1

Sectorul agricol în Ucraina

Ucraina (a doua Ńară ca mărime din Europa,

după Rusia) dispune de un potenŃial agricol imens datorită solului fertil şi poziŃiei geografice cheie, care îi conferă acces la Marea Neagră şi la importante pieŃe din UE, Comunitatea Statelor Independente (CSI), Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

După o perioadă de recesiune economică, economia Ucrainei a înregistrat o creştere anuală de peste 7% în perioada 2000 – 2007, evoluŃie alimentată de dinamizarea consumului intern şi a comerŃului. În anul 2006, valoarea comerŃului total a fost echivalentă cu valoarea PIB, situaŃie datorată, în mare parte, preŃurilor ridicate la mărfuri, în special în cazul metalelor, aflate în topul exporturilor (40% din PIB).

Agricultura Ucrainei a parcurs un proces de transformări majore. ProducŃia agricolă, în special la nivelul sectorului animalier, a scăzut în deceniul de după proclamarea independenŃei. Deşi, în ultimii 10 ani, producŃia s-a redresat (mai ales pe segmentul cerealelor), creşterea productivităŃii nu a atins potenŃialul maxim.

În prezent, agricultura are o contribuŃie pozitivă la balanŃa comercială a Ńării. După aderarea la OMC în 2008, a avut loc o deschidere în materie de politică comercială. Sectoarele cu un grad ridicat de protecŃie (mai ales sectorul zahărului şi cel animalier) s-au confruntat cu o concurenŃă mai mare din partea importurilor, iar la export, a avut loc o relaxare a restricŃiilor (în special în cazul cerealelor şi oleaginoaselor), măsuri ce au permis Ucrainei să deŃină un rol important în cadrul pieŃei internaŃionale.

La jumătatea anului 2008, preŃurile ridicate ale produselor alimentare şi energiei au accentuat presiunea inflaŃionistă. Dacă în 2004, balanŃa contului curent înregistra un surplus de 10,6% din PIB, în 2008, s-a consemnat un deficit de 7,2%.

Ucraina a fost afectată considerabil de criza economică globală. Diminuarea cererii globale a condus la scăderea producŃiei industriale şi la o reducere accentuată a preŃurilor în cazul oŃelului. Pentru 2009, se estimase o contracŃie economică de 16%, iar pentru 2010, s-a preconizat o redresare modestă. Potrivit analiştilor, reducerea populaŃiei rămâne un obstacol semnificativ pentru creşterea economică viitoare.

În perioada de tranziŃie venitul real pe locuitor a scăzut de la aproximativ 2000 USD în 1992, la 1100 USD în 1996, urmând ca, în 2007, să revină la nivelul din 1992. Cu toate acestea, venitul real pe locuitor se situează la 1/3 faŃă de Rusia. Costurile aferente hranei deŃineau o pondere însemnată în cheltuielile casnice (57% în 2007, în scădere faŃă de perioada 2000 – 2002, când se ridicau la 63%).

Industria şi serviciile reprezintă principalele motoare ale economiei, contribuind cu peste 90% la GDP în 2007. Conform Băncii Mondiale, importanŃa agriculturii (ca şi a sectorului prelucrător) s-a diminuat, ponderea sectorului agricol s-a restrâns de la 23% (în intervalul 1990-92), la 16%, un deceniu mai târziu şi la doar 8% în 2007, când cumula 17% din forŃa de muncă. Dacă se includ şi industriile din amonte, contribuŃia sectorului agro-alimentar se ridică la aproximativ 20%.

Peste 70% din suprafaŃa Ucrainei reprezintă teren agricol (42 milioane ha). Privatizarea terenurilor aflate în proprietatea statului a început în 1998, în prezent existând aproximativ 11 mil. proprietari de terenuri agricole. Fermele agricole pot fi incluse în 2 categorii: individuale şi holding-uri corporatiste, care au succedat fermelor de stat. Potrivit, OCDE, în Ucraina, există aproximativ 15.000 de societăŃi cu profil agricol, cu o suprafaŃă de 2080 ha. În timp ce, în anul 2004, acestea deŃineau 59% din terenul agricol, în 2006, cumulau 46% şi furnizau 39% din producŃie. O mare parte din producŃie se realizează în fermele individuale de dimensiuni mici, care cuprind ferme familiale şi asociaŃii. Numărul fermelor familiale a crescut în intervalul 1993 – 2005 (de la 14.700 la 46.400), iar suprafaŃa medie s-a extins de la 20 la 90 ha, însumând 11% din suprafaŃă agricolă totală. Totuşi, cea mai mare parte a producŃiei (43% la nivelul anului 2006) este asigurată de asociaŃiile non - comerciale.

2

Politica agricolă a Ucrainei încă se confruntă cu multe provocări: siguranŃa alimentară, competitivitatea pe plan internaŃional şi dezvoltarea zonelor rurale constituie principalele obiective. Cele mai importante instrumente de protecŃie sunt plăŃile pentru producŃie şi subvenŃiile pentru materii prime, cu accent pe suprafeŃele directe şi plăŃile pe animal, direcŃionate în principal către sectorul animalier.

În ceea ce priveşte preŃul, instrumentele de sprijin includ un preŃ minim de achiziŃie pentru grâne, oleaginoase şi animale, achiziŃii directe de stat şi împrumuturi. Alte instrumente ale politicii agricole se referă la concesii la nivelul taxelor, programe de creditare subvenŃionate. În 2007, peste 50% din împrumuturile din agricultură au fost subvenŃionate.

Sprijinul agricol total a atins 2,5% din PIB în perioada 2005-2007, faŃă de numai 1,5%, cu un deceniu în urmă.

În perioada de pre-aderare la OMC (2008), Ucraina a redus semnificativ taxele, începând cu anul 2005. Anterior, taxele la anumite produse agricole erau foarte mari (250-300% - echivalentul ad valorem - la carnea de pasăre, 200-250% la seminŃe de floarea soarelui şi 150% la zahăr).

După aderarea la OMC, taxele consolidate au fost fixate între 0% şi 20%, cu excepŃia zahărului (50%) şi uleiului de floarea soarelui (30%), până în 2010. taxa consolidată medie pentru produsele agricole este de 10,66% şi 4,95% pentru produsele industriale.

În cazul zahărului, Ucraina şi-a păstrat dreptul de a aplica un contingent tarifar pentru zahărul brut. În anul 2009, contingentul tarifar stabilit a fost de 263.000 tone, iar pentru 2010, 267.000 tone, cu o taxă de 2% în cadrul contingentului şi 50% în afara contingentului.

Ucraina a acceptat să nu aplice alte taxe în afara taxelor vamale. Astfel, Ucraina aplică numai taxe ad valorem, cu excepŃia bunurilor care fac obiectul accizelor (vinul, berea).

LicenŃele au fost solicitate atât la import, cât şi la export în cazul produselor stabilite anual de guvern. La export, s-au aplicat restricŃii, sub formă de taxe sau contingente, cu scopul de a tempera inflaŃia preŃurilor la produsele alimentare. În intervalul 2006 – 2008, au fost utilizate contingente la export pentru grâu, orz, porumb şi secară şi în 2008, pentru culturile oleaginoase. Prin urmare, exporturile de cereale au înregistrat un declin considerabil, de la 13,2 mil. tone (2005/06), la 9,6 mil. tone (2006/07) şi numai 3,7 mil. tone (2007/08).

Taxele aplicate de Ucraina la

Anumite produse alimentare începând cu anul 2010

Denumire produs Taxă Produse din carne 10 – 15%

Produse lactate 9 – 10% Grâu* 10%

Orz / Porumb* / Orez 5% Zahăr 50%

SeminŃe de floarea soarelui* 10% Alte oleaginoase 0 – 5%

Ulei de floarea soarelui 30%

Alte uleiuri comestibile 0 – 20% Fructe proaspete 0 – 20%

Legume proaspete 10 – 20% Băuturi spirtoase şi lichioruri 0%

Bere 0,05 euro/l Vin 0,3 – 0,4 euro/l

Şampanie 1,5 euro/l

Tutun 1% * pentru însămânŃare Sursa: Market Access Database, DG TRADE

3

La export, se aplică taxe la oleaginoase, animale vii, piei brute şi piei prelucrate. Aceste taxe urmează să fie eliminate într-un interval de 6 ani. Vor fi suspendate, de asemenea, şi preŃurile minime obligatorii la export.

Structura producŃiei agricole

La nivelul anului 2007, sectorul laptelui a dominat producŃia agricolă, fiind urmat de grâu şi

carnea de vită. Ucraina este cel de-al 2 producător mondial de seminŃe de floarea de soarelui, aflându-se totodată în primii 10 producători mondiali la următoarele produse: cartofi (locul 6), sfeclă de zahăr (locul 7), orz (locul 8).

ProducŃia agricolă totală s-a restrâns cu 40% în perioada 1990 – 2007. În acest interval, a avut loc o relocare a resurselor în funcŃie de avantajele comparative. În timp ce producŃia de cereale a scăzut cu 25%, producŃia animalieră a înregistrat un declin de 50%, concomitent cu reducerea venitului pe locuitor şi a consumului. Potrivit OCDE, ponderea agriculturii în investiŃii s-a micşorat de la 21% în 1990, la 5% în 2002.

În 2009, şeptelul bovinelor era cu 88% mai mic faŃă de prima parte a anilor 90. Dacă în 1998, carnea de vită domina încă piaŃa locală (cu o producŃie de 800.000 tone), în intervalul 1998 – 2008, producŃia de carne de vită marcat o scădere de 47%. FAPRI apreciază că acest trend va continua, urmând să se înregistreze o contracŃie cu 18% a producŃiei în perioada 2009 – 2018.

Şeptelul porcinelor a avut, de asemenea, o evoluŃie descendentă, astfel încât, se situa la 40% din efectivul de la începutul anilor 90. Datorită îmbunătăŃirii productivităŃii în sector, în 2009, producŃia era inferioară cu numai 11% faŃă de 1998, în condiŃiile diminuării cu 35% a efectivului de animale. Pentru perioada următoare, se estimează o creştere a producŃiei cu 8%.

Şi efectivul de păsări s-a redus considerabil în perioada de tranziŃie (-40% în 2001 faŃă de anii 90). Ulterior, producŃia de carne de pasăre s-a redresat. ProducŃia de pui broiler s-a extins semnificativ, devenind cel mai important sector pe piaŃa cărnii în 2009 (690.000 tone), cu o creştere estimată de 20% până în 2018.

Declinul producŃiei d carne a influenŃat negativ şi comerŃul. La începutul anilor 90, carnea de porc şi de pasăre se aflau în topul exporturilor ucrainene. Dacă în 2006, Ucraina încă exporta cantităŃi importante de carne (în special carne de vită), ulterior, a devenit un importator net. Deşi consumul şi importurile au fost afectate de criza economică, pentru perioada de prognoză, se aşteaptă o majorare a importurilor.

Nivelul producŃiei de lapte a coborât cu numai 20% în perioada 1998 – 2008, în pofida restrângerii cu 60% a efectivului de animale. Până în 2018, se preconizează că producŃia se va diminua cu încă 10%. Cu toate acestea, Ucraina este cel de-al 4 exportator mondial de brânză, după Noua Zeelandă, UE şi Australia. Conform previziunilor, exporturile de brânză se vor extinde de la 40.000 tone în 2006, la 90.000 tone în 2018.

SuprafaŃa rezervată culturilor s-a diminuat cu 15% faŃă de 1990, reflectând scăderea substanŃială a culturilor furajere, în paralel cu diminuarea şeptelului animalier. SuprafaŃa rezervată sfeclei de zahăr s-a micşorat cu 75%. SuprafaŃa alocată legumelor şi cartofilor s-a menŃinut constantă, iar culturile de cereale şi oleaginoase s-au extins.

SuprafaŃa cu cereale s-a majorat cu 10% (1,4 mil. ha). O evoluŃie similară s-a înregistrat şi în cazul suprafeŃei cultivate cu floarea soarelui (+150%, ajungând la un record de 4 mil. ha în sezonul 2008/09) şi rapiŃă (de la 54.000 ha în 203, la 1,4 mil. ha în 2008/09).

În anul 2000, producŃia de cereale era cu 1/3 mai mică faŃă de 1992. Recoltele au variat substanŃial de la an la an, atât din cauza suprafeŃelor alocate diferitelor culturi, cât şi a diferenŃelor de productivitate. După nivelul record de 53 mil. tone cereale din sezonul 2008/09, pentru 2009/10 se aşteaptă obŃinerea a 47 mil. tone, iar pentru perioada de prognoză (până în 2018), se estimează o stabilizare a producŃiei.

Ucraina are potenŃial să devină unul din principalii exportatori mondiali de cereale. Grâul se află pe primul loc la export (cu o media anuală a exporturilor de 4,5 mil. tone în perioada 1998 – 2008, în timp ce, în 2008/09 exporturile de grâu s-au ridicat la 9 mil. tone.

4

În 2006/07 Ucraina a devenit cel mai mare exportator mondial de orz, cu un volum al exporturilor de 5 mil. tone. După pierderea supremaŃiei în 2007/08, pentru 2008/09 se preconiza să ajungă din nou liderul exportatorilor. Potrivit FAPRI, în perioada de prognoză, Ucraina urmează să deŃină o pondere de 25-27% în topul exporturilor.

Pe segmentul oleaginoaselor, exporturile au fost influenŃate de politica Ucrainei de dezvoltare a industriei de presare şi de a exporta ulei de floarea soarelui. În 1999 au fost introduse taxe la exportul de seminŃe de floarea soarelui, măsură ce a condus la variaŃii importante ale schimburilor comerciale. În 2003, exporturile au însumat 930.000 tone, însă în următorul an, exporturile s-au situat la un nivel neglijabil. În 2008, Ucraina a exportat 440.000 tone oleaginoase, echivalentul unui procent de 43% în topul exportatorilor. Pentru următoarea perioadă, se apreciază că această pondere se va menŃine la aproximativ 40%.

Măsurile adoptate au contribuit la suplimentarea producŃiei de ulei de floarea soarelui, de la 1,5 mil. tone în 1998, la 2,2 mil. tone în 2008. În condiŃiile în care, consumul intern s-a menŃinut redus, exporturile de ulei de floarea soarelui s-au extins de la 175.000 tone în 1998, la 1,5 mil. tone în 2008 (o recoltă record de 6 mil. tone). Ucraina conduce în topul exportatorilor mondiali de ulei de floarea soarelui, cu peste 40%.

Totodată, Ucraina deŃine supremaŃia mondială la exporturile de rapiŃă. În 2006, exporturile de rapiŃă au cumulat 483.000 tone, iar pentru 2009, se anticipa un nivel record de 2,5 mil. tone. În perioada următoare, exporturile de rapiŃă sunt estimate la 3 mil. tone anual, ceea ce îi va permite Ucrainei să fie al 2-lea exportator mondial, după Canada.

Fluxurile comerciale După 2005, balanŃa comercială a Ucrainei şi-a extins deficitul. Cu toate acestea, Ucraina este

un exportator net de produse agricole, cu un surplus comercial de 4,4 mld. USD în 2008. Ponderea agriculturii în exporturile totale a fost de peste 10% începând cu 2003, atingând un record de 16% în 2008. În acelaşi timp, ponderea agriculturii în totalul importurilor s-a restrâns de la 9%, la 7,5%.

Începând cu 2003, comerŃul a cunoscut o expansiune semnificativă. Exporturile s-au majorat de aproape 4 ori, ajungând la 11 mld. USD în 2008, iar importurile s-au suplimentat de aproximativ 3 ori 86,5 mld. USD în 2008). Exporturi Ucrainei se axează pe mărfuri (34%) şi produse intermediare (39%), în timp ce importurile constau în proporŃie de 65% în produse finite. În 2008, valoarea exporturilor de mărfuri (3,8 mld. USD) a depăşit cu peste 400% nivelul înregistrat în anul anterior (900 mil. USD).

Ucraina se află în primii exportatori mondiali la o serie de produse agricole, deŃinând următoarele ponderi în totalul exporturilor mondiale în 2006/07: 30% din exporturile de floarea soarelui, 15% la orz, 9% la seminŃe de floarea soarelui, 5% la rapiŃă.

UE-27 a devenit principala destinaŃie pentru exporturile de produse agro-alimentare realizate de Ucraina. La nivelul anului 2008, 30% din exporturile Ucrainei erau direcŃionate către UE-27, 17% către Rusia, 16% către alte state CSI (în principal, Belarus şi Moldova). Ponderea livrărilor către Ńările din nordul Africii s-a menŃinut stabilă (8%). łările din Orientul Mijlociu (Turcia mai ales) au preluat 22% din exporturile Ucrainei, valoarea livrărilor către aceste destinaŃii dublându-se în intervalul 2007-08.

În perioada 2006-2008, importurile Ucrainei de produse agricole s-au cifrat la 4,4 mld. USD şi s-au axat mai ales pe produse finite, bunuri intermediare şi mărfuri. Importurile sunt destul de diversificate, astfel încât primele 10 produse importate cumulează mai puŃin de 30% din totalul importurilor. Topul importurilor a fost dominat de tutun neprelucrat, produse alimentare şi pui.

UE şi Rusia se regăsesc şi în topul partenerilor la import. UE este principalul furnizor al Ucrainei (cu o pondere în creştere de la 37% în 2002, la 42% în 2008), urmată de Rusia cu 14%. Pe următoarele poziŃii se situează SUA (7%) şi Brazilia. Statele CSI au furnizat Ucrainei 8% din importuri în 2008.

5

Ucraina - Exporturile de produse agro-alimentare

în perioada 2006 - 2008, mil. USD

1182

796

782

585

335

328

267204 172 143

Ulei de floarea soarelui,neprelucratGrâu

Orz

RapiŃă

Porumb

Ciocolată

Brânză

Turte de ulei

Alt ulei de floarea soarelui

Lapte praf degresat

Ucraina - Importurile de produse agro-alimentare

în perioada 2006 - 2008, mil. USD

214

208

143139

136

114

99

8072 69

Tutun

Produse alimentare

Pui tranşaŃi, congelaŃi

Alt ulei de palmier

Extract cafea

Ulei de palmier, neprelucrat

Banane

Uleiuri / Grăsimi (amestecuri)

Furaje

Carne de porc, proaspătă

ComerŃul Ucrainei cu UE27 Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Ucrainei, existând condiŃiile

necesare pentru menŃinerea acestei poziŃii, având în vedere lansarea în 2008 a negocierilor pentru încheierea unui acord de liber schimb între cele două părŃi.

După 2003, UE a înregistrat un uşor deficit la comerŃul cu Ucraina, care s-a accentuat în ultimii ani, ajungând la aproape 750 mil. USD în 2008. Structura fluxurilor comerciale de produse agricole între Ucraina şi UE este similară cu structura comerŃului Ucrainei cu restul lumii. Exporturile Ucrainei către această destinaŃie reprezintă în principal mărfuri şi produse intermediare, în timp ce, importurile constau mai ales în produse finite.

ComerŃul cu UE s-a extins semnificativ în 2008. În acelaşi an, exporturile au crescut cu 1,5 mld. USD, iar importurile s-au majorat cu 1,1 mld. USD.

Primele 10 produse exportate de Ucraina în Uniunea Europeană cumulează 82% din exporturi (produse din floarea soarelui şi alte oleaginoase, cereale, fructe congelate). UE absoarbe ponderi importante din exporturile realizate de Ucraina pe anumite produse. UE beneficiază de 77% din exporturile Ucrainei de seminŃe de rapiŃă, seminŃe şi ulei de floarea soarelui (49%), turte de ulei (40%), porumb (37%) şi grâu (30%).

6

În ceea ce priveşte importurile realizate de Ucraina din Uniunea Europeană, se constată că UE este un important furnizor, contribuind cu 60% la importurile Ucrainei de produse alimentare şi extracte de cafea, hrană pentru animale (93%), carne de porc (33%), tutun (28%), grăsimi animale şi vegetale (68%) şi carne de pui (47%).

Principalele produse agro-alimentare

exportate de Ucraina în UE27,

în perioada 2006-2008, mil. USD

583

454

238

125

8258 54 47 38 36

Ulei de floarea soarelui,neprelucratRapiŃă

Grâu

Porumb

Turte de porumb

Fructe conglate

Cazeină

SeminŃe de floarea soarelui

Ulei de rapiŃă

Orz

Principalele produse agro-alimentare

importate de Ucraina din UE27,

în perioada 2006-2008, mil. USD

126

84

6661

59

55

46

4235 34

Produse alimentare

Extracte cafea

Preparate pt. hranaanimalelorCarne de porc, peşte

Tutun

Grăsimi,uleiuri/amestecSosuri

SeminŃe de porumb

Pui vii

Pui tranşaŃi, congelaŃi

Impactul crizei economice asupra comerŃului Ucrainei Atât importurile, cât şi exporturile au fost substanŃiale în trim. III 2008. În trim. IV 2008,

exporturile au scăzut, iar acest trend s-a menŃinut şi în trim. I 2009, când au reprezentat numai 50% din nivelul înregistrat în trimestrul anterior. În trim. III şi IV 2009, exporturile au marcat o creştere uşoară. În primele 9 luni din 2009, valoarea exporturilor totale a fost inferioară cu 15% în raport cu aceeaşi perioadă a anului 2008, dar cu 50% mai mare faŃă de perioada similară din 2007.

Impactul crizei mondiale a fost mai sever asupra importurilor. În trim. III 2008 şi trim. I 2009, importurile au avut un parcurs descendent, ulterior (în trim. II şi III 2009) s-au menŃinut constante. În primele 9 luni din 2009, exporturile totale s-au restrâns valoric cu 27% comparativ cu perioada similară din 2008, fiind totuşi cu 25% superioare faŃă de aceeaşi perioadă din 2007.

Importurile de produse agricole din UE s-au diminuat cu 25% în trim IV 2008, înregistrându-se scădere la toate categoriile de produse. În trim. I 2009, importurile de produse finite se situau la

7

aproximativ 60% faŃă de trimestrul precedent. În trim. II şi III 2009 importurile s-au redresat la toate categoriile de produse, indicând sfârşitul posibil al recesiunii. Importurile Ucrainei din UE în primele 9 luni din 2009 s-au micşorat cu 30% faŃă de primele 9 luni din 2008, deşi s-au situat totuşi cu 1/3 peste nivelul atins în 2007 (importurile de produse finite au fost cu 50% mai mari comparativ cu 2007). Sursa: European Commission, Directorate-General for Agriculture and Rural Development

-, Centrul Român pentru Promovarea ComerŃului şi InvestiŃiilor Străine (CRPCIS)