi Kristina Severin din Kiev la adoua grupã. Ambele participantes-au remarcat prin modul deo sebitde interpretare a cântecelor, fiindmult aplaudate de pu blic.

Conform re gu lamentului, fie -care participant

a interpretat câte douã cân-tece, primul fiind în limbaþãrii pe care o repre zen ta, iaral doilea, la ale gere, într-olim bã strãinã.

Aleksandra Ionaºcu ainter pretat cântecele „Rugãpentru Ucraina“ („Molytvaza Ukrainu“) ºi „Apa curge“(„Tece voda“), iar KristinaSeverin - cântecele „Voi aº -tepta“ („Budu cekaty“) ºi„Te voi iubi mereu“ („I willlowe again“).

Cele douã cântãreþe, îm -preunã cu ceilalþi partici-panþi, la sfârºitul festivalului,

au fost rãsplãtite cu di -plome de cãtre juriul inter-naþional din care a fãcutparte ºi domnul Iurie Lev -cik din Ucraina.

Cu mult interes a fosturmãritã ºi tradiþionala pa -ra dã a portului popularbucovinean, inclusiv, aletniilor din aceastã parte aþãrii, care s-a terminat cu

prezentarea de cãtre fie care grup participant aunui program artistic (cântece sau dansuri) pescena mare din parcul Ariniº. Etnia ucraineanã

a fost reprezentatã de formaþiade dansuri „Kozaciok“ dinBãlcãuþi, care a prezentat undans ucrainean. Formaþia dedansuri din Siret a susþinut ocombinaþie de dansuri etniceºi româneºti.

Dintre celelalte activitãþidin cadrul festivalului amin -tim ºi acþiunile cultural-artis-tice, precum cea a Fanfarei ºiAnsamblului folcloric „Hai -ducii“ din Rezina - RepublicaMoldova, spectacolele fol-clorice cu interpreþi îndrãgiþiai cântecului popular (Ale -xandru Brãdãþan, AngelicaFlutur, Viorica Macovei ºialþii), dar mai ales, multaºteptatele concerte extraor-

dinare ale formaþiilor: Fãrã zahãr, DianaCãldãraru Band, Xonia, Phoenix ºi Direcþia 5,dar ºi reci talul Mãdãlinei Lefter sau specta-colul-comedie al grupului Vouã.

Ca ºi la ediþiile precedente ale „Zilelor ora -ºului“, aceastã ediþie s-a încheiat cu un splendidfoc de artificii marcând ºi de aceastã datã suc-cesul deplin al manifestãrilor desfãºurate sprelauda organizatorilor ºi a gazdelor. Succesulactualei ediþii constituie însã ºi chezãºia unuinou succes al viitoarei ediþii a „Zilelor oraºu -lui“, aºteptate cu multã nerãbdare de toþi ama-torii de frumos, de cântec, joc ºi voie bunã.

Iarema OneªCIUC

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

Iurie Levcik, membru al juriului felicitând-o pe Aleksandra Ionaºcu din Cernãuþi

Formaþia de dansuri din Siret

Ansamblul de dansuri „Kozaciok“ din Bãlcãuþi

Kristina Severin din Kiev

PrezenÆe ucrainene la „zilele oraçului“

9Curierul UCRAINEAN

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

În perioada 28-31 iulie 2014,deputatul Ion Marocico, reprezen-tantul Uniunii Ucrainenilor dinRomânia în Parlamentul Româ -niei, a efectuat, împreunã cu oechi pã a postului TVR1, o serie devizite în comunitãþile de ucrainenidin zona Bucovinei în vedereaprezentãrii ºi promovãrii tradiþiilorºi obiceiurilor acestora.

Pe parcursul filmãrilor în locali -tãþile Paltinu, Vatra Moldoviþei,Lupcina, Ulma ºi Brodina (judeþulSuceava), ucrainenii huþuli au scosîn evidenþã nu numai frumuseþea ºioriginalitatea unor obiceiuri preapuþin cunoscute în afara comuni tã -

þii, cât mai ales importanþa comu -nicãrii lor mai departe. Cos tu melepopulare tradiþionale pe care mem-brii comunitãþii le-au purtat cumândrie la întâlnirile avute, obiec -tele etnografice men þi nute în starefoarte bunã la Muzeul din Ulma,cân tecele interpretate de ansam-blul „Polonynka“ din Palti nu, meº -te ºugul potcovitului cailor hu þuli

de munte sau al înconde ie riiouãlor la Brodina, tainele diver se -lor feluri de mâncare cu specificucrai nean prezentate la Paltinu-Vatra Moldoviþei ºi Bro di na, tra -di þiile huþule cu cai, precum ºi im -pli carea totalã în pr e zen tarea

cânte cu lui ºi dansului „Huþulca“de cãtre o formaþie tradi þionalã demu zicã instrumentalã din satulLup cina ºi Mãgura din comunaUlma, demonstreazã cã valorileculturale de bazã ale ucrainenilorhuþuli din Bucovina sunt încã vii,fiind pãstrate nealte ra te ºi trans-mise cu responsabilitate din gene -ra þie în generaþie.

În vederea susþinerii bisericii caspaþiu de conservare ºi promovarea va lorilor populare tradiþionaledin comunitãþile de ucraineni, câtºi pentru trecerea în revistã a unorpro bleme, au fost organizate întâl-niri ºi s-au purtat discuþii cu preoþiortodocºi ºi greco-catolici care ofi-ciazã slujbe religioase în limbaucraineanã, în diverse localitãþi dinjudeþul Suceava (parohiile Ne gos -tina, Bãlcãuþi, Dãrmãneºti 2, Ca ci -ca, Maidan, Siret, Rãdãuþi, Su -ceava etc.).

La Siret, programul deplasãrii acuprins, pe lângã dialogul cu re pre -zentanþii comunitãþii ucrai nene dinlocalitate, ºi o vizitã la Liceul „Laþ -cu Vodã“, ocazie cu care a avut loco întâlnire la care au parti cipat pri-marul oraºului Siret ºi elevi care auoptat pentru efectua rea studiilorliceale în limba ucrai neanã.

În ziua de marþi, 29 iulie a.c.,domnul deputat Ion Marocico ºiechipa TVR1 s-au deplasat înUcraina, la Cernãuþi, unde au fostvizitate ºi realizate filmãri la Uni -ver sitatea Naþionalã „Iuri Fed ko -vyci“ din Cernãuþi, unitate de pres-tigiu pentru învãþãmântul superiorucrainean, precum ºi la Muzeele„Taras ªevcenko“ ºi „Olha Koby -

leanska“, figuri emblematice aleculturii ucrainene.

ªi pe aceastã cale, domnul de -pu tat Ion Marocico transmite mul -þumiri pentru profesionalismul ºidisponibilitatea de care a dat dova -dã întreaga echipã a postuluiTVR1 care a luat parte la întâlni -rile cu reprezentanþii comunitãþiide ucraineni din Bucovina, în moddeosebit doamnei Nicoleta Epure,realizatoarea emisiunii Europolis.

Ion MAROCICO

dd ii nn aa cc tt ii vv ii tt aa tt ee aa dd ee pp uu tt aa tt uu ll uu ii UU UU RRîî nn pp ee rr ii oo aa dd aa 22 88 -- 33 11 ii uu ll ii ee 22 00 11 44

Dl deputat Ion Marocico alãturi de ucrainenii huþuli din Brodina

Ucrainenii huþuli din Lupcina - Ulma

La Universitatea Naþionalã „Iuri Fedkovyci“ din Cernãuþi

Dl deputat Ion Marocico alãturi de ucrainenii huþuli din Paltinu

În Editura „RCR Edi to rial“ aapãrut cartea „O viaþã în slujbaucrainenilor“ de ªtefan Buciuta,preºedintele Uniunii Ucrai ne ni -lor din Ro mâ nia, care este ºi unîm pã timit al presei scrise.

Cartea adunã în capitolele saleaspecte din istoria ucrai nenilordin România, probleme comuni -tare, de organizaþie, evenimen teculturale. Ea are o valoare do cu - mentarã indiscutabilã, fiind omãrturie pentru prezent ºi viitor.

Cartea meritã sã fie cunoscutãde cititorii din România.

Curierul ucrainean

Apariþie editorialã

Curierul UCRAINEAN10

În luna iunie activitatea organizaþieijudeþene Timiº a UUR a fost foarte animatã.

Începând cu pregãtirea Turneului de Fotbal -ediþia cu nr.2 a tinerilor ucraineni ºi terminând cuvizita echipei naþionale de baschet a Ucrai nei.

Organizaþia de tineret al cãrei preºedinte estedl Sorin ªpilca s-a ocupat de toatã organizareaacestui turneu. Începând cu selecþia jucãtorilor,deoarece am dorit ca echipele sã fie formatenumai din fotbaliºti de etnie ucraineanã, apoiformarea echipelor, a grupelor, tragerea la sorþia ordinii meciurilor etc. Cu greu au reuºit sãgãseascã arbitri, deoarece încã se aflau în plincampionat.

Jucãtorii noºtri au fost sceptici în ceea cepriveºte organizarea turneului ºi dezamãgiþi cãîn ediþia cu nr. 1, de anul trecut, nu au fost che -maþi la o preselecþie naþionalã în vederea par-ticipãrii la turneul final din Ucraina, la care auluat parte numai cei din Maramureº, de par cãnumai ei ºtiu sã joace fotbal ºi numai lor li secuvine totul, aºa cum ni s-a propus la ºedinþaConsiliului UUR.

Am spus „sceptici“ deoarece, în acea perioa -dã, la Timiºoara, se înregistrau cele mai ridicatetemperaturi, pânã la 40 grade; ne era teamã dein solaþii, dezhidratãri din cauza cãldurii excesi -ve, dar, cum competiþia era înscrisã în programulde acþiuni a UUR, a trebuit sã ne mobilizãm.

Astfel, la data de 6 iulie, ora 13,00, la bazasportivã din localitatea Soca, au fost prezenteechipele de fotbal din ªtiuca, Pietroasa Mare,Timiºoara ºi, bineînþeles, Soca. Aproape toatãsuflarea din localitate a fost prezentã pe teren.

Trebuie sã felicit ºi sã mulþumesc conduceriiorganizaþiei locale a UUR pentru mobilizare ºiorganizare, apoi preotului Ivan Ardelean, care a

þinut locul fiului, Cristian Ardelean, preot parohal bisericii ortodoxe ucrainene din Soca, preotcare a transmis în bisericã mesajul de a fi toatãlumea la aceastã manifestare sportivã.

Aºadar, meciurile au început într-o atmos-ferã de sãrbãtoare, fanii sprijinindu-ºi echipelefavorite, totul într-o atmosferã de fairplay.

Organizatorii s-au strãduit ºi au reuºit sã facãatmosferã plãcutã cu aducerea unei staþii, muzi -cã ucraineanã, bufet bine asortat cu bãuturirãcoritoare.

Meciurile au fost antrenante, fotbaliºtii s-auridi cat la nivelul aºteptãrilor noastre, chiar dacã,pe ansamblu, cel care a dominat a fost soa rele.În urma disputãrii meciurilor, clasa men tul a fosturmãtorul: ªtiuca, Soca, Pietroasa Mare,Timiºoara.

Din partea Uniunii Ucrainenilor din Româ -nia, principalul organizator, au fost acordateparticipanþilor diplome ºi cupe. De asemenea,au fost oferite diplome celui mai bun fotbalist ºicelui mai bun arbitru. Cel mai tânãr fotbalist,participant la Turneul de fotbal a fost BihuneþClaudiu - 14 ani, iar cel mai în vârstã antrenorBeuca Petru, preºedintele organizaþiei localePietroasa Mare a UUR.

Sãrbãtoarea a continuat cu repriza de prelun-giri la care au ieºit învingãtori toþi cei prezenþi.

Trebuie felicitaþi membrii Comitetului filia -lei Timiº a UUR, prezenþi „in corpore“, apoigazdele noastre din Soca, care s-au strãduit ºiau reuºit sã ne ofere clipe de neuitat,atmosferã plãcutã ºi confortul necesar.

Turneul s-a încheiat cu anunþul cãediþia cu nr.3 se va desfãºura în locali-tatea Pietroasa Mare.

Oraºul Timiºoara a organizat „Festi -valul Inimilor“, în perioada 9 - 12 iulie,la care au fost invitate formaþii artisticedin oraºele altor þãri cu care s-a înfrãþit.Din Ucraina a fost prezentã for maþia„Gorgany“ din Lviv. Programul lor afost spectaculos ºi a cules numeroaseaplauze din partea spectatorilor pre -zenþi în Parcul Rozelor, locul de des fã -ºurare a festivalului. Formaþia „Gor -gany“ a fost invitatã ºi la Bãile Herculane,unde, de asemenea, s-a prezentat foarte bine ºia fost apreciatã pe mãsurã. Pe perioada ºederiiîn România, oaspeþii din Lviv au fost însoþiþipermanent de Buciuta ªtefan, membru fondatoral organizaþiei UUR Timiºoara, de altfel un

împã timit al folclorului ucrai -nean, un iubitor al viorii cucare deseori ne încântã.

Pe aceastã cale, îi mulþu-mim pentru efortul depus.

În perioda 20-28 iulie, laTimiºoara s-a organizat Tur -neul Final al Campio natuluiEuropean de Baschet feminin- juniori (U 18).

Am fost informaþi cã par-ticipã ºi naþionala Ucrainei,astfel cã ne-am mobilizat dinnou tot Comitetul UUR Timiººi am stabilit întâlnirea cudelegaþia. A fost foarte emo -þio nant, deoarece tinerele

bas chet baliste din Ucraina nu au ºtiut de exis-

tenþa etniei ucrainene în Banat. Surpriza a fostºi mai mare atunci când au vizitat „CartierulUcrainean“ din Timiºoara, care se întinde pe3000 mp ºi cuprinde: Casa Culturalã Ucrai nea -nã, Centrul de Perfecþionare ºi Educare a Co -piilor, biserica din lemn, dar ºi noua construcþiedin cãrãmidã a Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Ne-au felicitat pentru eforturile enorme pecare le depunem în folosul comunitãþii ucrai -nene, pentru faptul cã nu ne uitãm tradiþiile,portul popular, dar ºi limba maternã - limbaucraineanã.

Întâlnirea a fost foarte emoþionantã, au fostîncântaþi de istoria stabilirii ucrainenilor înRomânia ºi în Banat, au ascultat prezentarea ºirealizãrile UUR, filiala Timiº. Timpul a trecut

foarte repede, discuþiile au fost frumoase, ani-mate de dialectele vorbite de fiecare din zonadin care provine. Am avut ºansa ºi privilegiulde a-l avea în mijlocul nostru ºi pe dl MarocicoIvan, deputat al minoritãþii ucrainene în Parla -mentul României, care le-a vorbit oaspe þilornoºtri despre munca asiduã pe care o face înfolosul ucrainenilor din România, dar ºi bunacolaborare cu Ambasada Ucrainei la Bucureºtiºi despre relaþiile cu Ucraina.

La finalul întâlnirii s-a fãcut schimb de fa ni -oa ne naþionale. Comitetul UUR Timiº a dãruitfiecãrui component al lotului naþional de baschetal Ucrainei câte un pliant despre noi, ucraineniidin Banat, câte un pix inscripþionat UUR, câte ocarte în limba ucraineanã a scriito ri lor Iuri Cega,ªtefan Buciuta ºi Mychailo Traista.

În final ne-am despãrþit, urându-ne reciprocmulte succese ºi în cor am strigat „Slava Ucrai -ni!“, „Heroiam slava!“, iar eu închei zicând larândul meu, sã aveþi încredere în UUR ºi înbise ricile ucrainene din România.

Slavã ucrainenilor!

DDee pprriinnTTiimmiiªª

aaDDuunnaaTTee

Sãrbãtoarea s-a derulat pe durata 1 - 7 au -gust, deoarece au foarte mulþi colaboratori, iarfiecare a avut ceva de spus.

Pentru cã rãspund de judeþele Caraº Severinºi Arad, fiind ºi prim-vicepreºedinte, am avutonoarea ºi deosebita plãcere de a fi prezent, înuna din zile, la serbarea majoratului.

Prin intermediul Radio Reºiþa, limba ucrai -neanã se poate auzi în fiecare luni, de la ora19,00, deci, apariþie sãptãmânalã, prin vo ceainegalabilã a Simonei Liber-Lãncrãnjan, unfoarte bun redactor ºi organizator de emisiuniradio.

În virtutea funcþiei pe care o deþin ºi acolaborãrii foarte bune între instituþiile noastre,am fost invitat sã rostesc câteva cuvinte, oscurtã alocaþiune. Iatã ce am spus audienþei ºi,în direct, ascultãtorilor postului de radio:

„Radio România Reºiþa, comunitatea ucrai -neanã din Banat îþi mulþumeºte cã exiºti. De 18ani eºti prezent zi de zi în viaþa noastrã, neinformezi cu toate bunele ºi relele care decurg

din apartenenþa la acest spaþiu geografic, pro-movezi cultura minoritãþilor ce trãiesc înBanat. Diversitatea multietnicã ce caracteri -zeazã Banatul, devenit etalon pentru mulþi dinþarã, a fost ºi este promovatã de RadioRomânia Reºiþa.

În aceastã perioadã a existenþei tale, faptulcã am intrat în Europa, cã suntem europeni, neplace sã credem cã am contribuit ºi noi, ucrai -nenii trãitori în Banat, alãturi de Radio Ro -mânia Reºiþa.

Este o mare realizare faptul cã limba ucrai -neanã pãtrunde ºi se ascultã în casele noastreprin intermediul Dvs.

Acum, la ceas aniversar, la sãrbãtorirea ma -jo ratului, îþi dorim emisiuni cât mai plãcute,viaþã lungã tuturor colaboratorilor ºi echipeiDvs., multe realizãri, cât mai mulþi ascultãtori.Aºadar, La mulþi ani, Radio România Reºiþa!“.

În continuare, au fost depãnate amintiri,evenimente din colaborarea noastrã, la un plã-cut cocteil.

Materiale semnate de Iura HLeBA, preºedintele filialei Timiº a UUR

Radio România Reºiþa ºi-a sãrbãtorit majoratul

11Curierul UCRAINEAN

De când s-a construit biserica ortodoxãucraineanã din Lugoj, credincioºii ucrainenide aici ºi din împrejurimi au plãcerea de aparticipa la hramul ei. Anul acesta, la 27iunie, ei au participat cu bucurie la SfântaLitur ghie oficiatã de un sobor de preoþi înfrunte cu vicarul bisericilor ucrainene, preo-

tul I. Piþura ºi ieromonahul Ignatie, de laMãnãstirea or to doxã ucraineanã „Sf. IoanBotezãtorul“ din Ruscova, Maramureº, nudemult bla gos lo vit de episcopul Varlaam dinBucureºti cu rang de stareþ. Au fost prezenþiºi reprezentanþii altor culte din Lu goj:reprezentantul comunitãþii evreieºti, pro-topopul Bisericii Ro ma no-Catolice, de -legatul Bisericii Gre co-Catolice, precum ºireprezentaþii oficiali: dl Iura Hleba, pre ºe -dintele filialei Timiº a UUR, dl viceprimar alLugojului, Alin Tech, prof. dr. Mihai Decun,membru al Acade miei de ªtiinþe Agricole ºi

Silvice, ucrai nean din Ti mi ºoa ra, care aaºternut în Cartea de Onoare a bi sericii fru-moase cuvinte, la sfâr ºitul Litur ghiei, dincare citez: „Îmi exprim recu noºtinþa faþã deprotopopul bisericii, I. Albiciuc, faþã de co -laboratorii UUR ºi toatã autoritatea care s-auostenit pentru înãlþarea acestei biserici de ofrumuseþe deo sebitã, îm plinirea dorinþei de aavea un loc de în chi nã ciune pe mãsura cre -din þei faþã de Dumnezeu a oamenilor dinaceste locuri. Dumnezeu sã dea putere ºiînþelegere ucrai ne nilor de pretutindeni pen-tru a trece cu bine prin criza în care se aflãUcraina. Cu aleasã dragoste ºi recunoºtinþã

pentru slujitorii bisericii ortodoxe ucrai -nene“.

Slujba a fost oficiatã în limba ucraineanãºi românã, iar corul bisericii a dat rãspun-surile în limba ucraineanã.

Cuvântul de înþelepciune al preoþilor apãtruns în sufletul ºi în inima credincioºilor

care au ieºit din bisericã mai bogaþi sufle teº -te ºi cu mai multã energie pozitivã. Frumoa -se pilde ºi cuvinte de învãþãturã au fost rosti -te de vicarul I. Piþura care a amintit deprimele sale vizite în Banat în cãutarea depreoþi ucraineni pentru a se ruga ºi a sluji înlimba ucraineanã.

Putem spune cu certitudine cã bisericaadunã oamenii în sânul ei, fãcându-i fericiþi,ei au prilejul sã se revadã, sã se întâlneascã,sã se bucure. Dupã Sf. Liturghie, ca în fie -care an, a avut loc slujba de pomenire amorþilor enoriaºilor ucraineni.

La sfârºitul Sfin -tei Liturghii, pro to -po pul I. Albi ciuc,parohul bisericii, asa lutat prezenþa oas -pe þilor ºi le-a mulþu-mit tuturor. Adre sân -du-se preotului vi car,celorlalþi preoþi, tu -turor reprezentan þi -lor autoritãþii loca le,a amintit cu emo þiebucuria trãitã acum25 de ani când s-asfinþit locul pentruconstruirea bise ri cii,

în anul 1990. Dupã cuvinte de mulþumire,corul bisericii a cântat atât în limba ucrai -neanã, cât ºi în limba românã „Mno haia lita!La mulþi ani!“.

Tot la final a fost cântat cântecul religiosînchinat Sfântului Volodymyr care se cântãmereu în biserica noastrã.

Putem spune cã nimic nu este mai frumosdecât sã fim cu toþii împreunã, în iubi re,iertare, toleranþã, ceea ce ne învaþã bise ri casã practicãm în viaþa noastrã.

Anna BeReGHI

Biserica ucraineanã „Sf. Petru ºi Pavel“ din Sucea -va a fost construitã în anii de dupã evenimentele dindecembrie 1989. Printre cei ce au contribuit decisiv larealizarea acestui obiectiv religios s-au aflat parohulbise ricii, pãrintele Mihai Maghiar, precum ºi Bo reslawPetraºuc, actualul preºedinte al filialei Suceava aUniunii Ucrainenilor din România.

Duminicã, 29 iunie a.c., la Suceava (cartier Zam ca),a fost sãrbãtorit hramul bisericii ucrainene „Sf. Petru ºiPavel“. Slujba religioasã prilejuitã de acest eve nimenta fost oficiatã de un sobor de 5 preoþi, în frunte cu

pãrintele Mihai Maghiar. La aceastã mare ºi frumoasãmanifestare religioasã a participat Excelenþa Sa VasylBoieciko, consulul general al Consulatului General alUcrainei la Suceava. Din partea comunitãþii ucraineneau participat credincioºi din municipiul Suceava ºi dinlocalitãþile ucrainene din judeþ (Bãl cãuþi, Brodina,Cãlineºti-Cuparencu, Dãnila, Dãr mã neºti, Gropeni,Ipoteºti, Mãriþei, Miliºãuþi, Negostina, Rãdãuþi, Siret,ªerbãuþi, Ulma, Vãºcãuþi etc).

La reuºita manifestãrii ºi-au dat concursul ºi uniicredincioºi din judeþele Botoºani (satul Rogojeºti) ºiMaramureº (comuna Ruscova), precum ºi foºtii cân-tãreþi de la grupurile vocale „Soacrele“ ºi „VocileNegostinei“. Întreaga conducere a filialei Suceava aUUR a fost ºi ea prezentã la manifestare.

Livia COvACI

La hramuL bisericii ortodoxe

ucrainene „sf. VoLodymyr“ din Lugoj

Sărbătorirea hramului bisericii„Sf. Petru şi Pavel“ din Suceava

512 Curierul UCRAINEAN

.Cu siguranþã, pentru oricine, visul vieþii estesã ajungã în Lo cu rile Sfinte, fiindcã la Ieru sa limse aflã lea gãnul creºti nis mului, loc sfânt în ÞaraSfântã - Israel, în care trãieºte poporul sfânt -evreu, în mijlocul cãruia s-a nãscut din Cuvânt,prin Fecioara Maria, unicul fiu al DomnuluiAtotputernic, venit pe Pãmânt ca sã ispãºeascãpãcatele omenirii pentru a o salva de veºniciamorþii prin ºansa Învierii: „Eu sunt Învierea ºiViaþa; cine crede în Mine, chiar dacã moare, vaÎnvia. ªi toþi cei ce trãiesc ºi cred în Mine, nuvor muri nicicând“ - mãrturiseºte Sfânta Evan -ghelie din Apocalipsã prin apostolul Ioan(11:20-26). Aºadar, numai prin credinþã se poatemântui omul, însetat de Dumnezeu, asemeneaciutei: „care îºi doreºte apa pâraielor, aºa cumîºi doreºte sufletul meu pe tine, Doamne (Psal -tire, 42:1). Spre Þara Sfântã ne mânã o chemarelãuntricã, ca înspre rugãciune, spre PatriaCreºtinismului, alãturi de Isus Hristos, loculnaºterii sale, al vieþii de toate zilele, al patimilorsale, al morþii ºi-al Învierii, acolo, unde se aflãSfântul Mor mânt - Centrul Creºtinismului ºi-alBisericii lui Hristos, singurul loc sfânt, careadunã de milenii toþi creºtinii, în speranþa mân-tuirii. De aceea, Ierusalimul cu locurile salesfinte este asaltat zilnic de turiºti ºi pelerini cevin la izvoarele sfinþeniei sã se adape fericiþi dinizvo rul veºniciei, pãºind pe urmele lui IsusHristos, ale Maicii Domnului, ale marilor apos-toli ºi sfinþi mucenici, nevoindu-se aici,în ora ºul sfânt, prin Pustiul Iudeii ºi-alEgiptului - la Sinai, Muntele Sfânt, undeMoise a primit de la Dumnezeu TABLE -LE LEGII, la Mã nãs tirea Greacã Orto -doxã Sf. Ecate rina de Alexandria, cel maivechi centru mo nas tic, de circa 1400 deani, la mor mintele patriarhilor VechiuluiTestament etc.

Grupul de turiºti ai Sf. Parascheva dela Iaºi ºi-ai Patriarhiei Bucureºtiului aînceput pelerinajul pascal de la Betleem,unde am fost gãzduiþi în primele zile,locul naºterii Mântuitorului nostru IsusHristos, acum în Palestina, unde s-a nãs-cut David ºi a fost uns rege al Israelului(Regi 16 1-13), iar soþia lui Iakov - Rahi -la, una dintre cele patru mame biblice îºidoarme aici somnul de veci, locul undeprorocul Miheia a vestit cã aici se va naºte rege -le Israelului: „ªi tu Betleeme Efrata, deºi eºtimic între miile lui Iuda, din tine va ieºi Stãpâ -nitor peste Israel, iar obârºia Lui este dintruînceput, din zilele veºniciei“ ( M, 5:1).

Aºa a fost sã fie, cãci Fecioara Maria împre-unã cu Iosif veniþi din Nazaret aici în Betleem larecensãmânt ºi, neavând unde sã nascã, va dazile Pruncului Isus în ieslea marcatã acum, dinBiserica Naºterii Domnului, de steaua cu 14colþuri, ce-a coborât de pe cer, dupã ce i-a con-dus pe cei trei Crai de la Rãsãrit sã se închineNoului Nãscut ºi sã-I facã daruri în aur, smirnãºi tãmâie, fapt reprezentat în altarul Basiliciidedicate marilor regi persani.

Azi Biserica Naºterii Domnului nostru IsusHristos impresioneazã prin vechime, originali-tate ºi somptuozitate, fiind cea mai veche biseri -cã creºtinã din Þara Sfântã.

Prima bisericã din sec. al IV-lea a fost ziditãaici de Împãratul Constantin cel Mare ºi Împã -rãteasa Elena (anul 326), apoi mãritã deIustinian în sec. al VI-lea (anul 531) ºi salvatãde focul perºilor cuceritori în sec. al VII-leadatoritã celor trei regi închinãtori de pe altar,înþelepþi persani, ce i-au trezit la realitate peurmaºii lor, ca sã nu pângãreascã cel mai sfânt

loc de pe faþa planetei. În sec. al XI-lea BisericaNaºterii Dom nului va purta steagul Cruciaþilor,apoi dupã aceºtia va fi prãdatã, dar înnoitã întimp de cei mai mari artiºti ai epocii. AstãziMarea Basilicã a devenit proprietatea grecilorortodocºi, a Confesiunii Ortodoxe Armene ºi aCatolicilor Franciscani ce i-au imprimat unsomptuos stil gotic, unde grupul nostru în fruntecu pãrintele-ghid Isai Daniel a intonat trei cân-tece dedicate Mântuitorului nostru Isus Hristosºi Maicii Domnului spre marea bucurie a ierar -hului franciscan ºi, bineînþeles, a ascultãtorilorpelerini. Alãturi de Biserica Iustinianã, Bisericafranciscanã a fost construitã în sec. al XII-lea,având hramul Sfintei Muceniþe a EgiptuluiEcaterina ºi lângã aceasta s-a înãlþat drept oma -giu Mãnãstirea Sf. Ieronim, traducãtorul Biblieiîn varianta latinei populare - vulgara. Deºi autrecut peste 1600 de ani, Biserica Naº teriiDomnului, o bijuterie arhitectonicã fãcutã ºirefã cutã în timp, pãstreazã - cum se ex pri maarhimandritul Ioanichie Bãlan în cartea sa„Pelerinaj la Mor mân tul Domnului“ - „mi reas -ma binecuvântatã a primelor veacuri creºtine“(vezi ediþia a VI-a, Editura Mãnãstirea Sihãstria,2010, pag. 231). Ea are un aspect divin, cu co -loane de marmurã roºie (44!) ºi candelabre deepocã, cu trei altare ºi scãri ce duc în PeºteraMântuitorului, unde se aflã steaua cu 14 colþuri,ce indicã locul Naºterii Domnului. Biserica e

plinã de mãreþie ºi mireasmã sfântã la altarelecãreia ne închinãm cu evlavie în urma a mii ºimii de pelerini, dupã generaþii ºi generaþii decredincioºi. Dintre cele trei altare, douã apar þinortodocºilor, iar unul Bisericii armene. Îþimulþumim, Doamne, cã am ajuns aici la Peº teradin Betleem - Izvorul Creºtinismului lumii ºi almântuirii noastre. Din acest loc sfânt în fiecarenoapte de Crãciun au loc slujbe sfinte, televizateale Bisericii Romano-Catolice dedicate NaºteriiMântuitorului nostru Isus Hristos, bucurie sfân-tã, ce pãtrunde în casele noastre.

Aceastã zi de neuitat a fost destinatã uneicãlãtorii lungi prin pustiurile Israelului ºi aleEgiptului cãtre una dintre cele mai vechi mãnã-stiri de la poalele Muntelui Sfânt Sinai - „SfântaEcaterina“.

În drum spre sfânta mãnãstire am avut partede cea mai mare surprizã a vieþii noastre aceeade a poposi la râul Iordan, în locul unde sfântulIoan Botezãtorul l-a botezat pe Mântuitorul IsusHristos ºi unde s-a arãtat Sfântul Duh sub chipde Porumbel, când s-au auzit din cer cuvinteleDomnului: „Tu eºti fiul meu cel iubit, întru tineam binevoit' (Marcu 1, 11), loc sfânt, unde pã -rintele Isai Daniel, ghidul-duhovnic ne-a bo te - zat ºi pe noi cu apa sfântã a Iordanului. Aproape

de acest loc sfânt se aflã în pustiuMã nãstirea Sf. Ghe rasim, loculunde a propovãduit Ioan Bote -zãtorul, locul unde cel mai maresfânt i-a mustrat pe cãrturari ºi pefarisei, dar i-a mângâiat întotdeau-na pe cei sãraci botezându-i înIordan în numele iubirii hristice.Aici la Mãnãstirea Sf. Gherasimîntemeiatã în sec. al IV-lea deSfântul Gherasim de la Iordan se

crede cã ar fi poposit Sfânta Familie în fuga eispre Egipt, despre care stã mãrturie astãzi ocapelã subteranã, ce provoacã ºi azi peleriniloremoþii pentru soarta Pruncului Isus, a MaiciiDomnului ºi a lui Iosif. Dupã ce ne-am închinatla icoanele mãnãstirii, unde s-au nevoit înteme -ie torul sfântului lãcaº ºi urmaºii sãi, am aflatdespre ei lucruri extraordinar de semnificative:Sf. Gherasim, în singurãtatea pustiei, se împri-etenise cu un leu, care l-a slujit pânã la moarte,dar ºi dupã moarte, cãci din dragoste ºi devota-ment animalul se stinge pe mormântul stãpânu-lui sãu. Rãmânem uimiþi ºi de o altã descoperire,ce a urmat, în realitate peste douã secole(sec.VI) ºi anume întâmplarea cu cuviosul Zo -si ma care a descoperit-o pe Sf. Maria Egip -teanca pe care a împãrtãºit-o cu Sfintele Taine ºia înmormântat-o creºtineºte cum i se cuveneaunei sfinte. Ca toþi pelerinii urcãm pe terasaSfintei Mãnãstiri, cochete ºi sobre, ca o cetatemedievalã, observãm Marea Moartã, Ierihonul,Iordanul cu splendoarea sa de rai în pustiu, apoiprivim pe direcþia drumului nostru MunþiiQuamran, unde s-au gãsit în peºteri manu-scrisele sfinte. Da, în scurt timp trecem pe lângãpeºterile, ce-au dãruit omenirii Textele Sfinte ºirãmânem uimiþi cã ici, colo la distanþe aprecia-bile gãsim oaze de verdeaþã fãcute de mânaomului, care a adus pãmânt fertil ºi apã ca sã dea

viaþã palmierilor ºi cântecului pãsã -relelor. De-a lungul Mãrii Moarte, ce seîntinde pe o suprafaþã de 97 km lungimeºi 20 km lãþime prin dogoarea pustiuluiNegew constatãm stupefiaþi o evaporaremasivã a apei ce lasã imense plaje desare, ce par a ameninþa cu dispariþia în -sãºi a mãrii sãrate ºi fãrã de viaþã. Întâl-nim totuºi douã fabrici, una de prelucrarea sãrii, iar alta de creme medicale ºi oazastaþiunii Ein-Bokek, ca sã ajun gem calede 400 de kilometri în golful Akaba-Eilatºi oraºul Eilat de pe malul Mãrii Roºii,cu apã limpede ca de izvor ºi peºti exoti-ci, ce se gãsesc doar aici. Admirãm cât sepoate acest oraº de la graniþa dintre Israelºi Egipt în milocul unui pustiu inter-minabil, facem mici cumpãrãturi pentrusuveniruri, vamã ºi intrãm într-o þarã, cese afla pe picior de rãzboi civil, cu sol-

daþi înarmaþi ºi mitraliere în punctele de obser-vaþie, ca sã fim totuºi preluaþi de ghizi egipteni,foarte politicoºi ºi comunicativi, în limbileenglezã ºi rusã, ºi strãbatem tot prin pustiu, pre-dominant muntos, Peninsula Sinai, încã vreo200 km ºi ajungem, seara târ ziu, în câmpie, maibine zis, în frumoasa poianã Al-Ruha, aproapede poalele Munþilor Sf. Eca terina, a MunþilorSinai ºi Horeb, a Sf. Ilie, la o adevãratã cetate acredinþei ortodoxe, Mãnãs tirea Sfintei Ecate -rina, primul centru monastic, administrat degreci, o cetate spiritualã cu ziduri de vreo 30 deme tri, ce se se înalþã în mijlocul unei vegetaþiiluxuriante, apãrute ca din senin în pustietateamunþilor vulcanici, ce strãlucesc la lu mi na luniide circa 1400 de ani, strãjuind moaº tele Sf. Eca -terina, dar ºi „Rugul Arzând“ al lui Moi se, ce seaflã în spatele altarului, loc divin, de undeDumnezeu i-a vorbit lui Moise: „Moise, Moi -se!“ Iar el i-a rãspuns: „Iatã-mã, Doamne!“ IarDomnul a zis: „Nu te apropia aici! Ci scoate-þiîncãl þãmintea din picioarele tale, cã locul pecare calci este pãmânt sfânt…“ (Ieºire3,1-5).

(Continuare în numãrul umãtor)

Ioan CHIDeªCIUC

Mãrturii din leagãnul creºtinismului

Pelerinaj între Betleem ºi Sinai

Biserica Naºterii Domnului

Curierul UCRAINEAN 13

(Urmare din numãrul 257/258)

„Cât vedeai cu ochii, se întindea stepanemãrginitã ºi netedã: oamenii ºi animalele sãl-batice se ascundeau în pãduri înalte de vegetaþie,unde fiecare urmã era acoperitã de iarba care seridica dupã ei ca un zid în urma caravanei. Înzare nu vedeai nici fum, nici cel mai mic semncare sã arate cã acolo se deplaseazã fiinþe vii, - înloc de copaci, o mare adâncã de vegetaþie cumulte animale sãlbatice. Oraºele ºi satele au dis-pãrut în timpul Marii Ruine. Mazepa, carecunoºtea bine acele largi întinderi, a preluat con-ducerea unei oºti puþin numeroase ºi mergând totspre sud s-a afundat în aceastã pãdure virginã destepã. Caii aveau acolo multã hranã, dar oameniierau obli gaþi sã trãiascã numai din vânat, sã drã-muiascã cu grijã hrana. Carol al XII-lea, careîntotdeauna era un exemplu pentru ceilalþi, semulþumea cu o micã raþie de caºã de ovãz.Fugarii s-au salvat. Când hatmanul era deja sigurde acest lucru, a simþit cã forþele îl pãrãsesc ºis-a suit într-un car, împreunã cu o concetãþeancãcare îl îngrijea. Din punct de vedere fizic sesimþea tot mai slãbit, dar ºi-a pãstrat întreagaforþã a minþii sale excepþionale. Memo ria saclarã îl ajuta sã-ºi ducã tovarãºii în siguranþã prinstepa ce-i era familiarã prin care a umblat deatâtea ori în timpul luptelor sale cu musulmanii;pe aceste întinderi el ºi-a dobândit gloria cu armaîn mânã ºi tot lor le datora situaþia sa de hatman.

Fugarii mergeau cãlare întreaga zi sub unsoare arzãtor. Spre searã, s-au oprit lângã o mo -cir lã, unde ostaºii sperau sã-ºi potoleascã se teace îi ardea, dar aceastã baltã avea apa caldã ºi reala gust, astfel cã ei nu puteau sã bea din ea. Fãrãa mai scoate frâiele cailor, s-au odihnit puþin.

A doua zi, arºiþa a devenit ºi mai mare; sue -dezii care trãiesc la nord ºi nu sunt obiºnuiþi cu oasemenea climã, se sufocau ºi înaintau cu mareefort. Pe la prânz s-au oprit. Hranã nu mai aveau.Cazacii au sacrificat caii care nu le mai erau tre-buincioºi sau erau obosiþi ºi au început sã usucecarnea la soare. Carnea pe jumãtate crudã erapentru suedezi o mâncare dezgustãtoare ºi chiardacã foamea îi chinuia, nici nu s-au atins de ea.Odihnindu-se trei ore, au pornit mai departe ºi aumers aºa pânã la miezul nopþii.

În a treia zi, la 14 iulie, când s-au oprit pentruodihnã mai lungã, au putut vâna capre sãlbatice,dropii, sturzi ºi prepeliþe. Cronicarii timpurilorpovestesc cã iarba în acele locuri era atât deînaltã, încât caprele umblau prin ea ca prinpãdure ºi era atât de deasã, încât cazacii leprindeau cu mâna goalã. Suedezii au început sãvâneze ºi ei, dar nu aveau praf de puºcã ºi nuºtiau cum sã frigã animalele sãlbatice omorâte.Ai noºtri îi ajutau ºi îi învãþau cum sã facã foculdin fân uscat.

Armata rusã tot nu se vedea încã, ea nucunoºtea drumurile din stepã ºi pe un teritoriunecunoscut se deplasa încet, temându-se deambuscade.

Mazepa, a cãrui sãnãtate se îmbunãtãþisepuþin, a cercetat cu privirea împrejurimile ºi pebaza reperelor adunate a stabilit cât drum au par-curs. Era o jumãtate de distanþã între Nipru ºiBug, care era pe atunci graniþa cu Turcia.

Ambii domnitori l-au trimis înainte pe gene -ralul S. Poniatowski, mesagerul lui S. StanislawLeszczynski pe lângã Carol al XII-lea, pe secre-tarul regelui Klinkovstrem ºi un comandantcazac. Aceºti delegaþi au avut sarcina sã ajungãla paºa din Oceakiv despre care hatmanulspunea: „El este unul dintre vechii mei prieteni ºiva face totul pentru mine“; ei urmau sã cearã sãli se pregãteascã caiace cu care sã poatã trece pecelãlalt mal al Bugului.

Condus de un cazac bãtrân care cunoºtea binetoate drumurile din stepã, Poniatowski a ajunsrepede pe malul Bugului ºi l-a traversat cu caiac-

ul. Un rob turc, care înþelegea franceza, i-a fãcutrost de un cal aºa cã, în aceeaºi searã, generalula ajuns la Oceakiv. Era deja noapte ºi, chiar dacã

acesta insista foarte mult, a fost primit de paºãabia a doua zi dimineaþa... Paºa a cerut 5.000 deducaþi pentru cinci caiace cu care aliaþii urmau sãtraverseze Bugul. Poniatowski a fãcut caleîntoarsã la Carol ºi Mazepa.

Mai târziu, P. Orlyk îºi aducea aminte cugroazã despre acele þinuturi sãlbatice pe unde epuþin probabil cã ar fi cãlcat vreodatã picior depolonez sau de ucrainean... Dupã înfrângerea dela Poltava, a mers pe aceste câmpii pustii pânã laOceakiv ºi apoi la Bender însoþit de o cãlãuzã dinrândul oastei zaporojene care se orienta dupãcorpuri cereºti ºi, tot stabilind direcþia, ne arãtadrumul. Abia dupã douã sãptãmâni a reuºit sã nescoatã din acea pustietate oricât grãbeam noipasul pentru a scãpa de urmãritori“. Astfel, fugade lângã Poltava a rãmas pentru toatã viaþa înmemoria lui P. Orlyk. De acolo a început toatãtragedia ºi greutãþile nu numai în a-ºi gãsi pro-priul destin, ci ºi cãile de ameliorare a destinuluicazacilor emigranþi ºi al Ucrainei. Într-oscrisoare adresatã ministrului francez Cachote,în 1726, P. Orlyk scria: „Toate aceste evenimentetriste (Poltava, fuga prin câmpuri sãlbatice,Bender) le þin foarte bine minte, deoarece le-aminclus în jurnal ºi le recitesc deseori“. Benderulfigura ca punct final al deplasãrii forþate a lui I.Mazepa, P. Orlyk ºi Carol al XII-lea în în -ºtiinþarea trimisã de Abdurrahman-paºa sultanu-lui ºi seraschierului din Bender ca urmare asolicitãrii fãcute în comun de hatman ºi rege. ªide aceastã datã, pisarul general a intervenit pelângã autoritãþile turceºti din Oceakiv pentru aobþine ajutor în traversarea Bugului de sud. Darajutorul turcilor, limitat ºi oferit doar dupã douãzile de negocieri ºi în schimbul a douã mii deducaþi pentru asigurarea a cinci caiace necesarefugarilor, s-a dovedit a nu fi suficient pentru tra-versarea operativã a Bugului. Între timp, aºa cumaratã un contemporan al evenimentelor, croni-carul moldovean Nicolae Costin, „... urmãritoriimoscoviþi i-au ajuns pe cazaci ºi pe moldoveni ºipe mulþi i-au omorât sau i-au prins ºi i-audeposedat de numeroasele lor bunuri... Iarcãlãreþii cazacilor zaporojeni care au trecut departea regelui suedez, împreunã cu o parte amoldovenilor aflaþi în serviciul acestuia înschimbul banilor, când ºi-au dat seama cã nu pottrece Bugul, fiindu-le fricã de urmãritori, au por-nit spre Crimeea pe câmpul dintre Nipru ºi Bugºi cu mari greutãþi... s-au reîntors la domnul lor“.

Un alt cunoscut cronicar moldovean, de ase- -menea, contemporan cu aceste evenimente, IonNeculce, a adãugat la precedenta informaþieurmãtoarele: „Cunoscând particularitãþile locu-lui, Mazepa a trecut Niprul ºi Bugul lângã Ocea -kiv împreunã cu o mie de cãlãreþi: moldo veni,suedezi ºi cazaci“. De atunci, adaugã istoriculromân I. Nistor, bancul de nisip din mijlocul del-tei Bugului, descoperit de moldo veni, pe care aureuºit sã treacã cu succes pe celãlalt mal, a cãpã-tat denumirea de „limba de pãmânt românã “.

Într-un final, la 6-8 iulie 1709, I. Mazepa, P.Orlyk ºi Carol al XII-lea au traversat Bugul ºi auajuns în posesiunile turceºti ale lui Abdurrah -man-paºa din Oceakiv, mai sigure pentru ei. La11 iunie 1709, au primit un rãspuns pozitiv de laseraschierul din Bender care ºi-a dat acordulpentru aºezarea fugarilor în jurul fortãreþei dinlocalitate. Seraschierul îi liniºtea pe rege ºi pehatman ºi îi invita la Bender. De asemenea, el le-a trimis ºi unele obiecte necesare, inclusiv, cor-turi. La 21 iulie 1709, fugarii au ajuns la Nistru

pe malul cãruia se profila în lumina soarelui devarã puternica fortãreaþã din Bender. Acest fapteste consemnat de cronicarul N. Costin, care

scria cã „dupã ce regele a traversat Oceakiv, ºi-acontinuat drumul pânã la Bender ºi s-a aºezatacolo împreunã cu hatmanul cazacilor Mazepa ºicu alþi polcovnici“. Martor ºi participant la aces-te evenimente, precum ºi ajutorul devotat al lui I.Mazepa a fost pisarul sãu general. Aceasta nu afost doar o dovadã de devotament ºi recunoºtinþãfaþã de domnul sãu, ci una de totalã încredere înjusteþea faptelor lui. Evident, aceasta l-a ajutat peP. Orlyk sã îndrãgeascã Ucraina ca pe cel maidrag pãmânt pentru care nu ºi-a cruþat tot restulvieþii.

Dar, la început, ei s-au oprit cu toþii pe malulstâng al Nistrului în zona actualului Parcani, laperiferia Tiraspolului pentru a se pregãti cum secuvine în vederea întâlnirii oficiale cu seras -chierul. Istoricul din secolul al XIX-lea, F.Lagus, care a urmãrit cu atenþie drumul parcursde I. Mazepa ºi Carol al XII-lea de la Poltavapânã la Varniþa (denumirea acestei localitãþi depe Nistru în traducere înseamnã „cuptor de arspiatra de var“), scria cã în perioada 21-23 iulie1709, tabãra temporarã a ambilor lideri se afla pemalul Nistrului pe partea opusã faþã de râulBotna. Oºtile ucraineanã ºi suedezã s-au odihnitdupã deplasarea epuizantã prin stepã ºi numaidupã aceasta au trecut Nistrul. Între timp, Iusuf-paºa a pregãtit pentru oaspeþi, din dispoziþia sul-tanului, tabãra militarã permanentã. Despreprimirea fastuoasã a acestora, acelaºi F. Lagusscria urmãtoarele: „Când regele a pornit spreBender, seraschierul împreunã cu un mare numãrde cãlãreþi ºi pedeºtri l-a primit la jumãtatea dis-tanþei, a pronunþat porunca datã de sultan ºi l-ainvitat pe Carol la locul dinainte pregãtit pentrucampare... Când regele ºi oastea s-au apropiat derâu de unde se vedea fortãreaþa, s-au auzit salvetrase de 36 de tunuri amplasate pe metereze.Ienicerii stãteau aliniaþi pe douã rânduri pânã lacortul destinat regelui care, prin dimensiunilesale ºi lux, le întrecea pe toate celelalte amintitemai înainte.

Peste Nistru a fost organizat transportul per-manent de arme ºi toate celelalte necesare ºi la 1august 1709, I. Mazepa, P. Orlyk ºi Carol al XII-lea s-au instalat pe malul drept al Nistrului.

În ceea ce priveºte numãrul cazacilor carel-au urmat pe hatman, O. Subtelnyi precizeazã cãI. Mazepa a fost urmat la Bender de aproape 50de reprezentanþi de seamã ai comandanþilor înfrunte cu pisarul general P. Orlyk, „aproape 500de cazaci din patria hatmanilor ºi peste patru miide zaporojeni“. Dacã mai adãugãm la acestecifre membrii familiilor fugarilor - împreunã cuP. Orlyk, de exemplu, a pãrãsit Ucraina soþia saHanna, cumnaþii Herþyk, trei fii ºi douã fiice (înfamilia Orlyk s-au mai nãscut în emigraþie altetrei fiice) - adepþii ºi servitorii, atunci numãrultotal al emigranþilor ar putea ajunge la 15 mii depersoane. Legat de aceasta, M. Kostomarov aavut dreptate atunci când menþiona cã „o mânãde cazaci au fugit, în 1709, împreunã cu Mazepala Bender“. Din pãcate, cea mai mare parte aucrainenilor nu l-a susþinut pe hatman care îºipropusese un scop nobil ºi mãreþ, acela de adobândi independenþa Ucrainei. Dacã mareamasã a populaþiei l-ar fi susþinut pe I. Mazepa,acesta cu siguranþã ar fi dus la bun sfârºit treabaînceputã.

Traducere de Ion ROBCIUC

Dr. Teofil Rendiuk:

HHaattmmaannuull UUccrraaiinneeii ,,

PPyyllyypp OOrrllyykk

Curierul UCRAINEAN14

(Urmare din numãrul 267/268)

c) Lupta poporului ucraineanpentru libertate, independenþã ºiidentitate naþionalã

Dintre toate popoarele trãitoarepe teritoriul Imperiului þarist sau so -vietic, poporul ucrainean a avut celmai mult de suferit din cauza po zi -þiei sale geografice ºi a bogã þii lor înresurse minerale ºi alimen tare.

Pe teritoriul Ucrainei au avut locmai multe rãscoale ale caza ci lorconduse de hatmanii Sahai da cinyi,Do ro ºenko, Mazepa îndreptate atâtîm po triva tiraniei þariste, cât ºi a ar -ma te lor invadatoare ale Poloniei,Litua niei, Sue diei, Fran þei, Ger ma -niei, Au stro-Ungariei, Turciei º.a.De fie care datã acþiuni le armate alepopo rului ucrai nean au fost repri-mate cu cruzime de regimul þarist,iar luptele duse de þãrile sus-amin -tite pe teritoriul ucrai nean, în specialcu Rusia þaristã au lãsat în urma lordistrugeri, morþi, rãniþi ºi foamete înrândul po pulaþiei supra vie þui toareucrainene.

Dupã revoluþia burghezo-demo -craticã din Petrograd din februarie1917 (care a dus în martie 1917 laabdicarea þarului Nicolae al II-lea)s-a format Guvernul Provizoriu Rus.

Imediat patrioþii ucraineni au for-mat la Kiev, în martie 1917, RadaCentralã Ucraineanã, care a procla-mat autonomia Ucrainei ºi a ales pri -mul preºedinte al acesteia pe prof.Mychailo Hruºevskyi.

Demersurile fãcute de Rada Cen -tralã ca Ucraina sã fie un statautonom în cadrul Federaþiei Ruseau fost respinse de Guvernul Pro -vizoriu Rus.

Ca urmare, Rada Centralã a con-vocat la Kiev primul Congres Mili tarUcrainean, în mai 1917, care a alesComitetul Militar ºi pe preºe dinteleacestuia în persoana lui SymyonPetliura. Astfel, s-a format armataRepublicii Populare Ucrai nene, careîmpreunã cu Rada ºi apoi cu Di -rectoratul au dominat scena politico-militarã de-a lungul celor 5 ani deexistenþã a RPU (1917-1921) cuexcepþia perioadei aprilie-decembrie1918, când Statul Ucrainean a fostcondus despotic de fostul gene ral rusde ori gine ucraineanã hatmanul P.Skoropadskyi, adus la putere deGermania. Aceasta a invadat teritori-ul Ucrainei în baza Tratatului de Pacesemnat la Brest-Litovsk în martie1918, între Rusia Sovieticã ºi Ger -mania. În aceastã perioadã Ra daCentralã Ucraineanã ºi Gu ver nul sãuau dus lupta, în inegalitate, atât îm po -triva hatmanului Skoropadskyi, cât ºia trupelor inva datoare germa ne.

Ca sã poatã exista ca stat inde-pendent Republica Popularã Ucrai - neanã din decembrie 1918 a luptatîmpotriva Armatei Albe conduse degeneralii Denikin ºi Vran ghel, tru-pelor militare ale Ger ma ni ei ºiPoloniei, cât ºi mai ales îm po trivaArmatei Roºii bolºevice a Ru sieiSovietice ºi Ucrainei Sovietice.

Cu toatã superioritatea numericãa armatelor sus-menþionate, trupelemilitare ucrainene, conduse de hat-manul Symon Petliura, au câºtigatmai multe bãtãlii, iar în perioada1920-1921 s-a recurs ºi la lupta departizani. Ca urmare, ar ma ta RPU aefectuat douã „mar ºuri de iarnã“, înspatele armatelor albe ºi roºii, pro-ducându-le pier deri în oameni ºi

tehnicã militarã. Din cauza supe -riori tãþii acestor armate inamice înpersonal ºi teh nicã militarã, unitãþilearmatei ucrainene au fost navoite, lafinele anului 1920, sã se retragã peteritoriul Poloniei, unde la ordinulGu ver nului polonez au fost dezar-mate ºi internate în lagãre.

Astfel, începe exilul militarilorucraineni în diverse þãri ale Europei,inclusiv în România.

d) Punctul de vedere al luiSymon Petliura, ºeful Directo ra -

tului ºi comandantul militar su -prem al armatei Republicii Popu -lare Ucrainene

Analizând istoria acþiunilor mi l i -tare ale armatei ucrainene (de petimpul hatmanilor Sahai daci nyi,Hmel niþki, Doroºenko, Mazepa),Petliura ajunge la concluzia cã „unadin cauzele de bazã a slãbiciunii Sta -tului Ucrainean a constituit-o doctri-na necorespunzãtoare.

Mihai pOCORSCHI

Lupta pentru l ibertate , identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921

Demult mã preocupã acest subiect. În lite -raturã, de-a lungul anilor, am gãsit numeroasesubiecte, cazuri, când oamenii, cu gândul la bo -gã þie, au recurs la tot felul de ºiretlicuri pentru adobândi bunuri, averi într-un timp cât mai scurt,„peste noapte“ cum se spune în popor.

Nimeni nu condamnã persoanele cu starematerialã bunã, oameni bogaþi cu condiþia caaverile sã fie dobândite în mod cinstit.

Zilnic, prin mijloacele mass-mediei, sunteminformaþi cã fenomenele „îmbogãþirii pestenoap te“ se amplificã luând forme de-a dreptulalarman te.

Dupã evenimentul din decembrie 1989, cutoþii credeam în schimbare, ne puneam toatãnãdejdea ºi mari speranþe în tânãra generaþie, darne-am înºelat.

De asemenea, ºi noii conducãtori ne-au dez a -mãgit total. Probabil, vremelnicia lor în di fe ritefuncþii, i-a împins la „grabã“ la acea „îm bo gãþirepeste noapte“, încãlcând legislaþia þãrii ºi mai cuseamã bunul simþ.

Am auzit expresii de genul „þara bogatã seconstruieºte numai cu oameni bogaþi“, „nu exis tãþãri bogate numai cu oameni sãraci“ ºi alte expre-sii de acest gen, dar unii din conducãtorii noºtri

s-au gândit la transferul bogãþiei din proprietateastatului în cea particularã, perso nalã, încãlcândlegislaþia ºi bunul simþ.

Când mã gândesc la acest fenomen al îmbo -gãþirii, îl analizez cu atenþie, ajung la concluziacã suntem cuprinºi de o gravã crizã moralã asocietãþii.

Frecventãm sfânta bisericã, ascultãm lecþiifru moase din partea preoþilor, dar constatãm ºiaici neconcordanþã între vorbã ºi faptã.

Nemulþumit, în faþa acestui fenomen barbar al„îmbogãþirii peste noapte“ mã gândesc la celescrise ºi explicate de Sfânta Scripturã legat debogãþie ºi bogaþi.

Bogãþia este una dintre uriaºele piedici de a-L iubi pe Dumnezeu, cãci omul în fuga îmbo -gãþirii uitã de Dumnezeu.

Comoara strânsã devine o patimã mereucrescândã. Orbeºte pe îmbogãþit pânã la crimã.Bucuros bogatul îl lasã pe sãrac mai degrabã sãmoarã sub ochii lui decât sã-ºi dezlege punga ºisã-l scape pe cel nenorocit de nevoi. Sigur, sunt ºiexcepþii. De aceea a ºi spus Domnul nostru IsusHristos: „Greu va intra un bogat în împã rãþia luiDumnezeu“ (Matei 19, 16-20; Marcu 10, 17;Luca 18, 27).

Prin aceste cuvinte, Domnul nu spune cã, prinfaptul cã un om e bogat, e ºi osândit ca pãcãtos,dar învaþã cã natura celui ce se îmbo gãþeºteîncepe sã se transforme, sã se schimbe, cãci dincomoara adunatã îºi face un idol.

Ispita e mare, cãci se naºte bucuria de a posedadin ce în ce mai mult ºi o astfel de proprietatereclamã însuºiri materiale speciale, iar omul maidegrabã devine egoist, decât generos ºi milos. Deaceea intrã greu în împãrãþia lui Dumnezeu, cãcifap tele îl opresc: nu are milã, nu ajutã, nu dãruieºte.

Þine totul pentru el. Bogãþia nu e un pãcat, darfelul cum cineva întrebuinþeazã bogãþia îl osân-deºte sau îl rãsplãteºte. Le denatureazã în om cal-itãþile când devine lacom de comori. Averile nu-isunt un mijloc de trai, ci un scop. Trãieºte numaipentru bucuria de a strânge averi ºi astfel estãpânit de patima bogãþiei. Domnul nostru IsusHristos nu osândeºte bogãþia, cãci ºi bogãþia edatã de Dumnezeu, dar osândeºte în tre buinþareaegoistã a acestei bogãþii. Greºeala bogatului e cã,în loc sã stãpâneascã bogãþia, se lasã stãpânit deea. Devine robul comorii. Bo gã þia dacã nu estãpânitã, devine o tiranã care porunceºte în casabogatului: „Nu mã înstrãina, nu mã micºora, numã împãrþi, pãstreazã-mã, îþi dau cinste, þi-aducprieteni, veselie...“, iar gla sul ei e plãcut, ispitamare ºi Împãrãþia Ceru ri lor se depãrteazã, aºacum s-a întâmplat cu tâ nã rul bogat care, pus sãaleagã între Dum nezeu ºi averea lui, a ales avereaºi s-a depãrtat de Isus Hristos, spune Pildatânãrului bogat.

Gheorghe CeGA

Bogăţia şi creştinismulBogăţia şi creştinismul

Dupã o lungã ºi grea suferinþãMaria Ileana Pocorschi, soþie, ma -mã, bunicã ºi strãbunicã ne-a pãrãsitpentru totdeauna plecând spre celeveºnice, la 6 august 2014.

S-a nãscut la Târgu Mureº, la 14februarie 1928. Cursurile primare ºiliceale le-a urmat parþial în oraºulsãu natal, dupã care, din cauza ocu-paþiei hortiste a Ardealului, în anul1940, întreaga familie compusã din6 persoane a fost nevoitã sã serefugieze la Arad, tatãl ei fiind mi -litar de carierã.

A absolvit Institutul de Limba ºiLiteratura Rusã „Maxim Gorki“ dinBucureºti în anul 1955. S-a cãsãtoritcu locotenentul Mihai Pocorschi în1950 cu care a convieþuit 64 de ani.Ulterior a absolvit ºi Facultatea deFilo logie a Universitãþii din Bucu reºti.

Ca profesoarã a funcþionat laºcoli ºi licee din cartierul Bercenidin Bucureºti, fiind apreciatã ºirespectatã de colegi ºi iubitã deelevi, a cãror dirigintã a fost timp de

28 de ani, când,în 1983, s-apen sio nat pen-tru a avea grijãde primul einepot, Mihai.

A fost o per -soa nã cu o înal -tã þinutã mo - ralã, modestã,cinstitã, se ri -oasã ºi totodatã autoritarã, calitãþipe care le-a transmis fiului Mihai ºicelor doi nepoþi, Mihai ºi Vladimir.

A avut bucuria ca în anul 2010 sãse nascã strãnepotul ei Mihai, cudiminutivul „Micky“, pe care l-aiubit foarte mult.

Înmormântarea a avut loc laCimitirul Militar Ghencea 3 la 8 au -gust 2014. Fie-i þãrâna uºoarã!

Nu te vom uita niciodatã, întot-deauna vei fi în inimile ºi amintireanoastrã!

ing. Mihai pOCORSCHI

MMaarr iiaa II lleeaannaa PPooccoorrsscchhii nnee--aa ppăărrăăssii tt

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numãrul anterior)

Apa începu sã se întunece, dungile de pespinarea bibanilor se contopirã. Mai apoi, nicibuturuga nu se mai vedea. Vasylko sãri pe pã -mânt ºi o luã pe sub mal, aruncând undiþa prin -tre frunzele de nufãr. Acul se agãþã de vreo cren-guþã ºi se rupse, dar în întuneric el nu observãasta ºi continua sã arunce firul pânã pierdu ºipluta...

Dinspre sat, se târa prin vãioage un fum amarde buruiene. Ici ºi colo, pentru scurt timp, în fe -restre licãrirã lãmpile ºi iarãºi se stinserã -oamenii terminarã cina. Peste râu, trecu fâlfâindun stol de ciori ºi acum se auzea din nou bâzâi -tul subþire ºi dens al roiurilor de þânþari.

Lângã trãistuþa uscatã ºi goalã, Vasylko ºedeacu capul lãsat pe genunchi. Se gândea cã azi încasa lor nu se va aprinde lampa, pentru cã nu vafi peºte de curãþat. Iar mâine dimineaþã la masãnu va fi borº. Polia o sã plângã, mama se va ducela lucru fãrã sã mãnânce ºi se va întoarce searacu picioarele umflate ca niºte butii.

Undeva pe aproape, lângã mal, sãri o ºtiucã.Vasylko tresãri ºi ciuli urechile. Apoi se ridicã ºiintrã încet în râu. Apa era fierbinte ºi moale camãtasea, îl cuprindea pe Vasylko tot mai sus ºi

mai sus, pânã îi ajunse în sân. Acolo începurã sãpluteascã melcii, frecându-se de trupul slãbuþ allui Vasylko atât de uºor, încât îl gâdilau ºi devreo douã ori el chicoti, dar se obiºnui ºi, þinân-du-ºi rãsuflarea, se apropie tiptil de locul undesãrise ºtiuca. Acuºi o s-o înhaþe cu mâinile ºi ease va zbate ºi se va curba deasupra capului ca unjoagãr... Ah, ce bucuroasã o sã fie mama! „Oho,- o sã zicã, - ce dihanie de ºtiucã!“ Polia o sãrâdã ºi o sã þopãie pe laviþã, sãltându-ºi popo -neaþa palidã...

Vasylko desfãcu braþele ºi, cãzând cu pieptulîn apã, le împreunã repede. Degetele prinserãceva alunecos, inima-i zvâcni de bucurie, aºtep-tând acea clipã, când prada îngrozitã se va opunezbãtându-se. Dar ea nu se zbãtea: era o frunzãtânãrã de nufãr, rãsucitã ca o þeavã...

- Nu, - îºi spuse Vasylko, - nu prind eu ºtiuca,pentru cã-i iute. Mai bine mã duc sã prind þipari.

Ieºi la apã micã. Simþi nãmolul. Apa miroseaa frunze putrede ºi a cânepã pusã la topit.Vasylko bãgã mâinile în brãdiº ºi, ca sã nu se

afunde, se lãsã în genunchi ºi merse în patrulabe, pipãind nãmolul. Dar deodatã, fundul dis-pãru. Vasylko se afundã pânã la gât ºi, simþinddedesubt adâncimea rece, se avântã cu tot corpulspre mal. Dar brãdiºul, târât cu genunchii dinapa micã, îi înfãºurã strâns pantalonii ºi-l trãgeape Vasylko în jos.

Pentru o clipã, el vãzu din nou cerul, ca atun-ci când se trezise. Era împãrþit în douã jumãtãþi:una era neagrã, cea de-a doua - înstelatã. Undevadeparte, scãpãrã un fulger ºi cãzu în apã.

„Iote de ce nu se prindea...“ - îi trecu luiVasylko prin cap ºi, în acelaºi timp, apa îi foºniîn urechi ºi-i intrã în gurã.

„Mamã!“ - þipã Vasylko, dar în loc de propriulglas auzi doar o bolborosire surdã. În tâmplesimþi durere ºi-l sãgetã un þiuit - subþire de tot,de parcã undeva departe rãsuna o trâmbiþã, înfaþa ochilor îi licãreau pete roºii-verzui, se urcauuna peste alta ºi sãltau ca-n jocul cu cercul.Dupã aceea, în cap plesni ceva, cercurile seîmprãºtiarã ºi cãzurã ca dãrâmate de un bicialbastru... Mai târziu, în mijlocul bulboaneinegre, ieºirã la suprafaþa apei, una dupã alta,cochiliile de melci, se legãnarã pe valuri ºi-apoise îngrãmãdirã spre mal...

Traducere de Corneliu IROD

Hryhir TIUTIUNNYK: Vitrina literarã

Înaintea furtunii

E august culmea de sus; aminte o filã de calendar mi-a adus.Muntele creºte, eu slãbesc din puteri: jogging pe o potecã.Seara secera lunii tãind o mãmãligã la stânã - ce ziceþi?!Concediul meu se simte bine. ªtie cã frumuseþea muntelui e odihnã.Evantaiul lipseºte din rucsacele turistelor. O carenþã a capriciului.Dealurile au pierdut pariul cu aerul ozonat de munte.Din excaladarea care încã n-a avut loc într-un alun lipseºte veveriþa.Fãrã sã poatã serios poza avertismentelor, o vidrã, la pãstrãvãrie! Afarã-i cerul suspendat, muntele ºi marea; odrasla are pe cap

repetarea bacului.Ne tot mirãm unul pe altul. De pildã, el duce doi harbuji într-o

singurã mânã!Un mesteacãn pipernicit s-a pus pe plâns. Nu suportã râsul lumii.Muntele ne dã lecþii de tãcere folosind metoda privirii.Dacã unu plus unu fac unul - dormi singur cuc în cort.Un fluture cântã la acordeon pe aripile vântului. Aminte mi-aduc de

Cinematecã.La munte vremea e capricioasã ºi anotimpurile le cunoaºtem

nu pe rând.Inundaþiile ºi torenþii - probã de efort peste oricare lipsã

de îndiguire.„Babele“ n-au muºchi la faþã sã zâmbeascã turiºtilor.Bat ca la uºa cortului. „N-am uºã - spune cortul - sunt plecat

într-o tabãrã“.Înserarea, legatã de lanþurile munþilor, sã fie oare la comanda

stelelor?Adormirea Maicii Domnului [15 august]... Atenþie! Nu moartea ei!..Rãcoarea muntelui, în veºnicia proaspãtã a clipei efemere.Margaretele pensiunii - câte-s ele; trezesc sau adorm confortul

din noi.Paºii noºtri pe poteci; brazii ºi cerul de varã ascultã... Prima care e atacatã de þânþari - „pielea de gãinã“!Scorburã cu faguri fãrã albine, în pãdure; ursul printre tomberoane...Searã vântoasã, arome de grãtare se sfãdesc.Între nori o spãrturã de soare; piscul se strecoarã prin ea.Un rododendron ofilit, ploaia îi alunecã pe umerii uscaþi.Oile, ude ciuciulete [dupã o aversã]; mã-ntreb unde se vor schimba? ........................................................................................................

În pãdure culegãtorii de cuvinte adunã... ciuperci!

Mihai MATeICIUC

AUGUST, ÎN CONCEDIU LA MUNTE...

Eu nu sunt mai mult decât fulgul de nea,

Ce-ades se topeºte în inima ta,Îl simþi o clipitã sau chiar maipuþin,Cãci clipele zboarã ºi altele vin...

Eu nu sunt mai mult decât ramul din crâng,

Ce-ades vijeliile toamna îl frâng,Îl culcã-n þãrânã ºi tot ele-l ia,ªi-aºa el se pierde în negura grea.

Eu nu sunt mai mult ca o razã-n abis,

Viaþa mea trece ca-n noapte un vis,Dispare ca timpul prin anii ce trecªi eu dupã ea ca iubitul ei plec...

Eu nu sunt mai mult decât umbrade crin,

Ce iute dispare când razele vin,Mai sunt ca ºi roua pe fânul cosit,Când furcile-l strâng de pe plai

înverzit.

Eu nu sunt mai mult decât focul aprins,

Când singur se stinge când încã nu-i stins,

Rãmâne doar fumul o clipã, un pic,Ce-apoi se transformã pe vale-n

nimic.

Eu nu sunt mai mult decât arbore frânt,

Cel care a fost rupt de-un fulger sau vânt,

În preajma cãrui un glas straniu pe loc,

Spunând cã e bun de acumpentru foc.

Eu nu sunt mai mult decât vajnicul zbor,

Ce-l face în toamnã un ºoim sau cocor,

Ce zboarã pe soare, dar ºi pe timp rãu,

ªi nu mai revine pe la cuibul sãu.

Eu nu sunt mai mult decât ceaþãsau fum,

Sau cum este perla în cupacu scrum,

Se pierd toate, toate pe uliþi din sat,Nu lasã nici urmã unde-au existat.

Eu nu sunt mai mult decât un asfinþit,

Ce-n noapte coboarã uºor obosit,Coboarã în beznã de-a se odihni,De-a sta între stele ºi de-a nu mai fi.

Eu nu sunt mai mult decât frunzade tei,

Când picã sãrmana pe umerii mei,ªi vântul o duce cu patima sa,Iar teiul rãmâne orfan, fãrã ea.

Eu nu sunt mai mult decât cântecul lin,

Ce poartã în glas bucurii ºi suspin,Mai poartã ºi-o rugã în timbrul

frumos,Sã vinã tot neamul la Domnul

Hristos.

Mihai vOLOªCIUC

Ce sunt eu?

Curierul UCRAINEAN16

Fostul ministru de externe al FederaþieiRuse, Igor Ivanov, ºi fostul preºedinte al Comi -tetului pentru informaþii ºi securitate al MariiBritanii, Malcolm Rifkind, într-un articol inti -tu lat „Pericolul unui nou rãzboi rece“, publicatîn ziarul american „The New York Times“ ºi-auexpus opinia cu privire la actuala crizã ºi aupropus posibile soluþii pentru reglementarea ei.

Pãrerile Rusiei ºi ale Occidentului desprecriza ucraineanã sunt condamnate sã fie diver-gente, dar tragedia prãbuºirii avionului mala -ysian trebuie sã ne uneascã. ªi nu numai pentrufaptul cã noi putem simþi dimensiunile tra ge -diei ºi toatã durerea legatã de pierderileomeneºti, ci ºi pentru cã acest incident poateanunþa un pericol cu mult mai serios în care neaflãm cu toþii.

Una dintre cele mai profunde îngrijorãri o re -prezintã escaladarea nepremeditatã a con flic tu luiîn estul Ucrainei care va duce la o con fruntaremilitarã între Rusia ºi Alianþa Nord-Atlanticã.Pentru a evita o asemenea evo luþie a eveni-mentelor, politicienii trebuie sã-ºi aducã amintede cele mai importante lecþii ale gestionãriicrizelor din istorie.

Este suficient sã vã îndreptaþi atenþia asuprafaptului cã încã înainte de prãbuºirea avionuluimalaysian, încrederea între Rusia ºi Occident afost puternic zdruncinatã. Rusia ºi NATO îºidesfãºoarã forþele lor armate tot mai aproapeuna de cealaltã. Unele conflicte îngheþate ca celdin Transnistria (regiune separatã de Moldova,situatã la graniþa de vest a Ucrainei) urmãrescEuropa; toate acestea ar putea extinde aria con-fruntãrii între Rusia ºi Occident în afaragraniþelor Ucrainei. În afarã de aceasta, schim-bul de informaþii asupra ac þiu nilor militarilornoºtri practic nu mai are loc, iar pe de altãparte, nu existã suficiente înþelegeri în ceea cepriveºte gestionarea crizelor atât între NATO ºiRusia, cât ºi între Uniunea Europeanã ºi Rusia.ªi de fiecare datã, ambele pãrþi lasã pe ultimulplan uriaºa cantitate de arme nucleare ºi înaltacapacitate de luptã.

S-a renunþat ºi la multe mecanisme potenþialutile de dialog, cum ar fi Consiliul Rusia-NATO care, în mod normal, putea sã se întru -neascã lunar ºi sã serveascã drept platformã deexaminare a unor probleme complicate.

Rezultã, aºadar, cã actuala crizã se acu-tizeazã chiar ºi din cauza faptului cã capaci-tatea noastrã reciprocã de a analiza, gestiona ºicontrola se reduce cu fiecare zi sau nu maiexistã deloc.

Pentru a se evita escaladarea militarã invo -luntarã ºi pentru a se acþiona în aºa fel, încât sãstabilizãm situaþia trebuie sã luãm, împreunã cualþi membri ai grupului special creat deReþeaua liderilor europeni, Consiliul pentruafaceri internaþionale al Rusiei ºi alte centreintelectua le europene care se ocupã de pro -bleme de secu ri tate, trei pachete de mãsuri, iarîn afarã de acestea, sã luãm ºi unele mãsuri îninteriorul Ucrainei.

În primul rând, toate pãrþile trebuie sãdepunã eforturi conjugate pentru a asigurareþinerea militarã ºi politicã nu numai în inte -rio rul Ucrainei, ci ºi în afara ei. Istoria ne aratãcã unul dintre cele mai complexe aspecte alegestionãrii celor mai serioase crize este con-trolul permanent al evenimentelor.

Recentul incident în timpul cãruia un avionmilitar rus a zburat alãturi de nava militarãDonald Cook în Marea Neagrã trebuie sã fie unavertisment. Liderii politici trebuie sã revizu -iascã regulile lor militare de amestec pentru aasigura reþinerea la toate nivelurile de condu -cere ºi a reduce orice posibilitate de recurgerela schimburi de focuri.

Totodatã, Rusia ºi Occidentul trebuie sã-ºifo loseascã toate pârghiile de influenþã de caredis pun pentru a preveni izbucnirea acþiunilormi litare în alte zone unde existã conflicteînghe þate.

În al doilea rând, existã o nevoie acutã decomunicare între militari ºi de o mai strânsã co -la borare între comandamentul NATO ºi cel alforþelor ruse.

Din rãzboiul rece am învãþat cã paºii îndrep-taþi spre reducerea temerilor legate de o agre-siune militarã accidentalã a uneia dintre pãrþioferã conducerii þãrilor mai mult timp pentru aadopta hotãrâri în condiþii de crizã. Aceasta areo influenþã stabilizatoare importantã.

Totodatã, facem apel la toate pãrþile sã con ti -nue schimbul de date privind activitatea for þelorarmate atunci când acestea nu sunt în garni-zoanã ºi sã permitã misiunilor militare sã moni -torizeze astfel de miºcãri de trupe.

Aceste mãsuri vor reduce substanþial teme -ri le ºi suspiciunile reciproce.

În al treilea rând, trebuie sã menþinem unoarecare dialog direct între Rusia ºi Occident.Consiliul Rusia-NATO a fost creat pentru aasigura contactul ºi legãtura între cele douãpãrþi atunci când relaþiile au fost mai bune.Având în vedere situaþia de faþã, Consiliul tre-buie sã se întruneascã mai des, nu mai rar.

Este, de asemenea, necesarã organizareaunei ample conferinþe internaþionale pentruexa minarea problemelor de bazã legate deîndeplinirea prevederilor Actului final de laHelsinki, a convenþiei din 1975 care stabileºtecã integritatea teritorialã ºi drepturile omuluiocupã un loc central în sistemul european desecuritate. Este evident faptul cã între Rusia ºiOccident au apãrut nenumãrate interpretãri ºiexplicaþii alternative în aceste probleme.

Dacã vorbim despre viitor, despre economiaucraineanã, în ultimã instanþã va trebui sã-iacordãm ajutor; ea va trebui integratã atât îneconomia europeanã, cât ºi în cea rusã, iarUniunea Europeanã ºi Rusia trebuie sã conti -nue dialogul cu privire la viitoarea posibilãcolaborare între Uniunea Europeanã ºi UniuneaEconomicã Euroasiaticã. Noi înþelegem perfectcã în momentul de faþã suntem foarte departede o astfel de colaborare, dar nu existã motiveca activitatea tehnicã amãnunþitã privind acesteraporturi sã nu continue.

Dacã partenerii NATO ºi Rusia nu voracþiona în aºa fel, încât sã îndrepte eveni-mentele în matca propusã de noi, existã peri-colul ca evoluþia în viitor a acestei crize sã fiedeterminatã de situaþii care sã nu depindã devoinþa politicã a statelor noastre. Dacã vompermite ca acest lucru sã se întâmple, atuncisoarta þãrilor noastre va fi hotãrâtã de împre-jurãri ºi nu de înþelepciunea noastrã.

UCRAINA - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

The New York Times: „Pericolul unui nou råzboi rece“

Monumentul cneazului Volodymyr