Turiţa
4
Turiţa-mare (Agrimonia eupatoria) Turiţa mare se mai numeşte asprişoară, boitoreană, buruiană-de- fri gur i, can ipo al ă, coada-racului, co rnăţ el, dumbravnică , lip ici, mă tcuţ ă, sca i şo r, turiţă. Prin turiţa-mare avem la dispozitie o plantă medicinală magnifică, numită în germană ,,regele tuturor plantelor". Ea creşte în locuri însorite, uscate, pe margini de drumuri, câmpuri şi păduri, pe povărnişuri , dealuri şi pante, în lumini şuri şi printre ruine. Florile mici, ga lbene alc ă tuiesc, ca ş i la lumân ă ric ă , o inflorescenţă în formă de ciorchine lung. Întreaga plantă este acoperită cu peri moi, frunzele mari pot atinge o lungime de 10 centimetri şi sunt penate. Planta ajunge pâna la o înălţime de 80 centimetri şi aparţine aceleiaşi familii ca şi creţ i şoara. Tu ri ţ a-mare es te culeasă în timpul înfloririi, între lunile iunie şi august. Istoria acestei pl an te medicinale da teaz ă, ca şi la multe al tele, din trecutul înd epă rtat. Era cunoscută înc ă de pe vr emea vechilor egipteni. Turiţa-mare posedă un puternic efect curativ pentru toate inflamatiile gâtului şi ale gurii ; deci la ea ar trebui sa ne gindim în caz de angină, faringită, stomatită ulceroasă sau alte inflamaţii ale mucoasei bucale. Oamenii car e, dat orită pro fesiunii, vorbesc sau cântă mult ar trebui sa facă, preventiv, în fiecare zi gargară cu ceai de turiţă-mare. Frunzele au un efect excelent in anemie, răni, reumatism lumbago, tul bur ari dig estive, ciroza hep atica, în scă der ea activităţii hepatice, precum şi în bolile splenice (de splină). Se pot bea zilnic până la 2 ceşti cu ceai. Fiecare ar trebui să-şi dea ostenea la să facă o dată sau de doua ori pe an o baie cu adaos de infuzi e de turi ţă- mare. Turita-mare este una dintre plantele noas tre medi cinale cele mai bune, datorită efectului său astringent şi a componentelor curative. Dr. Schi erb aum sp une: ,,Câte 1 ce aşc ă cu ceai de 3 or i pe zi vind ecă emfizemul pulmonar, cordul măr it, dilatarea stomacului şi a int est inelor, apoi bolile renale şi vezicale, dacă remediul este folosit un timp mai îndelungat." Alifia de turi ţă- mare se recomand ă că lduros în varice şi ul ceratiile ga mbei si se int rebuinteaza asemana tor ali fie i de filimica. În bolile hep atice se folos eşt e un amestec de ceaiuri de plante, astfel: 100 grame de tur i ţă -mare, 100 grame de drăgăică şi 100 grame de vinariţă (numită şi mama-pădurii). Se bea zilnic dimineaţa, pe stomacul gol, câte 1 ceaşcă, iar în restul zilei se beau 2 ceşti, încetul cu încetul. Mod de folosire: Prepararea ceaiului: Se foloseşte 1 linguriţă de plante la 1/4 litru de apă, se opăreşte şi se lasă să stea puţin.
Transcript of Turiţa
5/15/2018 Turiţa - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turita 1/4
Turiţa-mare (Agrimonia eupatoria)
Turiţa mare se mai numeşte asprişoară, boitoreană, buruiană-de-friguri, canipoală, coada-racului, cornăţel, dumbravnică, lipici, mătcuţă, scaişor,turiţă. Prin turiţa-mare avem la dispozitie o plantă medicinală magnifică, numită îngermană ,,regele tuturor plantelor". Ea creşte în locuri însorite, uscate, pe margini dedrumuri, câmpuri şi păduri, pe povărnişuri
, dealuri şi pante, în luminişuri şi printre ruine. Florilemici, galbene alcătuiesc, ca şi la lumânărică, oinflorescenţă în formă de ciorchine lung. Întreaga plantă
este acoperită cu peri moi, frunzele mari pot atinge olungime de 10 centimetri şi sunt penate. Planta ajungepâna la o înălţime de 80 centimetri şi aparţine aceleiaşifamilii ca şi creţişoara. Turiţa-mare este culeasă întimpul înfloririi, între lunile iunie şi august. Istoria acesteiplante medicinale datează, ca şi la multe altele, dintrecutul îndepărtat. Era cunoscută încă de pe vremeavechilor egipteni. Turiţa-mare posedă un puternic efectcurativ pentru toate inflamatiile gâtului şi ale gurii;deci la ea ar trebui sa ne gindim în caz de angină,faringită, stomatită ulceroasă sau alte inflamaţii alemucoasei bucale. Oamenii care, datorită profesiunii,vorbesc sau cântă mult ar trebui sa facă, preventiv, înfiecare zi gargară cu ceai de turiţă-mare. Frunzele au unefect excelent in anemie, răni, reumatism lumbago,tulburari digestive, ciroza hepatica, în scădereaactivităţii hepatice, precum şi în bolile splenice (desplină). Se pot bea zilnic până la 2 ceşti cu ceai. Fiecarear trebui să-şi dea osteneala să facă o dată sau de douaori pe an o baie cu adaos de infuzie de turiţă-mare.Turita-mare este una dintre plantele noastre medicinalecele mai bune, datorită efectului său astringent şi a componentelor curative. Dr.Schierbaum spune: ,,Câte 1 ceaşcă cu ceai de 3 ori pe zi vindecă emfizemulpulmonar, cordul mărit, dilatarea stomacului şi a intestinelor, apoi bolilerenale şi vezicale, dacă remediul este folosit un timp mai îndelungat." Alifia de
turiţă-mare se recomandă călduros în varice şi ulceratiile gambei si seintrebuinteaza asemanator alifiei de filimica. În bolile hepatice se foloseşte unamestec de ceaiuri de plante, astfel: 100 grame de turiţă-mare, 100 grame dedrăgăică şi 100 grame de vinariţă (numită şi mama-pădurii). Se bea zilnic dimineaţa,pe stomacul gol, câte 1 ceaşcă, iar în restul zilei se beau 2 ceşti, încetul cu încetul.
Mod de folosire: Prepararea ceaiului: Se foloseşte 1 linguriţă de plante la 1/4 litru de apă, se opăreşteşi se lasă să stea puţin.
5/15/2018 Turiţa - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turita 2/4
Baie de plante: 200 grame de plante pentru 1 baie completă. Amestec de ceaiuri contra bolilor hepatice: Turiţa-mare, drăgaica şi vinariţa suntamestecate în părţi egale. Se foloseşte 1 linguriţă (cu vârf) la 1/4 litru de apă, seopăreste şi se lasă să stea puţin.Prepararea alifiei: 2 mâini pline de frunze, flori şi tulpini tăiate mărunt la 250 grame
de untura de porc.
Turița mare
Agrimonia eupatoria L.
Turi mare ;ţă Fr. : Aigremoine ; G. :Echler Ackermmenig ; M. : Patikaparlofu ; R. : Repeinicek aptecinîi.
Caractere de recunoaştere : Planta:Specie ierboas peren , erect , p roas , înalt de 30-ă ă ă ă ă ă100 cm, neramificat sau ramificat numai spre vîrf ;ă ă partea subteran : rizom scurt de 2-5 cm cu r d ciniă ă ă filamentoase destul de rare ; tulpina aerian : rigid ,ă ă foarte p roas , internodurile din ce în ce mai alungiteă ă spre vîrf ; frunze : dispuse altern pe tulpin ,ă imparipenate, cu foliole sesile mari, alternînd cu altele
mult mai mici, toate din ate pe margine, de culoareţ verde-închis pe fa a superioar şi verde-cenuşie pe ceaţ ă inferioar , datorit p rozit ii, cele dinspre baz lungiă ă ă ăţ ă pîn la 16 cm, sc zînd treptat spre vîrf ; flori : pe tipul 5,ă ă dispuse în raceme alungite de 10-30 cm scurtpedicelate, de cca. 1 cm în diametru, receptaculul cu 10brazde, petale galbene, se deschid de la baz spre vîrf ;ă fructe : 2 nucule care r mîn în receptacul, avînd înă partea de sus numeroşi ghimpi rigizi cu vîrf îndrugat.
turita mare,Agrimonia eupatoria L.
turita mare,Agrimonia eupatoria L.
turita mare,Agrimonia eupatoria L.
turita mare,Agrimonia eupatoria L.
5/15/2018 Turiţa - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turita 3/4
turita mareturita mare
turita mareturita mare
Înflorire : VI-XI.
Materia prim :ă Herba Agrimoniae - tulpini obtuzcostate sau rotunde cu diametrul de max. 4 mm, simplesau ramificate spre vîrf, moi, p roase, îndesuit foliate.ă
Frunze de 8-16 cm, late de 4-8 cm, cu 5-9 foliole mari între care sînt adesea 6-10 foliole mici. Foliolele sîntsesile, eliptice sau ovate, cu 6-13 din i, dispers p roaseţ ă sau cenuşiu pubescent-tomentoase, uneori cu glande pepartea inferioar . Inflorescenă ța pînă la 30 cm lungime.Sepale ovat triunghiulare, petale obovate de culoaregalben . Miros slab, gust am rui, astringent.ă ă
Ecologie şi r spîndire turiă ță mare:
Creşte mai ales în locuri semiumbrite cu umiditate mare,din zona de cîmpie pîn în cea montan (la cca. 1000ă ă m), in luminişuri şi margini de p duri, tuf rişuri, marginiă ă de drumuri, livezi, pajişti.
Mai r spîndit in Transilvania şi Banat (jude ele Braşov,ă ă ţ Caraş-Severin, Harghita, Hunedoara, Maramureş, S laj,ă Sibiu), Muntenia (Argeş, Ilfov, dar mai ales Buz u),ă Oltenia (Mehedin i, Vîlcea) şi Moldova (Bac u, Neam ,ţ ă ţ Suceava).
Recoltare : Partea aerian se recolteaz laă ă începutul înfloririi (din iunie pîn în prima jum tate a luiă ă august) pentru a se evita fructifica iile. Se taie cu seceraţ sau cu itul întreaga parte foliat şi nelemnificat .ţ ă ă
5/15/2018 Turiţa - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/turita 4/4
Preg tirea produsului în vedereaă prelucr rii:ă înainte de uscare se îndep rtează ă fructifica iile mature, îng lbenite şi tulpinile prea groase,ţ ă lemnificate. Uscarea pe cale natural se face la umbr ,ă ă
în locuri bine aerate, în strat sub ire, iar la usc torii laţ ă 35°. Randamentul la uscare 3-4/1.
Condi iile tehnice de recep ieţ ţ admit caimpurit i - tulpini cu diametrul peste 4 mm - max. 3%,ăţ fructifica ii mature, îng lbenite - max. 5%, tulpiniţ ă defoliate - max. 1% şi plante brunificate sau decolorate -max. 1%, corpuri str ine organice şi minerale - max. 1%ă pentru fiecare, umiditate - max. 13%.
Compozi ie chimic :ţ ă Tanin de natură catechinic , galotanin şi elagitanin, cvercetin liber ,ă ă ă hiperin şi rutozid, glicozizi ai apigeninei şi luteolinei,ă substan e amare, urme de ulei volatil, bioxid de siliciu,ţ acid nicotinic, vitaminele C şi K, acid ursolic.
Ac iune farmacodinamicţ ă - utiliz riă terapeutice : propriet i astringente datorităţ ă taninurilor şi stimulente a apetitului datorit substană -elor amare. Indicat în afec iuni cronice stomacale şi caţ ă ţ
eupeptic amar. Intr în compozi ia, ceaiului antidiiareică ţ şi hepatic nr. 2.
Observa ii :ţ In flora spontan se mai întîlnesc şiă speciile A. odorata şi A. pilosa, care pot fi admise camaterie prim .ă
![O b`trأ¢n` a primit o amend` ie[it la cump`r`turi cu jum ... ]es`turi pentru veste antiglon] [i para[ute,](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5f0ebba17e708231d440abd3/o-btrn-a-primit-o-amend-ieit-la-cumprturi-cu-jum-esturi-pentru-veste.jpg)
