CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr . 19 (253) 15 octombrie 2008 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Poligonul Babadag (denumire cu origineturceascã, însemnând Muntele Tatãlui) este cel mairâvnit poligon atunci când vine vorba despre exerciþiisau aplicaþii tactice cu trageri de luptã. Puþini suntînsã cei care ºtiu cã, dupã cucerirea Dobrogei decãtre Imperiul Otoman (la începutul secolului al XV-lea), oraºul Babadag a fost centrul administrativ alDobrogei. Din acea epocã medievalã încã ne-aurãmas mãrturii ºi se pot vedea geamia turceascã alã-turi de mormântul lui Gazi-Ali-Paºa, ciºmeauaKalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, CasaPanaghia - vestigii pãstrate pentru cei curioºi, caobiective turistice.

Ostaºul român, ostaºul nostru

Cãpitanul Ionuþ GHEORGHE, locþiitorul tehnic albatalionului, este, la bazã,paraºutist. Din anul 1999 pânã în2005 a lucrat la brigada deparaºutiºti, iar în 2005 a venit labatalion. Funcþia de locþiitor tehnico asigurã din anul 2007.

Cu toate cã, la început, cãpita-nul a fost oarecum reticent, dia-logul a decurs apoi foarte bine.Astfel, am aflat despre multipleleprobleme cu care se confruntãbatalionul pe linie de mentenanþã:tehnica învechitã (din anul 1971),uzatã moral ºi fizic, lipsa pieselor de schimb, a resurselormateriale, dar, mai ales, a oamenilor.

„Memoria voastrã va stamereu sãpatã în marmurã,

Eroi care v-aþi dat viaþapentru noi.

Nu vor dispare din inimilenoastre recunoºtinþa ºi lacrimile,

Din sângele vostru a înfloritlibertatea poporului nostru”

Aceste versuri (în traducereliberã) au fost înscrise pe monu-mentul ridicat de locuitorii dinTiszakécske, în memoria

ostaºilor români ce au participat la eliberarea Ungariei:„Acest monument a fost ridicat de locuitorii dinTiszakécske în al 13-lea an de la eliberarea þãrii, în cin-stea eroilor români cãzuþi în 1944”

Acest RTS, care se anunþã ca fiind mai mult decâtgrozav, i-a fãcut pe mulþi fani ai strategiilor sã-ºi muºte

mâinile de supãrare. Pen-tru cã era doar pentru con-sole. Dar, acest lucru se vaschimba, ºi poate maidevreme decât ne-amaºteptat. Creative directo-rul de la Ubisoft, Michaelde Plater, a afirmat cã ver-siunea de PC e mai mult casigurã, ceea ce înseamnã

cã o trecere ulterioarã pe aceastã platformã s-ar desfãºurafãrã prea mari probleme.

Dãruire º i profes ional ism

Printre cei mai buni dintre cei buni!

Începutul lui octombrie i-a prins pe artileriºtiifocºãneni în poligonul de tragere Cincu la

aplicaþia "Carpaþi 08", în cadrul cãreia douãbatalioane au executat trageri de luptã.

Militarii sunt la a doua ieºire în poligon pe anulacesta, dar acum vremea nu a fost de partea lor. Ploa-ia i-a urmãrit încã de la sosire, ceea ce i-a fãcut sã-ºiinstaleze tabãra ºi sã-ºi amenajeze poziþiile de tragerepe noroi. Dar, precum o veche zicalã militarã spune cã"Aplicaþia fãrã ploaie este ca mãtura fãrã paie", arti-leriºtii de la Brigada 8 Artilerie Mixtã au strâns dindinþi ºi ºi-au efectuat toate activitãþile prevãzute înplanul de desfãºurare, astfel cã, miercuri, 8 octombrie,tot materialul de artilerie era în poziþii, gata pentrutragere. (pag. 5)

Babadag – un front nu prea îndepãrtat

Laptop de f i tze º i TV împãturi t

S a l v e d e t o a m n ãl a C i n c u

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

Înfiinþat acum 40de ani, Batalionul 3Apãrare Antiaerianã„Potaisa”, una dintrecele mai moderneunitãþi aflatã în subor-dinea Brigãzii 282Infanterie Mecanizatã„Unirea Principa-telor”, a sãrbãtorit, în Turda, împlinirea acestei vârste. La1 august 2004, unitatea a fost înzestratã cu o categorie detehnicã unicat în Armata Românã „Complexul AntiaerianGepard 2x35 mm” ºi a fost nominalizatã sã facã parte dinforþele destinate NATO.

„Cel mai prestigios”, „cel mai impor-tant”, „cel dintâi” sunt numai câteva dintresuperlativele cu care TIB (Târgul TehnicInternaþional Bucureºti) este cunoscut înRomânia. Anul acesta, TIB, aflat la aXXXIV-a ediþie, s-a desfãºurat în perioada07-11 octombrie.

Conceput ca oglindã a economiei cen-tralizate, TIB a reflectat, începând dinoctombrie 1970, realizãrile unei societãþicare se dorea multilateral dezvoltatã. Pânãîn 1981, TIB o fost organizat bienal. Dupãce a absorbit ºi TIBCO, Tehno-Expo ºiSalonul Internaþional al Chimiei, a rãmas,practic, singurul târg comercial anualorganizat în România în intervalul 1980-1990.

“Dupã 1990, odatã cu înfiinþareasocietãþii ROMEXPO SA, el a revenit înluminile rampei, cu o forþã pe care nici noi,ca organizatori, nu i-am anticipat-o.Mlãdiþa sãditã în 1970 s-a transformatîntr-un arbore puternic din ale cãrui ramuris-au desprins, pe rând, manifestãrispecializate, astãzi, târguri cu prestanþã,recunoscute pe plan mondial: Rommedica,Rompharma, Romcontrola, ConstructExpo, Romtherm, BITME, BIFE, IndAgra,ExpoDrink, All Pack, Modexpo, Târgul deTurism al României, Romhotel. ªi enu-merarea ar putea continua. Parte din ele,sunt evenimente agreate de UFI, cel maiimportant organism internaþional de profil,ceea ce spune foarte mult despre notori-etatea de care se bucurã aceste mani-festãri. Atestat de UFI în anul 1993 ºiinclus în rândul celor mai importante târ-guri tehnice ale lumii, TIB este recunoscutîn cercurile de afaceri internaþionale, pres-tigiul sãu atingând cote maxime”, a de-clarat Tiberiu Pap - Director ROMEXPO.

Anul acesta, Târgul Tehnic Inter-naþional Bucureºti a fost gãzduit de Com-plexul Expoziþional ROMEXPO ºi a ocu-pat în totalitate spaþiul disponibil. 968 defirme ºi-au prezentat ofertele pe osuprafaþã de 52.000 de metri pãtraþi. Din-tre firmele participante, 56% au fostromâneºti. Celelalte au venit din 25 deþãri: Austria, Belgia, Bulgaria, China,Croaþia, Elveþia, Federaþia Rusã,Finlanda, Franþa, Germania, Grecia,Italia, Luxemburg, Marea Britanie,

Olanda, Polonia,Republica Cehã,România, Siria,Slovacia, Slovenia,Spania, Turcia,Ucraina ºi Ungaria.

D o m e n i i l eindustriale prezentela TIB au fost:TOOLTECH – inginerie mecanicã,maºini-unelte, scule ºi accesorii;ELECTROTECH - inginerie electricã,electronicã automatizãri, comunicaþii ºi ITindustrial, energeticã, chimie ºipetrochimie, servicii, publicaþii ºi media(participãri colective); METALTECH –metalurgie ºi sudurã; FLUIDTECH -pompe, compresoare, armãturi, pneumati-cã ºi hidraulicã; inginerie auto, transport ºidepozitare.

Din Germania au participat 136 defirme care au reprezentat landurileBavaria, Baden-Wurttemberg, RheinlandPfalz, Saxonia precum ºi Ministerul Edu-caþiei ºi Cercetãrii din Germania. Deasemenea, Cehia ºi Ungaria au fostprezente cu 38 ºi, respectiv, 32 de firmeexpozante.

În cadrul târgului TIB, au avut loc ºi oserie de conferinþe, simpozioane, work-shopuri ºi prezentãri de firme, dintre careamintim: seminariile „Cum susþinemexporturile româneºti?” ºi „Transferuriletehnologice între SUA – Europa centralã ºide est-spaþiul ex-sovietic”; Topul deExcelenþã în Cercetarea ªtiinþificãRomâneascã; Forumul economic Slovacia-România; Work-shop organizat de Minis-terul Industriei ºi Comerþului din Republi-ca Cehã. De asemenea, UniversitateaPolitehnicã Bucureºti a realizat la TIB unprogram complex de mese rotunde înperioada 8-10 octombrie.

Concomitent cu Târgul TehnicBucureºti, s-a desfãºurat ºi ediþia a XII-a aexpoziþiei internaþionale de invenþii, cerce-tare ºtiinþificã ºi tehnologii noi –INVENTIKA. Autoritatea Naþionalã pen-tru Cercetare ªtiinþificã, prin DirecþiaTransfer Tehnologic ºi Infrastructuri aorganizat, în colaborare cu S.C. RomexpoS.A., cea de-a XII-a ediþie a SalonuluiInternaþional de Invenþii, Cercetare ªtiinþi-

ficã ºi Tehnologii Noi „INVENTIKA-2008”. Manifestarea se va desfãºura înpavilionul 15.

Salonul s-a desfãºurat sub patronajulMinisterului Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului – Autoritatea Naþionalã pentruCercetare ªtiinþificã ºi al Salonului Inter-naþional al Invenþiilor, Tehnicilor ºi Pro-duselor Noi de la Geneva – ELVEÞIA,în cadrul târgului Tehnic InternaþionalBucureºti-TIB ºi a beneficiat de sprijinulOficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci,al Camerei de Comerþ ºi Industrie aRomâniei ºi al Camerei de Comerþ ºiIndustrie a Municipiului Bucureºti.

INVENTIKA-2008 a pus faþã în faþãinventatorii ºi cercetãtorii cu reprezen-tanþii unor mari firme producãtoare ºicomerciale. INVENTIKA-2008 a fostmediul ideal de promovare a inteligenþeitehnice româneºti în competiþia inter-naþionalã.

La aceastã ediþie s-au înscris, în com-petiþia pentru premii ºi medalii, un numãrde 300 invenþii. Au participat cu standnaþional, alãturi de cel al României, 8 þãri:Bulgaria, Croaþia, Iran, Moldova, Polonia,Serbia, Rusia ºi Ucraina.

INVENTIKA-2008 s-a bucurat deprezenþa, la Bucureºti, a d-lui Jean-LucVINCENT, preºedintele Salonului Inter-naþional al Invenþiilor, Tehnicilor ºi Pro-duselor Noi de la Geneva, a d-lui DavidTAJI, preºedintele Juriului Internaþional alaceluiaºi prestigios salon, precum ºi a d-luiGerard SERMIER, directorul de Presã alsalonului de la Geneva – ELVEÞIA.

Jurizarea invenþiilor prezentate a fostfãcutã de un juriu internaþional, care adecis câºtigãtorii premiilor oferite. Festivi-tatea de Premiere a avut loc pe data de 9octombrie 2008, orele 17.00.

Paginã realizatã de Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

În Caracal, oraºul dinCâmpia Romanaþilor s-adesfãºurat pe 1 octombrie 2008ceremonialul prilejuit de sãrbã-torirea celor 40 de ani de viaþã aBatalionului 325 Artilerie„Alutus”, continuatorul tradiþi-ilor Divizionului 325 Auto-tunuri ce a luat fiinþã în 1968.

La ceremonialul militar-reli-gios au participat, alãturi depersonalul unitãþii condus de

comandantul acesteia, locotenent-colonelul Gheorghe TÎRLEA, locþiitorulcomandantului Diviziei 1 Infanterie„Dacica” , generalul de brigadã GabrielGABOR, foºti comandanþi ai unitãþii,reprezentanþi ai administraþiei locale,precum ºi reprezentanþi ai eºaloanelorsuperioare. Dupã ce au vorbit invitaþii,ceremonialul s-a încheiat cu defilareamilitarilor batalionului, iar programul acontinuat cu exerciþii demonstrativespecifice.

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºisuma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 19 (253) din 15 octombrie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

SEUL - Coreea de Nord a lansat rachete cu razã scurtãde acþiune în Marea Galbenã, în cadrul unui exerciþiu mili-tar de rutinã, a declarat miercuri un reprezentant al Minis-terului sud-coreean al Apãrãrii, relateazã AFP. Rachetele, detip KN-02 sau Styx, au fost lansate din apele nord-coreene îndirecþia apelor internaþionale ale Mãrii Galbene, în apropierede coastele chineze, a precizat oficialul, sub acoperireaanonimatului, confirmând informaþiile agenþiei de presã sud-coreene Yonhap. Potrivit agenþiei Yonhap, douã rachete aufost lansate ºi în cursul primului exerciþiu de acest gen dinmartie. Tirurile intervin pe fondul negocierilor care vizeazãreluarea unui acord internaþional privind dezarmareanuclearã a regimului comunist, care prevede modalitãþi desupraveghere a complexelor nord-coreene. BUDAPESTA- Ministrul ungar al Apãrãrii crede cã Georgia ºiUcraina vor fi invitate sã adere la MAP în decembrie.Ucraina ºi Georgia vor fi invitate în decembrie sã se alãturePlanului de Acþiune pentru Aderarea la NATO (MAP), adeclarat ministrul ungar al Apãrãrii, Imre Szekeres, citat deMTI. Anunþul a venit înainte de reuniunea de douã zile aminiºtrilor Apãrãrii ai statelor membre NATO, care a avutloc la Budapesta. Alianþa menþine politica "uºilor deschise" ºieste convinsã cã invitarea celor douã state sã adere la MAPnu va provoca alte prejudicii relaþiilor NATO-Rusia, a pre-cizat el, adãugând cã Rusia trebuie consideratã în continuareun partener strategic. KARALETI - Un convoi militarrusesc s-a retras dintr-un punct de control strategic dinGeorgia. Un convoi de camioane ºi de tancuri ruseºti (celpuþin zece camioane militare, cinci tancuri ºi un transportorblindat) a pãrãsit miercuri un punct de control strategic pedrumul care leagã capitala Tbilisi de regiunea Osetia de Sud,în timp ce autoritãþile de la Moscova demareazã ultima etapãa retragerii din zonele-tampon din Georgia, relateazã AFP.Vehiculele erau urmãrite de observatori ai Uniunii Europene.Rusia ºi-a luat angajamentul de a-ºi retrage trupele dinGeorgia pânã pe 10 octombrie, cu excepþia celor din teritori-ile separatiste georgiene, Abhazia ºi Osetia de Sud, a cãrorindependenþã a fost recunoscutã de Moscova. NEWYORK - Ban Ki-moon cere prelungirea cu patru luni amandatului misiunii ONU în Georgia. Secretarul generalONU, Ban Ki-moon a cerut prelungirea cu patru luni a man-datului misiunii ONU, care expirã la 15 octombrie, dinGeorgia (Monug), în aºteptarea relansãrii dialogului întreMoscova ºi Tbilisi în urma conflictului armat din august,relateazã AFP. Mandatul Monug, misiune înfiinþatã în 1993ºi care numãrã în prezent 134 de observatori militari ºi 17poliþiºti, este limitat la Georgia ºi regiunea separatistãAbhazia. În primul sãu raport înaintat Consiliului de Securi-tate, Ban precizeazã cã, dupã douã luni de la încheiereaostilitãþilor, "situaþia militarã de pe teren nu este clarificatãîncã". Apreciind cã este "prea devreme pentru a defini man-datul care ar putea fi încredinþat Monug în viitor", Ban subli-niazã cã misiunea poate preveni orice posibilitate de reizbuc-nire a conflictului între cele douã pãrþi. "Cele douã pãrþim-au anunþat oficial cã se pronunþã în favoarea menþineriimisiunii", a adãugat secretarul general. MOSCOVA -Douã bombardiere ruseºti au fost urmãrite de patruavioane de vânãtoare japoneze de tip „F-15”, în timp ceefectuau o misiune de antrenament în Marea Japoniei, adeclarat adjunctul comandantului aviaþiei, locotenent-colonelul Vladimir Drik, citat de agenþiile Interfax ºi RIANovosti, relateazã AFP. Bombardierele ruseºti au fosturmãrite timp de 30 de minute de douã avioane de tip F-15,apoi timp de patru minute de alte douã avioane care deco-laserã de la o altã bazã japonezã. Astfel, douã avioane devânãtoare ruseºti, de tip Suhoi Su-27, au fost trimise în spri-jinul celor douã bombardiere, a menþionat ofiþerul.

MONTREAL - Premierul canadian considerã cã tru-pele strãine nu vor putea pacifica Afganistanul în totali-tate. Trupele occidentale nu vor putea rãmâne în Afganistanpe termen nelimitat ºi nici eradica insurecþia talibanã, a apre-ciat, premierul canadian Stephen Harper, citat de AFP. "Nucred cã noi, trupele strãine, vom putea pacifica Afganistanulîn totalitate", a declarat Harper, într-un interviu acordat pos-tului public de televiziune CBC, cu o sãptãmânã înainteaalegerilor legislative din 14 octombrie. "Ceea ce putem faceeste de a pune în practicã un sistem de securitate de bazã ºide a antrena forþele afgane cu scopul de a-ºi putea asumatreptat responsabilitatea securitãþii zi de zi în þara lor", aapreciat premierul, adãugând cã nu se va ajunge însã la acestrezultat dacã nu se va stabili un calendar strict. Harper aanunþat la începutul campaniei electorale, luna trecutã, cãOttawa nu va prelungi prezenþa trupelor sale în Afganistan ºicã acestea se vor retrage dupã încheierea mandatului în 2011.Canada a mobilizat un contingent de 2.500 de militari înregiunea Kandahar, dintre care 97 au fost uciºi în confrun-tãrile cu insurgenþii talibani.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yhoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate subsemnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în

vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

CCOOPPYYRRIIGGHHTT:: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooii

iinntt.. 00111122

Redactori

SSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64408C19/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

TTâârrgguull TTeehhnniicc IInntteerrnnaaþþiioonnaall BBuuccuurreeººttii aallããttuurrii ddee „„IInnvveennttiikkaa””

Înfiinþat acum 40 de ani, Batalionul3 Apãrare Antiaerianã „Potaisa”, unadintre cele mai moderne unitãþi aflatã însubordinea Brigãzii 282 InfanterieMecanizatã „Unirea Principatelor”, asãrbãtorit, în Turda, împlinirea aces-tei vârste.

La 1 august 2004, unitatea a fostînzestratã cu o categorie de tehnicãunicat în Armata Românã „Comple-xul Antiaerian Gepard 2x35 mm” ºi afost nominalizatã sã facã parte dinforþele destinate NATO.

La ceremonial au participatgeneralul-maior Mircea SAVU,comandantul Diviziei 4 Infanterie

„Gemina”, generalul de brigadã CãtãlinTOMESCU, comandantul Brigãzii 282Infanterie Mecanizatã „Unirea Princi-patelor”, P.S. Vasile SOMEªANUL,Episcopul Vicar al Mitropoliei Clujului,

Albei, Criºanei ºi Maramureºului,

reprezentanþi ai eºaloanelor superioare,comandanþi de mari unitãþi ºi unitãþi,foºti coman-danþi ai bata-lionului, re-prezentanþi aiautoritãþilorlocale, perso-nalul unitãþii,condus de comandantul lor, locotenent-colonelul Gheorghe ROTARU, precumºi rudele acestora.

Batalionul este o forþã datoritãoamenilor ce-l compun, tãriei lor extra-ordinare, precum ºi dorinþei lor de a-ºidepãºi limitele.

BBaattaall iioonnuull 332255 AArrtt ii lleerr iiee „„AAlluuttuuss ””

40 de ani de muncã as iduã

BBaattaalliioonnuull 33 AAppããrraarree AAnnttiiaaeerriiaannãã „„PPoottaaiissaa””

Printre cei mai buni dintre cei buni!

Pentru dãruirea de care audat dovadã ºi pentru modulîn care ºi-au îndeplinitsarcinile pe timpul exerci-þiului „Baricada 08”, co-mandantul Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”, generalul-maior Nicolaie DOHOTAR-IU a recompensat o partedintre militarii Batalionului

528 cercetare, astfel: solda-tul Iulian NEGREA ºilocotenentul Ion GHEO-RGHE cu sume bãneºti, iarpe locotenentul FlorinBARAC cu felicitãri scrise.

Ca într-o echipã adevãratã,acest exemplu îi va motivape toþi militarii unitãþii sã fiela înãlþimea renumelui lor.

Recompensã pentru echipã

Batalionul 495 Infanterie are uncolectiv de cadre tinere, însã foartebine pregãtit profesional. Urma sãmã conving de acest lucru stând devorbã cu doi dintre aceºtia:soldatul Diana Elena ªTEFAN ºicãpitanul Ionuþ GHEORGHE.

CCããppiittaannuull ººii eecchhiippaa lluuiiCãpitanul Ionuþ GHEORGHE,

locþiitorul tehnic al batalionului, este,la bazã, paraºutist. Din anul 1999 pânãîn 2005 a lucrat la brigada deparaºutiºti, iar în 2005 a venit la batali-

on. Funcþia de locþiitor tehnic o asigurãdin anul 2007.

Cu toate cã, la început, cãpitanul afost oarecum reticent, dialogul adecurs apoi foarte bine. Astfel, amaflat despre multiplele probleme cucare se confruntã batalionul pe linie dementenanþã: tehnica învechitã (dinanul 1971), uzatã moral ºi fizic, lipsapieselor de schimb, a resurselor mate-riale, dar, mai ales, a oamenilor. Existãun numãr mai mic de funcþii decât celenecesare, pentru cã aºa prevede statul.

Însã, toate aceste neajunsuri suntcompensate de un aspect la fel deimportant ca ºi celelalte: pregãtireaprofesionalã. Deºi puþini ca numãr,

oamenii sunt foarte bine pregãtiþi,dãruiþi cu adevãrat profesiei. Audemonstrat din plin acest lucru, chiarde curând, în cadrul aplicaþiei dinpoligonul Babadag.

Dupã cum spunea domnul cãpitan,au existat probleme ºi la plecare, dar ºila întoarcere.

Tehnica s-a comportat foarte bine,mai puþin cea blindatã. Nefiind rulatezi de zi ºi având de parcurs o distanþãmai mare de 300 de km, unele blindateau cedat.

Situaþia a fost remediatã cu succesde cãtre echipa de mentenanþã a batali-onului. Au reuºit sã repare chiar ºiradiatoarele sãrite pe ºosea, care,aparent, nu mai aveau nici o ºansã.

Deºi nu au o experienþã foartevastã în domeniu (fiind promoþie2005), toþi au fost la înãlþime. Entuzi-asmul ºi dãruirea de care au dat dovadãau suplinit lipsa de experienþã.Maistrul militar NEACªU, sergenþii-majori CHIÞIMIA, CALIMANDRIUC,STELEA, maistrul militar DINU,caporalii Gheorghiþã CONSTANTINºi Alexandru ION sunt doar câtevanume ce meritã menþionate din plin.Fãrã astfel de profesioniºti, chiar dacãtineri, reuºita oricãrei misiuni ar ficompromisã.

UUnn vviiss ddeevveenniitt rreeaalliittaatteeUn alt membru al colectivului

batalionului, pe care meritã sã îlcunoaºtem este, de aceastã datã, ofemeie, ºi anume, soldatul Diana ElenaªTEFAN.

Prezenþa femeilor în armatã este,de multã vreme, un fapt obiºnuit.

Prin tenacitate ºi ambiþie, dânddovadã de curaj ºi încredere în forþeleproprii, femeile-ofiþer ºi, mai nou, sol-daþi ºi gradaþi voluntari desfãºoarãactivitãþi militare dintre cele mai difi-cile, cot la cot cu bãrbaþii.

Soldatul voluntar Diana ElenaªTEFAN este servant 4 la aruncãtorul

de 82 mm, în cadrul batalionului.Nimic din fizionomia ei fragilã ºi

delicatã nu te încurajeazã sã bãnuieºticã ar putea sã practice o meserie atâtde grea ºi plinã de responsabilitate, cei-ar face invidioºi pe mulþi tineri devârsta ei: împreunã cu servantul 3 seocupã de pregãtirea bombelor.

A fost alegerea ei pentru cã, încãde micã, ºi-a dorit o carierã militarã,fiind atrasã de rigurozitatea ºi seriozi-

tatea din mediul cazon.Pentru ca visul ei sã devinã reali-

tate, s-a pregãtit patru luni la Centrulde pregãtire a infanteriei de la Fãgãraº.

Aici, în batalion, este de câtevaluni. Cu toate acestea, a ºi participat lao aplicaþie de mare anvergurã dinpoligonul Babadag. Pentru cei doardouãzeci de ani ai ei, a fost o expe-rienþã nouã, din care a avut foartemulte lucruri de învãþat.

Recunoaºte, cu sinceritatea speci-ficã vârstei, cã i-a fost teamã, dar areuºit sã ºi-o înfrângã, graþie colegilorcare au fost alãturi de ea.

În continuarea discuþiei noastre,Diana Elena ªTEFAN ºi-a exprimatgândurile legate de viitor. Dupã ter-minarea facultãþii, (este anul 2 laAdministraþie Publicã) ºi-a propus sãîºi ducã visul pânã la capãt, sã urmezeo ºcoalã de subofiþeri.

Este mândrã cã poartã uniformamilitarã ºi cã face parte din colectivulBatalionului 495 Infanterie.

Daniela ÞÃRUªI

Dispariþia fulgerãtoare a generalului-locotenent (r)Cornel PARANIAC ne-a surprins ºi îndurerat profund.Am pierdut un soldat credincios al oºtirii române, un mili-tar destoinic, care a strãlucit prin rezultate ºi performanþede-a lungul întregii sale cariere.

A activat în cadrul Armatei României timp de 41 deani, iar cariera profesionalã a fost marcatã de tenacitate,echilibru ºi multe succese. A absolvit, atât Liceul Militar„Dimitrie Cantemir", cât ºi Academia Militarã, ca ºef depromoþie, iar la repartiþie a ales garnizoana Brãila, unde aactivat nouã ani, iniþial, în calitate de comandant dedivizion, ºef de stat major de regiment ºi apoi comandant.A urcat rapid în ierarhia militarã, fiind numit succesiv:ºeful operaþiilor, ºef de stat major la Inspectoratul Generalal Artileriei, ºeful artileriei Trupelor Terestre, locþiitor alºefului de stat major al Forþelor Terestre pentru pregãtirede luptã ºi învãþãmânt. Apoi, i s-a încredinþat postul decomandant de armatã, de arme întrunite (Armata 1Bucureºti). Când comandamentul armatei s-a transformatîn comandament de corp de armatã, a rãmas la conducereaacestuia. Apoi, a fost prim-locþiitor al ºefului SMFT, dupãcare a asigurat comanda Comandamentului 2 OperaþionalÎntrunit „Mareºal Alexandru Averescu" între anii 2002 -2004. La 1 decembrie 2004, generalul Cornel Paraniac afost numit reprezentant militar al României la NATO ºiUE la Bruxelles. Astfel, ultimii trei ani au fost dedicaþicelei mai interesante experienþe din cariera sa militarã.

La 29 iunie 2008, generalul-locotenent CornelPARANIAC a ieºit la pensie.

Prin profesionalismul cunoscut, a ºtiut sã treacã demnpeste obstacole, sã-ºi îndeplineascã ireproºabil misiunileprimite, sã îºi ajute colegii de la diferite eºaloane ºi sã-isprijine ori de câte ori au avut nevoie.

Întregul personal al Diviziei 1 Infanterie “Dacica”,continuatoarea tradiþiilor fostei Armate 1, este, acum, alã-turi de familia îndureratã.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 19 (253) din 15 octombrie 2008 Pagina 3

DDããrruuiirree ºº ii pprrooffeess iioonnaall ii ssmm

Ne-aa mai pãrãsit un camarad

Militarii Batalionului 341 Infanterie, dislocaþi înTeatrul de Operaþii din Irak, au primit cu mâhnirevestea trecerii în nefiinþã a generalului-locotenent doc-tor Cornel PARANIAC, ºi transmit familiei îndure-rate sincere condoleanþe.

Dumnezeu sã îl ierte!

Ziua de 8 octombrie, o zi tristã pentru toatã suflareaarmatei române. A fost condus pe ultimul drum pe genera-lul-locotenent (r) Cornel PARANIAC. Dispariþia pre-maturã a domnului general-locotenent (r) CornelPARANIAC ne-a îndurerat profund. A fost o stea pentruarmata românã. A fost omul care a ºtiut sã-ºi conducãsubordonaþii pânã la lupta finalã…

Am avut onoarea ºi marea plãcere sã-l cunosc pe omul,iar apoi pe domnul general-locotenent (r) CornelPARANIAC în anul 1998, an în care se afla la conducereaComandamentului Armatei 1, transformat ulterior înComandament de Corp de Armatã, rãmânând la conduce-rea acestuia. Cariera profesionalã a fost marcatã de echili-bru ºi numeroase succese.

De la absolvirea Liceului Militar „Dimitrie Cantemir”visa sã ajungã general trecând prin toate gradele ierarhieimilitare. Ultimii trei ani ai carierei l-au gãsit pe generalulCornel PARANIAC, ca reprezentant militar al României laNATO ºi UE la Bruxelles. La sfârºitul lunii iunie 2008,generalul-locotenent Cornel PARANIAC iese la pensiedupã 41 de ani în slujba instituþiei militare pe care a servi-t-o cu devotament ºi profesionalism îndeplinindu-ºi ire-proºabil toate misiunile primite.

Pe ultimul sãu drum, generalul Cornel PARANIAC afost condus desoþie, cei doicopii, rude ºi pri-eteni, de numeroºigenerali, în rezer-vã sau în activi-tate, foºti subor-donaþi, colegi dearmatã ºi o nume-roasã asistenþã.Care au þinut sã-ºiia adio de lacolegul, prietenul,cel care a fostdomnul general-locotenent (r) Cornel PARANIAC.

La catafalc, garda a fost formatã din foºti ºi actualicamarazi. Aºa cum i-a fost dorinþa i-a cântat solistul demuzicã popularã Iancu Furdui. Garda de onoare a Regi-mentului 30 Gardã ºi Protocol i-a prezentat pentru ultimaoarã onorul generalului-locotenent (r) Cornel PARANIAC.

Comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” a maipierdut un conducãtor, un camarad, un militar destoinic.Indiferent de eºalonul în care a lucrat generalul CornelPARANIAC nu a uitat niciodatã cã a trecut ºi prin acestcomandament, iar numele sãu se aflã placat cu aur pe placade marmurã a galeriei comandanþilor fostului comanda-ment Armata 1.

Ziarul „Curierul Armatei” îi datoreazã multe generaluluiCornel PARANIAC, acesta fiind cel care a pus placa detemelie a acestuia, contribuind astfel la dezvoltarea relaþi-ilor interumane.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!Sergent-major Radu SÃCÃREA

Lacrimi º i suspine

Batalionul 495 Infanterie “ªtefanSOVERTH” s-a aflat între 29 septem-brie ºi 3 octombrie în poligonulBabadag pentru a executa un exerciþiutactic cu trageri de luptã, ceea ce a pre-supus nu numai deplasarea personalu-lui ºi a tehnicii de luptã undeva la peste300 de kilometri, dar ºi amenajareaunei tabere de instrucþie. Pustiu de alt-fel, poligonul mult încercat a fostpopulat peste noapte, devenind un miccãtun care s-a strãduit sã fie cât a pututel de primitor. Doamna PSI, adicã psi-hologul unitãþii, la finalul activitãþii, amai adãugat o filã în dosarul cu copertenegre în care sunt prinse, una dupãalta, observaþii, analize, evidenþe,introspecþii, circumspecþii, toate reali-tãþi ale unitãþii de la Clinceni. În urmãcu ºase ani ºi jumãtate, doamnaDionisia PLÃIAªU, pentru cã despredumneaei este vorba, a lãsat în urmãsecþia de neurochirurgie a spitalului“Dr. Bagdasar Arseni”, pentru a fi alã-turi de oameni care, prin definiþie, suntluptãtori. Nu e ceva neobiºnuit, darnatura umanã, deºi îmbrãcatã în moza-ic, nu face rabat de la tribulaþiile exis-tenþiale. Printre aceste interferenþe îºiface simþitã prezenþa Doamna PSI, iarsatisfacþia lucrului bine fãcut îi dãenergia necesarã de a da ºi celuilaltputerea ºi curajul de care are nevoie zidupã zi.

O filã de dosar cu titlul “Babadag”evidenþiazã fenomenul agresiv con-temporan care reclamã cu stringenþãdin partea militarilor un grad deadaptabilitate ridicat la realitãþile câm-pului de luptã modern. Citez încontinuare, fãrã a mai pune ghilimelelede rigoare, lãsând discursul sã curgãuºor spre concluzia finalã.

Factorul uman joacã rolul primor-dial în asigurarea succesului în luptã.Luptãtorul profesionist trebuie sã seadapteze rapid, sã gândeascã ºi sãacþioneze eficient în situaþiile-limitã,indiferent de varietatea condiþiilor geo-climatice întâlnite; el trebuie sã fiefoarte bine cãlit fizic ºi psihic. În for-marea unui astfel de luptãtor, un rol

important îl au taberele de instrucþie.Un asemenea rol a primit ºi tabãra dela Babadag,prin care s-aurmãrit, înp r i n c i p a l ,modul încare militariiºi-au însuºitabilitãþile înm â n u i r e aarmamentu-lui din do-tare, dar ºitranspunereaîn practicã a cunoºtinþelor teoreticeacumulate pânã acum, pentru a infirmapremisa de la care pleacã oricefuncþionar de birou, ºi anume: “Teoria,ca teoria, dar practica ne omoarã!”.

Lucrul în comun, greutãþileîntâmpinate au contribuit la coeziuneamilitarilor, au sporit legãturile afectivedintre aceºtia, au generat un spirit deechipã puternic, necesar subunitãþilorîn acþiune. Pot sã depunã mãrturie înacest sens rezultatele bune ºi foartebune obþinute pe timpul exerciþiilor cutrageri de luptã. Fiecare dintre ei ºtiace are de fãcut, chiar dacã la unii sol-daþi proaspãt angajaþi s-a observat ouºoarã ezitare. Eficienþa s-a datorat înprimul rând comandanþilor direcþi, cares-au ocupat intens de instruirea lor. Secunoaºte faptul cã, pe baza deprinderi-lor, se formeazã componente automate,stereotipi dimanici. Pe mãsura con-solidãrii deprinderilor, activitateaconºtientã, creativã, dobândeºtevalenþe noi, aºa fel încât o miºcaredeclanºeazã alta, formându-se un lanþreflex. Ca urmare, militarii, prin exer-ciþii repetate, pot mânui rapid ºi precisarmamentul din dotare.

Relaþiile interindividuale aureprezentat un subiect important obser-vat în misiune, care, pe parcursul dez-voltãrii lor, au condus la armonizareagrupurilor participante. Militarii au datdovadã de seriozitate, responsabilitateºi încredere în colegii ºi superiorii lor.

Din tot personalul implicat în

aceastã activitate, femeile au reprezen-tat un procent foarte, foarte mic - doartrei fete soldaþi voluntari. Rãdãcinilerezistenþei culturale în ceea ce priveºteprezenþa femeii în armatã pot fi identi-ficate în acea “culturã a rãzboinicu-lui”, care face apologia unui model deorganizare militarã strâns legat de mas-culinitate ºi care foloseºte astfel destereotipuri legate de sex, uneori con-tradictorii. Ca urmare, una dintre celemai rãspândite idei este aceea cãfemeile nu ar fi motivate pe câmpul deluptã. Acest lucru, demult teoretizat, afost infirmat de modul de comporta-ment al fetelor pe timpul misiunii.ªi-au îndeplinit ordinele cu seriozitate,s-au simþit apreciate ºi valorizate decãtre colegi ºi superiori. Din discuþiilepurtate cu ele, s-au evidenþiat dorinþelelor de autoperfecþionare continuã, dupãprincipiul “Întotdeauna este loc ºi demai bine!”

În general, relaþiile interpersonale,pe durata taberei, s-au bazat constantpe solidaritate, cooperare ºi unitate deacþiune între militari ºi grupurile demilitari. A existat o convergenþã descopuri, interese ºi valori. Funcþionareasistemului interpersonal s-a fundamen-tat pe o comunicare deschisã ºi sincerã,pe principialitate ºi corectitudine înrelaþiile ºef-subordonat. Cazurile rarede relaþii conflictuale, inerente într-oasemenea aglomerare de personal, aufost clasificate drept incidente izolate,intervenindu-se prompt pentru elimi-narea disfuncþiilor. Faptul cã, în tabãrã,tot ceea ce þine de odihnã, cazare,masã, lucru se desfãºoarã în altecondiþii faþã de cele din unitate, a con-tribuit la cãlirea militarilor.

În concluzie, se poate spune cãtabãra de instrucþie de la Babadag areprezentat una dintre “cheile” princi-pale ale formãrii profesionale, un“rãzboi” uºor pentru caracterele puter-nice ºi unul greu pentru cele slabe. Un“rãzboi” în care învinºii ºi învingãtoriiadevãraþi se vor vedea, mai târziu, înprofesie ºi în viaþã.

Cristina FRATU

OO ffiillãã ddiinn ddoossaarruull DDooaammnneeii PPSSII

Pagina 4

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 19 (253) din 15 octombrie 2008

Declaraþiile din ultimul timp ale oficialilorfrancezi, germani ºi britanici aratã cã Europa are oagendã militarã comunã, în ciuda votului negativ alirlandezilor privind tratatul european. La preluareapreºedinþiei rotative a UE de cãtre Franþa, preºedin-tele Nicolas Sarkozy a declarat cã "UE va deveni oforþã politicã numai dacã îºi creeazã propriul sistemde apãrare (...). Existã diferite opinii în aceastã pri-vinþã, dar sunt convins cã UE va deveni mai puternicãdin punct de vedere politic, dacã este capabilã sã seapere ºi sã gestioneze toate forþele ºi mijloacele nece-sare pentru a-ºi susþine politicile". Sarkozy a datexemplul Kosovo, spunând cã "este o problemã euro-peanã care trebuie rezolvatã de europeni".

Þãrile UE nu o pot rezolva dacã nu dispun demijloacele militare necesare ºi de contingentul militarcare le va permite sã impunã o soluþie la care vor ajungeliderii europeni", a mai spus preºedintele francez.

Liderii francezi, germani ºi britanici au semnalat înultimul timp dorinþa de a nu se mai bizui numai pe SUAºi pe NATO, ca garanþi ai securitãþii europene. UE se con-tureazã drept puterea cu cel mai mare potenþial pentru aînlocui supremaþia militarã a SUA, considerã unii analiºtide peste ocean.

IInniiþþiiaattiivvaa FFrraannþþeeii eessttee ssuussþþiinnuuttãã ddeeGGeerrmmaanniiaa,, iiaarr MMaarreeaa BBrriittaanniiee rreennuunnþþãã

llaa rreettiicceennþþããÎntr-un discurs þinut la Berlin, ministrul de externe

german, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat cã rezultatulunei consolidãri a capacitãþilor militare trebuie sã fie oarmatã europeanã. Alþi politicieni germani social-democraþi, actualmente parte a coaliþiei la putere, împre-unã cu creºtin-democraþii, au susþinut ºi ei aceeaºi idee."Va exista totuºi opoziþie la ideea unei armate europene,aºa cum a fost în trecut opoziþia împotriva unei monedecomune. Dar statele, singure, nu mai sunt capabile sã facãfaþã ameninþãrilor actuale", a afirmat fostul ministru alApãrãrii, Peter Struck.

Marea Britanie, care s-a arãtat adesea reticentã laentuziasmul francez pentru crearea unui comandament aloperaþiunilor UE în afara NATO, a arãtat, de curând, oschimbare de poziþie. Într-un pasaj controversat al unuiadintre recentele sale discursuri, care a fost aprobat deDowning Street, David Miliband, membru al Parlamentu-lui de Sud ºi Shields, Secretar de Stat pentru AfaceriExterne ºi Commonwealth, a lansat un atac la adresaeuroscepticilor privind domeniul apãrãrii. "Dacã Europanu îºi dezvoltã propriile capacitãþi militare - conformcelor demonstrate de rãzboaiele din Balcani din anii ’90 -suntem condamnaþi sã aºteptãm pânã când SUA ºi NATOsunt gata sã intervinã. Capacitãþi militare proprii înseam-nã un adevãrat rol al Europei în prevenirea conflictelor ºigestionarea crizelor, prin furnizarea de experþi militarisau dispunerea de soldaþi în zone unde NATO nu este

angrenatã. Miliband a subliniat ºi rolul trupelor UE înantrenarea forþelor palestiniene de poliþie în Cisiordania.

PPrrooiieecctt mmiilliittaarr ffrraannccoo-ggeerrmmaann "Sunt indicii cã agenda militarã franco-germanã va

domina relaþiile transatlantice în urmãtorii doi ani, încondiþiile în care disponibilitatea Americii de a-ºi angajatrupele în teatrele de operaþiuni continuã sã se diminu-eze", scrie revista americanã “Philadelphia Trumpet".Publicaþia afirmã cã liderii europeni au observatpotenþialul militar în scãdere al Americii ºi îºi dau seamacã nu se mai pot bizui pe SUA, ca garant al securitãþiieuropene. "Devine din ce în ce mai clar cã UE se con-tureazã drept puterea cu cel mai mare potenþial pentru aumple golul creat de declinul Americii", scrie publicaþiaamericanã.

Unii analiºti americani considerã cã o armatã euro-peanã ar fi o ameninþare directã la adresa NATO ºi maiales, a Washingtonului. Totuºi, Victoria Nuland,ambasadorul SUA la NATO a salutat o politicã mai puter-nicã de apãrare a UE. Poziþia SUA ar putea fi influenþatãde venirea la putere a lui Sarkozy, deoarece el a fost deacord sã reintegreze Franþa în structurile militare aleNATO, noteazã cotidianul britanic "Guardian".

LLiippssuurrii ººii nneeîînnþþeelleeggeerriiÎn prezent, forþele armate europene sunt inadecvate,

au performanþe slabe ºi irosesc banii contribuabililor,potrivit unui raport publicat recent de Institutul Inter-naþional pentru Studii Strategice, cu sediul la Londra. Oinvestigaþie a IISS a stabilit cã, numai 2,7% din persona-lul militar este pregãtit pentru operaþiuni în afara Europei.Restul nu este echipat sau antrenat la un nivel suficient

pentru dispunerea în teatrele de operaþiuni. În 2007, UE aavut circa 71.000 de soldaþi dispuºi în strãinãtate dintotalul de aproape 2.000.000 de soldaþi. De asemenea,raportul aratã cã, în timp ce existã mulþi soldaþi de infan-terie, "cei care au anumite calificãri sunt puþini". Docu-mentul mai vorbeºte despre criza de elicoptere, despreirosirea de bani din cauza multitudinii de companii careproduc echipament pentru pieþele proprii ºi de resurseleinadecvate alocate cercetãrii ºi dezvoltãrii. "Forþelearmate europene (cu unele excepþii) nu sunt capabile sãrealizeze obiectivele definite de guvernele lor", adaugãraportul.

Tot în raport sunt puse în evidenþã lipsurile ºineînþelegerile care au creat probleme comandanþilor mili-tari, mai ales, în rândul forþelor din Afganistan. Ele includdiferenþele între þãri privind regulile de angajare în luptã,care au limitat, de exemplu, rolul trupelor germane.Politica Franþei ºi cea a Marii Britanii vor fi "determi-nante" pe viitor, aratã studiul. Impulsul franco-britanic "arajuta Europa sã joace un rol eficient în crizele inter-naþionale ºi sã cheltuiascã eficient banii contribuabililor".

JJuummããttaattee ddiinn ssoollddaaþþiiii bbrriittaanniiccii,, ggaattaassãã ddeemmiissiioonneezzee

Capacitatea Marii Britanii de a susþine campaniilemilitare din Irak ºi Afganistan este sub semnul întrebãrii.Aproape jumãtate din personalul militar (47%) este gatasã demisioneze, aratã un sondaj recent al Ministerului bri-tanic al Apãrãrii, realizat pe un eºantion de 24.000 de sol-daþi. Cercetarea pune în evidenþã un nivel fãrã precedentde nemulþumire în privinþa echipamentelor, a salariilor ºiun moral scãzut în rândul soldaþilor.

În cadrul forþelor terestre, 59% din soldaþii chestionaþiau moralul scãzut, în marinã cifra este de 64%, iar încadrul forþelor aeriene - 72%. Armata are deja un deficitde 5.000 de soldaþi, iar rata demisiilor este mare în rândultinerilor ofiþeri cu experienþã.

Un total de 110 soldaþi britanici au murit înAfganistan din noiembrie 2001, dintre care 24 în acest an.În Irak, numãrul soldaþilor uciºi este de 176, dintre caredoi în acest an. Cercetãrile au arãtat cã echipamenteleinadecvate au fost de multe ori cauza morþii.

EEuurrooppaa eessttee mmaaii aapprrooaappee ddee rreeccee-ssiiuunnee ddeeccaatt SSUUAA

Luând în calcul faptul cã Europa este mai aproape derecesiune decât Statele Unite, potrivit Organizaþiei pentruCooperare ºi Dezvoltare Economicã (OCDE), care aprezentat estimãrile sale privind creºterea economicã agrupului celor mai industrializate þãri din lume (G7), aºacum anunþã NewsIn, rãmâne de vãzut cât din cele propusese vor înfãptui.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Poligonul Babadag (denumire cu origine tur-ceascã, însemnând Muntele Tatãlui) este cel mai râvnitpoligon atunci când vine vorba despre exerciþii sauaplicaþii tactice cu trageri de luptã. Puþini sunt însãcei care ºtiu cã, dupã cucerirea Dobrogei de cãtreImperiul Otoman (la începutul secolului al XV-lea),oraºul Babadag a fost centrul administrativ alDobrogei. Din acea epocã medievalã încã ne-au rãmasmãrturii ºi se pot vedea geamia turceascã alãturi demormântul lui Gazi-Ali-Paºa, ciºmeaua Kalaigi, mau-soleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia - vestigiipãstrate pentru cei curioºi, ca obiective turistice.

Nevoia perpetuã de apã a dat zonei nuanþa unui deºertîmpãdurit, unde stânca lãcrimeazã apã, iar oameniilãcrimeazã sare. Vara, convoaie de arºiþã se târãsc sprelocurile de unde nu mai iese apa din pãmânt, iar în pragde toamnã, localnicii nu mai recolteazã decât boalã ºimizerie. Liniºtea este spartã doar atunci când infanteria ºiartileria îºi desfãºoarã artistic forþele într-un exerciþiuimpus cu trageri de luptã. Aºa se face cã, între 29 sep-tembrie ºi 3 octombrie, apa a început sã curgã înpoligonul Babadag, e adevãrat cã, de la cisterne, iar joculasurzitor al aruncãtoarelor i-au fãcut din nou sã tresalte pecei obiºnuiþi sã asculte doar liniºtea. De vinã au fost douãbatalioane – 495 Infanterie ºi 345 Artilerie – care, prinplanificare, s-au suprapus ºi s-au întrecut în execuþiaFTX-ului ºi a LFX-ului, cu grupa ºi plutonul.

De la Batalionul 495, ºeful operaþiilor ºi instrucþiei,domnul maior Dan-Ilie SIMION a certificat faptul cãpregãtirea activitãþii s-a fãcut la termenele normale, „ceeace a însemnat un plus de concentrare ºi de efort dinpartea noastrã, dar pentru cã obiectivele au fost atinse,a meritat.” Mai întâi de toate, la nivelul unitãþii, s-a fãcuto recunoaºtere pentru identificarea condiþiilor din viitorulfront. Toate minusurile constatate au fost apoi asiguratede cãtre eºalonul superior – brigada-, care a intervenit prinbatalionul logistic. S-a plecat în jurul orei 03:00dimineaþa ºi s-a ajuns la 14:00, dupã aproape 300 de kilo-metri. Taburile au sosit mai târziu cam cu 5 ore, dupã undrum din care nu au lipsit problemele tehnice. Locþiitorul

tehnic, domnul cãpitan Ionuþ GHEORGHE ºi mecanicii-conductori au fãcut ca totul sã meargã pe roate, fãrãintervenþia eºalonului superior pentru mentenanþã sautractare. „Competenþa bãieþilor de la volan, pe mine, celpuþin, m-a impresionat ºi aici aº vrea sã-i amintesc pesergenþi- majori Climandriuc, Chiþimia, Neagu ºiSterea.”

Douã sute ºi ceva de militari, patru transportoare blin-date, douã autobuze ºi tehnicã pentru transportul persona-lului ºi al materialelor au avut preþ de cinci zile vremea departea lor ºi s-au ghidat dupã un singur document princi-pal – ordinul de tragere. În rest, viaþã de tabãrã.

„Obiectivul nostru a fost sã ne atingem scopurile deinstrucþie ºi sã ne întoarcem sãnãtoºi acasã. Acest lucrua însemnat o concentrare mai mare faþã de alte perioadeobiºnuite de activitate, iar pentru cel de la comandã, oatenþie distributivã la nivel de performanþã ºiresponsabilitatea întregului angrenaj.”

Mãsura valorii unui comandant este datã de apreciereape care o primeºte din partea subordonaþilor. Astfel,comandantul e rezultatul muncii subordonaþilor.Aprecierea adevãratã nu este cea înscrisã în actul de con-trol, ci cea pe care o vezi la seamãnul tãu, la cel carelucreazã cot la cot cu tine. Iar, calitatea actului decomandã influenþeazã calitatea actului executat. Aºa severificã un bun comandant. „A trãi alãturi de oameniînseamnã foarte mult. Când lucrezi într-un birou, întrecei patru pereþi care te înconjoarã, te gândeºti mai puþinla cel de lângã tine, e mai greu sã ºtii ce doreºte celãlalt.E dificil ºi pentru el sã îþi arate ceea ce are nevoie. Nu labirou am învãþat sã am încredere în subordonaþi, ci înpreajma lor, în activitãþi care decurg dincolo de gardulunitãþii, în poligoane, în tabere de instrucþie, acolo undeexistã un plus din realitatea câmpului de luptã.”

S-au executat trageri cu toate categoriile de armament,mai puþin cu pistolul de 9mm. S-a tras deci cu puºcaautomatã, puºca mitralierã, puºca semiautomatã culunetã, cu mitraliera, cu AG-7 cu loviturã cumulativã spreîncântarea militarilor care nu mai vãzuserã aºa ceva, cumitralierele de pe tab, cu armamentul greu de infanterie –

AG-9, aruncãtorul de 82mm, aruncãtorul de 120mm.„Lângã noi, au fost colegii de la Batalionul 345 care autras cu armamentul de artilerie ºi cu armamentul greu deinfanterie. Ceea ce a adus în plus prezenþa lor au fosttunurile de 152 mm. Datoritã poziþiei poligonului ºi aamplasãrii poziþiei de tragere, artileria a executat foc,exact ca pe un câmp real de luptã, adicã peste trupeleproprii. Traiectoria pe care au urmat-o loviturile de 152mm a fost foarte aproape, pe deasupra capului nostru.

Cei care experimentaserã teatrul de operaþii dinAfganistan, dar într-o poziþie mult mai aproape de loculde spargere a loviturilor, au spus acum cã poate sã sunechiar bine o loviturã de 152mm.”

La final, s-au acordat diplome de excelenþã, ca un felde recompensã necesarã pentru oamenii care într-adevãrau meritat. „Toatã lumea ar fi trebuit sã primeascã ceva,o diplomã de participare, pentru efortul depus, pentru cãau fost acolo!”.

Ce-ar mai fi de spus? Aaaa! Urmeazã tragerile cucompania, planificate la Redea.

Cristina FRATU

BBaabbaaddaagg –– uunn ff rroonntt nnuu pprreeaa îînnddeeppããrrttaatt

D e s p r e v i i t o a r e a a r m a t ã e u r o p e a n ã ?

Începutul lui octombrie i-a prins pe artileriºtiifocºãneni în poligonul de tragere Cincu la apli-caþia "Carpaþi 08", în cadrul cãreia douã batali-

oane au executat trageri de luptã. Militarii sunt la a doua ieºire în poligon pe anul acesta,

dar acum vremea nu a fost de partea lor. Ploaia i-a urmãritîncã de la sosire, ceea ce i-a fãcut sã-ºi instaleze tabãra ºisã-ºi amenajeze poziþiile de tragere pe noroi. Dar, precum oveche zicalã militarã spune cã "Aplicaþia fãrã ploaie este camãtura fãrã paie", artileriºtii de la Brigada 8 Artilerie Mixtãau strâns din dinþi ºi ºi-au efectuat toate activitãþile pre-vãzute în planul de desfãºurare, astfel cã, miercuri, 8octombrie, tot materialul de artilerie era în poziþii, gata pen-tru tragere.

SSaallvvee llaa CCiinnccuuLa exerciþiu au participat efectiv Batalionul 81 Artilerie,

cu tunurile-obuziere model 1985, calibru 152 mm ºi Batali-onul 83 LAROM, împreunã cu cercetaºii de la Batalionul 84Asigurare Date, care au corectat focul celor douã unitãþidintr-un elicopter IAR 330 M de la Baza 71 Elicoptere. Dincele arãtate se poate vedea cã a fost un exerciþiu "ca la carte",în care s-au antrenat toate categoriile de militari din brigadã.În plus, în ziua executãrii tragerilor, a participat ºi o dele-gaþie chinezã, formatã din locþiitorul ºefului Instrucþiei ºiDoctrinei zonei militare Chengdu, colonelul superior QuiMinngqui ºi ºeful de stat-major al unei brigãzi de infanteriede munte din zona militarã Tibet, colonelul Gou Pinge.

Este dificil de redat în cuvinte spectacolul oferit detragerile artileriºtilor. Pot spune doar cã, la salvele instalaþi-ilor LAROM, pãmântul fierbea ca într-o scenã din filmele de

acþiune. Pentru a crea o imagine – destul de palidã – a ceeace înseamnã puterea de foc a acestui tip de armament, potspune cã suflul loviturilor care explodau pe un deal laaproximativ cinci kilometri de locul de observare se simþeaîn þesãtura uniformei.

Oaspeþii chinezi au fost impresionaþi, atât de tehnica ºide materialul din dotarea brigãzii – pe care le-au vãzut într-o expoziþie organizatã în punctul de observare –, dar ºi demodul de antrenare ºi de profesionalismul militarilorfocºãneni. De altfel, la sfârºitul exerciþiului, colonelul supe-rior Qui Mingqui a declarat cã au fost impresionaþi de tehni-ca ºi procedurile tactice, cã antrenamentul artileriºtilor noºtri"este foarte strict, iar soldaþii sunt foarte determinaþi".Colonelul superior Mingqui a apreciat exerciþiul executat deartileriºtii focºãneni ca "excepþional", considerând cã dacãmilitarii noºtri vor acþiona la fel într-un caz real, vor aveaºanse de reuºitã. "Am fost, de asemenea, foarte impresionaþide cãtre români ºi de cãtre armata românã, care sunt foarteapropiaþi de chinezi. Am fost impresionaþi de toate lucrurilepe care ni le-aþi arãtat despre armata dumneavoastrã ºi vãmulþumim foarte mult" - a încheiat colonelul superiorMingqui.

Totuºi, pentru militarii Brigãzii 8 Artilerie Mixtã nu afost nimic ieºit din comun. Comandantul marii unitãþi,colonelul dr. Florinel Damian a considerat activitatea cafiind una normalã, un simplu exerciþiu de conducere a focu-lui brigãzii pentru comandament ºi unul de executare atragerilor reale cu cele douã batalioane înscrise în Planul cuprincipalele activitãþi al brigãzii. Aprecierile se vor face laanaliza post-acþiune. "Organizarea unui astfel de exerciþiu– sublinia dumnealui – înseamnã, în primul rând, începereaplanificãrii sale, undeva la sfârºitul anului anterior, urmatãde ºase luni de pregãtire, începând de la individ ºi pânã lainstrucþia batalionului. Nu neglijãm nici pregãtirea coman-damentului brigãzii pentru a fi în mãsurã sã planifice, sãconducã ºi sã evalueze astfel de acþiuni ale batalioanelorsubordonate".

PPoolliiggoonnuull,, aa ddoouuaa ccaassããPentru artileriºtii din Batalionul 83 LAROM însã, Cincu

este ca o a doua casã. Ei sunt prima structurã de artileriepusã la dispoziþia NATO ºi au fost certificaþi anul trecut. Înafarã de vreme, complexitatea exerciþiului i-a angajat lamaximum, din toate punctele de vedere: ºi la nivel comandã-control, ºi la nivel angajare þinte, ºi la nivel suport logistic.Artileriºtii au trebuit sã plece cu jumãtate din unitate, pe roþi,din garnizoana de reºedinþã ºi pânã în poligon, sã facãrecunoaºterile ºi sã ocupe dispozitivul de luptã în timp foarte

scurt, sã facã pregãtirile specifice dinainteaînceperii tragerilor ºi, ulterior, sã angajezecu acurateþe þintele. Aceastã activitate s-adesfãºurat în paralel cu procesul de planifi-care la statul major, pe toate elementele deluare a deciziei la nivel tactic. Comandantulbatalionului, maiorul Vasile Munteanuconsiderã cã subordonaþii sãi "au scos încã odatã în evidenþã profesionalismul". Ei au oexperienþã de câþiva ani în acest domeniudeoarece Batalionul LAROM fiinþeazã dinoctombrie 2004, iar la sosirea în poligon auserbat patru ani de existenþã. "În aceºti ani atrebuit sã plecãm de la zero cu foarte mulþidintre oamenii batalionului ºi sã ajungemîntr-un timp foarte scurt la nivelul la caresuntem acum. Problema pe care o avem estesã ne menþinem nivelul de pregãtire. Esteuºor sã ajungi la un anumit nivel, dar estefoarte greu sã-l menþii ºi, de ce nu, sã-l ridi-ci."

MMaaii aapprrooaappee ddee rreeaalliittaatteePornind de la spectacolul dat de arti-

leriºti, comandantul Batalionului 81 Arti-lerie, locotenent-colonelul Decebal Dârdalãne-a dezvãluit câteva aspecte de dincolo de cortinã. Cum erade aºteptat, toate aceste rezultate au în spate ore lungi deantrenamente ºi de planificare riguroasã. În spatele specta-colului, aprecia dumnealui, este foarte multã muncãdeoarece o astfel de activitate trebuie pregãtitã foarte bine ºi

din timp. "Este obligatoriu ca cei care vinaici sã treacã prin niºte faze de instruire ast-fel ca, la sosirea în poligon, ei sã fie foartebine pregãtiþi. Problema noastrã cea maiimportantã este verificarea instruirii lor peparcursul unei perioade de timp aici, laCincu. Condiþiile în care ne antrenãm ºi nepregãtim pe parcursul unui an sunt totaldiferite de cele din poligon. Aici apar tottimpul lucruri neprevãzute pe care nu ai cumsã le simulezi în cazarmã: sunt exact condiþi-ile care pot apãrea în caz real. Iar activitateadin poligon a demonstrat acest lucru."

Pe timpul briefing-ului þinut delegaþieichineze, comandantul brigãzii afirma cã,oricât de performantã ar fi tehnica militarã,misiunea nu ar putea fi îndeplinitã fãrã apor-tul celor care procurã datele necesare. Iaraceºtia sunt militarii din unitatea de asigu-rare date. Militarii au în dotare ºi tehnicãnouã, precum sistemul ARGUS, dar ºitehnicã din vechile generaþii, precum cele-brul goniometru-busolã, luneta de observaresau telemetrul Wild, pe care cercetaºiibrigãzii le folosesc ºi s-a observat, pe par-cursul tragerii, cã dacã operatorul este

instruit, poate obþine rezultate foarte bune. Singurul lucru de care îi pare rãu locþiitorului batalionu-

lui - maiorul Romeo Teºilã - este cã nu a putut sã aducã înpoligon ºi structurile de asigurare date acustice. "Sunt cerce-taºii-sunet, deoarece a trebuit sã mai rãmânã cineva ºi încazarmã, pentru desfãºurarea celorlalte activitãþi. Mi-aº fidorit foarte mult sã participe ºi ei ºi sã vãd progresele faþã deluna iunie. Una este sã verifici o structurã acusticã cu tragerireale în poligonul Cincu ºi alta este sã faci acelaºi lucrufolosind petarde sau trotil în poligonul (mult mai mic) dinzona noastrã de dislocare".

Pe timpul tragerilor, doi cercetaºi au corectat focul arti-leriei, dupã prima salvã de control, dintr-un elicopter IAR330 M care a executat zbor la punct fix. Aceasta a constat întransmiterea de noi coordonate, astfel încât loviturile sã vinãcât mai precis pe obiectiv. Comandantul Bazei 71 Eli-coptere, cãpitanul-comandor Adrian Trandafir declara cãaceasta nu este o misiune pe care piloþii sãi o executã în modobiºnuit, fiind a doua în acest an. "Nu au fost probleme ºi nebucurãm cã am putut sã facem acest lucru în comun pentrucã, în acest fel, îmi instruiesc ºi eu piloþii vis-a-vis de acesttip de misiune", a concluzionat cãpitanul-comandor

Trandafir.

LLooggiissttiiccaa,, îînn ffoorrmmaaþþiiee ccoommpplleettããÎn partea cealaltã, a evaluatorilor, a fost ºi comandantul

Batalionului 96 LAROM, locotenent-colonelul MarinelMare. Unitatea dumnealui a tras în varã, în acelaºi poligon,iar acum a venit, împreunã cu ºeful de stat-major, pentru atesta douã baterii care urmeazã sã fie achiziþionate debrigadã, dar au fãcut parte ºi din echipa de observatori-con-trolori a comandamentului brigãzii în cadrul exerciþiilor cutrageri de luptã ale celor douã batalioane. "Un exerciþiu simi-lar l-am desfãºurat în luna iulie, tot în acest poligon – preciza

locotenent-colonelul Mare. Rezultatele au fost peste aºtep-tãri, iar eforturile depuse de militarii noºtri au fost pestemedie. Ne aºteptãm ca, în cursul anului urmãtor, sã avem oprestaþie cel puþin ca a Batalionului 83 LAROM."

O noutate a fost ºi pentru batalionul logistic deoareces-a deplasat în poligon pentru prima datã cu comandamentul

propriu ºi cu alte elemente destructurã ca sã asigure, dinpunct de vedere logistic real,unitãþile brigãzii. "Consider cãîn aceastã structurã, destul de«strânsã», cu care am sosit aicine-am achitat de o gamã sufi-cient de largã din domeniulsusþinerii logistice pentru o ast-fel de mare unitate cum esteBrigada 8 Artilerie Mixtã" -aprecia comandantul batali-onului, locotenent-colonelulFlorin Pâcleanu. Specificulasigurãrii logistice pentru omare unitate de artilerie sematerializeazã în cantitãþilefoarte mari de materiale ºimuniþie, la care se adaugãmultã muncã fizicã, nu numaidin partea celor din batalionullogistic, dar ºi din partea celor-lalþi colegi care, dupã cum pre-ciza comandantul batalionului,îi sprijinã de fiecare datã cuforþã de muncã.

Dacã pentru noi, cei dinasistenþã, spectacolul s-a terminat ºi am putut pleca sprecasã cu tolba plinã de impresii dintre cele mai plãcute, pen-tru artileriºtii focºãneni, a fost doar o etapã din exerciþiu.Urma sã dezinstaleze tabãra ºi sã se întoarcã acasã. Dupãaceea, va urma analiza post-acþiune, se va contabiliza ce afost bine, se vor identifica ce a cauzat disfuncþiile, inerenteîntr-o astfel de activitate, ºi... se va începe pregãtirea urmã-toarei aplicaþii.

Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHEanghelache.dragos@forter.ro

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 19 (253 din 15 octombrie 2008

S a l v e d e t o a m n ã l a C i n c u

Fot

o:L

ocot

enen

t-co

lone

l Dra

goº

GH

EL

AC

HE

Fot

o:L

ocot

enen

t-cco

lone

l D

rago

º G

HE

LA

CH

E

Fot

o:Sg

.maj

Flo

rin

Din

a

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 19 (253) din 15 octombrie 2008Pagina 6

„Memoria voastrã va sta mereusãpatã în marmurã,

Eroi care v-aþi dat viaþa pentru noi.Nu vor dispare din inimile noastre

recunoºtinþa ºi lacrimile,Din sângele vostru a înflorit liber-

tatea poporului nostru”. Aceste versuri (în traducere liberã)

au fost înscrise pe monumentul ridicat delocuitorii din Tiszakécske, în memoriaostaºilor români ce au participat la elibera-rea Ungariei: „Acest monument a fost ridi-cat de locuitorii din Tiszakécske în al13-lea an de la eliberarea þãrii, în cinsteaeroilor români cãzuþi în 1944”.

Atacul din 25 octombrie În dupã-amiaza zilei de 22 octombrie

1944, Divizionul 64 artilerie independent,compus din trei baterii, fiecare cu câte 4obuziere de calibru 100 mm avea o bateriela sud-est de Öcsöd. Primise ordin ca, întimpul nopþii, sã se deplaseze spre Szentespentru a sprijini acþiunile Regimentului 96infanterie care se pregãtea pentru forþarearâului Tisa.

Sublocotenentul, de atunci, NicolaeVelea spunea:

„În dimineaþa zilei de 23 octombrieeram cu poziþia de tragere la nord de oraº,

iar cu observatorul la malulapei. Dupã forþare ºi creareaunui cap de pod la vest de râu,unitãþile Diviziei 19 infanterieau continuat înaintarea în lun-gul malului drept al Tisei, spreCsongrad ºi apoi Alpár.

Apoi, divizionul a fost datîn sprijinul unitãþilor Diviziei 9cavalerie, care în dimineaþazilei de 25 octombrie au forþat Tisa reuºindsã formeze un cap de pod la vest deTiszaug. Mai la nord se aflau unitãþi dinDivizia 2 infanterie. Acolo, în dreptullocalitãþii Alpár, Tisa fãcea un cot mareîndreptându-se spre Csongrad. Poziþia detragere o aveam la est de râu, iar observa-torul în mijlocul subunitãþilor de cãlãraºi.Observarea ere limitatã în adâncime, iarlegãtura cu bateria temporar întreruptã dincauza trecerii firelor telefonice peste apã.Legãtura radio era sporadicã.

În dupã-amiaza zilei de 25 octombrie,trupele inamice însoþite de tancuri, dupã oputernicã pregãtire de artilerie, au atacatunitãþile noastre din capul de pod silind pecele ale Diviziei 2 infanterie ºi ale Diviziei9 cavalerie sã se retragã în grabã pe malulstâng al râului Tisa. Prin eforturile

Diviziei 19 infanteries-a menþinut capul depod pe care-l ocupaAlpár, de aici declan-ºându-se ofensivaspre Cegléd, la 30octombrie 1944.

Dupã oprirea de-finitivã în ziua de 22octombrie a contra-loviturii inamice depe direcþia Szolnók,Mezötúr, menþinereaîn apãrare pe malul

stâng al Criºului a diviziilor 19 infanterieºi 9 cavalerie din Corpul 7 armatã, nu semai justifica. Deplasarea lor în noaptea de22 spre 23 octombrie din nou pe Tisa însectorul Alpár, Szentes, în scopul reali-zãrii unor capete de pod la vest de râu, afost o decizie înþeleaptã, de mareprevedere, la care, o contribuþie însemnatãa avut-o comandamentul Armatei1 române. Într-adevãr, pe acest cap de poda început la sfârºitul lunii ofensiva Corpu-lui 7 armatã pentru ruperea aliniamentelorsuccesive de apãrare plasate pe cãile deacces spre Budapesta ºi apoi pentruluptele din interiorul metropolei maghiaredin primele douã sãptãmâni ale anului1945.”

O contribuþie importantã la desfã-ºurarea operaþiilor pe cursul mijlociu al

râului Tisa l-au avut unitãþile de pionieri,care în lipsa unitãþilor de pontonieri laacea datã, au asigurat trecerea trupelorpeste cursul de apã, deseori cu mijloaceimprovizate. Acþiunea lor este reliefatã deordinul de zi nr. 6 din 31 octombrie 1944al comandantului Armatei 1, generalulNicolae Macici, în care se aratã:

„Escadronul 6 pionieri ºi Batalionul 57pionieri, graþie comandanþilor ºi prinmunca neobositã de zi ºi noapte a trupei,au reuºit sã asigure trecerea peste Tisa aDiviziei 9 cavalerie ºi Diviziei 2 infanterieîn zilele de 25 ºi 26 octombrie 1944,folosind doar mijloace improvizate strânsedin zonã cu multã grijã ºi mari greutãþi,unele mijloace luându-le cu curaj de pemalul opus þinut atunci de inamic (…).

Strângerea bãrcilor de pe malul þinut deinamic ºi puntea fãcutã iniþial deEscadronul 6 pionieri la Tiszaug, mai apoipodul de plute construit de Batalionul 57pionieri tot la Tiszaug, pod de care s-aufolosit trupele române cât ºi cele sovieticeºi pentru aprovizionãri ºi evacuãri, cândtoate celelalte poduri improvizate ºi deplute din lungul Tisei n-au rezistat lacreºterea apelor, constituie dovada netãgã-duitã a priceperii ºi strãdaniei acestorunitãþi de pionieri(…).”

Din ““VVeetteerraanniiii ppee ddrruummuull OOnnooaarreeiiººii JJeerrttffeeii - DDee llaa CCaarreeii

îînn PPooddiiººuull BBooeemmiieeii””

25 octombrieOOssttaaººuull rroommâânn,, oossttaaººuull nnoossttrruu

În Sfânta Scripturã, cuvântul„inimã” nu desemneazã mai mult dezece ori organul corporal, în timp cede o mie de ori este folosit în sensmetaforic, desemnând „inimaduhovniceascã” ce cuprinde în sineîntreaga plinãtate a vieþiiduhovniceºti.

Inima este sediul, rãdãcina ºiizvorul tuturor puterilor fireºti aletrupului, a tuturor puterilor fireºti alesufletului, este centrul omului inte-gral.

Inima nu înseamnã doar simþire,afectivitate, sediul sentimentelor, aºacum este vãzutã în occident, ci inimaeste ºi voinþa ºi mintea omului; seatribuie inimii ºi cugetarea ºihotãrârile de voinþã, simþirea, mani-festarea iubirii, manifestareaconºtiinþei morale.

De multe ori, inima este identifi-catã cu mintea, dar nu pentru cãmintea este inima sau inima estemintea, ci în virtutea faptului cãinima „cuprinde mintea”.

Prin urmare, inima nu înseamnãdoar afectivitate, ci ºi gândire ºivoinþã, ea fiind un întreg din toateacestea. Nu putem spune cã existãraþiune deoparte ºi sentimentele dealtã parte, pentru cã asta înseamnãdezbinare ºi apare o personalitatededublatã.

Inima duhovniceascã saumetafizicã este situatã, dupã învãþã-

tura sfinþilor pãrinþi, în inima fizicã atrupului. Dar, asta nu înseamnã cã eaeste ceva material. O considerã un local persoanei, care existã deasupra ºiînãuntru inimii de carne, în orice caz,într-un spaþiu tainic, cu neputinþã decunoscut sau de înþeles cu minteanoastrã; aceastã învãþãturã trebuieacceptatã prin credinþã.

„Împãrãþia lui Dumnezeu esteînãuntrul vostru” (Luca 17,21), adicãîn inima noastrã. Aceastã realitateoriginarã a fost restauratã prin TainaBotezului, fiind „partea dinãuntru acatapetesmei, în care S-a sãlãºluitHristos de la Botez ºi nu se deschidedecât prin Dumnezeu ºi prin nãdejdeaînþelegãtoare”.

Inima este punctul de întâlnire cuDumnezeu ºi, totuºi, ea se poateopune Acestuia. Ea este tronul luiDumnezeu, dar Mântuitorul ne spunecã inima poate da naºtere la gândurirele.

Pãcatul duce la împãrþirea în douãa sufletului, duce la împãrþirea inimii.Omul pãcãtos este un om cu douãinimi. În om se formeazã un dublu eu,o dublã voinþã.

Inima noastrã a fost creatã bunãde Dumnezeu, care a fãcut-o capabilãde bine ºi de iubire. Rãul vine din altãparte, nu din centru, ci din afarã, de laDiavol. Aºa se face cã, pe de-o parte,despre inimã se poate spune cã esterea, dar pe de altã parte, cã omul rãu

e „om fãrã inimã”. Pe mãsurã cesporeºte lucrarea „inimii pãtimaºe seînchide inima bunã ºi viceversa.

Pentru cei din jur, inima noastrãrãmâne inaccesibilã privirii,cunoaºterii. La rândul nostru, nici noinu putem cunoaºte inima sau strãfun-durile celorlalþi semeni; ea nu estetransparentã. Cheia cu care putemdeschide inimile celorlalþi esteiubirea – podul aruncat din abisulunei inimi cãtre abisul alteia.

Nu putem cunoaºte profund pecineva decât prin iubire.

Dar inima, acest adânc ultim alomului, este de neînþeles ºi pentru noiînºine cu adevãrat, pentru cã nu pri-vim niciodatã – sau, dacã se întâmplãsã o facem, o facem foarte rar – îninteriorul nostru.

Descoperirea inimii echivaleazãcu descoperirea Persoanei, desco-perirea lui Dumnezeu în noi;descoperim chipul lui Dumnezeu înnoi ºi chemarea spre asemãnare, sprerealitatea persoanei din perspectivãsoteriologicã.

Inima, acest centru tainic, esteaccesibilã însã, în mod deplin numailui Dumnezeu, Creatorul ei: „Adâncãe inima omului mai mult decât orice,ca sã rãsplãtesc fiecãruia dupã cãilelui ºi dupã roada faptelor lui. Cine ocunoaºte pe ea? Eu, Domnul, pãtrundinima ºi încerc rãrunchii”.

Col (r) ªtefan MITINCU

II nn ii mm aa dd uu hh oo vv nn ii cc ee aa ss cc ããCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nãCartea din vitrinã

SSccuurrttãã iissttoorriiee aa uummbbrreeii

LECÞIA DE ISTORIE

Cartea, apãrutã la „Editura Humanitas”, face parte dinseria de autor - Victor Ieronim Stoichiþã. Din conþinu-tul sãu aflãm cã o veche legendã povestitã de Pliniu celBãtrân ne vorbeºte despre o fatã din Corint pe caredragostea ar fi ajutat-o sã inventeze pictura. Se spunecã, în ajunul despãrþirii de iubitul ei, fata a avutnemaivãzuta idee de a-i pãstra imaginea trasând, pe unzid, conturul umbrei celui gata de plecare. A luatnaºtere astfel prima picturã, a cãrei încãrcãturã eroticãºi a cãrei valoare de substitut simbolic al fiinþei iubitenu lasã nici o îndoialã.În mod paradoxal, acest minunat mit de origine a fost,de-a lungul istoriei artei occidentale, „uitat” sau poate

în mod voit„ a s c u n s ” .Cartea îºi pro-pune sã recon-stituie cauzeleacestei ciudateamnezii ºi sãtraseze istoriaunui „rest”. Lu-crarea pleacã dela ideea con-form cãreia ar e c o n s t i t u i„istoria umbrei”este o modali-tate de a rescrieistoria ascunsãa reprezentãriioccidentale.

(P.I.)

În fiecare an, la 14 octombrie, creºtinii ortodocºisãrbãtoresc ziua Sfintei Parascheva sau SfântaVineri, cum este numitã în popor, patroana oraºuluiIaºi ºi a Moldovei, ºi ocrotitoarea celor aflaþi în sufe-rinþã. În aceastã zi, mii de credincioºi vin sã se roageSfintei Parascheva pentru alinarea bolilor, înde-pãrtarea necazurilor ºi pentru a atinge racla cu sfin-tele moaºte. Fiecare îºi doreºte ca o minune, oricât deneînsemnatã, sã se înfãptuiascã ºi în viaþa lor.

Cine a fost Sfânta Parascheva ?Oraºul în care Sfânta s-a nãscut, Epivata, existã ºi

astãzi în Bulgaria. În secolul XI, însã, acesta se afla înTracia, nu departe de Constantinopol. Sfânta Paraschevas-a nãscut într-o famile de vlahi, înstãritã ºi evlavioasã.La vârsta de 10 ani, mergând cu mama ei la bisericã, aauzit predicându-se fraza urmãtoare : ''Oricine voieºte sãvinã dupã Mine, sã se lepede de sine, sã-ºi ia crucea ºisã-mi urmeze Mie''. Simiþind acest imbold, când a ieºitdin bisericã, Sfânta Parascheva a întâlnit la poartã unsãrac, ºi fãrã sã o vadã mama ei, a dat hainele ei cele fru-moase acestuia, iar ea s-a îmbrãcat în zdrenþele lui. Ajun-sã acasã, a fost certatã ºi bãtutã pentru a nu mai face aºa

ceva. Însã, ea a continuat sã dea hainele ei nu o datã, ci denemumãrate ori. Dupã un timp, simiþind chemarea cãtre oviaþã închinatã lui Dumnezeu, a fugit la Constantinopol.De acolo a ajuns la Calcedon ºi mai departe, în Iraclia dinPont, unde a petrecut cinci ani la o mânãstire, în rugã-ciuni, fãcând multe fapte milostive. Se ruga neîncetat sãpoatã ajunge la Ierusalim, iar rugãciunea i-a fostîndeplinitã. La 25 de ani, Sfânta Parascheva a ajuns dinnou la Constantinopol, unde a ºi murit curând.

Dupã multã vreme, în locul în care era ea îngropatã, afost înmormântat ºi un marinar. Sfânta s-a arãtat în visunui cãlugãr, rugându-l sã o dezgroape de lângã trupulaceluia. Cãlugãrul a îndeplinit cele cerute, ºi cu mirare avãzut cã trupul ei era neatins.

În vremea domnitorului Vasile Lupu, dupã cãdereaConstantinopolului sub puterea otomanã, acesta a plãtitsume mari pentru a aduce moaºtele Sfintei Parascheva laIaºi, în Moldova. De atunci, racla cu sfintele moaºte stauîn biserica Trei Ierarhi, unde în fiecare an se adunãcredincioºii ortodocºi ºi sãrbãtoresc ziua SfinteiParascheva sau Sfânta Vineri. Protectoarea Moldovei ºi atuturor credincioºilor români, Sfânta Parascheva este unuldin cei mai veneraþi sfinþi ortodocºi.

Ortodocºii se roagã Sfintei Parascheva pentrusãnãtate, în virtutea puterii sale de a alina suferinþeleºi de a alunga bolile. Cunoscutã pentru minunilesãvârºite, mai

mari sau mai mici,s ã r b ã t o a r e acreºtinã a SfinteiVineri este un bunprilej de pelerinaj.Creºtini din toatecolþurile þãrii seadunã în ajunulzilei de 14 octom-brie la poarta bise-ricii, pentru a seputea ruga ºi aatinge racla cusfintele moaºte.Nici vremea de afarã, nici suferinþele fizice ale unora nuîi determinã sã pãrãseascã locul. Fiecare aºteaptã dinpartea Sfintei un semn sau chiar o minune pentru sãnã-tatea sa ºi a membrilor familiei. Poate cã multã lume arputea povesti propria minune sau ar putea vorbi despre oîntâmplare petrecutã ca urmare a unui semn din parteaSfintei, lucru ce dovedeºte cã, pânã la urmã nu suntemsinguri în aceastã viaþã. Daniela Þãruºi

SSffâânnttaa PPaarraasscchheevvaa :: ssããrrbbããttooaarreeaa ccrreeººttiinnãã aa mmiinnuunniilloorr

SÃTUI

- Cum se verificã etanºeitatea maºinilorjaponeze?- Se pune o pisicã în interiorul maºinii,apoi se închid uºile ºi geamurile ºi seastupã sistemul de ventilaþie, iar dacãpisica moare în 24 de ore înseamnã cãmaºina e etanºã.- Cum se verificã etanºeitatea maºinilorDacia?- Se pune o pisicã în interiorul maºinii,se închid uºile ºi geamurile ºi se astupãsistemul de ventilaþie, iar dacã pisica nuiese din maºinã în 24 de ore înseamnã cãmaºina e etanºã.

☺Vine Ion la Vasile ºi îl întreabã: - Cum poate vaca ta sã dea câte 100 delitri de lapte pe zi? - E simplu. Totul depinde de amabilitate.Mã apropii de ea ºi o întreb: ce avemastãzi, lapte sau carne?

☺Un melc bate la uºa unui urs. Iese ursul,se zgâieºte, nu vede pe nimeni, dupã care

se uitã în jos ºi dã de

melc. Enervat, îl ia pe melc de guler ºi-lazvârle cât poate de departe. Dupã 6luni, se aud iar bãtãi în uºa ursului, careiese din casã ºi dã cu ochii de melc.Melcul, nervos: - Ia ascultã, mã, ce-a fostfaza asta de adineauri?

☺Cicã, mergea iepuraºul prin pãdure... ºispunea:- Mamã, ce mare ºmecher sunt... ce taresunt...!Vine ursu ºi spune:- Las-o moartã, iepuraºule, cã nu e chiaraºa.Iepuraºul:- Ce tare sunt, ce muºchi am...!- Bã, începi sã mã calci pe nervi, taciodatã!- Ia uitã-te aici ce de fibrã... sunt cel maitare, nu glumã!Ursul îi dã una de zboarã iepurele printoatã pãdurea... Cade într-un lac, sescoalã, se scuturã ºi...- Bãi, ce tare sunt, ce muºchi am...Darsunt uºor!Anagrame

MOZAICCurierul ARMATEINr. 19 (253) din 15 octombrie 2008

Pagina 7

EndWar va ajunge ºi pe PC,dar nu se ºtie când

Acest RTS, care se anunþã ca fiind maimult decât grozav, i-a fãcut pe mulþi faniai strategiilor sã-ºi muºte mâinile desupãrare. Pentru cã era doar pentru con-sole. Dar, acest lucru se va schimba, ºipoate mai devreme decât ne-am aºteptat. Directorul de la Ubisoft, Michael dePlater, a afirmat cã versiunea de PC emai mult ca sigurã, ceea ce înseamnã cão trecere ulterioarã pe aceastã platformãs-ar desfãºura fãrã prea mari probleme.

Probabil cã ºtiþi deja ce-i cu EndWarãsta. Se ia dupã lucruri scrise de TomClancy ºi se petrece în viitor, prin 2020,când se iscã un al treilea rãzboi mondial.Perspectiva jucãtorului va fi cea de pecâmpul de luptã, oarecum tip Battlezone.

Cicã, vei pu-tea da co-menzi vocaleunitãþilor. Iarbãtãliile vorfi foarte tac-tice, concen-trate pe con-fruntãri lascarã redusã.

Pe de altã parte, avem de-a face aici cuprimul MMORTS funcþional, unde jucã-torii se vor aduna în clanuri ºi îºi vor dis-puta teritorii, la scarã mondialã.

În plus, vor apãrea în joc ºi câtevaunitãþi din Tom Clancy’s HAWX (de laUbisoft România) devreme ce EndWar eplasat în acelaºi univers, alãturi deGhost Recon, Rainbow Six ºi SplinterCell.

Asus lanseazã versiunea fash-ion pentru modelele Eee PCNoul model se numeºte Eee PC S101

ºi este destinat persoanelor trendy. EeePC S101 beneficiazã de un exterior refã-cut, disponibil în trei culori - maro, albmurdar ºi negru. Pentru aceastãînfãþiºare, Asus a folosit tehnologia Infu-

sion ºi ba-l a m a l e l eornate cucristale. Înplus, datori-tã îmbinãriireuºite din-tre funcþio-nalitãþi ºimodã, noulEee PC

S101 se poziþioneazã în fruntea segmen-tului de netbook-uri în privinþa moduluide operare.Dacã unii se lasã impresionaþi de porta-

bilitatea sau de aspectul laptopului, alþiipreferã sã vadã facilitãþile de operareoferite de acesta. Modelul suportã stan-dardul de conectivitate fãrã fir ºi permiterealizarea conexiunilor de mare vitezã laInternet. Datoritã tehnologiei Bluetooth,utilizatorii vor putea comunica rapid ºisimplu cu o gamã largã de dispozitiveelectronice. Fiecare Eee PC S101 estedisponibil împreunã cu un spaþiu de 20GB pe internet, facilitate cunoscutã subdenumirea de Eee Storage, care permiteutilizatorilor sã stocheze ºi sã accesezeulterior de oriunde ºi oricând documenteelectronice ºi alte informaþii securizate.Eee PC S101 este echipat cu ecranpanoramic de 10,2 inch capabil sãfuncþioneze la o rezoluþie WSVGA, careasigurã un spaþiu amplu pentruvizualizarea documentelor ºi a materi-alelor multimedia.

Este disponibil, fie cu sistemul deoperare Microsoft Windows, fie cu GNULinux. Versiunea cu Microsoft Windowsoferã utilizatorilor posibilitatea de aopera o gamã largã de aplicaþii. Acestlucru este posibil deoarece servicii caWindows Live Messenger, MicrosoftWorks ºi Windows Live Mail sunt prein-stalate. Pe de altã parte, utilizatorii maipuþin experimentaþi pot opta pentru vari-anta cu Linux, care beneficiazã de ointerfaþã cu pictograme, uºor de folosit.

Aceastã versiune include peste 50 deaplicaþii preinstalate.

Deocamdatã se ºtie cã versiunea cumemorie SSD de 32 GB va costa 700 dedolari americani, cealaltã, cu memoriede 64 GB, va costa 900 de dolari. Nutocmai laptopuri bugetare!

S-aa inventat ecranul TV flexibilOamenii de ºtiinþã au dezvãluit un ecranultra-subþire, flexibil, care se poate pliaºi bãga în buzunar. Ecranele flexibile, dedoar un milimetru grosime, pot fifolosite pentru televizoare, computere ºitelefoane sau chiar pentru realizareaunor ziare electronice, ce le vor permitecititorilor sã primeascã zilnic pe acestdispozitiv noi informaþii. Conceptul aparþine celor de la Sonyîmpreunã cu institutul german MaxPlanck, care au declarat cã "ecranele tvrigide sau afiºele cu ale lor imagini sta-tice vor de-veni de do-meniul tre-cutului".

Ecranuleste reali-zat din mo-lecule or-ganice careemit lumi-nã în toatedirecþiile pentru a produce imagine, esteflexibil ºi transparent, foloseºte foartepuþinã energie ºi are un unghi devizualizare aproape nelimitat. Nu arenevoie de luminarea din spate, iar timpulde rãspuns este de zece ori mai rapiddecât la LCD, ceea ce duce la miºcãriultra-fine fãrã înceþoºarea imaginii. Prinfolosirea mai multor straturi, se vorputea realiza ºi efecte 3D.

Vor putea fi create postere cu imaginiîn miºcare sau chiar cutii de cereale pecare vor fi personaje ce vorbesc, precumîn filmele SF.

Cristina FRATU

ªti inþãªti inþã

MÂNCÃTORI

RACOLAÞI

PÂRTII

DECANTAT

ÎNSÃ

LISTÃ!

URS

STA

ARIN

CURTATE

APÃRAÞI

ÎNARMATÃ

ADIIA

MÂNTUI

AUT

ÎN FINE!

CIUTÃ

AVERSÃ

MITA

ANTE

CETINÃ

MÃREÞIILESÃ

TULAI

NINA ELIADE

CARII

TINÃ (reg.)

ÞIÞEI

I-C-S-I-D-A-A - E - I N C O M -P R E H E N S I -BIL-TALION-A S A - C A N I -D E L I C T -H U L U B I - E C -LOVI-TA-UTA-A L O - R E M I -A R C A S -S A L E P -P N E U R I -TIMIDA-T-STI-S A L B AT I C I -U N E - I E S I T-STATIONAR.

Un mecanism minune ce transformã vinul ieftin în ceamai bunã licoare bahicã, îmbogãþitã cu savoarea con-feritã de trecerea anilor, va ajunge pe piaþã în perioadaurmãtoare. Aparatul minu-ne are ºi puterea de a facesã disparã mahmureala dea doua zi, susþine creatorulmecanismului.

Inventatorii susþin cãaparatul poate transformavinul de duzinã, în cel maigustos vin în doar 30 de minute, uitlizând o tehnologieultrasound, de ultimã generaþie. Gadgetul de 500 deeuro învecheºte vinul cu câteva decenii, aproape instan-taneu provocând ciocnirea moleculelor de alcool dininteriorul sticlei de vin.„Dispozitivul funcþioneazã pentru orice tip de alcool

care capatã un gust mult mai bun odatã cu trecereaanilor”, susþine inventatorul Casey Jones. „Aspectul ºibuchetul bãuturii este îmbunãtãþit din cauza schim-bãrilor chimice care au loc. Astfel, alcoolul esteabsorbit mult mai uºor de rinichi, iar mahmureala dedupã este practic eliminatã”, mai spune Casey Jones.Aparatul minune a atras deja atenþia unui faimos lanþhotelier, cu care inventatorul Casey Jones este deocam-datã în negocieri.

Vinul ie f t in devine „Vintage ”,în doar 30 de minute

DE LA LUME ADUNATE...

CARTE PERNÃ

ASERVITÃ

SEMITÃ MÃRÃCINE

UªIER!

ARCA

ETA

TRAUMÃ

TOMAIONESCU

PUSÃASTA

REC

REZOLVAREAINTEGRAMEI

DIN NR. TRECUT

ELENANEAGU

POSTIT!

CATENÃ

Se pare cã dinozaurii zburãtori, pterodactilele, nuerau totuºi teroarea cerurilor preistorice, întrucât,potrivit ultimelor studii, nu puteau sã se înalþe în aer.

O nouã cercetare susþine cã reptilele ajungeau ladimensiunea unui mic avion, fiind astfel mult preagrele pentru a zbura, cu toate cã aveau niºte aripienorme. Problema lor era cã nu puteau bate din aripi

suficient de repede pentrua-ºi menþine corpul imensîn aer. Pterozaurii (termenulgrec pentru ºopârlã zburã-toare) au trãit printre ceilalþidinozauri acum 251-65 demilioane în urmã ºi se cre-

dea cã sunt cele mai mari creaturi zburãtoare care auexistat vreodatã pe pãmânt. Fosilele unui exemplaraveau o anvergurã a aripilor de 15 metri.

Katsufumi Sato, un om de ºtiinþã japonez care acolectat informaþii de la cele mai mari pãsãri alepãmântului, incluzând-o pe cea mai mare, albatrosulcãlãtor, a calculat cã pentru pterodactile era imposibildin punct de vedere fizic sã stea în aer. Profesorul dela Universitatea din Tokyo susþine cã cel mai mareanimal capabil sã zboare fãrã ajutor nu putea sã cân-tãreascã peste 40 kg, dimensiunea unui... labrador.Pãsãrile mari zboarã pe distanþe lungi fãrã sã batã dinaripi, folosindu-se de curenþii de aer. Dar când nu maiexistã vânt sau când acesta bate cu o vitezã constantã,ele trebuie sã batã din aripi, altfel vor fi trase lapãmânt de cãtre rezistenþa aerului ºi de cãtre gravi-taþie. Viteza maximã cu care pãsãrile pot bate dinaripi este limitatã de puterea muºchilor ºi este din ceîn ce mai micã cu cât speciile sunt mai grele ºi au aripimai lungi. O pasãre de 40kg ar fi incredibil de insta-bilã ºi nu ar putea zbura în siguranþã pe vreme urâtã.

Chiar ºi pentru o piatrã, prezenþa de patru miliardede ani a centurii de nefrit Nuvvuagittuq din Canadaeste extrem de îndelungatã. Prin urmare, aceastãpãturã de roci a fost denumitã de oameni "cel maivechi loc cunoscut de pe Pãmânt".

Dupã ºapte ani de studiu, testele au arãtat cã aceastãzonã a planetei are o vechime de 4,28 de miliarde deani, întrecând recordul anterior de 250 de milioane deani. Descoperirea, pe þãrmurile estice ale GolfuluiHudson din nordul Quebec, vine cu noi informaþiireferitoare la formarea Pãmântului. Vârsta estimativãa Pãmântului este de 4,6 miliarde de ani, însã cea maimare parte din suprafaþa originalã a fost zdrobitã ºireciclatã prin miºcãrile gigantelor plãci tectonice.Oamenii de ºtiinþã din America ºi Canada au mãsuratvariaþiile mici din compoziþia elementelor prezente înrocile din Nuvvuagittuq ºi au descoperit cã cele mai

vechi dintre ele erau rocidenumite amphibolite false,adicã depuneri vulcaniceextrem de vechi. Cele maivechi roci cunoscute pânãacum proveneau din zonaAcasta Gneiss din Australiaºi erau în vârstã de 4,03miliarde de ani. Jonathan

O'Neil, de la Universitatea McGill din Montreal, alã-turi de dr Richard Carlson, de la Carnegie Institution-for Science in Washington DC, au fost liderii acestuistudiu. Dr. Carlson a declarat cã aceastã descoperiresugereazã cã continentele s-au format foarte devremeîn istoria Pãmântului, întrucât compoziþia chimicã dela Nuvvuagittuq este precum cea a rocilor vulcanicedin zonele unde se lovesc plãcile tectonice în ziua deazi. “Când m-am întors în aceastã varã ºi am mers peacolo ºtiind cã sunt cele mai vechi roci de pe pãmânt,am simþit cã sunt într-un loc extrem de special”, adeclarat O'Neil. Cristina FRATU

Dinozauri i zburãtori erauprea grei ca sã . . . zboare

Cel mai vechi loc de pe Pãmântare patru mil iarde de ani

Laptop de f i tze º i TV împãturi t

EMUL

USCATE

* Oriunde se munceºte este ºi câºtig,dar oriunde numai se vorbeºte, estelipsã.* Bogãþia este o cununã pentru ceiînþelepþi, dar cei nesocotiþi n-au altce-va decât nebunie.* Un rãspuns blând potoleºte mânia,dar o vorbã asprã aþâþã mânia.* Planurile nu izbutesc când lipseºte oadunare care sã chibzuiascã, darizbutesc când sunt mulþi sfetnici.* Mândria merge înaintea pieirii ºitrufia merge înaintea cãderii.* Cine are o inimã înþeleaptã estenumit priceput, dar dulceaþa buzelormãreºte ºtiinþa.* Omul neastâmpãrat stârneºte certuriºi pârâtorul dezbinã pe cei mai buniprieteni.* O mustrare pãtrunde mai mult peomul priceput, decât o sutã de lovituripe cel nebun.

Selecþie realizatã deCol (r) ªtefan Mitincu

Gânduri în treacãt

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 19 (253) din 15 octombrie 2008Pagina 8

Sfaturi practice

Din cele arãtate de cei de la “curbly.com” ºi„howtodothings.com” aflãm cã, aºa cum se recicleazãhârtia, sticlele de plastic sau metalul, aºa putem refolosiºi zaþul de cafea. Cât zaþ se aruncã în fiecare zi, dacãnumai în America se beau zilnic aproximativ 400 demilioane de ceºti de cafea? Ce-ar fi dacã nu ar maisfârºi la coºul de gunoi sau la chiuvetã ºi ar fi refolosit? Cele mai cunoscute întrebuinþãri sunt cele cosmetice.Femeile care nu-ºi permit creme anticelulitice scumpe,îºi preparã singure un amestec care sã-i vinã de hacpielii cu aspect de coajã de portocalã. Amestecã unsfert de canã de apã fiartã cu un pic de zaþ ºi o lingurãde ulei de mãsline. Aplicã amestecul pe zonele în careapare celulita. Acoperã, apoi, zona cu un plastic pentrucâteva minute. În urmãtoarea etapã curãþã zaþul de pepiele ºi aplicã un duº cu apã cãlduþã. Pentru rezultate ºimai bune, se recomandã repetarea procedurii de douãori pe sãptãmânã.Zaþul face minuni ºi când se masezã pãrul cu el. Îi dãvolum, strãlucire ºi îi intensificã culoarea, mai ales,celui castaniu ºi negru. În plus, previne apariþiamãtreþii. Nu este indicat însã pentru blonde.Un produs de curãþat ieftin. Cum este un pic abraziv,poate curãþa grãsimea de pe vase ºi petele foarte rezis-tente. Este de ajuns sã fie amestecat cu puþinã apã ºiapoi sã se aplice cu un burete pe suprafaþa murdarã. Ceicare locuiesc la casã ºi au ºemineu, pot pune în cenuºãun pic de zaþ umed. Aºa nu vor mai umple încãperile depraf când vor curãþa ºemineul.Colorant. Pus într-o hârtie de filtru sau într-o bucatã denailon ºi înmuiat în douã ceºti de apã fierbinte, timp de10 minute, se pot vopsi de la þesãturi ºi hârtie, pânã laouãle de Paºti (culoarea va fi cafenie).Acoperã ºi zgârieturile sau petele de pe mobilã dacãzaþul este turnat în apã fierbinte, pentru a fi mai lichid.Se poate aplica pe zgârieturile de la mobilã cu unbeþiºor de ureche. Alungã „musafirii” nepoftiþi. Presãrând zaþ pemuºuroaiele de furnici sau în locurile unde apar furnici,acestea nu se vor mai apropia de acele locuri, din cauzamirosului. Se mai zice cã zaþul nu le place nici melcilor.Pentru a scãpa cãþelul de purici se adaugã un pic de zaþîn ºamponul cu care este spãlat. Nu numai cãacþioneazã rapid, dar îi face ºi pãrul mãtãsos.Este o hranã bunã pentru plante. Poate fi folosit îngrãdinã, ca îngrãºãmânt natural, pentru culturile demorcovi ºi ridichi. Înainte de a fi sãdite seminþele, seamestecã cu zaþul de cafea. Recolta va fi îmbelºugatã,iar dãunãtorii vor fugii. Zaþul de cafea este benefic ºipentru tufele de trandafiri, azalee, rododendron ºicamelii. Toate aceste plante apreciazã restul de lacafeaua de dimineaþã.Zaþul se foloseºte ºi în bucãtãrie: fie când se mace-reazã carnea, fie când se eliminã mirosul de mâncare.De asemenea, mirosul de ceapã de pe mâini se poatescoate tot cu zaþ. Nu e nevoie de sãpunuri scumpe. Seusucã zaþul ºi se freacã palmele cu el. Mirosul va dis-pãrea imediat. (P.I.)

Una dintre principalele misiunidesfãºurate de cãtre militarii Batalionului341 Infanterie, de la sosirea în Teatrul deOperaþii din Irak a constat în paza ºiapãrarea podului strategic de peste fluviulEufrat. Lucrarea de artã are rolul de aasigura trecerea peste cel mai mare fluviudin Irak a principalei artere rutiere celeagã capitala þãrii Bagdad de Basra, unuldintre principalele oraºe din sudul Irakuluicare comunicã cu Golful Persic.

În conformitate cu ordinul Brigãzii 4Cavalerie (unitate, la care, pe timpul par-

ticipãrii la „Operaþia Iraqi Freedom”,Batalionul 341 Infanterie este integrat),

începând cu data de 01octombrie a.c., misiunea depazã ºi apãrare a podului afost predatã poliþiei irakiene.Activitatea face parte dinamplul proces de transfer alobiectivelor importante de laForþa Multinaþionalã cãtreForþele irakiene.

Activitatea de predare amisiunii s-a desfãºurat înprezenþa comandantului„Rechinilor albi”, locote-

n e n t - c o l o -nelul doctorV a s i l eVREME ºi ar e p r e z e n -tanþilor poli-þiei irakiene care au prelu-at misiunea ºi, totodatã, le-au mulþumit militarilorromâni pentru modul cumºi-au desfãºurat activitateaîn aceastã zonã.

Un moment deosebit alactivitãþii a fost acelacând, de pe catargul carestrãjuieºte unul dintre

capetele podului, a fost coborât drapelultricolor. Cu mâinile tremurând de emoþie,

echipa de militari constãnþeni, formatã dinplutonier Nicuºor NISTOR, sergentRãzvan NICA, caporali Valentin MUSCúi Dorin SMARANDA au strâns drapelulpe care l-au predat comandantului debatalion. Astfel, ultima strajã a militarilorromâni pe fluviul Eufrat s-a încheiat.

„Rechinii albi” vor continua desfã-ºurarea misiunilor specifice în aria deresponsabilitate, arie a cãrei suprafaþã acrescut de douã ori faþã de cea preluatã laînceputul misiunii.

Ultima s trajã pe EufratCafeaua

10 idei pentru un corpºi o locuinþã strãlucitoare

Cunoaºterea ºi respectarea obiceiurilorºi tradiþiilor populaþiei din aria deresponsabilitate a Batalionului 341 Infan-terie, dislocat în Teatrul de Operaþii dinIrak, constituie o preocupare permanentã acomenzii unitãþii.

Sfârºitul postului Ramadanului estemarcat de sãrbãtoarea „EID AL FITR”, unfestival cu o duratã de trei zile, pe timpulcãruia se obiºnuieºte a se oferi cadouri,majoritatea acestora se dau pentru copii înprima zi a festivalului.

Pentru „Rechinii albi”, în rândul cãro-ra sunt ºi militari care au religia musul-manã, sfârºitul postului ºi începerea festi-valului au însemnat un bun prilej de afelicita populaþia civilã din zonã, dar ºimodul cum ºtiu românii sã facã daruri desãrbãtori, mai ales copiilor.

Activitatea iniþiatã de cãtre doi ofiþeriai batalionului (locotenent-inginerGabriel Stoica ºi locotenent CiprianBerchi) a beneficiat de sprijinul întreguluipersonal. S-au cumpãrat dulciuri, jucãriiºi au fost scrise, pe panouri, mesaje defelicitare în limba irakianã.

Sarcina îndeplinirii acestei misiuni arevenit plutonului comandat de cãtrelocotenentul Dumitru Georgescu, careîmpreunã cu iniþiatorii acþiunii, s-adeplasat la podul „Shat Al Kar” de pestefluviul Eufrat, unde, pe parcursul maimultor ore, au dãruit adulþilor ºi copiilorcare au traversat podul, cadouri pe carele-au însoþit ºi de urãri verbale. Lacapetele podului au fost instalate ºipanouri pe care au fost inscripþionate

mesaje de felicitare adresate localnicilorde militarii români.

Acþiunea constãnþenilor a surprins plã-cut pe cei care au avut ºansa de a traversapodul în acele momente. Pentru copii ºipãrinþii lor, aflaþi în maºini, surpriza a fostºi mai mare. Obiºnuiþi a fi debarcaþi ºisupuºi controalelor, au putut sã vadã cummilitarii români le oferã cadouri ºi leureazã în limba lor Sãrbãtori Fericite.Urare venitã din inima ºi sufletul unuipopor care ºi-a trimis fiii sã ajute la recon-strucþia acestei þãri, greu încercate de urgiarãzboiului.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

D i n s u f l e t e d e r o m â n i

Afganistanul este o þarã muntoasã, în mare parte aridã, situ-atã în centrul ºi sudul Asiei, cu un teritoriu de aproape trei orimai mare decât suprafaþa României. Aflat la intersecþia maimultor civilizaþii indo-europene, Afganistanul a fost pânã însecolul al XVIII-lea o zonã strãbãtutã dintr-o parte în alta depopulaþii ariene nomade, fiind cucerit ºi înglobat succesiv îndiferite imperii, mai mult sau maipuþin efemere (perºi, macedoneni,mongoli, arabi, turci). Spre deose-bire de majoritatea þãrilor modernea cãror istorie este alcãtuitã dinperioade de pace, întrerupte derãzboaie, istoria Afganistanuluireprezintã o nefericitã excepþie. Eaeste, mai ales, o istorie de rãzboaieîntrerupte, pentru puþin timp, deperioade de pace.

Privit ca un paradis oriental,cândva prin anii ’60, Afganistanulera sinonim cu libertatea totalã,emanând un farmec aparte care i-acucerit pe mulþi. O þarã misticã,plinã de splendori ale naturii, oadevãratã grãdinã ca în cele 1001de nopþi. Totul s-a sfârºit însãodatã cu invazia sovieticã, din1979. În ciuda a 20 de ani de rãzboi ºi a unui nemilos regim altalibanilor, afganii nu ºi-au pierdut încã speranþa. Într-o þarãameninþatã de foamete ºi de ravagiile unui rãzboi civil sângeros,oamenii au ajuns sã se obiºnuiascã cu violenþele. Despre afgani,se spune cã sunt prizonierii istoriei, dar noua administraþie sestrãduieºte sã conducã Afganistanul pe o cale corectã. Cert estecã, fãrã un ajutor extern, consistent, Afganistanul se va scufun-da ºi mai mult în abisul sãrãciei, putând redeveni oricând osursã de instabilitate.

Aceasta este scena spre care se va îndrepta Detaºamentul„ANA TRAINING XI”, dupã ceremonialul de plecare din 4

noiembrie, care va avea loc la comandamentul Brigãzii 34Infanterie „Vasile LUPU”. Rolul este prestabilit – instruireamilitarilor Armatei Naþionale Afgane (ANA), în cadrul operaþi-unii ENDURING FREEDOM. Ca locaþie, va fi dispus în zonade responsabilitate stabilitã de cãtre comandantul american,unde va organiza ºi desfãºura pregãtirea militarilor afgani, prin

activitãþi de consiliere,antrenare ºi evaluare.

Aproape 30 de unitãþidin toatã þara au contribuitcu personal la completareastatului detaºamentuluicare, începând cu luna maia acestui an, a urmat unriguros program de instru-ire în vederea executãriimisiunii internaþionale.Domnul locotenent-colo-nel Aurel NEAGU, de la01261 Piteºti, a fost numitcomandant, învestindu-lastfel cu putere de decizie,dar ºi cu responsabilitatepentru cei douã sute ºiceva de oameni din subor-

dine. De curând, a fost evaluatã capacitatea structuralã ºi acþiona-

lã a detaºamentului „ANA TRAINING XI” de cãtre o comisiede la Comandamentul Operaþional Întrunit. Batalionul 495Infanterie, datoritã experienþei acumulate în teatrul de operaþii(ianuarie - august 2007), a fost selecþionat pentru susþinerealogisticã a detaºamentului, pentru introducerea lui în teatru ºipentru ceremonialul de repatriere a celor pe care îi va înlocui.

Dupã aproape cinci luni, în care au fost abordate teme ºiexerciþii specifice misiunilor din TO Afganistan, putem sãspunem cã s-a reuºit creºterea coeziunii de acþiune a

detaºamentului, prin implementarea aspectelor metodice ºitransmiterea cunoºtinþelor ºi deprinderilor de specialitate. Mili-tarii s-au antrenat pe tipuri de misiuni, încredinþate prin mandat,ºi au acþionat în exerciþii tactice pe funcþiuni similare. Au fostexecutate marºuri pe timpul deplasãrilor în raioanele dedesfãºurare a exerciþiilor tactice ºi la poligoanele de tragere,care au depãºit distanþa de 30km, condiþiile impuse astfel fiindapropiate de realitãþile teatrului de operaþii. S-a pus accent pegestionarea incidentelor care pot apãrea pe timpul patrulãrilor,acþiunilor specifice check-point-urilor, ambuscadelor,deplasãrilor pe autovehiculele de teren ºi cu mijloacele dindotare.

Antrenarea detaºamentului „ANA TRAINING XI” a fostcomplexã, împingând la limite rezistenþa fizicã ºi psihicã anaturii umane, dar întreg efortul susþinut nu a avut decât un sin-gur þel – eliminarea tuturor riscurilor din zona de operaþii, riscuripe care numai rãzboiul le pune pe rampa de lansare. Mã referaici la atacuri cu proiectile reactive, cu bombe de aruncãtorasupra bazelor în care sunt dislocaþi militarii români, vehiculecapcanã, explozivi improvizaþi, ambuscade, asasinate, luarea deostatici, rãpiri, atentate sinucigaºe ale insurgenþilor la intrareaîn bazele coaliþiei ºi în zonele aglomerate, infiltrarea insur-genþilor în rândurile militarilor ANA, amplasarea de check-point-uri ilegale pe rute secundare de cãtre insurgenþi, câmpuride mine, elemente de muniþie neexplodate, etc.

În condiþiile în care, în momentul de faþã, se speculeazãideea dupã care rãzboiul din Afganistan va mai dura încã celpuþin 10 ani, fiind totodatã ºi cel mai costisitor rãzboi, existãvoci care susþin ca trupele aliate, mobilizate în teatru sã fiesuplimentate cu cel puþin 10.000 de militari. Aºadar, este impe-rios necesar sã se conºtientizeze la nivel politic, militar ºi nunumai, faptul cã, dacã rãzboiul cu talibanii se eternizeazã, riscãsã devinã comun ºi altora, adicã membrilor coaliþiei, adicãnouã! Din nefericire pentru Afganistan, acest lucru ar însemnareluarea ciclului de conflicte interne ºi o nouã ºansã pierdutãpentru pace.

Cristina FRATU

ÎÎnnttrr -uunn rrããzzbbooii aall nniimmããnnuuii ,,DDeettaaººaammeennttuull „AANNAA TTRRAAIINNIINNGG XXII ” î ii jjooaaccãã ººaannssaa