Tulburarea Functionala a Exprimarii Verbale

7/17/2019 Tulburarea Functionala a Exprimarii Verbale

http://slidepdf.com/reader/full/tulburarea-functionala-a-exprimarii-verbale 1/4

ION LUMINITA

LITERE,I.D.D.

ANUL III

LINGVISTICI SPECIALE

BALBAIALA

,,Tulburarea functinala a e!"ri#arii $erbale, care afectea%a rit#ul ace&teia, in

"re%enta unui interlecutr'' (Dictinar e!"licati$ )e l*"e)ie+cr)natri

Ger*eta Burlea Marin Burlea- , balbaiala a"artine "atl*iei c#unicarii,

a$an) #anife&tari )iferite )e la un in)i$i) la altul re"etarea &ilabelr, blca/e,

&"a&#e re&"iratrii, &incine%ii alei fetei &au *atului.

P.P.Ne$eanu in ,,Dictinar )e "&i0l*ie'' (1234- cn&i)era ca , balbaiala e&te

,,tulburare a $rbirii la c"ii, #ai rara la a)ulti. Balbaiala re%ulta )in

)e&tructurarea &au )efectua&a functinare a re*la/ului $erbal &i cn&ta in

)e%r)inea inter#itenta a "rnuntiei, re"etarii cn$ul&i$e &i blca/e inarticularea unr cu$inte. Unele &unete &i cu$inte &unt "rnuntate increct.

Balbaiala e&te &li)ara cu cri&"ari, *ri#a&e, "al"itatii''.

L*"e)ul care e!a#inea%a c"ilul b&er$a ca )e&fa&urarea cur&i$a a $rbirii

ace&tuia e&te intreru"ta "rin re"etarea )iferitelr &unete, &ilabe &au "rintr+

i#"ie)icare bru&ca a "rnuntarii lr la ince"utul &au la #i/lcul cu$intelr &au

fra%elr &i actinea%a, cat #ai )e$re#e cu "utinta, acr)an) atentie

interactiunilr "arinte c"il inca )e la $ar&ta cea #ai fra*e)a.

Ur#arin) un c"il care "re%inta acea&ta afectiune, b&er$a# ca in afara )e

"erturbarea fluentei $rbirii, "re%inta a)e&ea &i cri&"area fetei, *ri#a&e, *e&turiale #ainilr, tran&"iratia ace&tra, ticuri, inr&ire, /ena. Pentru a fi a/utat,

c"ilului trebuie &a i &e "una )ia*n&ticul cat #ai crect.

Stu)iile reali%ate "e un nu#ar #ai #are )e c"ii care au acea&ta afectiune au

"u& in e$i)enta #ai #ulte fr#e clinice )e #anife&tare

+ balbaiala clnica ("ri#ara-, caracteri%ata "rin re"etarea e!"l%i$a,

in$luntara , a &unetelr &au a &ilabelr, a carei a"aritie &e )atrea%a

cntractiilr #u&culare )e &curta )urata atunci can) &e intr)uc cu$inte

&au &unete "ara%ite care &e re"eta )e 5+6 ri (Ger*eta Burlea Marin

Burlea &u&tin ca )ia*n&ticul &e "une atunci can) &unt cel "utin 7 re"etitiicare atentea%a la inte*ritatea cu$antului- intreru"an) cur&i$itatea $rbirii



&i )an) )i&cur&ului un a&"ect )e%a*reabil. Acea&ta tuburare il )eran/ea%a

farte tere "e c"il "entru ca+i crea%a "rble#e la ni$elul fnarticulatr,

e!tralin*$i&tic, re&"iratr"recu# &i la ni$el c#"rta#ental.

+ balbaiala tnica, recun&cuta "rin fa"tul ca &e intreru"e cur&i$itatea

$rbirii "rintr+ incr)are &ubita a r*anelr )e e#i&ie )atrita )ecla&arii&"a&#ului #u&cular )e lun*a )urata. O)ata cu incetarea &"a&#ului,

cu$intele blcate anterir eru"t cu #are e!"l%ie. In *eneral cele )ua

fr#e &e &ucce), in "ri#a fa%a fiin) "re&ent ti"ul clnic care &e #anife&ta

incn&tient, ur#at )e cel tnic, ##ent in care c"ilul cn&tienti%ea%a

)efectul &i face efrturi #ari "entru a+l crecta.

In functie )e "re)#inanta uneia )in cele )ua fr#e )e #anife&tare, "ate fi

intalnita balbaiala cln tnica &au tn clnica

+ balbaiala fi%il*ica e&te fr#a &"ecifica care )ebutea%a in /urul $ar&tei )e

6 ani, can) a"ar "ri#ele fra%e, can) li#ba/ul &e r*ani%ea%a, iar c"ilul

&tabile&te "ri#ele cntacte, in e!terirul #e)iului fa#ilial. Acea&ta

"eria)a "ate &a re*re&e%e &i a"i &a )i&"ara, in functie )e "&ibilitatile

c"ilului )e a+&i )e%$lta &i r*ani%a ra"i) li#ba/ul. Crectarea balbaielii

fi%il*ice &e face )ata cu #aturi%area SNC , a a"aratului

fnarticulatr, )e%$ltarii au%ului &i cn&tiintei fne#atice "rin tera"ie

l*"e)ica.

+ balbaiala "ri#ara (ter#en intr)u& )e Bul#el in 1289 alaturi )e cel )e

balbaiala &ecun)ara- &e "r)uce can) &i#"t#ele au caracter incn&tient,

iar $rbirea nu+i i#"une c"ilului un efrt )e&ebit- :

+ balbaiala &ecun)ara e&te atunci can) c"ilul i&i cn&tienti%ea%a )efectul &iincearca &a+l #a&c0e%e i&i a)#ini&trea%a &u"ra&arcina #u&culara, care

nefiin) &incrni%ata cu &uflul re&"iratr, "r)uce blca/ul, btinan)u+&e

a&tfel un cerc $ici&.

Balbi&#ul "ate a"are &i bru&c, )u"a un &c e#tinal &au &ituatie cu i#"act

"&i0l*ic.

In *eneral, balbaiala "ate a"area la c"ii care au un fn) )e $ulnerabilitate

afecti$, la c"ii intr$ertiti care au ne$ie &a &e &i#ta incn/urati )e afectiune.

Balbaiala )e"in)e )e &tarea afecti$a a c"ilului in ##entul $rbirii &e )e

cntinutul )i&cutiei ten&inate cu "arintii, &au la &cala, cu "er&ana &traina.Balbaiala &e a#"lifica atunci can) c"ilului i &e atra*e atentia a&u"ra )eficientei

)e $rbire. Cu cat e&te )e $ar&ta #ai #are, cn&tienti%ea%a &ituatia, iar /ena il

face &a &e balbaie &i #ai tare.

Ne"utinta )e a c#unica ii afectea%a intrea*a "er&nalitate &e i%lea%a, refu%a

&a $rbea&ca, &e te#e &a $rbea&ca, iar atunci can) face &e e!"ri#a inc#"let.

Balbaiala nu e&te "er#anenta. Can) c"ilul $rbe&te intr+ &ituatie )e cal#, intr+

un #e)iu fa#iliar, "ate &a nu &e balbaie, tulburarea &e accentuea%a atunci can)

e&te "u& intr+ &ituatie ne"lacuta, &tre&anta, &au $rbe&te cu "er&ana &traina,

can) nu &e &i#te in &i*uranta &au ii e&te tea#a.



Atunci cur&i$itatea e!"ri#arii e&te *ra$ afectata, "rin a"aritia unr blca/e

iterati$e &au a unr &"a&#e "uternice, )ata cu incercarea )e r&tire a "ri#elr

&ilabe in "r"%itii, &inta*#e &au c0iar in ca)rul unr cu$inte.

Cn&i)erata tulburare a cntrlului #tr al $rbirii, in care inlantuirea

&ucce&i$a a &unetelr )in cu$inte nu &e #ai "ate reali%a )u"a #)elul fire&c &ie!"re&i$ al unei li#bi, in &tarea actuala a cercetatrilr cu "ri$ire la ri*inea ei,

balbaiala, fie ea fi%il*ica, lin*$i&tica &au "&i0l*ica tinan) )e &ubiect &au )e

#e)iu &au a &tarnit #ulte cntr$er&e.

A&tfel accentul "u& "e factrii "&i0lciali &i interactiunile )intre c"il &i fa#ilia

&a "entru "re$enirea balbaielii &i inter$entia "recce &e /u&tifica )ar )aca

relatiile )intre )i$er&e $ariabile retinute, )e%$ltarea tulburarii &i ceea ce

#entine &unt e!a#inate "entru c"il in "articular &i nu in ter#eni )e e!"licatii

nece&are &i &uficiente "re)eter#inate care ar trebui cautate in fa#ilie.

Pri#ele cercetari au cautat &a "una in e$i)enta tra&aturi *enerale ale fa#iliei

e!tra$er&iunea, 0i"er"rtectia, tra&aturi ne$rtice, etc. (Glauber 124;-.

A"i accentul &+a "u& "e efectele )ina#ice ale atitu)inilr, e#tiilr &i

c#"rta#entelr in fa#ilie.

Re%ultatele recente nu au "u& in e$i)enta nici tra&atura &"ecifica nici la

&ubiectul balbait, nici la "arinti, in c#"aratie cu alte fa#ilii care au un #e#bru

atin& )e #ala)ie &au )e )e%abilitate, tulburari "&i0l*ice in ace&tefa#ilii

nefiin) #ai frec$ente )ecat la re&tul ""ulatiei.

Ne"utan)u+&e &tabili tra&aturi *enerale "ri$itare la ""ulatia ttala a

"er&anelr care &e balbaie e&te )ificil &a &e )i&tin*a intre factrii )eclan&atri

care fa$ri%ea%a &au #entin balbaiala la c"il.Pentru &tu)iu factrilr "&i0&ciali &e fl&e&c )ua #et)e

I Inter*area fa#iliilr c"iilr care &e balbaie , inter*area &ubiectului a)ult

care &e balbaie cu "ri$ire la e)ucatia "e care a "ri#it+ , cli#atul fa#ilial in care

a f&t cre&cut, a#intiri )in "ri#a c"ilarie.

II Ob&er$area )irecta a c"ilului &i a "arintilr, fie a a#bilr factri fie a unuia

)in )i in interactiunea )e /c.

E&te ab&lut nece&ar &a &e anali%e%e ere)itarea, )i&"%itiile )e cn&titutie ale

c"ilului, cn)itiile )e%$ltarii &ale &i )i$er&e ele#ente )inainte )e na&tere, )in

ti#"ul na&terii &au )u"a na&terea c"ilului.Trebuie &a &e "reci%e%e ince"utul tulburarii, in "eria)a i#e)iat "re#er*atare

&au c0iar in ##entul a"aritiei &ale.

De a&e#enea trebuie&c &tabiliti factrii re&"n&abili )e in&talarea tulburarii &au

)e #entinerea ace&teia, i#"ie)ican) re#i&iune &"ntana, fie )e crnici%area

&a, c"ilul ince"an) &a &e balbaie in #e)ii &i &ituatii tt #ai nu#era&e.

Inter$entiile in ca%ul c"iilr care &e balbaie au )ebutat "rin anii 1249 in Statele

Unite &i 1229 in <ranta. Inainte )e acea&ta )ata, rice inter$entie era cn&i)erata

"ericula&a.

Prin 12;2 =0n&n e#i&e&e i"te%a ca balbaiala &e "ate re%l$a nu#ai )aca &e$rbea #ai "utin.



De bicei trei c"ii )in "atru la $ar&ta a)le&centei i&i re$in, )ar nu &e &tie e!act

care &unt factrii care trebuie la re%l$area "rble#ei.

Dar inter$entiei "recce &i+a cnfir#at $alarea. Cu cat "arintii iau in

cn&i)erare tulburarea c"ilului #ai )in ti#" &i a/un* #ai re"e)e la &"eciali&t,

cu atat &an&ele )e )i&"aritie a balbaielii &unt #ai #ari.Intalnirea cu "arintii c"ilului cn&tituie un "unct )e "lecare "entru l*"e),

care, ca &a "ata actina trebuie &a )e"i&te%e cau%ele balbaielii.

Ace&tea "t fii

+ i#itarea )e catre c"ii #ici a unr "er&ane care "re%inta acea&ta

tulburare : bilin*$i&#ul : )iferite trau#e "&i0ice : &tre&ul )eter#inat )e

anu#ite e#tii + &c, &"erieturi, &"ai#a, )e"ri#are fru&tare, etc :

tulburari ale re&"iratiei : factri )e natura ere)itara : #a&uri e)ucati$e

*re&ite : b&er$atii )/enitare a&u"ra )eficientelr )e $rbire : "e)e"&e

&e$ere a)#ini&trate c"iilr ce &e balbaiau in anu#ite &ituatii : irnia "rin

luarea in ra& &i i#itarea celui balbait "entru a+l )eter#ina &a &e e!"ri#e

crect : bli*area unui c"il &a $rbea&ca in fata unr &traini )e care &e

/enea%a : ne#ultu#irea #a#ei "entru actiunile c"ilului : )e%a"rbarea &i

critica &e$era "entru cea #ai #ica *re&eala : b&er$atii cu tn ri)icat,

r&tirea &i ti"area la c"il : 0i"er"rte/area c"ilului.

Trata#entul &e ba%ea%a in e&enta "e ree)ucarea rtfnica. Acea&ta "are in

#) "articular in)icata &i eficace in balbaiala c"ilului )e $ar&ta #ica. Ea &e

i#"une cu atat #ai #ult in #) i#"eri& can) balbaielii i &e a)au*a intar%iere

in $rbire &i li#ba/. E!i&ta )iferite te0nici )e ree)ucare rtfnica, a)a"tate la

$ar&ta &i la c#"rta#entul fiecarui c"il. In ca% )e balbaiala fi%il*ica, &erec#an)a "arintilr &a nu &e re"ete cu$intele c"ilului care ince"e &a

$rbea&ca, cu &c"ul )e a nu fa$ri%a re"etarile &i )e a nu fi!a fen#enul. De

cati$a ani &+au )e%$ltat te0nici tera"eutici, ca "&i0tera"ia c#"rta#entala,

care &e a)re&ea%a #ai )e*raba c"ilului #are, c"ilului care a cun&cut

)e&cura/area, ru&inea, )ificultatile )e afir#are )in cau%a balbaielii &ale.

P&i0tera"iile )e ti" "&i0analitic )au re%ultate in ca%urile in care "re)#ina

&uferinta "&i0l*ica. Unele #e)ica#ente "t fi uneri "re&cri&e in fr#ele

&e$ere. A"r!i#ati$ 49 > )intre c"iii atin&i )e balbaiala &e $in)eca, &i acea&ta

inaintea $ar&tei )e 18 ani.E&te util &a &e re"ere%e )ificultatile )e in&talarea a $rbirii &i li#ba/ului la

c"ilul farte #ic cu &c"ul )e a le trata cat #ai )e$re#e "&ibil, ceea ce

"er#ite a)e&ea &a &e e$ite a"aritia balbaielii.

Tulburarea Functionala a Exprimarii Verbale

Documents

Transcript of Tulburarea Functionala a Exprimarii Verbale