txtttIIILE F0[tl All/tALI tI A[,1 il ,,LENE!8"

ANNA BIKOVA

Tiaducere din limba rusI de

Antoaneta Olteanu

Editura Paralela 45

CUPRINS

Introducere... ..........'.....'.1 I

PARTEA iNtU $i totugi, cum si'l faci pe copil d se dezrche'

,Sapi, iepuragule, sapi!".........'.. ............"""""15

Cea mai obignuiti plimbare educativi ............17

Prima enciclopedie...........'. -.-.-...22

Cum si alegi o gcoali formativi...... """"""""26Cand piringii sunt mai buni decAt o $coali formadvi --.-.. --.-..................32

Al doilea copil.............. ........'.....35

invigare sau dezvoltare .......'.......38

GAndirea sistemici.'...'. ..............43

Cele mai importante principii de dezvolare a gindirii sistemice....... .......48

Cele mai importante principii de gandtuii creative........' ..'..'....'..'...'.51

PARTEA A DOUA" De la uau la doi .riDe unde vin copiii inteligen9i..... ....................59

Jocuri cu batistu1a.......' .............61

Copilul meu nu vorbegte ...........63

Cum si-l ajuli si vorbeascl...... ...'...........'.......66

Vorbire cu vArfurile degetelor....... ........"""""'72

Nu sunt pur 9i simplu povqti........'. ...........""74

Si introducem partea vizuali ..............'...........78

Intelectul nu inseamni doar nigte Iitere............. ..........'....'..81

De ce e a;a de important si ba1i in oali .........86

,,Nu vfea si modeleze cu mine" ......................89

Introducere pe tema juciriilor sortatoare ........93

Cum ne motivim penffu a lucra cu copilul? .......................97

De ce sll lnvigim pe copil si cadi? .............101

PARTEA A TREIA" De la trei la patru ani

lnil$mea SaJocul........ ........;...109

Dupi trei nu € terziu.... ...........114

Ii place copilului si lnveEe? ......118

,,Cu mine nu s-au jucat piringii...".................. ...................120

Ce facem cu emoliile copiilor?........ ...........,..123

Pisicopedagogia................... .....127

De ce si-l invigim pe copil si deseneze?.. ....,132

Dezvoltarea crea;iei. Lucrul cel mai important: nuJ deranja1it...............138

La crea$a copilului lucrul cel mai important nu e rezultatul,

ci procesul.... ........................140

Cir;ile de colorat distrug creativitarea? ,..,..,..142

Creagia copilului gi granilele permise .,..,.......146

Potengialul formativ al apei........... ................i50

$i ce a crescut?.................. .,..,,.154

Despre importanga comunicirii. Experimentul cu ma2irea............,,...,,..157

Antrenarea obginerii scopului penrru un copil de patru ani....................159

Cum ia geografia prAnzul cu noi........... ...,...,162

PARIEAA PATRA" De la cinci la gase ani

Frunzele toamnei ca resursi formativi ..........167

Un dugudot plus un dugudot........ ...............172

Matematica noastri. Ce cauti aici pisicile? ................,..,.,,.176

Viteza de mAncare a unui biscuit .............,..,179

Ctnd infecgiile respiratorii virale acute nu ne deranjeali........................182

Jocuri formative cu un caiet.... .........'............185

Terariul .,............,192

Despre folosirea lucrului manual Pentru dezvoltarea gtndirii .................196

Visele ca impuls al dezvoltirii. .....'..'...'.........199

Caloriile gi dezvoltarea prin intermediul senzagiei de foame....................204

ln loc de lnctreiere. Ce trebuie si gtie copi1u1..................... .........213

?artea tr*6i

$r r0TU$1,I 1ar

CUM SA.L FAC! PE COPIL

SA SE DEZVOLTE

,,SAPI, TEPURA$ULE, SAPA!"

educativ

# undeslgise$titimpentrueduca!ierr animalepeunf ondverde;iuneiinepeasfaltulcenugiu

Odati, pe terenul de joaci, pe cind mi plimbam cu copilul meu,

am fost martori la discugia dintre doui mame. Sti.teau la vreo doi pagi de

mine, iar copiii lor scormoniseri aproape pini la fund nisipul ce rimise-se din iarni cu nigte lopitele de plastic, alituri de fiul meu. O maml i se

plAngea celeilalte de lipsa catastrofah de timp pentru a se ocupa de copil,

iar cealalti didea din cap aprobator.

-- Spilat gi flcut mincare, uite, 9i ziua a trecut, ofta trist prima

mami, iar mai apoi s-a lntors spre copilul ei, pentru a-gi marca prezente.

Sapi, iepuragule, sapi! $i a revenit la discutia cu prietena: Vine vara gi iar

n-o si fie timp pentru lecaii...

- Pii ce lecgii vara? Mai bine s5. se joace mai mult afari. Micar e un

folos pentru sinitate, a zis a doua mami dAnd din cap.

- Uite, la toamn5. a mea o si se duci la gridinigl, acolo o s-o lnveEe.

La gridinigi pedagogii hrcreazl. cu copiii dupl programi.

- Noi nu ne ducem la gridinigi. O si. caut pentru al meu o gcoall

formativi.

- Ei, bine, daci ai ceva, pogi gi mai tArziu si formezi. Sapi, iepuragule,

sapi!

,Iepurasul" incepuse si se uite la un cAine ce stitea culcat pe o insuligi

de asfalt uscat. Cainele era toropit de soarele primiviratic, stitea lntins cu

16 Exerciliile formative ale mamei ,,lene9e"

botul pe labe gi, cu o privire lenegl, se uita la vrlbiile obraznice care luau

firimituri de piine de sub botul lui' $i mamele continuau si discute.

- fJisg, am cumpirat nigte plange dupi nu gtiu ce sistem, am uitat

cum ii zice. Pe plange sunt tot felul de animale gi pisiri. Se deosebegte cu-

loarea fondului, de aceea e clar imediat care din ce grupi este. Animalele

sunt pe fond verde, iar pisirile, pe albastru. Numai ci, din nou' m-am

lovit de lipsa de timp. Doar trebuie si ai timp si te aqezi, sI intinzi toa-

te plangele astea ii si-i explici tot. $i toati ziua e a;a alergituri, gtii 9i tu.

Sapi, iepuragule, sapi!

,,Iepuragul", cAnd a auzit lndemnul mamei, a abandonat observa-

rea ciinelui qi a vribiilor care, firi si gini conr de logica plangelor, lgi du-

ceau viaga pe asfaltul cenugiu apirut de sub zipadi, gi a continuat si sape.

Lopigica de plastic viu colorati se cufunda in groapi, luAnd nisip. Nu era

mult nisip. Dupl ce a ajuns la asfalt, fetiEa s-a aPucat si faci o noui groa-

pi, flri si plece din acel loc. in jurul ei erau deja patru gropi.

Llite, Liugocika'a vaciNlor'*le deia ce

ef+e caPiBara'Dar Mi?e^ka ^u""

Kl;t:fii::3,"itie' L" ^:r1,',9

oo,.\

$i totugi, cum sd-l faci pe copil si se dezvolte 17

Interesant, gtia oare ,iepuragul" ci ln jurul ei sunt chiar patru gropi?

Care dintre ele e mai adinci, mai lati, mai mare? Ce culoare are lopigica

ei? Ce culoare are giletuga? Ce culoare are giletuga biiegelului care se joa-

ci alituri? A cui giletugi e mai mare? Cum il cheami pe biiatul de alituri?

Dar pe cel care sapi mai incolo? CAEi ani are? Care dintre ei e mai mare?

Al cui e ciinele? De ce pisirile li iau piinea? Oare gtie el ci pislrelele astea

iugi, glligioase, se numesc,vribii", iar cele mai mari,porumbei"? Ce mul-

te lucruri i-ar fi putut povesti mama! Dar mama, ln timpul plimblrii, lipovestefte unei alte mame ci nu are niciodati timp sI se ocupe de copil gi

mereu e aprobati de ceilalgi. ,Sapi, iepuragule, sapi!" Mamasebazeaz|pe

gridinigi - ,,acolo sunt pedagogi" -, iQI tanti o sfltuiegte pe mama la ce

gcoali de formare timpurie a copilului e mai bine si fie dus acesta din pri-

mele zile de toamni. $i pAni atunci mai e o vari intreagi..

Vara, totugi, nu e un motiv de a amina formarea copilului pAni la

toamni. Mai ales ci, pentru formare, nu e nevoie deloc de manuale spe-

ciale, de metodici speciale, de clase dotate special gi de pedagogi pregitigi

special penffu dezvoltarea copilului: pot fi mama, tata, bunica sau doica.

$i atunci orice plimbare poate oferi destule prilejuri de formare. E sufici-

enti prezenga unui adult interesat.

cEA MAt OBI$NUITA PUMBARE EDUCATNI

eusorsieduci

# itentiacopitului

" delamotoricasimpliadezvoltiriip6niladezvoltarealogiciipe-margineauneibilli

Unu, doi, trei, pdffu,

O sd mergem iar k tcatnt!

Chiar,,unu", 9i nu ,,un', a$a cum se obignuiegte in numiritori. Pentru

ci e corect ,,unu'.

18 Exerciliile formative ale mamei ,,lenege"

**!&

Eu gi fiul meu numirim impreuni treptele cind urcim sau coborim

scirile. $i, pentru ci locuim la etajul trei, la o coborire (gi la o urcare) nu-

mirim de gase ori pAni la noul. De fiecare dati ne minunim veseli cAnd

ajungem la capitul urmitorului palier: ,,Ca si vezi, iar noui trepte! Peste

tot sunt noui! Peste tot sunt noui!" $i tragem concluzia cI pe fiecare scarl

e acelagi numir de trepte, e aceeagi cifri.Si numeri pAni la noui la doi ani? E ugor! Daci este ceva vesel,

atunci nu e greu deloc, dimpotrivi, e pasionant. Ca in capul copilu-

lui numiritoarea si nu fie legati numai de trepte, se poate numira ori-

ce intXlnigi la plimbare: conuri de brad, pietricele, begigoare, chiar gi

giletugele de Ia groapa cu nisip. $i putegi si numiragi nu numai pini lanoui. $i mai putegi aranja comorile pe care le glsigi pe drum, dupi di-mensiuni: de la cel mai mare con la cel mai mic, de la cel mai lung big

la cel mai scurt. Ca si-i formagi copilului noliunea de dimensiune nu

avegi nevoie de manuale . La ce vi trebuie? Peste tot sunt atetea lucruri

care pot fi atinse, mutate dintr-un loc in altul, puse unul lingi altul,

adici comparate prin experiengi!

Cunoagterea prin experienga senzitivi este cea mai corectl aborda-

re pentru dezvoltarea copilului la orice vArsti. Pentru asta mama (bunica,

doica) trebuie doar si fie conectati emogional la ceea ce se intimpli gi siurmireasci interesul copilului.

Copilul nu manifesti interes pentru activitl;ile formatoare? Un biiegel

agitat categoric nu doregte si stea la masi gi sI se uite pe cartea pe care i-o

arati mama? Este normal. Biiatul e pasionat de biltoace? $i asta e normal.

Dimpotrivi., ar fi anormal dacl ;i-ar manifesta deplina indiferengi fagi

de bilgi.Daci vid cI energia copilului meu e orientatl spre o balti, inseamni

ci vom examina amindoi balta. Si misurim cu un bIE adAncimea ei. SImisurim cu pagii ligimea ei. Si aruncim in balti pietre gi si rAdem in ho-

hote cind vedem stropii care sar in toate pirgile.

'Ot O gaHtr!

$i totu;i, cum s5-l faci pe copil sd se dezvolte 19

Draaa! lar ealtaasta... Las5, cE

nu tu o s6-lspeli duPE

aia!

$i mai bigim in api diferite obiecte pe care le gisim, ca si vedem

daci plutesc sau nu. Un dop de la o sticli va pluti sau se va scufunda? Dar

cum se va comporta in api o agchie dc lcmn?

Din bonul de la bancomat descopcrit lntlmplitor in buzunar fac un

mic vaporag. Asta ia cel pugin doulzeci de minute Pe care le petrecem llngibalti. Douizeci de minute intregi? Ce pogi si faci cu un vaPorat de hirtie in

atita timp? PIi uite ce. SIJ pui pe api. Si rccigi cu voce tare versuri despre

vaporage, dedicAnduJe unor cilitori curajogi - asta inseamni dezvoltarea

vorbirii. Vai, dar la noi vapoarele merg flri comandi la bord!Nu e o pro-

blemi, un con de pin va fi transformat lntr-un detagament de marinari -asta e dezvoltarea fanteziei. Ctlpilul pune cu griji tn vaPorag fiecare ac de

brad, rAnd pe rind, ginlndu-l cu doui degete - asta inseamni dezvoltarea

/\

\_

'qR,

$i nai bdgdm in apd

dferite obiecte pecare le gisirn, cA sd

uedem dacd plutesc

s*u na. Un dop de lao sticld ua pluti sau

se aa scufunda? DarcuTn se ud cornPorta

in apd o a;chie de

lemn?

20 Exerciliile formative ale mamei ,,lenege"

funcgiilor motorii mai pugin importante. Acum si numirim membrii echi-

pei de marinari curajogi - dezvoltarea deprinderilor de numirare. O sisuflIm asupra vaporagului, imitind un vlnt ln rafale - gimnastici articu-

latorie, dezvoltarea aparatului vorbirii. $i mai recitim de vreo doui ori ver-

suri despre yapor - dezvoltarea memoriei. Din ce si mai facem un vaporag?

Descoperim sub o banci un ambalaj de la ciocolati * dezvoltarea spiritului

de observa$e gi, in acelagi timp, gi dezvoltarea logicii prin stabilirea relagiilor

cauzL-efect: ambalajul este tot hlrtie, ca gi bonul, prin urmare putem face

din el un vapora$ minunat.

$i uite, pe marea noastri, adici pe suprafaga bi\ii de lingi care acum

copilul nu mai poate fi luat, apare o mare corabie de piragi. Firesc, incepe o

bitilie navali. Sarcina noastrl este si apirimde piragi vaporagul cu cilitorii-ace de brad gi

lncepem si aruncim cu mici pietricele ln bal-

ti, ochind in vasul pirajilor - dezvoltarea pre-

ciziei. Apoi, cu ajutorul unui begigor, scoatem

ambele vaporage din api gi le punem la uscat

sub soarele strilucitor de primivari, pe bancI.

O si ne ducem dupi un timp 9i o si vedem ce

s-a schimbat. Este studierea proprietigilor apei.

Uite cAt de educativi este o balti. Uite

cit de educativi"este o plimbare. Timpul acor-

dat special pentru activitigile educative - zero.

Mijloace alocate special din bugetul familiei

pentru achizigionarea unor manuale de educagie - zero. Aga cum vedeji, ne-am

descurcat cu mijloacele pe care le-am avut la indemAni, Resursele care au fost

folosite sunt fantezia adultului qi doringa lui de a urmiri interesul copilului.

insi ar putea fi gi altfel: ,,Vai, nu se poate! Nu te biga in balti!" (Am

o ipotezi: daci nu te joci pe slturate in bl\i la doi ani, copilul oricum va

cipita experienga neprimiti atunci mai tArziu, si spunem pe la zece ani.

Asta inseamni ci la zece a;ni nu va avea niciun chef de manuale daci va

rata experimentul important de interacgiune cu bilgile.)

+__*

22 Exercitiile formative ale mamei ,,lenege"

PRIMA ENCICTOPEDIE

II euSorsieduci# juciriieducative

Moda de dezvoltare timpurie stimuleazi piaga si ofere produse tot mai

noi pentru satisfacerea nevoilor piringilor. Chiar aga: a nevoilor piringilor,nu a nevoilor copiilor. Piringii au nevoia de a-9i reduce nelinistea: ,,Oareinyestim suficient in dezvoltarea copilului nostru? Oare o facem la timp?

Oare nu am intArziat cu cumpirarea de enciclopedii?"

La copiii mici nu existS. nicio nevoie de enciclopedie. Ei preferi si pri-measci toati informagia necesari. printr-o comunicare activi, in urma unorexperimente senzoriale.

*rk*

Adesea mi duc in librlrii si de fiecare dati trec qi prin raionul de ma-

teriale formative pentru copii mici. Pur 9i simplu din curiozitate. Cite lu-cruri ,,formative" nu au fost inventate, pentru a stimula interesul cumpi-ritorilor!? Multe dintre cele care sunt oferite pirinEilor nu au nicio legiturlcu educagia. De exemplu, amvizut o enciclopedie ciudati pentru cei mici.Am deschis-o la lntimplare gi am rimas uimiti. Nu mai gin minte primulgind care mi-a trecut prin cap. Fie ,,ce utor se fac banii cu aga ceva", fie

,,oare cumpS"ri cineva aga ceva?" Pe o pagini de format A4 eru imaginea

unei urechi omenesti. La propriu: o ureche, separar de restul, pe o paginiintreagi. $i scria: ,,lJ-re-che". Iar pe pagina vecini o reprezentare analogi aunui nas uman din profil. $i scria jos ,,Nas", ca si nu se confunde. Virstarecomandatl a cititorilor enciclopediei: 1 an.

Cine a inventat asta gi de ce? Un copil de un an nu trebuie sI cunoas-

ci lumea din cirli gi si citeasci (cu ajutorul piringilor) denumirile. El tre-

buie si f".l .r'r.rog.int5" cu pirgile corpului atingindu-se pe sine gi pe cei

apropiagi: si se scobeasci ln propriul nas, s5.-l apuce de nas pe tati sau chiar

si-l muEte de nas, siJ tragi de urechi.

$i totugi, cum si-l faci pe copil si se dezvolte 23

Prin experienga senzoriali, bazindu-se pe vedere qi pipiit, trebuie si

giseasci aseminiri gi deosebiri. ,$i mama are

nas. Dar e mai mare ca al meu. Iar nasul lui

tata e mai mare decAt al mamei. $i tata mai

are gi urechi. il trag tare pe tata de urechi, o- ' loare. Iar daci imi aco-sa rnceaPa sa glPe ca-r (

pir urechile cu miinile se intimpli ceva cu

vocea mamei." Iati ce inseamni cunoatterea

lumii, iati ce are leglturi cu dezvoltarea, este

o experiengi nepreguiti ;i, in acelagi timp,

gratuiti.

Arn o mare dozd. de

scepticismfald de

totfelul de jucdrii,,formatiue". Pentru

cd inyeleg cd marea

lor majoritate nu

sunt forrnatiuedeloc.

Mi;enta,ia arald -unde e nasul

f.natnei?

Sunt un pedarior{ de. doi Bani...Su t o rnarh5

proasttr. U^desu t tsisauitii

^o+tri?

e

24 Exerciliile formative ale mamei ,,lenege"

Am o mare dozi de scepticism fagi de tot felul de jucirii ,,forma-

tiye". Pentru ci ingeleg ci marea lor majoritate nu sunt formative deloc.

Mai bine zis, nu aga. DacI e sI formulim corect mesajul pentru pirin;i,atunci nu rebuie sI spunem ,jucirie formativl', ci ,jucirie care dispune

de potengial formativ". Totugi, nu juciria te formeazi, ci comunicarea cu

adu\ii. Sunt foarte putine jucirii care pot si dezvolte ceva la copil singu-

re, firi. interacgiunea cu adulgii. $i asta e bine. E bine cind copiii gi adulgii

comunici. E bine ci nu pogi si te descurci flrl comunicarea asta pentru o

dezvoltare completl a copilului.

E gi mai bine daci adulgii ingeleg asta. O giletugi obignuiti de plas-

tic ai o lopigici pot deveni extrem de formative in miinile unui adult

care, cu ajutorul lor, ii va arita copilului diverse experimente folosind

apa, nisipul, pimAntul sau zipada. Ce se va lntimpla cu nisipul dacl va

fi turnat intr-o glletugi cu api? Dar ce se va lntAmpla cu zipada daciva fi pusl lntr-o giletugi cu api? Se dovedegte ci,zlpada nu schimbiculoarea apei. Nici pietrele nu schimbi culoarea apei. Dar uite, pimin-tul o schimbi. De ce?

Potengialul formativ al juciriei depinde direct de potengialul forma-

tiv al adultului in mAinile ciruia nimeregte acea jucirie. $i de ce depinde

potenfialul formativ al adultului? De prezenga unei gAndiri creatoare, de

capacitate de a gisi informagia necesarl, de cunogtin;ele de bazi in gene-

ral qi de cunogtingele primare din domeniul psihologiei copilului ln special.

Asta e tot. E suficient. Valoarea diverselor gcoli de dezvoltare timpu-rie o vid numai in a-i ajuta pe adulgi si-gi dezvolte acest potengial. Scopul

unei gcoli corecte ar trebui si fie, probabil, acesta: ,,Privigi, e foarte ugor sieducagi un copil. $i voi vegi reugi. incercati singuri. Putegi si imaginagi ;ivoi ceva aseminitor qi si facegi acasi."

rff:nr4ftW

'b"ffig