UNIVERSITATEA TEHNICĂ bdquoGHEORGHE ASACHIrdquo DIN IAŞIFACULTATEA INGINERIE CHIMICĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUISPECIALIZARE INGINERIE ŞI PROTECŢIA MEDILUI IcircN INDUSTRIE

EXTRACTIA IONILOR DE Hg(2) SI Pb(2)

Indrumator de proiect Studenti Calacan Gabriela

Asist Dr Ing Daniela Cailean Ciornei Gabriela

Grupa 2408

Cuprins

Capitolul 1 Introducere

11Reglementări legislative aplicabile in industria extractive și deșeurilor

rezultate in urma activităților de extractive a minereurilor aurifere

12 Metode si variante tehnologice specific industiei extractive

Capitolul 2 Descrierea generala a profilului unitatii Roșia Montană Gold Corporation

22 Descrierea tehnologiilor existente Schema tehnologică a proceselor

23 Factorii care influențează semnificativ performanțele proceselor

tehnologice

24 Bilanțul de materii prime material utilități consumuri specific

25 Inventarierea deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora

Capitolul 3 Tratarea deșeurilor specific profilului unității

31 Măsuri de prevenire a deșeurilor și reducerea deșeurilor

32 Colectarea și transportul deșeurilor solide rezultate

33 Măsuri de tratare a deșeurilor rezultate

34 Măsuri de depoziare specific măsuri de icircnchidere a depozitului și de

ecologizarea zonei

Capitolul 4 Concluzii

Introducere

Industria minieră este una dintre cele mai vechi industrii ale omenirii Această industrie

are o istorie importantă icircn toată Europa Cercetările arheologice din mina Los Frailes

din sudul Spaniei au descoperit corpul unui muncitor cu un colier de aramă datacircnd din

anul 1500 icircChr Totuşi există dovezi mai vechi ale mineritului icircn Europa inclusiv lucru

cu silex datacircnd din Neolitic şi minerit metalifer datacircnd din aproximativ anul 2000 icircChr

Mineritul a fost folosit de multe civilizaţii şi icircn multe zone a fost o sursă de bogăţie şi

importanţă Un bun exemplu din timpurile mai recente este importanţa mineritului

cărbunelui (icircmpreună cu alte industrii grele) icircn Germania pentru lsquoWirtschaftswunderrsquo

(Minunea economică) după Cel de-Al Doilea Război Mondial

Scopul mineritului este de a icircndeplini cerinţa metalelor şi mineralelor de a dezvolta

infrastructura etc şi de a icircmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei pentru că substanţele

extrase sunt materia primă pentru realizarea multor bunuri şi materiale Acestea pot fi

de exemplu minerale metalifere sau metale cărbune sau minerale industriale care

sunt folosite icircn sectorul chimic sau icircn construcţii Icircn orice caz

managementul reziduurilor produse al humusului stratului protector din sol şi a

sterilului şi a sedimentelor miniere de o importanţă deosebită icircn acest document

prezintă o povară financiară nedorită pentru icircntreprinzători Icircn mod normal mina şi

uzina de procesare a mineralului sunt proiectate pentru a extrage cacirct mai mult

produs(e) vandabile posibil Reziduul şi managementul mediului per total sunt atunci

proiectate ca o consecinţă a acestor paşi de procesare

Plumbul

Minereurile de plumb apar icircn stare primară ca sulfuri sau icircn prezent mai frecvent icircn

minereuri complexe unde este asociat cu zincul şi cantităţi mici de argint şi cupru Au

fost schimbări majore icircn caracteristicile plumbului de-a lungul anilor Industria bateriilor

creează pacircnă la 70 din cerere ceea ce este destul de stabil dar alte folosinţe pentru

plumb sunt icircn declin De obicei produsul concentrat de plumb este obţinut prin flotaţie

selectivă Metalul este recupera produsul concentrat prin topireProducţia mondială de

minereu de plumb icircn 1999 era de 33 milioane de tone din care aproximativ 10

(aproximativ 350000 de tone) au venit din minele europene

Mercurul

Cinabrul (HgS) este principalul minereu de mercur Mercurul este singurul metal

obişnuit care este lichid la temperatura camerei Apare ori ca metal nativ ori icircn cinabru

corderoit livingstonit şi alte mineraleSingura mină europeană de mercur care a mai

rămas este mina Almadeacuten din Spania Mina a fost concesionată de la statul spaniol cu

un angajament de a reduce activităţile de minerit Icircn 1995 s-au plătit 5222 de milioane

EUR către compania holding care include mina Almadeacuten Icircn 1999aproximativ 100 de

persoane au fost angajate direct icircn sectorul minier al companiei Totuşi această mină a

fost acum icircnchisă şi este improbabil să fie redată icircn funcţiune Alte mine chiar dacă

exploatează alte sulfuri de metale uneori produc mercur ca un produs secundar Un

exemplu este mina Pyhaumlsalmi Oy care produce concentraţi de Cu- Zn- pirită care

includ Cd Hg Au şi AgExploatare mondială a mercurului se face icircn aproximativ 10 ţări

cu cele mai mari cantităţi venind din Spania şi Kyrgyzstan Icircn decursul ultimilor 10 ani

producţia estimată anuală de exploatare a mercurului este icircn medie de aproximativ

2500 tone dar valorile producţiei mondiale au un mare grad de incertitudine

Exploatarea anuală mondială a mercurului este icircn scădere şi a fost estimată la 1640 de

tone icircn 2000 Icircn 1999 producţia europeană a reprezentat 174 din producţia

mondială

Folosirea mercurului icircn Europa de Vest şi America de Nord a decăzut datorită

numeroaselor restricţii icircn folosirea produselor care conţin mercur Industria clor-alcalilor

va icircnceta gradual să fie una a marilor utilizatori Icircn acelaşi timp aprovizionarea cu

mercur secundar şi recuperat a crescut datorită reglementărilor ecologice

Aceasta le lasă pe cele mai dezvoltate ţări ca exportatori neţi de mercur lucru care a

dus la scăderea continuă a preţurilor la mercur Preţul comercial al mercurului a fost

foarte scăzut din 1990 preţurile icircn 1997-1999 erau icircn jur de 4 euro per kg de mercur

Surplusul de mercur de pe piaţă ţine preţul mercurului scăzut ceea ce poate icircncuraja

folosinţe suplimentare şi conduce la creşterea cererii la scară

globală icircn special icircn afara OECD Mercurul este exportat icircn ţări icircn curs de dezvoltare

pentru refolosire icircn recuperarea aurului pentru folosirea icircn producţia de cosmetice

vopsele şi pesticide icircn plus faţă de tipurile de folosinţe icircmpărţite cu ţările OECD cum ar

dispozitive de măsură şi electrice Icircn această privinţă efectele exporturilor continue de

mercur ale companiilor europene către ţările icircn dezvoltare unde folosirea lor poate

duce la poluare şi efecte adverse asupra sănătăţii cărora trebuie să li se acorde atenţie

deosebită Mai mult o parte importantă a mercurului poate să se icircntoarcă icircn Europa pe

rază lungă transfrontalieră sub formă de poluare a aerului Cum sterilul conţine sulfuri

generarea de ARD va fi o problemă la minele de Hg Minele mai vechi de Hg stivele de

piatră reziduală şi amenajările de administrare a sterilului vor cauza de asemenea

probleme ARD şi infiltraţiile de metale grele pot fi aşteptate pentru mulţi ani dacă

exploatările nu sunt corect scoase din funcţiune Totuşi Hg icircn forma S nu sunt solubile

icircn apă şi ar trebui de aceea să rămacircnă stabile icircn steril şi piatră reziduală

CapIRegelmentari legislative Metode si variante tehnologice

I1 Regelmentari legislative apicabile mineritului si deseuri rezultate

Icircn domeniul gestionării deșeurilor au avut loc schimbări radicale Strategia

Uniunii Europene privind managementul deșeului COM (96) 399 a stabilit următoarele

principii relevante procesului de planificare

- minimizarea generării deșeurilor icircn scopul conservării mediului și a resurselor

naturale

- reducerea impactului cauzate de deșeuri asupra sănătății umane și a mediului

icircnconjurător icircn mod special prin reducerea substanțelor periculoase icircn deșeu

consideracircnd pricipiul precauției

- asigurarea plății pentru poluarea mediului de către generatorii de deșeu prin

implementarea principiului poluatorul plătește

- asigurarea infrastructurii adecvate prin stabilirea rețelei integre și adecvate de

facilități de eliminare a deșeurilor bazate pe principiul proxenității

Legislația privind gestionarea deșeurilor din industria extractive cuprinde

Directiva 200612CE ndash Directiva Consiliului şi a Parlamentului Europei din 5

aprilie2006 referitoare la deşeuri

Decizia 2001119CE a Comisiei Europene din 22 ianuarie 2001 care modifică

Decizia2000532CE care icircnlocuieşte Decizia 943CE ce instituie o listă de deşeuri icircn

conformitate cu art1 litera a) din Directiva Consiliului 75442CEE privind deşeurile şi

Decizia Consiliului 94904CE ce instituie o listă de deşeuri periculoase icircn

conformitatecu art1 paragraful 4 din Directiva 91689CEE privind deşeurile

periculoase

Decizia Consiliului 2001573CE din 23 iulie 2001 care modifică lista de

deşeuri anexată icircn Decizia Comisiei 2000532CE (Noul CED ndash Catalogul European al

Deşeurilor)

Directiva Consiliului 9931CE din 26 aprilie 1999 privind depozitarea

deşeurilorCu referire la eşantionarea deşeurilor se recomandă norma UNI-10802

rdquoDeşeuri lichide granulare semifluide şi nămoluri ndash Colectarea manuală a probelor şi

pregătirea şi analiza poluanţilorrdquo

Decizia 200333CE ndash Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabileşte

criteriile de admitere a deşeurilor la depozitele de deşeuri icircn conformitate cu art 16 al

Anexei IIdin Directiva Consiliului 199931CE

Directiva Consiliului 91689CEE din 12 decembrie 1991 privind deşeurile

periculoase care icircnlocuieşte Directiva 78319CEE privind deşeurile toxice şi nocive

Icircn ceea ce priveşte managementul integrat al poluării (IPPC) trebuie amintite

Directiva Consiliului 33785CEE privind evaluarea impactului asupra mediului

a proiectelor publice şi private

Directiva Consiliului 9661CEE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării

Decizia 2000479CEE ndash Directiva Comisiei din 17 iulie 2000 privind crearea

unui Registru European al emisiilor poluante (EPER) icircn conformitate cu art 15 al

Directivei 9661CEE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării(IPPC)Se face

referinţă de asemenea la normele tehnice utile privind controlul deşeurilor

Principalele norme naţionale de referinţă sunt enumerate icircn cele ce urmează

Ordonanţa de urgenţă nr 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor

aprobată şi modificată de Legea nr 4262001 cu modificările şi completările ulterioare

HG nr 3492005 privind depozitarea deşeurilor

Ordin nr 952005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţionalăde deşeuri

acceptate icircn fiecare clasă de depozit de deşeuri

Ordin nr 7572004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor (Anexa ordinului este modificată de Ordinul nr 12302005)

OUG nr1522005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 842006

Ordin nr 11442002 privind icircnfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile

care intră sub incidenţa art 3 alin (1) lit g)şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluăriişi modul de

raportare a acestora

137115122006 si al ministrului finanţelor publice nr 222522122006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului

25993 (CEE) privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri icircn icircnspre şi

dinspre Comunitatea Europeană cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi al eliminării acestora

Hotăracircrea Guvernului nr 14702004 privind aprobarea Strategiei naţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor 2004modificată

si completata prin HG nr 35811 04 2007

HG 2682005 privind incinerarea deșeurilor

Directivele care se referă la managementul deșeurilor sunt icircn general rezultatul

convențiilor internaționale Conveția de la Basel și Conveția de la Stockholm Legislația

specifică domeniului managementul mediului icircn UE provine din anii 70 -80 a secolului

XX odată cu creșterea importanței mediului

Directiva 75442CE a fost modificată de mai multe ori pe parcursul deceniilor

servește drept cadru pentru emiterea principalelor directive pentru tratare colectare

valorififcare si eliminare a deșeurilor Această directivă a avut drept obiectiv asigurarea

prevenirii generării deșeurilor și a reducerii periculozității deșeurilor promovarea

producției curate recuperarea deșeurilor utilizarea deșeurilor icircn calitate de surse de

combustibili alternativi neutralizarea deșeurilor cu risc minim pentru mediu elaborarea

planului de management al mediului elaborarea permiselor de management al

deșeurilor și implementarea principiului poluatorul plătește

Directiva enumeră restricțiile specifice programelor de management al deșeurilor

privind tipul de deșeu cantitatea și originea deșeurilor și restricția tehnice privind

eliminarea adecvată a deșeurilor

Noua Directivă cadru a UE este 200898CE Principalul obiectiv al directivei

este prevenirea generării deșeurilor și reducerea impactului asociat al acestora asupra

mediului dar și reducerea efectelor generale al refolosirii resurselor creșterea eficienței

resurselor iar dintre modificările importante aduse de această directivă enumerăm

- adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului icircn care un deșeu

icircncetează să mai fie deșeu

- clarificarea definitelor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor

- introducerea ierarhiei deșeurilor ca o ordine a priorităților pentru ceea ce

reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului

- includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase

- clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deșeurilor și

specificarea necesității luării icircn considerare a icircntregului ciclu de viață al deșeurilor in

momentul elaborării planului

- solicitarea ca statele membre să elaboreze programe de prevenire a producerii

deșeurilor

Icircn același timp Directiva simplifică cadrul legal existent icircn domeniul gestionării

deșeurilor

Prin aprobarea Directivei 91689CE prinvind deșeurile periculoase și includerea

referitoare la aceste tipuri de deșeu ca o consecință a necesității icircndepărtării unor

dispoziții icircnvechite modificarea referitoare la manipularea sau deținerea deșeurilor

periculoase cacirct și pentru alte clarificări

Icircn urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale icircn anul 2004 a rezultat un

număr total de 233 depozite din care

- 169 de depozite pentru deşeuri industriale

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Cuprins

Capitolul 1 Introducere

11Reglementări legislative aplicabile in industria extractive și deșeurilor

rezultate in urma activităților de extractive a minereurilor aurifere

12 Metode si variante tehnologice specific industiei extractive

Capitolul 2 Descrierea generala a profilului unitatii Roșia Montană Gold Corporation

22 Descrierea tehnologiilor existente Schema tehnologică a proceselor

23 Factorii care influențează semnificativ performanțele proceselor

tehnologice

24 Bilanțul de materii prime material utilități consumuri specific

25 Inventarierea deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora

Capitolul 3 Tratarea deșeurilor specific profilului unității

31 Măsuri de prevenire a deșeurilor și reducerea deșeurilor

32 Colectarea și transportul deșeurilor solide rezultate

33 Măsuri de tratare a deșeurilor rezultate

34 Măsuri de depoziare specific măsuri de icircnchidere a depozitului și de

ecologizarea zonei

Capitolul 4 Concluzii

Introducere

Industria minieră este una dintre cele mai vechi industrii ale omenirii Această industrie

are o istorie importantă icircn toată Europa Cercetările arheologice din mina Los Frailes

din sudul Spaniei au descoperit corpul unui muncitor cu un colier de aramă datacircnd din

anul 1500 icircChr Totuşi există dovezi mai vechi ale mineritului icircn Europa inclusiv lucru

cu silex datacircnd din Neolitic şi minerit metalifer datacircnd din aproximativ anul 2000 icircChr

Mineritul a fost folosit de multe civilizaţii şi icircn multe zone a fost o sursă de bogăţie şi

importanţă Un bun exemplu din timpurile mai recente este importanţa mineritului

cărbunelui (icircmpreună cu alte industrii grele) icircn Germania pentru lsquoWirtschaftswunderrsquo

(Minunea economică) după Cel de-Al Doilea Război Mondial

Scopul mineritului este de a icircndeplini cerinţa metalelor şi mineralelor de a dezvolta

infrastructura etc şi de a icircmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei pentru că substanţele

extrase sunt materia primă pentru realizarea multor bunuri şi materiale Acestea pot fi

de exemplu minerale metalifere sau metale cărbune sau minerale industriale care

sunt folosite icircn sectorul chimic sau icircn construcţii Icircn orice caz

managementul reziduurilor produse al humusului stratului protector din sol şi a

sterilului şi a sedimentelor miniere de o importanţă deosebită icircn acest document

prezintă o povară financiară nedorită pentru icircntreprinzători Icircn mod normal mina şi

uzina de procesare a mineralului sunt proiectate pentru a extrage cacirct mai mult

produs(e) vandabile posibil Reziduul şi managementul mediului per total sunt atunci

proiectate ca o consecinţă a acestor paşi de procesare

Plumbul

Minereurile de plumb apar icircn stare primară ca sulfuri sau icircn prezent mai frecvent icircn

minereuri complexe unde este asociat cu zincul şi cantităţi mici de argint şi cupru Au

fost schimbări majore icircn caracteristicile plumbului de-a lungul anilor Industria bateriilor

creează pacircnă la 70 din cerere ceea ce este destul de stabil dar alte folosinţe pentru

plumb sunt icircn declin De obicei produsul concentrat de plumb este obţinut prin flotaţie

selectivă Metalul este recupera produsul concentrat prin topireProducţia mondială de

minereu de plumb icircn 1999 era de 33 milioane de tone din care aproximativ 10

(aproximativ 350000 de tone) au venit din minele europene

Mercurul

Cinabrul (HgS) este principalul minereu de mercur Mercurul este singurul metal

obişnuit care este lichid la temperatura camerei Apare ori ca metal nativ ori icircn cinabru

corderoit livingstonit şi alte mineraleSingura mină europeană de mercur care a mai

rămas este mina Almadeacuten din Spania Mina a fost concesionată de la statul spaniol cu

un angajament de a reduce activităţile de minerit Icircn 1995 s-au plătit 5222 de milioane

EUR către compania holding care include mina Almadeacuten Icircn 1999aproximativ 100 de

persoane au fost angajate direct icircn sectorul minier al companiei Totuşi această mină a

fost acum icircnchisă şi este improbabil să fie redată icircn funcţiune Alte mine chiar dacă

exploatează alte sulfuri de metale uneori produc mercur ca un produs secundar Un

exemplu este mina Pyhaumlsalmi Oy care produce concentraţi de Cu- Zn- pirită care

includ Cd Hg Au şi AgExploatare mondială a mercurului se face icircn aproximativ 10 ţări

cu cele mai mari cantităţi venind din Spania şi Kyrgyzstan Icircn decursul ultimilor 10 ani

producţia estimată anuală de exploatare a mercurului este icircn medie de aproximativ

2500 tone dar valorile producţiei mondiale au un mare grad de incertitudine

Exploatarea anuală mondială a mercurului este icircn scădere şi a fost estimată la 1640 de

tone icircn 2000 Icircn 1999 producţia europeană a reprezentat 174 din producţia

mondială

Folosirea mercurului icircn Europa de Vest şi America de Nord a decăzut datorită

numeroaselor restricţii icircn folosirea produselor care conţin mercur Industria clor-alcalilor

va icircnceta gradual să fie una a marilor utilizatori Icircn acelaşi timp aprovizionarea cu

mercur secundar şi recuperat a crescut datorită reglementărilor ecologice

Aceasta le lasă pe cele mai dezvoltate ţări ca exportatori neţi de mercur lucru care a

dus la scăderea continuă a preţurilor la mercur Preţul comercial al mercurului a fost

foarte scăzut din 1990 preţurile icircn 1997-1999 erau icircn jur de 4 euro per kg de mercur

Surplusul de mercur de pe piaţă ţine preţul mercurului scăzut ceea ce poate icircncuraja

folosinţe suplimentare şi conduce la creşterea cererii la scară

globală icircn special icircn afara OECD Mercurul este exportat icircn ţări icircn curs de dezvoltare

pentru refolosire icircn recuperarea aurului pentru folosirea icircn producţia de cosmetice

vopsele şi pesticide icircn plus faţă de tipurile de folosinţe icircmpărţite cu ţările OECD cum ar

dispozitive de măsură şi electrice Icircn această privinţă efectele exporturilor continue de

mercur ale companiilor europene către ţările icircn dezvoltare unde folosirea lor poate

duce la poluare şi efecte adverse asupra sănătăţii cărora trebuie să li se acorde atenţie

deosebită Mai mult o parte importantă a mercurului poate să se icircntoarcă icircn Europa pe

rază lungă transfrontalieră sub formă de poluare a aerului Cum sterilul conţine sulfuri

generarea de ARD va fi o problemă la minele de Hg Minele mai vechi de Hg stivele de

piatră reziduală şi amenajările de administrare a sterilului vor cauza de asemenea

probleme ARD şi infiltraţiile de metale grele pot fi aşteptate pentru mulţi ani dacă

exploatările nu sunt corect scoase din funcţiune Totuşi Hg icircn forma S nu sunt solubile

icircn apă şi ar trebui de aceea să rămacircnă stabile icircn steril şi piatră reziduală

CapIRegelmentari legislative Metode si variante tehnologice

I1 Regelmentari legislative apicabile mineritului si deseuri rezultate

Icircn domeniul gestionării deșeurilor au avut loc schimbări radicale Strategia

Uniunii Europene privind managementul deșeului COM (96) 399 a stabilit următoarele

principii relevante procesului de planificare

- minimizarea generării deșeurilor icircn scopul conservării mediului și a resurselor

naturale

- reducerea impactului cauzate de deșeuri asupra sănătății umane și a mediului

icircnconjurător icircn mod special prin reducerea substanțelor periculoase icircn deșeu

consideracircnd pricipiul precauției

- asigurarea plății pentru poluarea mediului de către generatorii de deșeu prin

implementarea principiului poluatorul plătește

- asigurarea infrastructurii adecvate prin stabilirea rețelei integre și adecvate de

facilități de eliminare a deșeurilor bazate pe principiul proxenității

Legislația privind gestionarea deșeurilor din industria extractive cuprinde

Directiva 200612CE ndash Directiva Consiliului şi a Parlamentului Europei din 5

aprilie2006 referitoare la deşeuri

Decizia 2001119CE a Comisiei Europene din 22 ianuarie 2001 care modifică

Decizia2000532CE care icircnlocuieşte Decizia 943CE ce instituie o listă de deşeuri icircn

conformitate cu art1 litera a) din Directiva Consiliului 75442CEE privind deşeurile şi

Decizia Consiliului 94904CE ce instituie o listă de deşeuri periculoase icircn

conformitatecu art1 paragraful 4 din Directiva 91689CEE privind deşeurile

periculoase

Decizia Consiliului 2001573CE din 23 iulie 2001 care modifică lista de

deşeuri anexată icircn Decizia Comisiei 2000532CE (Noul CED ndash Catalogul European al

Deşeurilor)

Directiva Consiliului 9931CE din 26 aprilie 1999 privind depozitarea

deşeurilorCu referire la eşantionarea deşeurilor se recomandă norma UNI-10802

rdquoDeşeuri lichide granulare semifluide şi nămoluri ndash Colectarea manuală a probelor şi

pregătirea şi analiza poluanţilorrdquo

Decizia 200333CE ndash Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabileşte

criteriile de admitere a deşeurilor la depozitele de deşeuri icircn conformitate cu art 16 al

Anexei IIdin Directiva Consiliului 199931CE

Directiva Consiliului 91689CEE din 12 decembrie 1991 privind deşeurile

periculoase care icircnlocuieşte Directiva 78319CEE privind deşeurile toxice şi nocive

Icircn ceea ce priveşte managementul integrat al poluării (IPPC) trebuie amintite

Directiva Consiliului 33785CEE privind evaluarea impactului asupra mediului

a proiectelor publice şi private

Directiva Consiliului 9661CEE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării

Decizia 2000479CEE ndash Directiva Comisiei din 17 iulie 2000 privind crearea

unui Registru European al emisiilor poluante (EPER) icircn conformitate cu art 15 al

Directivei 9661CEE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării(IPPC)Se face

referinţă de asemenea la normele tehnice utile privind controlul deşeurilor

Principalele norme naţionale de referinţă sunt enumerate icircn cele ce urmează

Ordonanţa de urgenţă nr 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor

aprobată şi modificată de Legea nr 4262001 cu modificările şi completările ulterioare

HG nr 3492005 privind depozitarea deşeurilor

Ordin nr 952005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţionalăde deşeuri

acceptate icircn fiecare clasă de depozit de deşeuri

Ordin nr 7572004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor (Anexa ordinului este modificată de Ordinul nr 12302005)

OUG nr1522005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 842006

Ordin nr 11442002 privind icircnfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile

care intră sub incidenţa art 3 alin (1) lit g)şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluăriişi modul de

raportare a acestora

137115122006 si al ministrului finanţelor publice nr 222522122006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului

25993 (CEE) privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri icircn icircnspre şi

dinspre Comunitatea Europeană cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi al eliminării acestora

Hotăracircrea Guvernului nr 14702004 privind aprobarea Strategiei naţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor 2004modificată

si completata prin HG nr 35811 04 2007

HG 2682005 privind incinerarea deșeurilor

Directivele care se referă la managementul deșeurilor sunt icircn general rezultatul

convențiilor internaționale Conveția de la Basel și Conveția de la Stockholm Legislația

specifică domeniului managementul mediului icircn UE provine din anii 70 -80 a secolului

XX odată cu creșterea importanței mediului

Directiva 75442CE a fost modificată de mai multe ori pe parcursul deceniilor

servește drept cadru pentru emiterea principalelor directive pentru tratare colectare

valorififcare si eliminare a deșeurilor Această directivă a avut drept obiectiv asigurarea

prevenirii generării deșeurilor și a reducerii periculozității deșeurilor promovarea

producției curate recuperarea deșeurilor utilizarea deșeurilor icircn calitate de surse de

combustibili alternativi neutralizarea deșeurilor cu risc minim pentru mediu elaborarea

planului de management al mediului elaborarea permiselor de management al

deșeurilor și implementarea principiului poluatorul plătește

Directiva enumeră restricțiile specifice programelor de management al deșeurilor

privind tipul de deșeu cantitatea și originea deșeurilor și restricția tehnice privind

eliminarea adecvată a deșeurilor

Noua Directivă cadru a UE este 200898CE Principalul obiectiv al directivei

este prevenirea generării deșeurilor și reducerea impactului asociat al acestora asupra

mediului dar și reducerea efectelor generale al refolosirii resurselor creșterea eficienței

resurselor iar dintre modificările importante aduse de această directivă enumerăm

- adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului icircn care un deșeu

icircncetează să mai fie deșeu

- clarificarea definitelor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor

- introducerea ierarhiei deșeurilor ca o ordine a priorităților pentru ceea ce

reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului

- includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase

- clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deșeurilor și

specificarea necesității luării icircn considerare a icircntregului ciclu de viață al deșeurilor in

momentul elaborării planului

- solicitarea ca statele membre să elaboreze programe de prevenire a producerii

deșeurilor

Icircn același timp Directiva simplifică cadrul legal existent icircn domeniul gestionării

deșeurilor

Prin aprobarea Directivei 91689CE prinvind deșeurile periculoase și includerea

referitoare la aceste tipuri de deșeu ca o consecință a necesității icircndepărtării unor

dispoziții icircnvechite modificarea referitoare la manipularea sau deținerea deșeurilor

periculoase cacirct și pentru alte clarificări

Icircn urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale icircn anul 2004 a rezultat un

număr total de 233 depozite din care

- 169 de depozite pentru deşeuri industriale

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Introducere

Industria minieră este una dintre cele mai vechi industrii ale omenirii Această industrie

are o istorie importantă icircn toată Europa Cercetările arheologice din mina Los Frailes

din sudul Spaniei au descoperit corpul unui muncitor cu un colier de aramă datacircnd din

anul 1500 icircChr Totuşi există dovezi mai vechi ale mineritului icircn Europa inclusiv lucru

cu silex datacircnd din Neolitic şi minerit metalifer datacircnd din aproximativ anul 2000 icircChr

Mineritul a fost folosit de multe civilizaţii şi icircn multe zone a fost o sursă de bogăţie şi

importanţă Un bun exemplu din timpurile mai recente este importanţa mineritului

cărbunelui (icircmpreună cu alte industrii grele) icircn Germania pentru lsquoWirtschaftswunderrsquo

(Minunea economică) după Cel de-Al Doilea Război Mondial

Scopul mineritului este de a icircndeplini cerinţa metalelor şi mineralelor de a dezvolta

infrastructura etc şi de a icircmbunătăţi calitatea vieţii populaţiei pentru că substanţele

extrase sunt materia primă pentru realizarea multor bunuri şi materiale Acestea pot fi

de exemplu minerale metalifere sau metale cărbune sau minerale industriale care

sunt folosite icircn sectorul chimic sau icircn construcţii Icircn orice caz

managementul reziduurilor produse al humusului stratului protector din sol şi a

sterilului şi a sedimentelor miniere de o importanţă deosebită icircn acest document

prezintă o povară financiară nedorită pentru icircntreprinzători Icircn mod normal mina şi

uzina de procesare a mineralului sunt proiectate pentru a extrage cacirct mai mult

produs(e) vandabile posibil Reziduul şi managementul mediului per total sunt atunci

proiectate ca o consecinţă a acestor paşi de procesare

Plumbul

Minereurile de plumb apar icircn stare primară ca sulfuri sau icircn prezent mai frecvent icircn

minereuri complexe unde este asociat cu zincul şi cantităţi mici de argint şi cupru Au

fost schimbări majore icircn caracteristicile plumbului de-a lungul anilor Industria bateriilor

creează pacircnă la 70 din cerere ceea ce este destul de stabil dar alte folosinţe pentru

plumb sunt icircn declin De obicei produsul concentrat de plumb este obţinut prin flotaţie

selectivă Metalul este recupera produsul concentrat prin topireProducţia mondială de

minereu de plumb icircn 1999 era de 33 milioane de tone din care aproximativ 10

(aproximativ 350000 de tone) au venit din minele europene

Mercurul

Cinabrul (HgS) este principalul minereu de mercur Mercurul este singurul metal

obişnuit care este lichid la temperatura camerei Apare ori ca metal nativ ori icircn cinabru

corderoit livingstonit şi alte mineraleSingura mină europeană de mercur care a mai

rămas este mina Almadeacuten din Spania Mina a fost concesionată de la statul spaniol cu

un angajament de a reduce activităţile de minerit Icircn 1995 s-au plătit 5222 de milioane

EUR către compania holding care include mina Almadeacuten Icircn 1999aproximativ 100 de

persoane au fost angajate direct icircn sectorul minier al companiei Totuşi această mină a

fost acum icircnchisă şi este improbabil să fie redată icircn funcţiune Alte mine chiar dacă

exploatează alte sulfuri de metale uneori produc mercur ca un produs secundar Un

exemplu este mina Pyhaumlsalmi Oy care produce concentraţi de Cu- Zn- pirită care

includ Cd Hg Au şi AgExploatare mondială a mercurului se face icircn aproximativ 10 ţări

cu cele mai mari cantităţi venind din Spania şi Kyrgyzstan Icircn decursul ultimilor 10 ani

producţia estimată anuală de exploatare a mercurului este icircn medie de aproximativ

2500 tone dar valorile producţiei mondiale au un mare grad de incertitudine

Exploatarea anuală mondială a mercurului este icircn scădere şi a fost estimată la 1640 de

tone icircn 2000 Icircn 1999 producţia europeană a reprezentat 174 din producţia

mondială

Folosirea mercurului icircn Europa de Vest şi America de Nord a decăzut datorită

numeroaselor restricţii icircn folosirea produselor care conţin mercur Industria clor-alcalilor

va icircnceta gradual să fie una a marilor utilizatori Icircn acelaşi timp aprovizionarea cu

mercur secundar şi recuperat a crescut datorită reglementărilor ecologice

Aceasta le lasă pe cele mai dezvoltate ţări ca exportatori neţi de mercur lucru care a

dus la scăderea continuă a preţurilor la mercur Preţul comercial al mercurului a fost

foarte scăzut din 1990 preţurile icircn 1997-1999 erau icircn jur de 4 euro per kg de mercur

Surplusul de mercur de pe piaţă ţine preţul mercurului scăzut ceea ce poate icircncuraja

folosinţe suplimentare şi conduce la creşterea cererii la scară

globală icircn special icircn afara OECD Mercurul este exportat icircn ţări icircn curs de dezvoltare

pentru refolosire icircn recuperarea aurului pentru folosirea icircn producţia de cosmetice

vopsele şi pesticide icircn plus faţă de tipurile de folosinţe icircmpărţite cu ţările OECD cum ar

dispozitive de măsură şi electrice Icircn această privinţă efectele exporturilor continue de

mercur ale companiilor europene către ţările icircn dezvoltare unde folosirea lor poate

duce la poluare şi efecte adverse asupra sănătăţii cărora trebuie să li se acorde atenţie

deosebită Mai mult o parte importantă a mercurului poate să se icircntoarcă icircn Europa pe

rază lungă transfrontalieră sub formă de poluare a aerului Cum sterilul conţine sulfuri

generarea de ARD va fi o problemă la minele de Hg Minele mai vechi de Hg stivele de

piatră reziduală şi amenajările de administrare a sterilului vor cauza de asemenea

probleme ARD şi infiltraţiile de metale grele pot fi aşteptate pentru mulţi ani dacă

exploatările nu sunt corect scoase din funcţiune Totuşi Hg icircn forma S nu sunt solubile

icircn apă şi ar trebui de aceea să rămacircnă stabile icircn steril şi piatră reziduală

CapIRegelmentari legislative Metode si variante tehnologice

I1 Regelmentari legislative apicabile mineritului si deseuri rezultate

Icircn domeniul gestionării deșeurilor au avut loc schimbări radicale Strategia

Uniunii Europene privind managementul deșeului COM (96) 399 a stabilit următoarele

principii relevante procesului de planificare

- minimizarea generării deșeurilor icircn scopul conservării mediului și a resurselor

naturale

- reducerea impactului cauzate de deșeuri asupra sănătății umane și a mediului

icircnconjurător icircn mod special prin reducerea substanțelor periculoase icircn deșeu

consideracircnd pricipiul precauției

- asigurarea plății pentru poluarea mediului de către generatorii de deșeu prin

implementarea principiului poluatorul plătește

- asigurarea infrastructurii adecvate prin stabilirea rețelei integre și adecvate de

facilități de eliminare a deșeurilor bazate pe principiul proxenității

Legislația privind gestionarea deșeurilor din industria extractive cuprinde

Directiva 200612CE ndash Directiva Consiliului şi a Parlamentului Europei din 5

aprilie2006 referitoare la deşeuri

Decizia 2001119CE a Comisiei Europene din 22 ianuarie 2001 care modifică

Decizia2000532CE care icircnlocuieşte Decizia 943CE ce instituie o listă de deşeuri icircn

conformitate cu art1 litera a) din Directiva Consiliului 75442CEE privind deşeurile şi

Decizia Consiliului 94904CE ce instituie o listă de deşeuri periculoase icircn

conformitatecu art1 paragraful 4 din Directiva 91689CEE privind deşeurile

periculoase

Decizia Consiliului 2001573CE din 23 iulie 2001 care modifică lista de

deşeuri anexată icircn Decizia Comisiei 2000532CE (Noul CED ndash Catalogul European al

Deşeurilor)

Directiva Consiliului 9931CE din 26 aprilie 1999 privind depozitarea

deşeurilorCu referire la eşantionarea deşeurilor se recomandă norma UNI-10802

rdquoDeşeuri lichide granulare semifluide şi nămoluri ndash Colectarea manuală a probelor şi

pregătirea şi analiza poluanţilorrdquo

Decizia 200333CE ndash Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabileşte

criteriile de admitere a deşeurilor la depozitele de deşeuri icircn conformitate cu art 16 al

Anexei IIdin Directiva Consiliului 199931CE

Directiva Consiliului 91689CEE din 12 decembrie 1991 privind deşeurile

periculoase care icircnlocuieşte Directiva 78319CEE privind deşeurile toxice şi nocive

Icircn ceea ce priveşte managementul integrat al poluării (IPPC) trebuie amintite

Directiva Consiliului 33785CEE privind evaluarea impactului asupra mediului

a proiectelor publice şi private

Directiva Consiliului 9661CEE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării

Decizia 2000479CEE ndash Directiva Comisiei din 17 iulie 2000 privind crearea

unui Registru European al emisiilor poluante (EPER) icircn conformitate cu art 15 al

Directivei 9661CEE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării(IPPC)Se face

referinţă de asemenea la normele tehnice utile privind controlul deşeurilor

Principalele norme naţionale de referinţă sunt enumerate icircn cele ce urmează

Ordonanţa de urgenţă nr 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor

aprobată şi modificată de Legea nr 4262001 cu modificările şi completările ulterioare

HG nr 3492005 privind depozitarea deşeurilor

Ordin nr 952005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţionalăde deşeuri

acceptate icircn fiecare clasă de depozit de deşeuri

Ordin nr 7572004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor (Anexa ordinului este modificată de Ordinul nr 12302005)

OUG nr1522005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 842006

Ordin nr 11442002 privind icircnfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile

care intră sub incidenţa art 3 alin (1) lit g)şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluăriişi modul de

raportare a acestora

137115122006 si al ministrului finanţelor publice nr 222522122006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului

25993 (CEE) privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri icircn icircnspre şi

dinspre Comunitatea Europeană cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi al eliminării acestora

Hotăracircrea Guvernului nr 14702004 privind aprobarea Strategiei naţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor 2004modificată

si completata prin HG nr 35811 04 2007

HG 2682005 privind incinerarea deșeurilor

Directivele care se referă la managementul deșeurilor sunt icircn general rezultatul

convențiilor internaționale Conveția de la Basel și Conveția de la Stockholm Legislația

specifică domeniului managementul mediului icircn UE provine din anii 70 -80 a secolului

XX odată cu creșterea importanței mediului

Directiva 75442CE a fost modificată de mai multe ori pe parcursul deceniilor

servește drept cadru pentru emiterea principalelor directive pentru tratare colectare

valorififcare si eliminare a deșeurilor Această directivă a avut drept obiectiv asigurarea

prevenirii generării deșeurilor și a reducerii periculozității deșeurilor promovarea

producției curate recuperarea deșeurilor utilizarea deșeurilor icircn calitate de surse de

combustibili alternativi neutralizarea deșeurilor cu risc minim pentru mediu elaborarea

planului de management al mediului elaborarea permiselor de management al

deșeurilor și implementarea principiului poluatorul plătește

Directiva enumeră restricțiile specifice programelor de management al deșeurilor

privind tipul de deșeu cantitatea și originea deșeurilor și restricția tehnice privind

eliminarea adecvată a deșeurilor

Noua Directivă cadru a UE este 200898CE Principalul obiectiv al directivei

este prevenirea generării deșeurilor și reducerea impactului asociat al acestora asupra

mediului dar și reducerea efectelor generale al refolosirii resurselor creșterea eficienței

resurselor iar dintre modificările importante aduse de această directivă enumerăm

- adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului icircn care un deșeu

icircncetează să mai fie deșeu

- clarificarea definitelor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor

- introducerea ierarhiei deșeurilor ca o ordine a priorităților pentru ceea ce

reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului

- includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase

- clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deșeurilor și

specificarea necesității luării icircn considerare a icircntregului ciclu de viață al deșeurilor in

momentul elaborării planului

- solicitarea ca statele membre să elaboreze programe de prevenire a producerii

deșeurilor

Icircn același timp Directiva simplifică cadrul legal existent icircn domeniul gestionării

deșeurilor

Prin aprobarea Directivei 91689CE prinvind deșeurile periculoase și includerea

referitoare la aceste tipuri de deșeu ca o consecință a necesității icircndepărtării unor

dispoziții icircnvechite modificarea referitoare la manipularea sau deținerea deșeurilor

periculoase cacirct și pentru alte clarificări

Icircn urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale icircn anul 2004 a rezultat un

număr total de 233 depozite din care

- 169 de depozite pentru deşeuri industriale

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Mercurul

Cinabrul (HgS) este principalul minereu de mercur Mercurul este singurul metal

obişnuit care este lichid la temperatura camerei Apare ori ca metal nativ ori icircn cinabru

corderoit livingstonit şi alte mineraleSingura mină europeană de mercur care a mai

rămas este mina Almadeacuten din Spania Mina a fost concesionată de la statul spaniol cu

un angajament de a reduce activităţile de minerit Icircn 1995 s-au plătit 5222 de milioane

EUR către compania holding care include mina Almadeacuten Icircn 1999aproximativ 100 de

persoane au fost angajate direct icircn sectorul minier al companiei Totuşi această mină a

fost acum icircnchisă şi este improbabil să fie redată icircn funcţiune Alte mine chiar dacă

exploatează alte sulfuri de metale uneori produc mercur ca un produs secundar Un

exemplu este mina Pyhaumlsalmi Oy care produce concentraţi de Cu- Zn- pirită care

includ Cd Hg Au şi AgExploatare mondială a mercurului se face icircn aproximativ 10 ţări

cu cele mai mari cantităţi venind din Spania şi Kyrgyzstan Icircn decursul ultimilor 10 ani

producţia estimată anuală de exploatare a mercurului este icircn medie de aproximativ

2500 tone dar valorile producţiei mondiale au un mare grad de incertitudine

Exploatarea anuală mondială a mercurului este icircn scădere şi a fost estimată la 1640 de

tone icircn 2000 Icircn 1999 producţia europeană a reprezentat 174 din producţia

mondială

Folosirea mercurului icircn Europa de Vest şi America de Nord a decăzut datorită

numeroaselor restricţii icircn folosirea produselor care conţin mercur Industria clor-alcalilor

va icircnceta gradual să fie una a marilor utilizatori Icircn acelaşi timp aprovizionarea cu

mercur secundar şi recuperat a crescut datorită reglementărilor ecologice

Aceasta le lasă pe cele mai dezvoltate ţări ca exportatori neţi de mercur lucru care a

dus la scăderea continuă a preţurilor la mercur Preţul comercial al mercurului a fost

foarte scăzut din 1990 preţurile icircn 1997-1999 erau icircn jur de 4 euro per kg de mercur

Surplusul de mercur de pe piaţă ţine preţul mercurului scăzut ceea ce poate icircncuraja

folosinţe suplimentare şi conduce la creşterea cererii la scară

globală icircn special icircn afara OECD Mercurul este exportat icircn ţări icircn curs de dezvoltare

pentru refolosire icircn recuperarea aurului pentru folosirea icircn producţia de cosmetice

vopsele şi pesticide icircn plus faţă de tipurile de folosinţe icircmpărţite cu ţările OECD cum ar

dispozitive de măsură şi electrice Icircn această privinţă efectele exporturilor continue de

mercur ale companiilor europene către ţările icircn dezvoltare unde folosirea lor poate

duce la poluare şi efecte adverse asupra sănătăţii cărora trebuie să li se acorde atenţie

deosebită Mai mult o parte importantă a mercurului poate să se icircntoarcă icircn Europa pe

rază lungă transfrontalieră sub formă de poluare a aerului Cum sterilul conţine sulfuri

generarea de ARD va fi o problemă la minele de Hg Minele mai vechi de Hg stivele de

piatră reziduală şi amenajările de administrare a sterilului vor cauza de asemenea

probleme ARD şi infiltraţiile de metale grele pot fi aşteptate pentru mulţi ani dacă

exploatările nu sunt corect scoase din funcţiune Totuşi Hg icircn forma S nu sunt solubile

icircn apă şi ar trebui de aceea să rămacircnă stabile icircn steril şi piatră reziduală

CapIRegelmentari legislative Metode si variante tehnologice

I1 Regelmentari legislative apicabile mineritului si deseuri rezultate

Icircn domeniul gestionării deșeurilor au avut loc schimbări radicale Strategia

Uniunii Europene privind managementul deșeului COM (96) 399 a stabilit următoarele

principii relevante procesului de planificare

- minimizarea generării deșeurilor icircn scopul conservării mediului și a resurselor

naturale

- reducerea impactului cauzate de deșeuri asupra sănătății umane și a mediului

icircnconjurător icircn mod special prin reducerea substanțelor periculoase icircn deșeu

consideracircnd pricipiul precauției

- asigurarea plății pentru poluarea mediului de către generatorii de deșeu prin

implementarea principiului poluatorul plătește

- asigurarea infrastructurii adecvate prin stabilirea rețelei integre și adecvate de

facilități de eliminare a deșeurilor bazate pe principiul proxenității

Legislația privind gestionarea deșeurilor din industria extractive cuprinde

Directiva 200612CE ndash Directiva Consiliului şi a Parlamentului Europei din 5

aprilie2006 referitoare la deşeuri

Decizia 2001119CE a Comisiei Europene din 22 ianuarie 2001 care modifică

Decizia2000532CE care icircnlocuieşte Decizia 943CE ce instituie o listă de deşeuri icircn

conformitate cu art1 litera a) din Directiva Consiliului 75442CEE privind deşeurile şi

Decizia Consiliului 94904CE ce instituie o listă de deşeuri periculoase icircn

conformitatecu art1 paragraful 4 din Directiva 91689CEE privind deşeurile

periculoase

Decizia Consiliului 2001573CE din 23 iulie 2001 care modifică lista de

deşeuri anexată icircn Decizia Comisiei 2000532CE (Noul CED ndash Catalogul European al

Deşeurilor)

Directiva Consiliului 9931CE din 26 aprilie 1999 privind depozitarea

deşeurilorCu referire la eşantionarea deşeurilor se recomandă norma UNI-10802

rdquoDeşeuri lichide granulare semifluide şi nămoluri ndash Colectarea manuală a probelor şi

pregătirea şi analiza poluanţilorrdquo

Decizia 200333CE ndash Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabileşte

criteriile de admitere a deşeurilor la depozitele de deşeuri icircn conformitate cu art 16 al

Anexei IIdin Directiva Consiliului 199931CE

Directiva Consiliului 91689CEE din 12 decembrie 1991 privind deşeurile

periculoase care icircnlocuieşte Directiva 78319CEE privind deşeurile toxice şi nocive

Icircn ceea ce priveşte managementul integrat al poluării (IPPC) trebuie amintite

Directiva Consiliului 33785CEE privind evaluarea impactului asupra mediului

a proiectelor publice şi private

Directiva Consiliului 9661CEE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării

Decizia 2000479CEE ndash Directiva Comisiei din 17 iulie 2000 privind crearea

unui Registru European al emisiilor poluante (EPER) icircn conformitate cu art 15 al

Directivei 9661CEE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării(IPPC)Se face

referinţă de asemenea la normele tehnice utile privind controlul deşeurilor

Principalele norme naţionale de referinţă sunt enumerate icircn cele ce urmează

Ordonanţa de urgenţă nr 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor

aprobată şi modificată de Legea nr 4262001 cu modificările şi completările ulterioare

HG nr 3492005 privind depozitarea deşeurilor

Ordin nr 952005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţionalăde deşeuri

acceptate icircn fiecare clasă de depozit de deşeuri

Ordin nr 7572004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor (Anexa ordinului este modificată de Ordinul nr 12302005)

OUG nr1522005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 842006

Ordin nr 11442002 privind icircnfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile

care intră sub incidenţa art 3 alin (1) lit g)şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluăriişi modul de

raportare a acestora

137115122006 si al ministrului finanţelor publice nr 222522122006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului

25993 (CEE) privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri icircn icircnspre şi

dinspre Comunitatea Europeană cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi al eliminării acestora

Hotăracircrea Guvernului nr 14702004 privind aprobarea Strategiei naţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor 2004modificată

si completata prin HG nr 35811 04 2007

HG 2682005 privind incinerarea deșeurilor

Directivele care se referă la managementul deșeurilor sunt icircn general rezultatul

convențiilor internaționale Conveția de la Basel și Conveția de la Stockholm Legislația

specifică domeniului managementul mediului icircn UE provine din anii 70 -80 a secolului

XX odată cu creșterea importanței mediului

Directiva 75442CE a fost modificată de mai multe ori pe parcursul deceniilor

servește drept cadru pentru emiterea principalelor directive pentru tratare colectare

valorififcare si eliminare a deșeurilor Această directivă a avut drept obiectiv asigurarea

prevenirii generării deșeurilor și a reducerii periculozității deșeurilor promovarea

producției curate recuperarea deșeurilor utilizarea deșeurilor icircn calitate de surse de

combustibili alternativi neutralizarea deșeurilor cu risc minim pentru mediu elaborarea

planului de management al mediului elaborarea permiselor de management al

deșeurilor și implementarea principiului poluatorul plătește

Directiva enumeră restricțiile specifice programelor de management al deșeurilor

privind tipul de deșeu cantitatea și originea deșeurilor și restricția tehnice privind

eliminarea adecvată a deșeurilor

Noua Directivă cadru a UE este 200898CE Principalul obiectiv al directivei

este prevenirea generării deșeurilor și reducerea impactului asociat al acestora asupra

mediului dar și reducerea efectelor generale al refolosirii resurselor creșterea eficienței

resurselor iar dintre modificările importante aduse de această directivă enumerăm

- adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului icircn care un deșeu

icircncetează să mai fie deșeu

- clarificarea definitelor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor

- introducerea ierarhiei deșeurilor ca o ordine a priorităților pentru ceea ce

reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului

- includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase

- clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deșeurilor și

specificarea necesității luării icircn considerare a icircntregului ciclu de viață al deșeurilor in

momentul elaborării planului

- solicitarea ca statele membre să elaboreze programe de prevenire a producerii

deșeurilor

Icircn același timp Directiva simplifică cadrul legal existent icircn domeniul gestionării

deșeurilor

Prin aprobarea Directivei 91689CE prinvind deșeurile periculoase și includerea

referitoare la aceste tipuri de deșeu ca o consecință a necesității icircndepărtării unor

dispoziții icircnvechite modificarea referitoare la manipularea sau deținerea deșeurilor

periculoase cacirct și pentru alte clarificări

Icircn urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale icircn anul 2004 a rezultat un

număr total de 233 depozite din care

- 169 de depozite pentru deşeuri industriale

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

dispozitive de măsură şi electrice Icircn această privinţă efectele exporturilor continue de

mercur ale companiilor europene către ţările icircn dezvoltare unde folosirea lor poate

duce la poluare şi efecte adverse asupra sănătăţii cărora trebuie să li se acorde atenţie

deosebită Mai mult o parte importantă a mercurului poate să se icircntoarcă icircn Europa pe

rază lungă transfrontalieră sub formă de poluare a aerului Cum sterilul conţine sulfuri

generarea de ARD va fi o problemă la minele de Hg Minele mai vechi de Hg stivele de

piatră reziduală şi amenajările de administrare a sterilului vor cauza de asemenea

probleme ARD şi infiltraţiile de metale grele pot fi aşteptate pentru mulţi ani dacă

exploatările nu sunt corect scoase din funcţiune Totuşi Hg icircn forma S nu sunt solubile

icircn apă şi ar trebui de aceea să rămacircnă stabile icircn steril şi piatră reziduală

CapIRegelmentari legislative Metode si variante tehnologice

I1 Regelmentari legislative apicabile mineritului si deseuri rezultate

Icircn domeniul gestionării deșeurilor au avut loc schimbări radicale Strategia

Uniunii Europene privind managementul deșeului COM (96) 399 a stabilit următoarele

principii relevante procesului de planificare

- minimizarea generării deșeurilor icircn scopul conservării mediului și a resurselor

naturale

- reducerea impactului cauzate de deșeuri asupra sănătății umane și a mediului

icircnconjurător icircn mod special prin reducerea substanțelor periculoase icircn deșeu

consideracircnd pricipiul precauției

- asigurarea plății pentru poluarea mediului de către generatorii de deșeu prin

implementarea principiului poluatorul plătește

- asigurarea infrastructurii adecvate prin stabilirea rețelei integre și adecvate de

facilități de eliminare a deșeurilor bazate pe principiul proxenității

Legislația privind gestionarea deșeurilor din industria extractive cuprinde

Directiva 200612CE ndash Directiva Consiliului şi a Parlamentului Europei din 5

aprilie2006 referitoare la deşeuri

Decizia 2001119CE a Comisiei Europene din 22 ianuarie 2001 care modifică

Decizia2000532CE care icircnlocuieşte Decizia 943CE ce instituie o listă de deşeuri icircn

conformitate cu art1 litera a) din Directiva Consiliului 75442CEE privind deşeurile şi

Decizia Consiliului 94904CE ce instituie o listă de deşeuri periculoase icircn

conformitatecu art1 paragraful 4 din Directiva 91689CEE privind deşeurile

periculoase

Decizia Consiliului 2001573CE din 23 iulie 2001 care modifică lista de

deşeuri anexată icircn Decizia Comisiei 2000532CE (Noul CED ndash Catalogul European al

Deşeurilor)

Directiva Consiliului 9931CE din 26 aprilie 1999 privind depozitarea

deşeurilorCu referire la eşantionarea deşeurilor se recomandă norma UNI-10802

rdquoDeşeuri lichide granulare semifluide şi nămoluri ndash Colectarea manuală a probelor şi

pregătirea şi analiza poluanţilorrdquo

Decizia 200333CE ndash Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabileşte

criteriile de admitere a deşeurilor la depozitele de deşeuri icircn conformitate cu art 16 al

Anexei IIdin Directiva Consiliului 199931CE

Directiva Consiliului 91689CEE din 12 decembrie 1991 privind deşeurile

periculoase care icircnlocuieşte Directiva 78319CEE privind deşeurile toxice şi nocive

Icircn ceea ce priveşte managementul integrat al poluării (IPPC) trebuie amintite

Directiva Consiliului 33785CEE privind evaluarea impactului asupra mediului

a proiectelor publice şi private

Directiva Consiliului 9661CEE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării

Decizia 2000479CEE ndash Directiva Comisiei din 17 iulie 2000 privind crearea

unui Registru European al emisiilor poluante (EPER) icircn conformitate cu art 15 al

Directivei 9661CEE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării(IPPC)Se face

referinţă de asemenea la normele tehnice utile privind controlul deşeurilor

Principalele norme naţionale de referinţă sunt enumerate icircn cele ce urmează

Ordonanţa de urgenţă nr 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor

aprobată şi modificată de Legea nr 4262001 cu modificările şi completările ulterioare

HG nr 3492005 privind depozitarea deşeurilor

Ordin nr 952005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţionalăde deşeuri

acceptate icircn fiecare clasă de depozit de deşeuri

Ordin nr 7572004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor (Anexa ordinului este modificată de Ordinul nr 12302005)

OUG nr1522005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 842006

Ordin nr 11442002 privind icircnfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile

care intră sub incidenţa art 3 alin (1) lit g)şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluăriişi modul de

raportare a acestora

137115122006 si al ministrului finanţelor publice nr 222522122006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului

25993 (CEE) privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri icircn icircnspre şi

dinspre Comunitatea Europeană cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi al eliminării acestora

Hotăracircrea Guvernului nr 14702004 privind aprobarea Strategiei naţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor 2004modificată

si completata prin HG nr 35811 04 2007

HG 2682005 privind incinerarea deșeurilor

Directivele care se referă la managementul deșeurilor sunt icircn general rezultatul

convențiilor internaționale Conveția de la Basel și Conveția de la Stockholm Legislația

specifică domeniului managementul mediului icircn UE provine din anii 70 -80 a secolului

XX odată cu creșterea importanței mediului

Directiva 75442CE a fost modificată de mai multe ori pe parcursul deceniilor

servește drept cadru pentru emiterea principalelor directive pentru tratare colectare

valorififcare si eliminare a deșeurilor Această directivă a avut drept obiectiv asigurarea

prevenirii generării deșeurilor și a reducerii periculozității deșeurilor promovarea

producției curate recuperarea deșeurilor utilizarea deșeurilor icircn calitate de surse de

combustibili alternativi neutralizarea deșeurilor cu risc minim pentru mediu elaborarea

planului de management al mediului elaborarea permiselor de management al

deșeurilor și implementarea principiului poluatorul plătește

Directiva enumeră restricțiile specifice programelor de management al deșeurilor

privind tipul de deșeu cantitatea și originea deșeurilor și restricția tehnice privind

eliminarea adecvată a deșeurilor

Noua Directivă cadru a UE este 200898CE Principalul obiectiv al directivei

este prevenirea generării deșeurilor și reducerea impactului asociat al acestora asupra

mediului dar și reducerea efectelor generale al refolosirii resurselor creșterea eficienței

resurselor iar dintre modificările importante aduse de această directivă enumerăm

- adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului icircn care un deșeu

icircncetează să mai fie deșeu

- clarificarea definitelor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor

- introducerea ierarhiei deșeurilor ca o ordine a priorităților pentru ceea ce

reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului

- includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase

- clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deșeurilor și

specificarea necesității luării icircn considerare a icircntregului ciclu de viață al deșeurilor in

momentul elaborării planului

- solicitarea ca statele membre să elaboreze programe de prevenire a producerii

deșeurilor

Icircn același timp Directiva simplifică cadrul legal existent icircn domeniul gestionării

deșeurilor

Prin aprobarea Directivei 91689CE prinvind deșeurile periculoase și includerea

referitoare la aceste tipuri de deșeu ca o consecință a necesității icircndepărtării unor

dispoziții icircnvechite modificarea referitoare la manipularea sau deținerea deșeurilor

periculoase cacirct și pentru alte clarificări

Icircn urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale icircn anul 2004 a rezultat un

număr total de 233 depozite din care

- 169 de depozite pentru deşeuri industriale

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

conformitate cu art1 litera a) din Directiva Consiliului 75442CEE privind deşeurile şi

Decizia Consiliului 94904CE ce instituie o listă de deşeuri periculoase icircn

conformitatecu art1 paragraful 4 din Directiva 91689CEE privind deşeurile

periculoase

Decizia Consiliului 2001573CE din 23 iulie 2001 care modifică lista de

deşeuri anexată icircn Decizia Comisiei 2000532CE (Noul CED ndash Catalogul European al

Deşeurilor)

Directiva Consiliului 9931CE din 26 aprilie 1999 privind depozitarea

deşeurilorCu referire la eşantionarea deşeurilor se recomandă norma UNI-10802

rdquoDeşeuri lichide granulare semifluide şi nămoluri ndash Colectarea manuală a probelor şi

pregătirea şi analiza poluanţilorrdquo

Decizia 200333CE ndash Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 care stabileşte

criteriile de admitere a deşeurilor la depozitele de deşeuri icircn conformitate cu art 16 al

Anexei IIdin Directiva Consiliului 199931CE

Directiva Consiliului 91689CEE din 12 decembrie 1991 privind deşeurile

periculoase care icircnlocuieşte Directiva 78319CEE privind deşeurile toxice şi nocive

Icircn ceea ce priveşte managementul integrat al poluării (IPPC) trebuie amintite

Directiva Consiliului 33785CEE privind evaluarea impactului asupra mediului

a proiectelor publice şi private

Directiva Consiliului 9661CEE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi

controlul integrat al poluării

Decizia 2000479CEE ndash Directiva Comisiei din 17 iulie 2000 privind crearea

unui Registru European al emisiilor poluante (EPER) icircn conformitate cu art 15 al

Directivei 9661CEE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării(IPPC)Se face

referinţă de asemenea la normele tehnice utile privind controlul deşeurilor

Principalele norme naţionale de referinţă sunt enumerate icircn cele ce urmează

Ordonanţa de urgenţă nr 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor

aprobată şi modificată de Legea nr 4262001 cu modificările şi completările ulterioare

HG nr 3492005 privind depozitarea deşeurilor

Ordin nr 952005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţionalăde deşeuri

acceptate icircn fiecare clasă de depozit de deşeuri

Ordin nr 7572004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor (Anexa ordinului este modificată de Ordinul nr 12302005)

OUG nr1522005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 842006

Ordin nr 11442002 privind icircnfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile

care intră sub incidenţa art 3 alin (1) lit g)şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluăriişi modul de

raportare a acestora

137115122006 si al ministrului finanţelor publice nr 222522122006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului

25993 (CEE) privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri icircn icircnspre şi

dinspre Comunitatea Europeană cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi al eliminării acestora

Hotăracircrea Guvernului nr 14702004 privind aprobarea Strategiei naţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor 2004modificată

si completata prin HG nr 35811 04 2007

HG 2682005 privind incinerarea deșeurilor

Directivele care se referă la managementul deșeurilor sunt icircn general rezultatul

convențiilor internaționale Conveția de la Basel și Conveția de la Stockholm Legislația

specifică domeniului managementul mediului icircn UE provine din anii 70 -80 a secolului

XX odată cu creșterea importanței mediului

Directiva 75442CE a fost modificată de mai multe ori pe parcursul deceniilor

servește drept cadru pentru emiterea principalelor directive pentru tratare colectare

valorififcare si eliminare a deșeurilor Această directivă a avut drept obiectiv asigurarea

prevenirii generării deșeurilor și a reducerii periculozității deșeurilor promovarea

producției curate recuperarea deșeurilor utilizarea deșeurilor icircn calitate de surse de

combustibili alternativi neutralizarea deșeurilor cu risc minim pentru mediu elaborarea

planului de management al mediului elaborarea permiselor de management al

deșeurilor și implementarea principiului poluatorul plătește

Directiva enumeră restricțiile specifice programelor de management al deșeurilor

privind tipul de deșeu cantitatea și originea deșeurilor și restricția tehnice privind

eliminarea adecvată a deșeurilor

Noua Directivă cadru a UE este 200898CE Principalul obiectiv al directivei

este prevenirea generării deșeurilor și reducerea impactului asociat al acestora asupra

mediului dar și reducerea efectelor generale al refolosirii resurselor creșterea eficienței

resurselor iar dintre modificările importante aduse de această directivă enumerăm

- adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului icircn care un deșeu

icircncetează să mai fie deșeu

- clarificarea definitelor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor

- introducerea ierarhiei deșeurilor ca o ordine a priorităților pentru ceea ce

reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului

- includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase

- clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deșeurilor și

specificarea necesității luării icircn considerare a icircntregului ciclu de viață al deșeurilor in

momentul elaborării planului

- solicitarea ca statele membre să elaboreze programe de prevenire a producerii

deșeurilor

Icircn același timp Directiva simplifică cadrul legal existent icircn domeniul gestionării

deșeurilor

Prin aprobarea Directivei 91689CE prinvind deșeurile periculoase și includerea

referitoare la aceste tipuri de deșeu ca o consecință a necesității icircndepărtării unor

dispoziții icircnvechite modificarea referitoare la manipularea sau deținerea deșeurilor

periculoase cacirct și pentru alte clarificări

Icircn urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale icircn anul 2004 a rezultat un

număr total de 233 depozite din care

- 169 de depozite pentru deşeuri industriale

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Ordin nr 952005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor

preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţionalăde deşeuri

acceptate icircn fiecare clasă de depozit de deşeuri

Ordin nr 7572004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea

deşeurilor (Anexa ordinului este modificată de Ordinul nr 12302005)

OUG nr1522005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 842006

Ordin nr 11442002 privind icircnfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile

care intră sub incidenţa art 3 alin (1) lit g)şi h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr342002 privind prevenirea reducerea şi controlul integrat al poluăriişi modul de

raportare a acestora

137115122006 si al ministrului finanţelor publice nr 222522122006 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului

25993 (CEE) privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri icircn icircnspre şi

dinspre Comunitatea Europeană cu modificările şi completările ulterioare şi ale

Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor

periculoase şi al eliminării acestora

Hotăracircrea Guvernului nr 14702004 privind aprobarea Strategiei naţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor 2004modificată

si completata prin HG nr 35811 04 2007

HG 2682005 privind incinerarea deșeurilor

Directivele care se referă la managementul deșeurilor sunt icircn general rezultatul

convențiilor internaționale Conveția de la Basel și Conveția de la Stockholm Legislația

specifică domeniului managementul mediului icircn UE provine din anii 70 -80 a secolului

XX odată cu creșterea importanței mediului

Directiva 75442CE a fost modificată de mai multe ori pe parcursul deceniilor

servește drept cadru pentru emiterea principalelor directive pentru tratare colectare

valorififcare si eliminare a deșeurilor Această directivă a avut drept obiectiv asigurarea

prevenirii generării deșeurilor și a reducerii periculozității deșeurilor promovarea

producției curate recuperarea deșeurilor utilizarea deșeurilor icircn calitate de surse de

combustibili alternativi neutralizarea deșeurilor cu risc minim pentru mediu elaborarea

planului de management al mediului elaborarea permiselor de management al

deșeurilor și implementarea principiului poluatorul plătește

Directiva enumeră restricțiile specifice programelor de management al deșeurilor

privind tipul de deșeu cantitatea și originea deșeurilor și restricția tehnice privind

eliminarea adecvată a deșeurilor

Noua Directivă cadru a UE este 200898CE Principalul obiectiv al directivei

este prevenirea generării deșeurilor și reducerea impactului asociat al acestora asupra

mediului dar și reducerea efectelor generale al refolosirii resurselor creșterea eficienței

resurselor iar dintre modificările importante aduse de această directivă enumerăm

- adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului icircn care un deșeu

icircncetează să mai fie deșeu

- clarificarea definitelor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor

- introducerea ierarhiei deșeurilor ca o ordine a priorităților pentru ceea ce

reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului

- includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase

- clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deșeurilor și

specificarea necesității luării icircn considerare a icircntregului ciclu de viață al deșeurilor in

momentul elaborării planului

- solicitarea ca statele membre să elaboreze programe de prevenire a producerii

deșeurilor

Icircn același timp Directiva simplifică cadrul legal existent icircn domeniul gestionării

deșeurilor

Prin aprobarea Directivei 91689CE prinvind deșeurile periculoase și includerea

referitoare la aceste tipuri de deșeu ca o consecință a necesității icircndepărtării unor

dispoziții icircnvechite modificarea referitoare la manipularea sau deținerea deșeurilor

periculoase cacirct și pentru alte clarificări

Icircn urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale icircn anul 2004 a rezultat un

număr total de 233 depozite din care

- 169 de depozite pentru deşeuri industriale

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

planului de management al mediului elaborarea permiselor de management al

deșeurilor și implementarea principiului poluatorul plătește

Directiva enumeră restricțiile specifice programelor de management al deșeurilor

privind tipul de deșeu cantitatea și originea deșeurilor și restricția tehnice privind

eliminarea adecvată a deșeurilor

Noua Directivă cadru a UE este 200898CE Principalul obiectiv al directivei

este prevenirea generării deșeurilor și reducerea impactului asociat al acestora asupra

mediului dar și reducerea efectelor generale al refolosirii resurselor creșterea eficienței

resurselor iar dintre modificările importante aduse de această directivă enumerăm

- adaugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului icircn care un deșeu

icircncetează să mai fie deșeu

- clarificarea definitelor anumitor operațiuni de gestionare a deșeurilor

- introducerea ierarhiei deșeurilor ca o ordine a priorităților pentru ceea ce

reprezintă cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului

- includerea prevederilor referitoare la deșeurile periculoase

- clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deșeurilor și

specificarea necesității luării icircn considerare a icircntregului ciclu de viață al deșeurilor in

momentul elaborării planului

- solicitarea ca statele membre să elaboreze programe de prevenire a producerii

deșeurilor

Icircn același timp Directiva simplifică cadrul legal existent icircn domeniul gestionării

deșeurilor

Prin aprobarea Directivei 91689CE prinvind deșeurile periculoase și includerea

referitoare la aceste tipuri de deșeu ca o consecință a necesității icircndepărtării unor

dispoziții icircnvechite modificarea referitoare la manipularea sau deținerea deșeurilor

periculoase cacirct și pentru alte clarificări

Icircn urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale icircn anul 2004 a rezultat un

număr total de 233 depozite din care

- 169 de depozite pentru deşeuri industriale

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

I2 Metode si variante tehnologice spacifice mineritului

Tehnici de minerit

Extragerea unui minereu (proces denumit minerit) prelucrarea ulterioară a mineralului

şi managementul sterilului şi sedimentelor miniere sunt icircn majoritatea cazurilor

considerate a fi o singură activitate Chiar dacă acest document nu acoperă extragerea

minereului tehnicile ulterioare de prelucrare ale mineralelor şi managementul sterilului

şi sedimentelor miniere sunt toate foarte dependente de tehnica de minerit Astfel este

important să se icircnţeleagă majoritatea metodelor importante de minerit

Pentru mineritul solidelor există patru concepte principale de minerit

(1) exploatare (prin excavaţie) de suprafaţă

(2) mină subterană

(3) carieră

(4) mineritul icircn soluţie

Tipuri de corpuri de minereu

Tipul de corp de minereu are o mare influenţă asupra alegerii metodei de minerit Se

cunosc următoarele tipuri de corpuri de minereu clasificarea făcacircndu-se după forma

trunchiului minereului sau după distribuţia minereului

bull trunchi de minereu de tip filon

bull trunchi de minereu de tip nervură

bull trunchi de minereu de tip masiv (de exemplu sulfuri masive cu variaţii mari ale calităţii

din trunchiul minereului trunchiuri de minereu de piatră de var cu o proporţie de mineral

foarte consistentă)

bull trunchi de minereu de tip răspacircndit (de exemplu porfiri de cupru)

Adesea tipul răspacircndit are o calotă de sulfuri alterate de agenţii atmosferici (deci oxizi)

deasupra unui minereu cu trunchi de tip răspacircndit Minereul din această calotă se

numeşte lsquopălărie de fierrsquo

Tehnicile generale aplicate icircn procesare minereului sunt

bull Pulverizarea

bull Sortarea şi hidro-ciclonarea

bull Concentrarea gravometrica

bull Flotatia

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

bull Sortarea

bull Separarea magnetică

bull Separarea electrostatică

bull Lesierea

bull Ingrosarea

bull Filtrarea

Capitolul 2

21 Descrierea generala a proiectului Roșia Montană Gold Corporation

Amplasarea Proiectului

Amplasat icircn Roşia Montană Judeţul Alba icircn partea central-vestică a Romacircniei 80 km

de Alba Iulia

bull Un vechi perimetru minier situat icircn cadrul unei comunităţi umane care

practică o agricultură de subzistenţă

bull Relief muntos şi văi icircnguste

bull Climă continental temperată temperaturi cuprinse icircntre o valoare

minimă de ndash225deg C (decembrie-februarie) şi o valoare maximă de

287deg C (august)

bull Ierni reci cu căderi importante de zăpadă timp de 4-6 luni pe an

bull Precipitaţii anuale 600 ndash 883 mm

Exploatarea minieră

Patru cariere Cetate Cicircrnic Orlea şi Jig

bull Rezerve extractibile 218 milioane tone minereu cu conţinut mediu de

152 gt Au şi 747 gt Ag

bull Producţia de metal recuperabil 2727 t (88 milioane uncii) Au şi 9455 t

(304 milioane uncii) Ag

bull Producţia anuală de minereu icircntre 125 şi 204 milioane tone

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

bull Raport sterilminereu pe durata de viaţă a minei 121

bull Puşcare icircn găuri forate ndash operaţii de icircncărcare şi transport

bull Excavatoare hidraulice de 195 m3 şi camioane de 150 t

Procesarea minereului

Intervalul de timp icircn care se va efectua procesarea minereului aproximativ 17 ani

bull Concasare icircntr-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu

bull Măcinare umedă icircn moară semiautogenă şi icircn două mori cu bile

bull Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului

bull Eluarea aurului şi argintului icircn soluţie concentrată concomitent cu recuperarea

cărbunelui activ icircn vederea reactivării

bull Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora icircn vederea producerii de

lingouri de aliaj doreacute

bull Icircngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa

tehnologică

bull Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor icircntr-un iaz

de decantare

Infrastructură tehnologică

bull Iaz de decantare prevăzut cu baraj secundar de retenţie situat icircn aval

bull Sisteme de recirculare pentru pomparea apei decantate din iazul de decantare către

uzina de procesare

bull Baraje de gospodărire a apelor pentru colectarea apelor acide din lucrările miniere

vechi şi din zonele miniere aferente Proiectului

bull Staţie de epurare a apelor uzate industriale pentru epurarea apelor acide icircn vederea

conformării cu standardele impuse descărcărilor icircn mediu şi pentru a permite

reutilizarea apei icircn uzina de procesare

bull Laborator de analize metalurgice

bull Magazii şi alte amenajări pentru depozitare

bull Clădiri administrative şi de icircntreţinere

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

II2 Descrierea tehnologiilor existente in minerit

Tehnici de prelucrare a mineralelor - Scopul prelucrării mineralelor este de a

transforma minereul brut din mină icircntr-un produs comercial

Pulverizarea

Pulverizarea este un element esenţial al prelucrării mineralelor Necesită multe cheltuieli

icircn ceea ce priveşte consumul de energie şi mentenanţa La pulverizare mărimea

particulelor de minereu este redusă gradual Acest lucru este necesar din mai multe

motive de exemplu

bull pentru a elibera unul sau mai multe minerale valoroase din roca filoniană a unui

minereu mamă

bull pentru a atinge mărimea dorită pentru prelucrarea sau manevrarea ulterioară

bull pentru a expune o mare arie de suprafaţă area per unitate de masă de material astfel

ajutacircnd

anumite reacţii chimice (de exemplu extracţia prin dizolvare)

bull pentru a satisface cerinţele pieţei referitoare la specificaţiile privind mărimea

particulelor

Pulverizarea este compusă dintr-o secvenţă de procese de sfăracircmare şi măcinare

După măcinare minereul adesea icircn formă de pastă lsquoconţinersquo particule de minereu

acum eliberate şi materialul steril care trebuie separat icircn paşii ulteriori ai prelucrării

Caracteristicile minereului icircn combinaţie cu echipamentul folosit pentru sfăracircmare şi

măcinare determină proprietăţile fizice ale sterilului precum forma particulelor şi

distribuţia pe mărime a particulelor

Sfăracircmarea

Sfăracircmarea este prima etapă icircn procesul de pulverizare Aceasta este de obicei o

operaţiune uscată care implică spargerea minereului prin compresarea sa pe suprafeţe

rigide sau prin ciocnirea sa de suprafeţe dure icircntr-o mişcare controlată

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Acest pas din proces pregăteşte minereul pentru reducerea mai departe a mărimii

(măcinare) sau pentru intrarea directă icircn etapele de clasificare şisau concentrare Icircn

această etapă de prelucrare nu este de obicei generat steril

Tipuri obişnuite de concasoare sunt

bull concasoare cu fălci

bull concasoare rotative

bull concasoare conice

bull concasoare cu valturi

bull concasoare cu impact

Măcinarea

Măcinarea este faza finală icircn procesul de pulverizare şi necesită cea mai mare parte a

energiei dintre toate etapele de prelucrare minerală De aceea tendinţa este de a

arunca mai icircntacirci icircn aer (icircn mină) sau de a sfăracircma minereul pe cacirct de fin posibil pentru

a reduce cantitatea de materiale mari trimise la măcinare astfel reducacircnd consumul

total de energie icircn măcinare şi astfel pulverizare Dacă este posibil măcinarea este un

proces umed pentru că acesta necesită mai puţină energie permiţacircndeconomii de

energie de pacircnă la 30 icircn comparaţie cu măcinarea uscată Icircn măcinare particulele

sunt de obicei reduse printr-o combinaţie de impact şi abraziune a minereului prin

mişcarea liberă a corpurilor de măcinare din moară precum bare de oţel bile sau

pietricele

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Figura prezintă o moară cu bile şi respectiv un circuit de măcinare care consistă din

mori AG şi mori cu bile folosite pentru măcinarea primară şi secundară

Sortarea

Sortarea poate fi definită ca o operaţiune mecanică de separare a particulelor icircn funcţie

de mărimile lor şi acceptarea sau respingerea lor prin deschiderea unui filtru de sortare

Particulele care sunt mai mari decacirct deschizăturile filtrelor sunt reţinute şi constituie

supradimensionarea Icircn schimb cele care sunt

mai mici trec de suprafaţa de sortare formacircnd subdimensionarea Există multe tipuri

diferite de filter industriale care pot fi icircmpărţite icircn filtre staţionare şi mobile Cele mai

importante motive pentru sortarea icircn prelucrarea mineralelor sunt

bull pentru a evita ca materialul subdimensionat să intre icircn concasoare

bull pentru a evita ca materialul supradimensionat să treacă icircn etape ulterioare icircn procesul

de măcinare sau icircn circuitul icircnchis de sfăracircmare fină

bull pentru a produce material cu mărimea particulelor controlată de exemplu după

exploatare icircn carieră

Strecurarea

Clasarea poate fi descrisă ca separarea particulelor solide icircn două sau mai multe

produse icircn funcţie de vitezele lor cacircnd cad printr-un mediu Viteza particulelor depinde

de mărimea lor de densitate şi formă Icircn prelucrarea mineralelor clasarea este

realizată icircn principal umed folosind apa ca mediu fluid Clasarea uscată folosind aer ca

mediu este folosit icircn diverse aplicaţii (ciment piatră de var

cărbune) Clasarea este realizată icircn mod normal cu minerale considerate pre fine

pentru a fi separate efectiv prin sortare

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Clasor hidraulic

Hidrocicloni (Instalaţii de desprăfuire hidro)

Folosire Aplicată pe scară largă icircn prelucrarea mineralelor pentru clasarea particulelor

fine (icircn principal lt100μm) adesea icircntr-un circuit icircnchis cu mori cu bile pentru flotaţie

sau pregătirea intrării pentru flotaţie şi pentru produse finale speciale fine (caolin)

Aceştia sunt icircn mod deosebit eficiente pentru separarea particulelor fine precum de-

subţierea icircngroşarea şi scoaterea pietrişului

Principii şi construcţie Un hidrociclon este un vas compus dintr-o secţiune cilindrică

cu intrare de alimentare tangenţială unită cu o parte mai joasă conică Alimentarea este

accelerată şi se roteşte la viteze mari icircn interiorul vasului transportacircnd particulele

inferioare prin forţe centrifuge către peretele

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

interior de unde se mută de-a lungul părţii conice şi părăseşte vasul prin robinetul de

subumplere Particulele fine care se aşează mai lent stau icircn centrul fluidului care

formează un curent interior icircn amonte şi părăseşte vasul prin deschizătura centrală de

sus de descărcare Pentru a evita scurtăturiledebitul din amonte este colectat printr-o

porţiune de ţeavă conectată la scurgerea de supraplin

Hidrociclon

Concentrarea gravitaţională

Concentrarea gravitaţională este o metodă de separare a mineralelor de diferite

densităţi prin forţa de gravitaţie sau prin alte forţe precum forţa centrifugă sau

rezistenţa la mişcare oferită printr-un fluid vacircscos precum apa sau aerul Mişcarea unei

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

particule icircntr-un fluid este dependentă nu numai de gravitatea sa specifică ci şi de

mărimea şi forma sa Concentrarea gravitaţională avansată s-a dovedit a

fi o alternativă la flotaţie şi extracţie prin dizolvare pentru că printre alte motive nu sunt

necesari reactivi

Separarea icircntr-un mediu dens

Vase gravitaţionale

Folosiri icircn ramura industrială a cărbunelui şi in prelucrarea minereului de fier şi

cromit

Principii şi construire Vasele gravitaţionale includ containere icircn care sunt introduse

atacirct materialul de alimentare cacirct şi mediul dens Materiile plutitoare sunt separate prin

padele sau doar prin supraplin pe cacircnd ceea ce este pe fund poate fi icircnlăturat icircn diferite

feluri icircn funcţie de proiectarea separatorului

Majoritatea părţilor complicate ale proiectării separatorului o reprezintă descărcarea

materiilor de pe fund avacircnd icircn vedere că scopul este a icircnlătura particulele de pe fund

fără a drena mediul dens prin producerea de curenţi disturbatori descendenţi icircn vas

Există numeroase tipuri de vase gravitaţionale

disponibile precum Separatorul pacirclnie Wemco separatori cu tambur sau Baia

Drewboy

Date tehnice generale

Baia Drewboy

bull mărimea particulelor de alimentare pacircnă la 1000 mm

bull rata de curgere 25 ndash 150 th per m de lăţime a roţii

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Baie Drewboy

Cernere

Folosiri Cernerea este folosită astăzi icircn procesul de pre-concentrare sau sortare a

materialului inferior (icircn principal cărbune) Multe fabrici mari de cernere acţionează icircn

ramura industrială a aurului baritinei cărbunelui casiteritului wolframului minereului

de fier nisipului şi pietrişului

Planşete vibrante

Folosire Tratarea cărbunelui aurului mineralelor grele tantalului staniului baritinei al

nisipurilor pentru sticlă cromitului etc

Principii şi construire Planşeta vibrantă poate fi descrisă ca o punte platformă cu o

uşoară icircnclinaţie curenţi rapizi şi o formă dreptunghiulară sau romboidă Planşeta

vibrantă este icircn mod obişnuit construită din lemn sau fibră de sticlă Apa şi solidele sunt

alimentate prin partea de sus Planşeta vibrează longitudinal ca rezultat al loviturilor

lente icircn faţă şi al icircntoarcerilor rapide Mineralul se mută

icircncet de-a lungul planşetei sub acţiunea a două forţe Prima forţă este cauzată prin

mişcarea punţii şi a doua printr-o peliculă de apă curgătoare Rezultatul este că

mineralele se separă pe punte granulele mai uşoare şi mai mari fiind duse la spălătorul

de steril pe cacircnd cele mai dense şi mai mici sunt duse icircn direcţia jgheabului pentru

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

curăţarea concentratelor la capătul icircndepărtat al punţii Concentratul poate fi icircmpărţit icircn

diverse produse de exemplu o parte mediocră şi un concentrat de mare calitate prin

plăci de scindare ajustabile situate la marginea concentratului Planşeta vibrantă are

diverse modele şivariabile de operare care regulează procesul

Planşetă vibrantă

Flotaţie

Folosinţe Aceasta este cea mai importantă tehnică de separare folosită icircn prelucrarea

minerală pentru minereurile nepreţioase Folosită original la concentrate de sulfuri

minereuri de cupru zinc şi plumb este icircn zilele noastre folosit şi icircn tratarea minereurilor

non-metalice precum cărbunele fin fluorita şi fosfatul potasiu oxizi precum casiteritul şi

hematita şi oxizi de minerale precum ceruzitul şi malachita Icircn flotaţie separarea

mineralelor este realizată prin utilizarea diferenţelor icircn proprietăţile fizico-chimice de

suprafaţă ale lor De exempludupă condiţionarea cu reactivi unele particule devin

intolerante la apă sau hidrofobice (sau aerofilice) icircn timp ce alte particule rămacircn

hidrofilice Icircn procesul selectiv de separare bulele de aer se lipesc de particulele

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

hidrofobice (sau aerofilice) ridicacircndu-le la suprafaţa apei şi formacircnd o spumă stabilă

care este icircnlăturată Particulele hidrofilice rămacircn icircn miez şi sunt descărcate Procesele

de flotaţie constau icircn general din diverse etape de a curăţa concentratele din nou şi de

a elimina mineralele valoroase rămase din steril Celule de flotaţie

Există două tipuri principale de celule de flotaţie pneumatice şi mecanice

bull celulele mecanice sunt tradiţionale şi sunt cele mai folosite dispozitive aplicate icircn

fabrici Ele constau icircn vase de oţel care au un mecanism agitator condus mecanic care

cauzează dispersia de aer sub formă de mici bule şi agită nămolul Diverse celule

singulare sunt montate pe un bancSpuma se revarsă sau este icircnlăturată cu padele

mecanice

bull există două tipuri principale de celule pneumatice de flotaţie coloane de flotaţie şi

celula scurtă de flotaţie pneumatică Coloanele de flotaţie constau dintr-un cilindru

vertical de oţel icircnalt (pacircnă la 15 m) de pacircnă la 3 m diametru Pulpa de alimentare intră

icircn cilindru la aproximativ trei sferturi din distanţa pacircnă sus Aerul intră icircn vas printr-un

pulverizator de la capătul inferior al cilindrului

Spuma icircncărcată este spălată cu jeturi de apă icircnainte de a părăsi cilindrul peste

marginea de sus Sterilul cu particulele hidrofilice părăseşte cilindrul prin robinetul de

subumplere Maşini scurte de flotaţie pneumatică realizează coliziunea particulelor bule

icircn afara vasului de separare icircn ţeava care alimentează cu pulpă prin diverse dispozitive

combinate sau lsquoreactorirsquo la care aerul comprimat este pompat icircn pulpă Combinaţia icircn

trei etape intră icircn vasul separator unde bulele

icircncărcate se ridică la marginea superioară unde părăsesc apoi vasul icircn timp ce sterilul

este descărcat pe fundul pacirclniei

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Celulă mecanică de flotaţie

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Celulă pneumatică de flotaţie

Separare magnetică

Folosinţe Icircnlăturarea fierului bătut concentrarea de minerale feromagnetice şi

paramagnetice spălarea nisipului pentru sticlă

Principii şi construire Separarea magnetică este bazată pe diferitele proprietăţi

magnetice ale

minerale Icircn general mineralele pot fi icircmpărţite icircn trei grupe conform caracteristicilor lor

magnetice diamagnetice paramagnetice sau feromagnetice Diamagneticele sunt

materiale care sunt respinse de magnet şi astfel nu pot să fie separate magnetic

Paramagneticele sunt materiale care sunt atrase slab

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

de un magnet şi pot fi concentrate icircn lsquoseparatori magnetici de intensitate marersquo

Feromagneticele sunt tot materiale atrase de magnet dar această atracţie este mult

mai puternică decacirct la paramagnetice

Drept urmare se aplică separatorii magnetici de intensitate scăzută pentru a le

concentra Cei mai des folosiţi separatori magnetici sunt

bull separatorii uscaţi de intensitate scăzută Aceştia includ separatori cu tambur folosiţi icircn

principal pentru a concentra nisipurile inferioare (procesul de sfăracircmare) separatori de

curea de trecere şi separatori de disc ambii aplicaţi icircn prelucrarea nisipurilor şi scripeţi

magneticirsquo folosiţi pentru icircnlăturarea fierului bătut

bull separatori umezi de intensitate scăzută separatorii cu tambur sunt folosiţi pentru a

curăţi mediul magnetic icircn circuitele de Separarea Mediului Dens (DMS) şi pentru a trata

nisipurile feromagnetice separatori cu cupă bobine magnetizate şi bobine

demagnetizate

bull separatori uscaţi de intensitate mare separatorii cu bobină indusă sunt folosiţi icircn

concentrarea de minereu fosfat nisipuri de sticlă nisipuri de plajă minereuri de staniu

şi wolframit

bull separatori umezi de intensitate mare separatoarele Jones se aplică icircn tratarea

minereurilor de fier de calitate mică conţinacircnd hematită

Separatori cu tambur de intensitate scăzută

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Separare electrostatică

Folosinţe Concentrarea de minerale precum ilmenit rutil zirconiu apatit azbest

hematit şi potasiu

Principii şi construire Separarea electrostatică este a metodă care foloseşte forţe

care acţionează asupra corpurilor icircncărcate sau polarizate icircntr-un cacircmp electric pentru

a realiza concentrareamineralelor Particule de diferite minerale depinzacircnd de

conductivitatea lor vor urma căi diferite icircntrun cacircmp electric făcacircnd posibilă separarea

lor Unii dintre factorii importanţi icircn acest proces include caracteristicile mecanice şi

electrice ale separatorului şi mărimea forma gravitaţia specifică starea suprafeţei şi

puritatea particulelor minerale Particulele minerale trebuie să fie icircn icircntregime uscate şi

umiditatea aerului icircnconjurător trebuie să fie controlată Separatorii electrostatici pot fi

icircmpărţiţi icircn separatori cu condensatori electrostatici şi separatori cu ecran electrostatic

Extracţia prin lesiere

Folosinţe Extracţia de săruri minerale potasiu aur (disoluţia aurului nativ icircn soluţii de

cianură) şi argint minereu de uraniu (disoluţia oxidului natural de uraniu icircn soluţii

carbonate) cupru şi substanţe reziduale

Principii şi construire Extracţia prin lesiere este a metodă icircn care mineralele

valoroase sunt dizolvate selectiv dintr-un material printr-un lixiviant care este icircn mod

normal o soluţie apoasă rezultacircnd icircntr-o soluţie bogată (cu mare concentraţie de

compuşi valoroşi) După aceea mineralele valoroase trebuie recuperate de exemplu

prin precipitare Mineralul valoros sau compusul poate apărea icircn materialul din

care este extras icircn cel puţin trei forme fizice ca particule libere ca particule multifaze icircn

care mineralul valoros este expus pe cel puţin o parte la lixiviant şi ca material

inaccesibil icircnconjurat de material steril Icircn primele două cazuri mineralul valoros poate fi

extras direct Există diverse tehnici de extracţie prin lesiere Acestea pot fi grupate icircn

proceduri cu strat fix precum dizolvarea infiltraţiilor dizolvarea icircn halde lesierea la faţa

locului ca şi dizolvarea dintr-un miez icircn mişcare precum dizolvarea prin agitaţie

(dizolvarea icircn bazine) şi lesierea sub presiune Există şi o dizolvare biologicărsquo care

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

foloseşte bacteriile thiobacillus ferrooxidans şi thiobacillus thiooxidans

Deshidratarea

Icircngroşare

Folosinţe Icircngroşarea este folosită extensiv icircn predeshidratarea concentratelor şi icircn

deshidratarea sterilului recuperarea apei datorită costului să relativ scăzut şi

capacităţilor mari comparate cu filtrarea Icircngroşarea intermediară se aplică şi icircn diverse

tehnici de prelucrare minerală

Principii şi construire Icircngroşarea este un proces de sedimentare care implică o mare

creştere a concentraţiei suspensiei şi icircn formarea unui lichid limpede Cuvele de

decantare sunt bazine din care solidele aşezate şi icircngroşate sunt icircnlăturate de pe fund

ca depăşire negativă şi lichidul limpede curge la un punct de supraplin sau un sistem de

spălare de deasupra Acestea pot fi unităţi serie precum cuva

cu ecran de deviaţie sau unităţi continue Cuvele de icircngroşare sunt icircn mod normal

construite dintr-un bazin cilindric făcut din oţel (icircn majoritate mai puţin de 30 m icircn

diametru) beton sau o combinaţie a celor două cu adacircncimea variind de la aprox 1 la 7

m şi diametrul de la aprox 2 la 200 m Icircn bazin vor fi unul sau mai multe braţe rotative

radiale fiecare avacircnd o serie de lame Aceste lame greblează

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

sau răzuiesc solidele aşezate spre punctul de retragere al depăşirii negative Există

diverse tipuri de cuve de icircngroşare continue de exemplu cuve de icircngroşare tip punte

tip centru de disc tip contracţietip tavă şi de mare capacitate

Filtrare

Folosinţe Deshidratarea concentratului de flotaţie a concentraţilor magnetici şi a

diverselor minerale nemetalice icircnlăturarea soluţiei pregnante din solidul extras prin

dizolvare icircn prelucrarea cu cianură spălarea stratului deshidratat de colmatare

limpezirea soluţiei pregnante decantate şi icircn colectarea precipitatului

Principii şi construire Filtrarea poate fi văzută ca prelucrarea solidelor separate dintr-

un lichid prin

intermediul unui perete despărţitor permeabil care ţine solidul dar permite trecerea

lichidului Filtrarea urmează adesea icircngroşării prin care pulpa icircngroşată este introdusă

icircn agitatori de stocare unde uneori sunt adăugaţi agenţi de floculare şi din care este

scos la o rată constantă pentru filtre Cele mai răspacircndite tipuri de filtre implicate icircn

prelucrarea minerală sunt filtrele turta icircn care principala

cerinţă este recuperarea de mari cantităţi de solid din paste foarte concentrate Filtrele

sunt clasate icircn principal ca lsquofiltre cu vidrsquo şi lsquofiltre de presiune depinzacircnd de modalităţile

folosite pentru realizarea diferenţei de presiune cerută de cele două părţi ale mediului

poros Pot fi şi tipuri sarja sau tipuri continui

Cele mai des utilizate tipuri de filtre de presiune sunt lsquofiltrele sub presiunersquo care sunt

construite icircn două forme principale lsquopresă planşă şi cadru şi lsquopresă camerărsquo Presiunea

operaţională icircn presa planşă şi cadru poate atinge 25 bar

Pe de altă parte există diverse tipuri de filtre cu vid precum filtre continui rotative

(realizat icircntr-o mare varietate de forme) lsquofiltre continui cu discrsquo şi lsquofiltre orizontale cu

curearsquo

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Filtrul rotativ

Centrifugare

Ca alternativă la filtrul cu presă planşă-şi-cadru sunt folosite pentru deshidratare

Detalii tehnice generale includ

bull diametrul tamburului pacircnă la 1100 mm

bull lungimea tamburului pacircnă la 3300 mm

bull putere de trecere max 15 tone (bază uscată)oră

Deshidratarea prin mijloace de centrifugare implică un conţinut mai scăzut de solide

comparat cu presa planşă-şi-cadru De aceea materialul deshidratat se comportă mai

mult ca o gelatină decacirct ca o turtă Trebuie să fie adăugaţi agenţi floculanţi pentru

rezultate optime

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

II3 Blinațuri de materii prime material utilitati consumuri specifice

Evoluţia cantităţilor de minereu intrate icircn uzina de procesare

Cantităţile de minereu ce vor intra icircn instalaţia de procesare pe ani şi cariere de

exploatare şi cantităţile de minereu prelucrat

Exploatarea minereului se va icircncheia icircn anul 14 Uzina va mai funcţiona icircn anul

14 cu 5796 t minereu din carieră şi 8454 t din halda de minereu sărac icircn anul 15 cu

13463 t minereu din halda de minereu sărac şi icircn anul 16 cu 7318 t minereu din halda

de minereu sărac

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Bilant de material

Bilanţul pentru faza de sfăracircmare şi depozitare a minereului sfăracircmat

Bilanţul pentru operaţiunile principale ale fazei de măcinare şi clasare a minereului

Bilanţul de materiale pentru etapa de leşiere

Bilanţul de materiale pentru faza de eluare ndash stripare

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Bilanţul de materiale pentru faza de reactivare cărbune

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Gospodărirea apelor icircn cadrul uzinei de procesare este concepută pentru a

maximize volumul de apă tehnologică recirculată pentru a minimiza efluenţii de apă

tehnologică evacuaţi icircn afara limitelor uzinei şi de asemenea pentru a reduce la

minimum cererea de apă proaspătă Acest mod de gospodărire este icircn conformitate cu

prevederile BAT privind reutilizarea apei de proces Va exista un necesar de apă

proaspătă pentru

1048707 prepararea reactivilor chimici

1048707 apă de etanşare pentru pompele tehnologice

1048707 apă pentru circuitele de răcire

1048707 apă pentru circuitul de eluare

1048707 electroliză

1048707 apă potabilă şi apă pentru stingerea incendiilor

Alimentarea cu apă proaspătă

Alimentarea cu apă proaspătă (pentru acoperirea necesarului de apă industrială) a

incintei uzinei de procesare se face din racircul Arieş staţia de captare şi pompare fiind

amplasată icircntr-un punct de deviere situat lacircngă oraşul Cacircmpeni Cererea de apă

proaspătă icircn condiţii normale de procesare este estimată la un debit orar mediu de

2382 m3 Apa este pompată prin intermediu unei reţele de conducte tehnologice cu

lungimea de 132 km amplasată de-a lungul racircului Abrud pacircnă la Gura Roşiei şi apoi

direcţionată icircn lungul Văii Roşia către bazinul de aprovizionare cu apă proaspătă cu

volumul de 170 m3 (oslash=6 m H=6 m) Stocarea apei proaspete provenită de la staţia de

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

captare se realizează icircntr-un rezervor cu diametrul de 40 m şi icircnălţimea de 11m (13800

m3) Acest rezervor asigură acoperirea necesarului de 12000 m3 de apă pentru

scopuri tehnologice (pentru o perioadă de funcţionare a uzinei de cca 3 zile) şi

igienicosanitare iar 3000 m3 de apă constituie rezerva pentru incendiu

Apa potabilă

Necesarul de apă potabilă pe amplasament este de cca 120 m3 zi ( 5 m3 de

apăora) Pentru obţinerea apei potabile este prevăzută o instalaţie de dedurizare şi

tratare a apei proaspete preluată din Arieş Instalaţia este dotată cu următoarele

echipamente

1048707 Filtru pentru apă proaspătă

1048707 Instalaţie de dedurizarea apei

1048707 Instalaţia de obţinerea apei potabile

1048707 Amestecător de clorină

Apa industrială

Uzina de procesare propusă icircn cadrul Proiectului Roşia Montană va necesita o

alimentare constantă şi sigură cu apă Procesarea şi descărcarea sterilelor de

procesare icircn sistemul iazului de decantare va necesita aproximativ o tonă de apă

pentru o tonă de minereu Aproximativ jumătate din această cantitate de apă va ajunge

icircn apa limpezită din iazul de decantare de unde va fi recirculată către uzina de

procesare Trebuie reţinut faptul că icircn practică necesarul de apă pe tona de minereu

procesat poate varia pe parcursul a diverse etape de exploatare icircn funcţie de duritatea

minereului conţinutul de apă şi compoziţia mineralogică a minereului Cu toate acestea

icircn practică folosirea iazului de decantare ca sursă de apă va fi determinată de

cantitatea efectivă de precipitaţii căzute pe suprafaţa bazinului de colectare al iazului de

decantare Icircn plus vor trebui luate precauţiile necesare pentru menţinerea unui volum

minim acceptabil icircn iazul de decantare astfel icircncacirct să se asigure un volum suficient de

apă lipsită de suspensii pentru barja de pompare concomitent cu asigurarea menţinerii

volumului de apă icircn limitele de stocare ale iazului

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

II4 Inventarul deșeurilor rezultate emisii gazoase apă uzată deșeuri solide cu

precizarea provenienței acestora și cantității acestora icircn termini de debite și

concentrații

Posibilele descărcări de poluanţi icircn ape sunt asociate cu mai multe aspecte ale

activităţilor miniere şi de procesare a minereului după cum se arată icircn Tabelul 31

Surse potenţiale de evacuări icircn apeAceste evacuări sunt icircn general gestionate prin

colectare şi recirculare sau prin epurare Scurgerile de suprafaţă de la lucrările miniere

vechi de la Roşia Montană inclusiv cele de la galeriile de mină actuale precum şi apele

de mină de la cariera existentă sunt caracterizate de un pH scăzut şi de o concentraţie

peste limitele admise a metalelor grele (cupru fier nichel şi zinc) şi a ionului sulfat

Scurgerile de suprafaţă colectate de la haldele de steril şi apele de mină vor fi continuu

monitorizate Aceste ape vor fi pompate către staţia de epurare a apelor uzate

industriale sau dirijate către iazul de decantare pentru a fi ulterior refolosite icircn

procesarea minereului Procesele de epurare şi de monitorizare au fost concepute

astfel icircncacirct apa care părăseşte amplasamentul minier să icircntrunească criteriile de

calitate prevăzute de legislaţie

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Poluanţii emişi icircn atmosferă includ particulele icircn suspensie provenite de la diverse zone

de activitate precum şi cele generate de eroziunea eoliană a sterilelor (cum ar fi rocile

sterile depozitate icircn halde sterile de procesare depozitate icircn sistemul iazului de

decantare posibil a fi supuse eroziunii eoliene)

Sursele generatoare sunt indicate icircn Tabelul 33 Surse potenţiale de emisie icircn

atmosferă

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Deşeurile miniere sunt reprezentate prin sterile de mină şi sterile de flotaţie Ele sunt

constituite din fragmente de roci şi minereuri sărace care sunt depuse de regulă la gura

minei Prezenţa sulfurilor şi icircn special a piritei declanşează procesul de alterare cu

formarea de H2SO4 şi care contribuie icircn bună măsură la poluarea solului şi a apelor din

zonele icircnvecinate

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Capitolul 3 Tratarea deseurilor specific Unitatii Rosia Montana Golden

Corporation

31 Masuri de prevenire a deseurilor si reducerea deseurilor

Pentru a putea defini fluxurile de deseuri care apar pe durata de viata a Proiectului

Rosia Montana se face distinctia icircntre deseurile extractive si cele ne-extractive

Deseurile extractive sunt definite de Directiva privind managementul deseurilor din

industria extractva dupa cum urmeaza Deseuri rezultate din activitati de prospectare

extractie tratare si depozitare a resurselor minerale si din exploatarea icircn cariere

Alte deseuri generate de activitati de prospectare extractie si tratare a resurselor

minerale si de exploatarea carierelor de agregate dar care nu rezulta icircn mod direct din

aceste activitati sunt denumite icircn continuare deseuri ne-extractive

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Se vor genera urmatoarele fluxuri de deseuri care vor trebui gestionate

Deseuri extractive

bull sterile de procesare

bull roci sterile

bull namolul de la statia de epurare a apelor acide

bull namol de la sistemul de epurare icircn cariera local (folosind cariera inundata Cetate ca

lac de sedimentare)

bull sol (sol vegetal subsol)

Deseuri ne-extractive

bull Deseuri municipale si asimilabile (icircmpartite icircn fractiuni pentru valorificare)

bull Uleiuri uzate

bull Acumulatori si baterii cu plumb si acid

bull Baterii fara plumb si acid

bull Recipiente cu aerosoli uzate

bull Deseuri periculoase din demolari

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

bull Deseuri cu continut de azbest din demolari

bull Deseurile rezultate din curatarea scurgerilor de reactivi (nu includ deseurile

rezultate din curatarea scurgerilor de cianuri)

bull Deseuri de ambalaje din procesul de productie

bull Deseuri de la echipamente electrice si electronice

bull Vehicule scoase din uz

bull Anvelope uzate

bull Filtre de ulei uzate

bull Deseuri inerte si nepericuloase din constructii si demolari

bull Deseuri medicale

Trebuie subliniat ca mercurul generat icircn proces este un subprodus valorificabil si

de aceea nu este considerat deseu

Se specifica faptul ca mercurul generat icircn procesul tehnologic este un produs

secundar vandabil si icircn consecinta nu este tratat ca deseu

Conform Articolului 5 din Directiva privind deseurile miniere operatorul unei

activitati miniere trebuie sa icircntocmeasca un plan de gestionare a deseurilor pentru

minimizarea tratarea recuperarea si eliminarea deseurilor extractive tinand seama de

principiul dezvoltarii durabile Obiectivele planului de gestionare a deseurilor vor trebui

sa fie prevenirea sau reducerea producerii de deseuri si a nocivitatii acestora icircn

special tinand seama de

bull gestionarea deseurilor icircn faza de proiectare si la alegerea metodei utilizate pentru

extractia si tratarea substantelor minerale

bull modificarile pe care le-ar putea suferi deseurile extractive icircn raport cu o crestere a

suprafetei acestora si expunerea la conditiile de la suprafata

bull plasarea deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie dupa extractia substantelor

minerale icircn masura icircn care este tehnic si economic posibil si viabil din punctul de

vedere al mediului icircn conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul

Comunitatii si cu cerintele prezentei Directive acolo unde este cazul

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

bull refacerea solului vegetal dupa icircnchiderea zonei de depozitare a deseurilor sau daca

acest lucru este imposibil din punct de vedere practic reutilizarea solului vegetal pe alte

terenuri

bull utilizarea unor substante mai putin periculoase pentru tratarea resurselor minerale

icircncurajarea recuperarii deseurilor extractive prin reciclare reutilizarea sau recuperarea

acestora acolo unde acest lucru este viabil din punctul de vedere al mediului icircn

conformitate cu standardele de mediu existente la nivelul Comunitatii si cu cerintele

prezentei Directive acolo unde este cazul (c) asigurarea eliminarii icircn conditii de

siguranta pe termen scurt sau lung a deseurilor extractive icircn special tinand seama icircnca

din faza de proiectare de gestionarea lor icircn timpul exploatarii si dupa icircnchiderea zonei

de depozitare si prin alegerea unui proiect care

bull sa necesite o monitorizare minimala si daca este posibil icircn final sa nu necesite nici un

fel de monitorizare control sau management al depozitului de deseuri icircnchis

bull sa previna sau cel putin sa minimizeze orice fel de efecte negative pe termen lung

care s-ar putea atribui de exemplu migratiei din zona de depozitare a deseurilor a

poluantilor din aer sau apa si

bull sa asigure stabilitatea geotehnica pe termen lung a barajelor sau haldelor icircnaltate

deasupra nivelului preexistent al suprafetei de teren

Icircn ceea ce priveste deseurile extractive Directiva UE referitoare la depozitele de

deseuri excepteaza icircn mod specific bdquodepozitarea solului nepoluat sau a deseurilor

nepericuloase inerte rezultate din prospectarea si extractia tratarea si depozitarea

resurselor minerale si exploatarea carierelorrdquo Aceasta exceptare a fost transpusa icircn

reglementarile romane si este reflectata icircn textul final al Planului National de Gestionare

a Deseurilor publicat de Guvernul Romaniei icircn 2004ii Abordarea deseurilor extractive

din punctul de vedere al reglementarii a facut icircn ultimii ani obiectul multor discutii icircn

cadrul UE icircngrijorarile acutizandu-se semnificativ dupa accidentele de la Baia Mare si

Baia Borsa Directiva Parlamentului European si Consiliului cu privire la managementul

deseurilor din industria extractiva si de modificare a Directivei 200435 ECiii (numita icircn

continuare bdquoDirectiva 200621CE privind deseurile miniererdquo sau DDM) a fost elaborata

ca urmare a acestora si contine clarificari si icircndrumare considerabila icircn privinta

statutului reglementat al sistemelor de decantare a sterilelor de procesare haldelor de

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

steril si instalatiilor aferente La fel ca si icircn cazul precedentelor stabilite pentru alte

directive este de asteptat ca si aceasta sa fie transpusa si adoptata de Guvernul

Romaniei icircn viitorul apropiat oferind o abordare care sa tina seama icircn mod specific de

aspectele deosebite de gestionare a solului fertil materialelor de decoperta sterilelor de

extractie si de procesare

32 Colectarea si transpotul deseurilor solide rezultate

Colectarea deseurilor se va face selectiv Containerele pentru deseurile

municipale

vor fi amplasate icircn mai multe puncte de pe amplasamentul proiectului pentru colectare

icircnainte de expediere la statia de transfer a deseurilor Temporar se pot amplasa

containere si icircn alte puncte din apropierea organizarii de santier zonelor cu activitati de

constructii sau demolari icircn functie de tipul si volumul de deseuri generate Pentru

deseurile reciclabile se va organiza o zona speciala pentru depozitarea acestora

icircnainte de a fi expediate catre operatori de deseuri autorizati Contractarea de servicii

de reciclare se va face pe baza criteriilor de eficienta economica si icircn deplina

conformitate cu cerintele legale privind protectia sanatatii populatiei si a mediului

Rambleierea carierelor

Depozitarea rocilor sterile icircn carierele de minereu este BAT daca se poate utiliza

exploatarea cu transfer icircnsemnand transferul icircn timpul operatiunilor miniere a rocii

sterile de la cariera activa la o alta cariera deja exploatata

Icircn cadrul Proiectului Rosia Montana pe baza bilantului de steril din planul de

minerit a fost adoptata urmatoarea schema

Cariera Jig este complet rambleiata prin exploatare cu transfer

Carierele Orlea si Cicircrnic sunt partial rambleiate prin exploatare cu transfer

astfel icircncat anumite parti din peretii carierelor nu sunt acoperiti cu material

de rambleu

exploatarea cu transfer nu se poate aplica icircn cazul carierei Cetate care este

exploatata ultima si va fi inundata (se va depozita doar o cantitate mica de

roca sterila icircn extremitatea sudica a carierei)

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Haldele de roca sterila

Pentru fiecare halda se vor realiza sisteme de drenaj Stratul superficial de

fundatie din zonele de amplasare a haldelor de steril si stivelor de minereu sarac este

format din sisturi argiloase negre solurile de suprafata constau icircn colluvium sisau

sisturi alterate

Icircn cadrul lucrarilor de amenajare a amplasamentului solul vegetal si subsolul vor fi

icircndepartate si folosite icircn faza de icircnchidere Solurile de fundatie de sub haldele de roci

sterile si minereu sarac constau icircn sisturi negre alterate sau depozite colluviale formate

din pamant argilos nisip argilos si argile nisipoase Rezultatele testelor de laborator

pentru probele recompactate din aceste materiale au indicat permeabilitati scazute Prin

urmare descopertarea solului vegetal si subsolului fara a descoperta roca de baza

alterata sisau depozitele coluviale va avea ca rezultat un strat cu permeabilitate

scazuta la baza haldelor

Toate haldele vor fi prevazute cu un strat drenant la baza Stratul drenant va fi

realizat din roca granulata rezistenta utilizand materialul de descoperta sau roca sterila

Acest material grosier de drenaj va asigura o diferenta mare icircn ceea ce priveste

permeabilitatea fata de solurile native cu permeabilitate scazuta si va facilita drenajul

lateral al tuturor scurgerilor catre perimetrul haldei

Icircn jurul haldelor vor fi amenajate santuri care vor colecta apele de siroire si le vor

dirija icircn jurul acestor depozite Scurgerile de suprafata de pe haldele de steril vor fi

dirijate catre sistemul de gospodarire a apelor si vor fi colectate icircn iazul de decantare

sau icircntr-o alta structura de retentie de unde vor fi pompate catre statia de epurare a

apelor uzate industriale sau catre uzina de procesare

Utilizarea solurilor de fundatie cu permeabilitate scazuta icircmpreuna cu drenajul

lateral la baza haldelor va minimiza potentialul de infiltrare a apelor acide de drenaj

daca acestea apar icircn apa subterana Cu toate acestea orice scurgere potentiala de la

haldele de roca sterila sau minereu sarac va curge catre valea Corna sau valea Rosia

Rocile sterile vor fi clasificate icircn functie de potentialul lor de a genera ape acide si vor fi

depozitate icircn locuri special amenajate pentru a minimiza acest fenomen Se va

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

implementa un sistem de repartizare a rocilor sterile ce va fi descris icircn detaliu icircn Planul

de reabilitare si icircnchidere a minei

Sistemul de transport a deseurilor

Excavatoarele hidraulice si autobasculantele vor constitui utilajele principale

pentru icircncarcare si transport Roca sterila va fi transportata pe drumuri special

amenajate catre carierele exploatate (exploatare cu transfer) sau catre halde

Conform articolului 10 din Directiva privind deseurile miniere operatorul icircn

momentul

amplasarii deseurilor extractive icircnapoi icircn golul de excavatie (cariera) icircn scop de

reabilitare si constructie va adopta masuri corespunzatoare care sa asigure

- stabilitatea deseurilor extractive

-prevenirea poluarii solului si a apei

-efectuarea unei monitorizari suficiente

Articolul 13 (5) din Directiva privind deseurile miniere prevede ca la amplasarea

deseurilor extractive icircnapoi icircn golurile de excavatie ce vor fi lasate sa se umple cu apa

dupa icircnchidere operatorul va trebui sa adopte masurile necesare pentru a preveni sau

minimiza deteriorarea starii apei si poluarea solului

33 Masuri de tratare a deseurilor rezultate

Minereul excavat icircn cadrul exploatarii miniere RMGC va fi transportat la o uzina

de procesare dotata cu o moara semiautogena si circuit de macinare icircn mori cu bile

Dupa macinare minereul va fi supus unor procese conventionale de lesiere cu cianura

icircn vederea extragerii continutului de metale din minereu Cantitatile reduse de compusi

cianurici ramase icircn urma acestui proces vor fi supuse unui proces de denocivizare

(concentratiile de cianuri disociabile icircn acizi slabiusor eliberabile vor fi reduse la valori

care sa se icircncadreze icircn standardele Uniunii Europene) care se va desfasura icircn cadrul

uzinei de procesare icircnainte ca sterilelul tehnologic sa fie evacuat catre iazul de

decantare

Tulbureala de steril rezultata la procesarea minereului contine cianuri si metale

grele si este supusa unei operatii de ingrosare pentru separarea si recircularea unei

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

parti din apa cu continut de cianuri si apoi este tratata printr-un proces INCO de oxidare

cu SO2aer in prezenta de var in vederea distrugerii cianurilor si precipitarii metalelor

grele Procesul asigura pentru tulbureala de steril tratata dirijata la iazul de

decantare concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici decat 10mgl conform

prevederilor noii Directive privind managementul deseurilor in industria extractiva

Procese de tratare sisteme apoase

In industria miniera extractiva in exploatarile in care se folosesc cianuri pentru extractia

metalelor pot apare diferite tipuri de sisteme apoase care necesita tratare inainte de

evacuare in mediu

- tulbureala de steril cu continut de cianuri care in mod obisnuit tratata sau netratata

este dirijata spre iazuri de decantare

-apa decantata in iazurile de tulbureala de steril cu continut de cianuri care se

recircula in procesul de extractie metale pe toata perioada operarii in diverse conditii si

etape de desfasurare a activitatii miniere apa poate ajunge in mediu si poate necesita

tratare

-apele de mina acide si cu continut de metale obtinute la contactul apelor pluviale cu

suprafata unei roci generatoare de ape acide in prezenta oxigenului din aer

-exfiltratii din diferite sisteme de stocare decantare etc care calitativ poarta amprenta

apelor din facilitatile respective

-ape uzate menajere La acestea se adauga ape pluviale nepoluate care sunt colectate

de pe amplasamentul minier pentru a se evita contactul lor cu apele poluate si pentru a

se refolosi in ideea unui sistem de management al apelor cat mai eficient

Tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

Alegerea unei anumite cai de indepartare a cianurilor din sisteme apoase

depinde de o varietate de factori care includ

Mineralogia si starea de oxidare a materialului

Tipul efluentului (tulbureala sau solutie)

Compozitia si debitul efluentului

Calitatea impusa la evacuare (limite de deversare)

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Accesibilitatea reactivilor

Costurile de capital si operare

Legislatia care poate limita utilizarea anumitor reactivi

Toleranta la abateri in conditiile de lucru

Procesele de indepartare a cianurilor din efluentii industriali pot fi grupate in

urmatoarele categorii

Procedee distructive bazate pe oxidare (inclusiv fotooxidare)biooxidare

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

oxidare cu acid Caro

Combin Ox

oxidare cu ozon

oxidare electrochimica

procedeele biologice

Procedee recuperative

striparea HCN in pH acid (proces AVR)

recirculare efluenti cianurici

procedee de schimb ionic (Vitrokele Augment)

adsorbtia pe carbune activ

Alte procedee

procedee de precipitare (sub forma de albastru de Prusia)

degradarea naturala (procese posibile volatilizare descompunere fotochimica

oxidarebiooxidare hidroliza precipitare adsorbtie)

procedeul DTOX

Alternativele curente de denocivizare a efluentilor cianuricitulbureala si ape uzate

din minerit identificate de BREF BAT Reference Document on Best Available

Techniques for Management of Tailings and Waste-Rock in Mining Activities sunt

urmatoarele

clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2-aer (INCO Noranda)

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

oxidare cu apa oxigenata (Dupont-Kastone)

stripare HCN in pH acid (AVR)

adsorbtie pe carbune activ

epurare biologica

degradare naturala

Dintre procesele distructive mentionate in sectorul minier sunt cunoscute aplicatii

industriale dupa cum urmeaza

pentru sisteme apoase concentrate de tipul tulburelii de steril clorinare alcalina

oxidare in sistem SO2aer (cu cea mai mare raspandire inlocuieste tot mai frecvent

clorinarea) oxidare cu apa oxigenata

pentru ape uzate cu concentratii reduse (de tipul apei decantate in iaz a

exfiltratiilor)

oxidare cu apa oxigenata epurare biologica degradare naturala adsorbtie pe

carbune (procedeu in dezvoltare)

Din considerente legate de

specificitatea minereurilor de la Rosia Montana si a tulburelii de steril rezultate la

extractie (raportul intre cianurile usor eliberabile si cele totale favorabil primelor si intre

cianurile libere si cele usor eliberabile favorabil cianurilor libere)

experienta europeana si mondiala la nivel industrial

recomandarile BAT privind procedee potential aplicabile

capacitatea mare de productie la Rosia Montana care determina debitul si

volumul

apelor uzate ce necesita tratare s-au dezvoltat in Proiect urmatoarele procedee

de tratare sisteme apoase cu continut de cianuri

pentru tulbureala de steril ingrosare pentru recircularea apei cu continut de

cianuri in

procesul de extractie tratarea tulburelii dupa ingrosare prin procedeul INCO cu

SO2aer in instalatia DETOX si dirijarea tulburelii de steril tratate la iazul de decantare

cu concentratii de cianuri usor eliberabile mai mici de 10mgl in conformitate cu

prevederile Directivei privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

mine noi In iaz reducerea concentratiei de cianuri continua prin procese multiple de

degradare naturalaatenuare cu randamente de cca 50 in functie de anotimp in

conformitate cu rezultatele modelarii proceselor si referintele privind situatia de la alte

mineIn conditii normale pe toata perioada operarii apa decantata in iaz se recircula in

proces reprezentand cea mai mare cantitate din apa necesara procesului tehnologic

Pe toata perioada operarii exfiltratiile din iaz care pot ajunge sa contina cianuri si

compusii de degradare ai acestora sunt colectate in bazinul secundar de retentie si

recirculate in iazul de decantare

pentru apele cu concentratii reduse de cianuri in completarile efectuate la

Proiect sau

propus 3 procedee (oxidare pe baza de peroxizi adsorbtie pe carbune activ sau

un adsorbant rezultat prin distilarea uscata a oaselor si osmoza inversa) care vor fi

testate la faza pilot in perioada de constructie a Proiectului

Procedeul optim de tratare secundara a cianurilor rezultat la testare va fi

transpus la scara industriala si va fi folosit pe perioada operarii si inchiderii pentru

tratarea

apei decantate in iaz pe perioada operarii in conditii anormale (conditii meteo

extreme) sau a opririi temporare asociate cu evenimente meteo extreme daca este

necesara deversarea (se depaseste capacitatea de stocare proiectata pentru doua

evenimente maxim probabile succesive 2xPMF) si nu se asigura prin dilutie naturala

conditiile NTPA 001 (CNt-le 01 mgl)

la sfarsitul operarii cand apa decantata in iaz si exfiltratiile colectate sunt folosite

pentru ecologizarea prin inundare a Carierei Cetate daca nu este indeplinita conditia

de NTPA 001

Inca din perioada operarii (ultimii 3 ani) va fi testat un sistem semipasiv de

lagune in aval de bazinul barajului secundar pentru tratarea pe perioada de inchidere

si postinchidere a exfiltratiilor si apelor acide din zona apele tratate sunt evacuate in

Corna daca indeplinesc conditiile de calitate sau procesul de tratare este continuat in

functie de natura impurificarii si stadiul desfasurarii Proiectului in instalatia de tratare

secundara a cianurilor sau in cea de tratare ape acide de mina

Tratare ape acide de mina

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Apele acide de mina se caracterizeaza in general prin concentratii mari de sulfati

nivel ridicat de metale dizolvate (Al Fe Mn si alte metale grele) si pH acid

Aceasta categorie de ape generate in perimetrele miniere

activeinchiseabandonate reprezinta un factor de stres pe termen lung in special

pentru componentele de mediu sol si apa (ape de suprafata subterane) In consecinta

se impune aplicarea unor masuri adecvate pentru epurarea acestora cu mentiunea ca

strategiile de remediere trebuie sa ia in considerare modificarile de debit si schimbarile

calitative ale apelor de mina care se produc in timp

Procedeele de tratare in vederea reducerii aciditatii si indepartarii metalelor grele

sulfatilor pot fi grupate in urmatoarele categorii

Active aditie de reactivi chimicideseuri cu caracter alcalin cuplata cu aerare

dupa caz (oxidare ioni de fier mangan existenti in stare redusa)

Pasive mlastini amenajate (lagune) drenuri bariere active etc

Combinate tratari active + pasive Sursele de ape acide de mina in Proiectul

analizat sunt asociate indeosebi lucrarilor miniere vechi dar si celor dezvoltate in noul

Proiect Se prevede colectarea apelor potential acid in doua iazuri de captare Cetate si

Carnic (situate in bazinul Valea Rosia respectiv Valea Corna) de unde apele sunt

pompate catre statia de tratare ape acide de mina

Aceasta instalatie proiectata pentru tratarea a 400-600 m3h (maxim atins in anul noua

de operare urmare a evolutiei lucrarilor miniere) aplica un procedeu recomandat BAT

si unul dintre cele mai aplicate in domeniul minier la nivel mondial care consta din

oxidare cu aer ndash corectie pHprecipitare metale cu lapte de var ndash decantare (pH

=9711)

recorectie pH cu CO(pH = 85)-precipitare aluminiu si separare materii in

suspensie

Procesul aplicat permite corectia pH-ului si precipitarea metalelor pana la limitele

impuse de NTPA 001 Fac exceptie de la conditiile impuse calciu sulfati si coroborat cu

acestia reziduu fix care au concentratii determinate de solubilitatea sulfatului de calciu

(cca 2 gl)

In completarile la Proiect s-au realizat

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

optimizarea proceselor de precipitare pentru indepartarea avansata a calciului

precipitarea sulfatilor sub forma de ettringit in prezenta aluminatului de calciu

Odata cu scoaterea din sistem a calciului si sulfatilor se reduce si continutul de

saruri

dizolvate din apa

In felul acesta procesul optimizat prevazut in Proiect asigura conditiile de calitate

impuse prin NTPA 001 la toti indicatorii Mentionam ca studiile ecotoxicologice

efectuate pe pesti Daphnii alge arata ca sulfatul de calciu devine toxic pentru mediu la

concentratii mai mari de 2800-3000mgl

Apa tratata dupa prima treapta intra in circuitul apei de proces pentru refolosire

iar cea rezultata in final se foloseste pentru mentinerea debitului salubru al Vailor Corna

si Rosia namolul rezultat la tratare se recircula in instalatie pentru imbunatatirea

procesului de precipitare iar excesul se dirijeaza la iazul de decantare

Instalatia de epurare ape acide de mina ramane in functiune si in perioada de inchidere

mina urmand sa se stabileasca daca pe acelasi amplasament sau va fi relocalizata in

functie de nevoile de tratare de atunci

In perioada de inchidere debitul apelor acide se va reduce semnificativ deoarece

unele surse de ape dispar iar pentru altele s-au prevazut masuri de prevenire a

generarii apelor acide

In perioadele de inchidere-postinchidere in zona Valea Rosia va functiona un

sistem de tratare pasivasemipasiva in lagune (similar celui din zona Vaii Corna) pentru

tratarea apelor acide acesta va functiona in paralel (in completare) cu procesul activ in

perioada de inchidere si va reprezenta varianta unica de tratare la postinchidere

Apele uzate menajere sunt tratate prin sisteme uzuale adecvate diferitelor etape

de desfasurare a Proiectului dupa cum se va arata in subsectiunile urmatoare

In toate cazurile procedeele aplicate asigura deversarea in mediu corespunzator

normelor de calitate impuse prin legislatia romaneasca

34 Masuri de depozitare specific si masuri de icircnchidere a depozitului si de

ecologizare a zonei

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Deseurile periculoase vor fi transferate regulat catre depozitul temporar de

stocare a deseurilor periculoase icircn vederea unei stocari controlate (icircn asteptarea

expedierii catre sau a identificarii unei instalatii de tratare stocare sau depozitare din

afara amplasamentului)

Deseurile periculoase colectate icircn depozitul temporar de stocare a deseurilor

periculoase icircnainte de expedierea la sau stabilirea zonei autorizate de depozitare icircn

afara amplasamentului vor fi transportate catre acel depozit Rosia Montana Golden

Corporation va angaja transportatori autorizati pentru transportul deseurilor periculoase

la depozitele permanente din afara amplasamentului

Masuri de icircnchidere a depozitului

Bazinul iazului de decantare

Pregatirea pentru icircnchidere a sistemului iazului de decantare va icircncepe icircnainte de

icircncetarea activitatilor miniere icircn ultimii ani ai fazei de operare Icircn masura posibilitatilor

sterilele de procesare vor fi depozitate icircntr-o maniera compatibila cu planurile finale de

profilare a suprafetei finale a sterilelor de procesare Icircn aceasta perioada lucrarile de

pregatire vor include modificarea sistemului de depozitare a sterilelor de procesare icircn

vederea obtinerii unei forme topografice finale care sa necesite un minimum de lucrari

suplimentare de exemplu stabilirea unui singur punct de descarcare a drenajului

suprafetei

Descarcarea sterilelor de procesare icircn iazul de decantare pe parcursul ultimilor ani

de exploatare se va face icircn principal la extremitatea din amonte a bazinului astfel icircncat

supernatantul sa fie mutat catre partea din aval a bazinului Aceasta va reduce la

minimum necesarul de lucrari de reprofilare a suprafetei sterilelor de procesare cu

ajutorul utilajelor mecanice si va stimula drenajul apei icircn perioada de post-icircnchidere

Odata finalizata depunerea sterilelor de procesare conductele de transport si

distributie vor fi spalate cu apa iar efluentii rezultati din spalare vor fi dirijati catre

sistemul iazului de decantare Conductele vor fi taiate icircn vederea reciclarii ca fier vechi

sisau deseuri de polietilena de mare densitate vor fi revandute sau depozitate icircntr-o

amenajare autorizata Sistemul de pompare pentru recircularea apei si conductele

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

aferente vor fi retinute icircn scopul pomparii apei icircnspre aval permitand astfel reprofilarea

suprafetei si instalarea cuverturii de sol

Va fi construit un canal de deversare a apei de suprafata pe latura nordica a

bazinului iazului de decantare Acest canal va fi utilizat dupa instalarea stratului

acoperitor astfel icircncat apele de suprafata necontaminate sa poata fi deversate de pe

suprafata finala a iazului catre un punct situat icircn aval de baraj (Plansa 4) Amenajarea

acestui canal va contribui de asemenea la minimizarea infiltratiilor prin stratul acoperitor

si prin masa sterilelor de procesare Configuratia finala a suprafetei bazinului iazului de

decantare si canalul de deversare vor fi proiectate la o capacitate suficienta pentru a

primi ape de siroire provenite dintr-un eveniment de tipul precipitatiei maxime probabile

icircn asa fel icircncat sa nu fie depasitacreasta icircndiguirii

Pe suprafata reprofilata a sterilelor de procesare se va instala un strat

acoperitor de

sol Data exacta pentru icircnceperea lucrarilor de amenajare a cuverturii finale va depinde

de rata de consolidare a sterilelor de procesare si de avansul lucrarilor de reprofilare

necesare facilitarii drenajului suprafetei catre canalul de deversare Constructia

stratuluiacoperitor va icircncepe cat mai repede cu putinta pentru a reduce la minimum

intervalul de timp icircn care bazinul va ramane deschis si infiltratiile de ape meteorice icircn

masa sterilelor de procesare

Scopul sistemul de acoperire a sterilelor de procesare este urmatorul

- reducerea generarii de ape acide din sterilele de procesare prin limitarea infiltratiilor si a admisiei oxigenului

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea apelor de siroire de pe stratul

acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul profilarii si a canalului de deversare catre

punctul final de descarcare de pe suprafata iazului de decantare

- reducerea ratei de eroziune eoliana si a apei - asigurarea unui mediu de crestere pe care sa se poata stabili vegetatia

- reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei - reducerea potentialului unui contact direct icircntre sterilele de procesare si oameni sau animale salbatice

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Solul pentru constructia stratului acoperitor va fi recuperat din stivele de sol situate

icircn amonte de iazul de decantare si create icircn perioada striparii bazinului (Plansele 1 la 4)

si a altor zone operationale icircn faza de constructie Stratul acoperitor este proiectat sa

retina apa minimizand icircnsa exfiltratiile icircn masa sterilor de procesare icircn perioadele

umede si apoi sapiarda prin evapo-transpiratie umezeala icircnmagazinata icircn perioadele

uscate Criteriile de proiectare si structura stratificata a cuverturii

Pe durata fazei operationale vor fi amenajate suprafete de testare icircn bazinul

iazului de decantare pentru a verifica performantele stratului acoperitor si pentru a

finaliza proiectarea acestuiac

Icircn zonele icircn care sterilele de procesare fin-granulare ar putea fi prea moi pentru a

suporta stratul acoperitor pe suprafata acestora icircnainte de depunerea solului se vor

instala geotextile Un exemplu de material geotextil este Typar 3801 (sau echivalente)

desi tipologia specifica va fi stabilita pe baza proprietatilor reale din momentul icircnchiderii

Daca va fi necesar pe langa geotextil va fi instalat si un strat de geogrid pentru

a icircmbunatati stabilitatea suprafetei sterilelor de procesare la solicitarea acesteia de

catre utilajele grele

Odata instalate stratul de sol si cuvertura vegetala necesitatea icircntretinerii si

inspectiei pe termen lung va fi redusa Cu toate acestea se vor impune unele inspectii

periodice de exemplu pentru a se asigura ca santurile de drenaj si celelalte amenajari

destinate drenajului raman functionale

Calitatea apei icircn iazul final va fi caracterizata de un continut scazut de cianuri

reziduale datorat proceselor de degradare naturala care au loc icircn masa sterilelor de

procesare si icircn supernatant Cu toate acestea concentratiile reziduale finale de cianuri

icircn iazul de decantarerecuperare nu pot fi prevazute cu certitudine absoluta Din acest

motiv este planificat ca imediat dupa finalizarea depozitarii sterilelor de procesare apa

ramasa icircn iaz sa fie pompata catre cariera Cetate ca parte a formarii acestui corp de

apa Daca nivelul concentratiilor de cianuri se situeaza peste limitele impuse standardul

NTPA 0012005 cianurile vor fi eliminate prin intermediul unui sistem secundar de

epurare icircnainte ca apele din iazul de decantare sa fie descarcate icircn cariera

Cea mai legitima icircngrijorare este legata de posibilitatea generarii de ape acide pe

suprafata iazului de decantare pe durata unei icircntreruperi prelungite a activitatii la uzina

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

de procesare sau la sfarsitul fazei de procesare icircnainte de icircnchidere ceea ce ar putea

conduce la acumularea de aciditate icircn iazul de decantare Din acest punct de vedere

este de o importanta deosebita ca refacerea sistemului iazului de decantare sa icircnceapa

cat mai curand cu putinta Cu toate acestea pentru instalarea stratului acoperitor este

necesar ca sterilele de procesare sa fie suficient de consolidate pentru a suporta

accesul utilajelor grele Va trebui astfel pus la punct un program echilibrat al acestor

lucrari care sa fie inclus icircn versiunea actualizata a Planului de management pentru

icircnchiderea activitatilor miniere si refacerea mediului odata ce informatii precise privind

compozitia si proprietatile geotehnice si hidraulice ale sterilelor de procesare vor deveni

disponibile pe parcursul fazei de explorare

Apele de siroire necontaminate colectate icircn cel mai adanc punct al stratului

acoperitor al iazului de decantare vor fi descarcate prin intermediul unui canal de

deviere icircn valea Corna Proiectarea canalului de deviere va depinde de pozitia exacta a

bazinului de decantare Icircn apropierea zonei de talveg a vaii va fi necesara disiparea

energiei de curgere Structura deversorului ndash care va trebui proiectata pentru un debit la

varf de aproximativ 5 msup3s

- va consta dintr-un canal de 10 m latime (fara profil) cu o adancime de curgere

normala de aproximativ 04 m (adancimea de constructie fiind de cel putin 1 m)

Icircn sinteza urmatoarele procese si cerinte sunt strans interdependente necesitand

un program optimizat de icircnchidere a zonei iazului de decantare

Prevenirea generarii de ape acide fie prin mentinerea sterilelor de procesare icircn stare

submersa fie prin acoperirea rapida cu o bariera de oxigen

Instalarea stratului acoperitor necesita atingerea unui grad suficient de stabilitate a

sterilelor de procesare ceea ce va fi posibil numai dupa o anumita perioada de timp

Concentratiile de cianuri icircn apa supernatanta se vor reduce pe parcursul a cateva

luni ajungand la un nivel care ar putea face redundanta epurarea activa a cianurilor

Pe de alta parte inundarea rapida a carierei Cetate este de asemenea de dorit prin

aceasta prevenindu-se oxidarea continua a zonelor bogate icircn sulfuri din peretii de

cariera

Barajul iazului de decantare

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Taluzul aval al barajului iazului de decantare va fi terasat pe durata fazei de

operare icircn vederea minimizarii eroziunii si facilitarii accesului la instrumentarul de

monitorizare al icircndiguirii Pe taluzul aval al barajului va fi amplasat un strat acoperitor

similar celui folosit icircn cazul haldelor de roci sterile Refacerea progresiva a mediului

(plasarea de sol vegetal si revegetarea) vor fi initiate icircn anii finali (aproximativ anul 16)

din faza de operare pe treptele finalizate situate icircn apropierea piciorului barajului

Refacerea mediului va asigura urmatoarele

- controlul infiltratiilor de ape meteorice prin icircndepartarea siroirilor de pe suprafata

stratului acoperitor si dirijarea acestora prin intermediul pantelor profilate catre talvegul

vaii

- controlul eroziunii structurii de icircndiguire - reducerea oricaror emisii de ape acide din umplutura barajului prin minimizarea

infiltratiilor de apa si oxigen

- asigurarea unui mediu de crestere favorabil dezvoltarii vegetatiei - reducerea impactului vizual odata cu instalarea vegetatiei Barajul reprofilat al iazului de decantare va fi inspectat de un personal calificat si

va fi certificat din punct de vedere al stabilitatii statice si dinamice Icircn plus barajul

iazului de decantare va face obiectul unei monitorizari instrumentari si inspectii

continue pentru a asigura mentinerea integritatii si stabilitatii icircn conformitate cu

prevederile regulamentare

Barajul si iazul secundar de retentie

Bazinul de aspiratie al barajului secundar de retentie si iazul aferent vor fi

mentinute pe durata activitatilor de icircnchidere pentru a colecta exfiltratiile din iazul de

decantare Acesti efluenti vor fi dirijati spre sistemul de epurare al lacului de cariera

sisau catre sistemul de epurare semipasiva al exfiltratiilor din sistemul iazului de

decantare Icircnainte de icircnchiderea iazului de recuperare din sistemul iazului de

decantare la sfarsitul anului 16 va fi instalat un sistem de pompare si transport prin

conducte care sa permita transferul apei din iazul secundar de retentie catre lacul de

cariera Pomparea sterilelor de procesare catre iazul de decantare va fi icircntrerupta

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

pentru a minimiza afluxul de apa icircn bazin si pentru a accelera icircnchiderea bazinului de

decantare

Se anticipeaza ca fluxul de exfiltratii din iazul de decantare va continua pentru

cativa ani dupa icircnchiderea bazinului de depozitare a sterilelor de procesare si dupa

instalarea stratului acoperitor astfel se estimeaza ca barajul secundar de retentie va

fidezafectat icircn anul 19 fiind pastrat doar un bazin de aspiratie Exfiltratiile colectate vor

fi pompate catre statia conventionala de epurare a apelor acide de mina sau dirijate

catre lagunele de epurare semipasiva

Zona bazinului va fi eliberata de orice urma de sediment (icircn principal hidroxizi

insolubili) care va fi transportat catre cariere Apoi se va proceda la eliminarea

indiguiriibazinului secundar de retentie iar ampriza barajului va fi reprofilata si

revegetata Exfiltratiile reziduale din iazul de decantare vor fi descarcate dupa trecerea

prin sistemul de epurare semipasiva conform celor discutate icircn urmatoarele paragrafe

Sistemul de epurare semipasiva

Icircn etapele timpurii ale fazei de operare va fi construit un sistem de celule

bioreactive de epurare semipasiva Sistemul va fi amplasat imediat icircn aval de barajul

secundar de retentie Aceste lagune vor fi amenajate atat de timpuriu pentru a permite

icircmbunatatirea proiectarii si gospodaririi apei din iaz icircnainte de punerea deplina icircn

functiune Proiectarea preliminara a acestor lagune prezentata icircn Plansa 2 se bazeaza

pe indicatiile prezentate icircn icircndrumarele ingineresti PIRAMID

Dupa icircndepartarea barajului secundar de retentie icircn anul 19 si dupa ce

pomparea

catre statia de epurare a apelor acide de mina va fi oprita exfiltratiile remanente vor fi

dirijate catre sistemul de epurare semipasiva Presupunand ca efluentii epurati vor avea

o calitate acceptabila acestia vor fi descarcati icircn afara amplasamentului Daca sistemul

semipasiv nu va putea epura exfiltratiile la un nivel acceptabil de calitate pomparea

acestora catre statia

de epurare a apelor acide de mina (completata cu un sistem de eliminare a cianurilor)va

continua pana cand sistemul de lagune va atinge limitele acceptabile pentru

descarcare

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Sistemul de epurare semipasiva va fi construit din doua celule si un iaz

Icircn aval de iazul secundar de retentie vor fi montate puturi de monitorizare

Acestea

vor putea fi folosite si ca puturi de productie icircn cazul icircn care monitorizarea indica o

crestere neasteptata a nivelului de contaminanti icircn apa subterana Apa subterana

captata va fi pompata icircnapoi catre iazul de decantare sau catre statia de epurare a

apelor acide de mina

Reabilitarea si refacerea suprafetelor de teren afectate de activitati miniere vor fi

efectuate icircn conformitate cu versiunea curenta si aprobata a Planului de icircnchidere a

activitatilor miniere si de refacere a mediului si cu anumite prevederi din Planul de

conservare a biodiversitatii Aceasta strategie va fi determinata de folosinta planificata a

terenurilor Icircn general reabilitarea si refacerea terenurilor afectate de lucrari miniere va

consta din doua categorii majore de activitati descrise dupa cum urmeaza

Stabilizarea mecanica a suprafetei incluzand nivelarea si scarificarea (icircn

vederea crearii unor trasee de drenaj corespunzatoare) si rambleierea zonelor

depresionare importante sau a gropilor prin utilizarea de agregate corespunzatoare

depuse icircn mod obisnuit sub forma unor straturi compactate separat

Revegetarea suprafetelor de teren stabilizate incluzand

bull acoperirea zonelor de reabilitare pregatite icircn prealabil (adica nivelate

scarificate si compactate) cu un strat de sol vegetal preluata din stivele de sol

sau din alte zone de icircmprumut

bull fertilizarea solului icircn functie de necesitati

bull icircnsamantarea cu specii locale de erbacee perene

bull plantarea si fertilizarea organica a unor specii locale de foioase

bull irigarea icircn etape a suprafetelor revegetate

Obiectivul global al acestor activitati este acela de a preveni eroziunea de a

armoniza zonele reabilitate cu padurile de foioase din jur si de a sprijini dezvoltarea

elementelor de biodiversitate locala si regional

Procedurile de revegetare vor tine seama de urmatoarele elemente minimale

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

Pentru a evita distrugerea structurii solului si capacitatea de drenare nu vor fi

efectuate operatiuni de plantare icircn conditii meteorologice nefavorabile sau icircn conditiile

unor soluri suprasaturate icircn apa

Buruienile vor fi icircndepartate cu mijloace mecanizate si distruse icircnaintea replantarii

oricaror zone de pe amplasament

Se va evita utilizarea utilajelor excesiv de grele si cursele repetate ale vehiculelor

peste aceleasi suprafete de replantare

Dupa plantare nu se va mai utiliza nici un utilaj greu icircn aceste zone Toate

zonele plantate si afectate de astfel de utilaje neadecvate vor fi reabilitate

Depunerea de sol vegetal provenit din zone de icircmprumut sau din stivele special

amenajate peste straturile de sol pregatite icircn prealabil si icircn jurul zonelor plantate cu

puiet arboricol va fi efectuata prin intermediul unor straturi de maximum 150 mm

grosime Fiecare strat va fi usor compactat icircnaintea depunerii unui nou strat de sol

vegetal

Icircn timpul recuperarii si depunerii solului vegetal se vor icircndeparta fragmentele de

roca de dimensiuni mari si deseurile

Solul vegetal uscat corespunzator va fi nivelat si profilat pentru a asigura o

drenare adecvata Vor fi icircndepartate toate gropile sau alte denivelari

Se vor respecta recomandarile producatorului privind depozitarea manevrarea si

aplicarea fertilizatorilor sau erbicidele Containerele goale de substante chimice vor fi

depozitate ca deseuri de tip municipal conform Planului de gestionare a deseurilor

Icircnainte de a fi plantati speciile de arbori de foioase vor fi testate si aprobate de

autoritatile competente din cadrul Ministerului Agriculturii Padurilor si Dezvoltarii

Rurale

Plantarea va fi planificata sa se desfasoare icircn conditii favorabile cu vreme calda

si umeda icircn conditiile unui sol umed si prelucrabil Nu se vor efectua plantari icircn

perioade de persistenta a unor vanturi reci si uscate sau icircn conditiile unui sol icircnghetat

saturat icircn apa sau excesiv de uscat

Plantarea arborilor se va efectua primavara devreme sau toamna tarziu cat mai

curand posibil dupa livrarea materialului saditor pe amplasament Icircn cazul icircn care

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1

plantarea trebuie amanata plantele trebuie protejate icircmpotriva degradarii sau a vremii

nefavorabile

Gropile pentru plantarea puietului sapate pe suprafete icircnclinate vor avea

margini verticale si baza orizontala diametrul gropilor va fi suficient de mare pentru a

cuprinde radacinile complet icircntinse

Arborii nou plantati vor fi protejati prin garduri de protectie sisau tarusi de

sustinere Va fi elaborat un plan care sa contina masurile de supraveghere urmarire si

interventie necesare instalarii cu succes a vegetatiei Aceste masuri ar putea include

icircndepartarea buruienilor si a altor plante care perturba ciclurile vegetale

doritefertilizare irigare reicircnsamantare precum si alte masuri considerate ca fiind

adecvate

Bibliografie

1 httpwwwrmgcrositesdefaultfilesRMP_PMB_Deseuri_mai06pdf

2 RMP_EIAcap2_Proctehn_mai06

3 BREF_Management_of_Tailings_and_Waste-Rock_in_Mining_RO

4 BREF_Non_Ferrous_Metals_Industries_RO

5 Reciclarea_tratarea_si_depozitarea_deseurilor_solide_DS

6 Mine_Anexa_1