TRIMESTRIAL - fgdb.ro · Cre terea economic din zona euro, determinat de performan a economiei...

TRIMESTRIAL

1

FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

BULETIN TRIMESTRIAL

Trimestrul III 2010

2

Comitet editorial Dr. Eugen Dijm�rescu

Dr. Ion Dr�gulin

Dr. Ionu� Dumitru

Prof. univ. dr. Costea Munteanu

Dr. Romulus Palade

Dr. Napoleon Pop

Prof. univ. dr. Vasile Sec�re�

Comitet de redac�ie Corina Irimiea Gabriela Pârvu

Dana Seiciu

Iacob Zelenco

ISSN 1842 - 6905 NOT� Redactarea buletinului trimestrial a fost finalizat� la data de 10 decembrie 2010. Datele statistice provin de la Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Banca Na�ional� a României �i Institutul Na�ional de Statistic�. Redactarea buletinului a fost realizat� de c�tre Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (capitolele 2, 3, 4, 5, Sec�iunile II �i III, anexele 1, 2, 3, precum �i Glosarul de termeni), iar capitolul 1 �i o parte din Sec�iunea III au fost realizate în colaborare cu Centrul de Cercet�ri Financiare �i Monetare “Victor Sl�vescu”, unitate component� a Institutului Na�ional de Cercet�ri Economice din cadrul Academiei Române. Reproducerea publica�iei este interzis�, iar utilizarea datelor în diferite lucr�ri este permis� numai cu indicarea sursei. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar Strada Negru Vod� nr. 3, corp A3, et. 2, sector 3, cod 030774, Bucure�ti tel: 0314.232.804; fax: 0314.232.800 e-mail: [email protected] www.fgdb.ro

Tip�rit la R.A. Imprimeria B�ncii Na�ionale a României Strada Luic� nr. 198-202, sector 4, Bucure�ti 040994

Tel: 021.460.1300; fax: 021.311.2448 e-mail: [email protected]

www.imprimeriabnr.ro

3

CUPRINS

I. Procesul de economisire ................................................................................................... 5

1. Premise ale procesului de economisire ............................................................................. 7

1.1. Contextul economico-financiar interna�ional cu implica�ii asupra procesului de economisire ....................................................................................................................... 7

1.2. Premise ale procesului de economisire în România .................................................. 10

1.2.1. Evolu�ia economiei reale .................................................................................... 10

1.2.2. Repere ale pie�ei financiar-bancare interne ....................................................... 17

1.2.3. Pensiile private �i pia�a asigur�rilor .................................................................... 25

1.2.4. Pia�a leasingului �i a bunurilor de folosin�� îndelungat� .................................... 26

1.2.5. Pia�a imobiliar� ................................................................................................... 27

2. Institu�iile de credit participante la schema de garantare a depozitelor ............................. 28

3. Depozitele bancare ............................................................................................................ 31

4. Depozitele bancare ale popula�iei ..................................................................................... 37

5. Depozitele bancare ale persoanelor juridice ..................................................................... 43

II. Articole �i studii .................................................................................................................. 49

Raportul “Economisire �i investi�ii” .................................................................................... 51

1. Situa�ia financiar� a popula�iei ............................................................................... 51

2. Economisirea în rândul popula�iei .......................................................................... 57

3. Atitudini fa�� de b�nci ............................................................................................ 70

4. Garantarea depozitelor .......................................................................................... 82

5. Creditarea .............................................................................................................. 89

III. Sec�iunea statistic� ............................................................................................................ 93

Anexa 1 – Lista institu�iilor de credit participante la Fond la data de 30 septembrie 2010 116

Anexa 2 – Lista sucursalelor din România ale institu�iilor de credit din alte state membre la data de 30 septembrie 2010 .......................................................................................... 117

Anexa 3 – Lista depozitelor negarantate ........................................................................... 118

Glosar de termeni .............................................................................................................. 119

45

5

8

815232425262935414647475366788588110

111

112

113

4

I. Procesul de economisire

5

PREMISE ALE PROCESULUI DE ECONOMISIRE

Capitolul 1

Premise ale procesului de economisire 1.1. Contextul economico-financiar interna�ional cu implica�ii asupra procesului de economisire Dup� deteriorarea semnificativ� a economiei mondiale în anul 2009, revenirea se anun�� a fi neuniform� în perioada 2010-2011. În primele trei trimestre din 2010 cre�terea economic� a avut o evolu�ie oscilant�. Astfel, în zona euro �i în UE27 varia�ia procentual� a PIB trimestrial (fa�� de trimestrul anterior) a crescut u�or în primul trimestru din 2010 (0,4%), urcând la 1% în trimestrul II, pentru ca în trimestrul III s� se încetineasc� ajungând la 0,4% (respectiv 0,5% în UE27). În SUA, în primul trimestru, cre�terea economic� s-a mic�orat comparativ cu ultimul trimestru al anului 2009 (0,9%), pentru ca în trimestrul II încetinirea s� se accentueze (0,4%), iar în trimestrul III s-a înregistrat o redresare u�oar� a cre�terii economice (0,6%). În Japonia, cre�terea economic� a fost mai consistent� în ultimul trimestru al anului 2009 �i în primul trimestru din 2010, pentru ca în urm�toarele dou� trimestre cre�terea trimestrial� a PIB s� fie subunitar� (0,4% în trimestrul II, respectiv 0,9% în trimestrul III)1. De�i o serie consistent� de stimulente monetare �i fiscale au fost puse în aplicare, lipsa de sustenabilitate a datoriilor publice, inconsecven�a �i lipsa de coordonare între diversele m�suri publice na�ionale �i interna�ionale de consolidare fiscal�, precum �i riscul reinflam�rii pre�urilor aduc în discu�ie ini�ierea de m�suri pentru retragerea treptat� a stimulentelor. Totu�i, retragerea stimulentelor fiscale �i monetare poate periclita reluarea sustenabil� a cre�terii economice, ceea ce s-ar putea r�sfrânge în viitor asupra echilibrului finan�elor publice �i a economiei pe ansamblu, dar �i asupra cererii pentru exporturile ��rilor partenere la schimburile comerciale. Eurostat preconizeaz� c� spa�iul UE27 va avea printre cele mai slabe performan�e, cu cre�teri ale PIB real în 2010 �i 2011 de 1,8%, respectiv 1,7%, iar zona euro va cre�te �i ea destul de modest cu 1,7% în 2010, respectiv cu 1,5% în 20112. Cre�terea economic� este afectat� negativ de men�inerea unui grad redus de competitivitate, de un volum mai redus de investi�ii str�ine, de m�surile dure de consolidare fiscal�, de renun�area la stimulentele fiscale, de volatilitatea monedelor na�ionale, precum �i de o reducere a creditului, pe fondul expunerii tot mai mari la un volum în cre�tere al creditelor neperformante. Cre�terea economic� din zona euro, determinat� de performan�a economiei Germaniei, de�i a fost surprinz�toare în al doilea trimestru3, nu este sigur c� va fi sustenabil� întrucât economia se confrunt� cu obstacole puternice, inclusiv cu cel legat de �omajul ridicat din aceast� regiune. Un alt obstacol în calea revenirii economiei zonei euro îl constituie recalibrarea politicilor fiscale ale

1 Date Eurostat, publicate pe 2 decembrie 2010. 2 Date Eurostat, publicate pe 3 decembrie 2010. 3 Pe fondul unei deprecieri a monedei euro, în urma problemelor financiare �i de ordin fiscal-bugetar din 2010 (în special ale Irlandei, Greciei, Portugaliei, Spaniei), exporturile zonei euro (�i în special cele germane) au înregistrat o cre�tere semnificativ�, evolu�ia nefiind totu�i de durat�. În situa�ia unei evolu�ii adverse a cursului de schimb (o apreciere masiv�), ��rile ale c�ror economii depind masiv de exporturi, precum Germania �i Olanda, sunt cele mai expuse riscului de recesiune. ��rile orientate spre satisfacerea cererii interne, precum Fran�a, sunt mai pu�in expuse riscului de recesiune determinat de cursul de schimb.

6


guvernelor de la expansiune la contrac�ie, ceea ce va îngreuna procesul de recuperare economic� din zona euro în anul urm�tor. Impactul m�surilor de austeritate sub forma reducerilor de cheltuieli �i cre�terii taxelor înc� nu s-a resim�it deplin în ��rile europene, iar revenirea economic� a Statelor Unite ale Americii nu se întrevede, astfel c� exporturile nu vor mai fi motorul revenirii, a�a cum se anticipase. Totodat�, pie�ele interna�ionale de m�rfuri sunt afectate de volatilitate, de�i Fed a aprobat în noiembrie un program de achizi�ie de obliga�iuni, în valoare de 600 de miliarde de dolari, valabil pân� în iunie 2011, în vederea sus�inerii economiei SUA prin injec�ie de lichidit��i. Oficialit��ile interna�ionale critic� dur programul Fed de suplimentare a lichidit��ilor, acuzând c� acesta provoac� probleme la nivel mondial. Mai mult, de�i se remarc� o ieftinire temporar� a aurului, ca �i în cazul petrolului, totu�i tendin�a anual� este cea de scumpire, investitorii interna�ionali preferând metalul pre�ios ca protec�ie împotriva fluctua�iilor, prezente �i poten�iale, ale pie�elor. Statele membre G20 (octombrie 2010, Gyeongju, Coreea de Sud), în vederea asigur�rii unei cre�teri economice sustenabile �i echilibrate, s-au angajat s� îndeplineasc�, într-o manier� coordonat�, urm�toarele:

– s� urm�reasc� realizarea reformelor structurale în vederea înt�ririi �i sus�inerii cererii globale, s� creeze locuri de munc� �i s� majoreze poten�ialul de cre�tere economic�;

– în ��rile dezvoltate, s� formuleze �i s� implementeze planuri de consolidare fiscal� pe termen mediu, clare, credibile, ambi�ioase �i sus�in�toare ale cre�terii economice, diferen�iate potrivit nevoilor na�ionale, conform angajamentelor summit-ului de la Toronto (26-27 iunie 2010);

– s� continue politicile monetare adecvate atingerii stabilit��ii pre�urilor �i care s� sus�in� redresarea economic�;

– s� se îndrepte c�tre sisteme ale cursului de schimb determinate de pia��, care s� reflecte fundamentele economice �i s� se ab�in� de la devalorizarea competitiv� a monedelor. Economiile avansate, inclusiv acelea ale c�ror monede reprezint� valute interna�ionale de rezerv�, vor fi vigilente în vederea prevenirii volatilit��ii excesive �i a mi�c�rilor dezordonate ale cursului de schimb. Aceste ac�iuni vor ajuta la reducerea riscurilor volatilit��ii excesive a fluxurilor de capital din unele ��ri emergente;

– s� continue s� reziste la toate formele de m�suri protec�ioniste �i s� încerce s� fac� progrese semnificative pentru a reduce �i mai mult barierele comerciale;

– s� înt�reasc� cooperarea multilateral� în vederea promov�rii stabilit��ii externe �i a urm�ririi unor arii ample de politici care s� reduc� dezechilibrele excesive �i s� men�in� dezechilibrele contului curent la niveluri sustenabile.

De asemenea, se are în vedere ca dezechilibrele mari, persistente, s� fie analizate în sensul g�sirii naturii �i cauzelor ce împiedic� ajustarea lor, ca parte a unui proces de evaluare mutual�, recunoscându-se nevoia de respectare a circumstan�elor na�ionale sau regionale, inclusiv cele privitoare la marii produc�tori de m�rfuri. În vederea respect�rii angajamentelor asumate, statele G20 solicit� FMI s� asigure o evaluare a sustenabilit��ii externe �i consisten�a politicilor fiscale, monetare, financiare, structurale, celor ale cursului de schimb, precum �i a altor politici. În ciuda comunicatului echidistant al G20, disputele dintre SUA �i China nu au reu�it s� tran�eze problema „r�zboaielor valutelor”. În timp ce SUA, prin vocea secretarului trezoreriei, solicit� Chinei o reevaluare în sens pozitiv a yuanului �i o reducere a surplusului comercial supradimensionat, China, la rândul s�u, critic� politica monetar� american�, de extindere necontrolat� a masei

7


monetare4, reflectându-se în presiunile infla�ioniste ce amenin�� statul chinez. Exist� pu�ine �anse ca discu�iile summit-ului G20 s� ajung� la un consens în privin�a echilibr�rii balan�elor comerciale (în special ale ��rilor asiatice �i ale grupului BRIC5) �i a relax�rii politicilor de constituire a unor stocuri mari de moned� convertibil�. La nivelul UE, Consiliul European de toamn� (din 28-29 octombrie 2010), ce a avut ca tem� principal� consolidarea guvern�rii economice în Uniunea European�, a formulat recomand�ri privitoare la consolidarea disciplinei fiscale a statelor membre în vederea prevenirii viitoarelor crize (inclusiv printr-o abordare comun� a taxei bancare �i a tax�rii sectorului financiar6), la introducerea unei supravegheri macroeconomice reale �i la stabilirea unui mecanism permanent de gestionare a crizelor din zona euro. Ca reac�ie la aceste recomand�ri, Parlamentul European a aprobat cu o larg� majoritate directiva privind fondurile speculative (hedge funds) care urm�re�te cre�terea gradului de transparen�� a acestor institu�ii cu privire la cerin�ele minime de capital ce le revin. Respectarea reglement�rilor privind transparen�a va permite fondurilor de investi�ii din afara UE s�-�i poat� desf��ura activitatea pe baza unui simplu „pa�aport european”. Aceast� directiv� reprezint� o etap� important� în reformarea sistemului financiar (începând cu 2013) �i va influen�a mediul investi�ional european, inclusiv activitatea de economisire. Privitor la noile informa�ii ale Oficiului de Statistic� al Uniunii Europene (Eurostat) legate de procesul de economisire la nivelul gospod�riilor, rata de economisire a gospod�riilor ajustat� sezonier s-a redus atât în zona euro, cât �i în UE27, în trimestrul II 2010 în raport cu trimestrul I 2010, de la 14,5% la 14,3%, respectiv de la 12,9% la 12,1%. Aceast� evolu�ie a fost determinat� de sc�derea mai mare a venitului real disponibil din zona euro în raport cu cheltuielile privind consumul real final. Sc�derea venitului real disponibil a fost generat� de cre�terea mai lent� a venitului nominal disponibil în raport cu cre�terea pre�urilor bunurilor �i serviciilor ce intr� în co�ul de consum al gospod�riilor. Cre�terea venitului nominal disponibil în zona euro a avut ca sus�inere evolu�ia salarial� �i a altor venituri, impozitele �i taxele, îns� a înregistrat �i contribu�ia negativ� a beneficiilor sociale nete. Un aspect îmbucur�tor, atât în zona euro, cât �i la nivelul UE27, este majorarea ratei de investire a gospod�riilor pe fondul cre�terii mai rapide a form�rii brute de capital fix (în general achizi�ii �i renov�ri de propriet��i), în termeni nominali, decât venitul nominal disponibil7. În �ara noastr�, ca urmare a transpunerii Directivei Europene 2008/48/CE în legisla�ia româneasc� prin OUG 50/2010, aprobat� de guvern în luna iunie �i aflat� în prezent la avizare în Comisia pentru Buget, Finan�e �i B�nci din Camera Deputa�ilor, Comisia European� a purtat o serie de discu�ii cu reprezentan�ii Autorit��ii Na�ionale pentru Protec�ia Consumatorilor (ANPC) în vederea clarific�rii plângerilor primite de la institu�iile bancare �i nebancare din România legate de unele articole ale ordonan�ei. Acestea se refer�, în principal, la neconcordan�a prevederilor articolului 95 din ordonan�� cu prevederile articolului 30 din directiv� care specific� c� directiva nu se aplic� acelor "contracte de credit existente la data intr�rii în vigoare a m�surilor na�ionale de punere în aplicare". ANPC a prezentat Comisiei Europene considerentele sale privind extinderea prevederilor directivei europene, astfel încât reglement�rile s� se aplice �i contractelor de credit aflate în prezent în vigoare, ceea ce a obligat b�ncile s�-�i revizuiasc� contractele cu clien�ii �i 4 Decizia Fed din noiembrie 2010 de a suplimenta lichidit��ile �i a men�ine dobânda de referin�� aproape de zero. 5 BRIC – Brazilia, Rusia, India �i China 6 S-a remarcat faptul c� majoritatea b�ncilor din Uniunea European� au înregistrat profituri în cre�tere, în prima jum�tate a anului 2010, în cazul unora dintre b�nci aceast� cre�tere fiind una substan�ial� comparativ cu 2009. 7 Rata brut� de economisire a gospod�riilor este definit� ca economisirea brut� împ�r�it� la venitul disponibil brut, acesta din urm� fiind ajustat cu varia�iile capitalurilor nete ale gospod�riilor de�inute în fonduri de pensii. Economisirea brut� este parte din venitul disponibil brut care nu este cheltuit sub forma consumului final. Prin urmare, rata de economisire se majoreaz� atunci când venitul brut disponibil cre�te într-un ritm mai mare decât cheltuielile de consum final.

8


implicit strategia de creditare. În acest moment, este greu de precizat care vor fi implica�iile OUG 50/2010 asupra activit��ii de economisire, în general, �i mai ales asupra activit��ii de constituire a depozitelor bancare, îndeosebi c�, probabil, unele articole ale ordonan�ei vor mai fi supuse revizuirilor pân� la definitivarea acesteia, cu posibila înglobare �i a recomand�rilor Comisiei Europene. 1.2. Premise ale procesului de economisire în România 1.2.1. Evolu�ia economiei reale Cadrul macroeconomic intern este caracterizat de men�inerea recesiunii economice, pe fondul anun��rii �i aplic�rii m�surilor de austeritate fiscal-bugetare, precum �i în condi�iile cre�terii pre�urilor8, cu implica�ii directe �i indirecte asupra consumului intern �i implicit asupra procesului de economisire. Generic, economisirea reprezint�, în sensul cel mai general al termenului, acea parte din venitul curent care este destinat� consumului viitor9. Economisirea descrie partea din venitul disponibil care nu este cheltuit� pe consumul de bunuri �i servicii, fiind acumulat� sau investit� fie direct în capital fix (echipamente), plata ipotecii la un imobil, sau indirect, prin plasarea capitalului în diverse instrumente financiare (titluri de valoare, pensii private, asigur�ri etc.). Practic, economisirea reprezint� un consum amânat �i se poate exprima ca diferen�a dintre produsul intern brut (ceea ce se produce) �i consumul final. Economisirea presupune realizarea unor calcule de eficien�� i eficacitate privind amânarea consumului, prin urmare o valorificare maximal�, în viitor, a venitului prezent. Înclina�ia spre economisire este determinat� de analiza costului de oportunitate între a consuma �i a economisi. Fenomenul de economisire poate fi structurat în economisirea gospod�riilor, a agen�ilor economici �i a administra�iilor publice, centrale �i locale. Se poate considera c� economisirea este cealalt� fa�et� a investi�iilor, îns�, dup� cum se �tie, nu toat� masa economiilor se transform� în investi�ii. Exist� situa�ii când investi�iile dep��esc economisirea intern�, iar acest fenomen se produce pe seama îndator�rii. Mai mult, nu orice economisire este bun�, de exemplu strângerea unei cantit��i considerabile de bani, ce nu se reg�se�te în cadrul sistemului financiar-bancar (fie sub form� de depozit, fie sub forma altui instrument de economisire-investire) reprezint� o form� de tezaurizare, care scoate, temporar sau permanent, respectivele sume în afara sferei valorific�rii economice. Principala surs� de economisire este venitul curent, considerând c� venitul din alte surse sub forma profitului (pentru firme), a câ�tigului din capital (atât pentru persoane fizice, cât �i pentru persoane juridice) etc., se poate include în acest concept. Venitul curent poate fi reprezentat, ca variabil�, de câ�tigul mediu salarial net sau, în cazul pensionarilor, de pensia medie net� (întrucât majoritatea pensiilor se situeaz� sub pragul de impozitare a venitului, se poate considera pensia medie brut�).

8 Infla�ia medie anual� s-a men�inut cea mai ridicat� din UE, începând cu luna iulie 2010, potrivit datelor Eurostat. 9 Aceasta este concep�ia keynesian� despre func�ia economisirii. Milton Friedman a înlocuit venitul curent cu venitul permanent (venitul care, odat� consumat, nu reduce averea), ceea ce atrage folosirea unor coeficien�i de preluare a impactului a�tept�rilor adaptive. Pentru scopul prezentului material, îns�, ne vom limita la ipoteza venitului curent ca surs� de fundamentare a deciziei individuale de economisire.

9


Prin analiza avantajului comparativ al economisirii, de�in�torul de economii poate identifica �i alege cele mai bune variante de plasament (ca instrumente de economisire) pentru suma sa disponibil�. Comportamentul de economisire este determinat de calcule de arbitraj inter-temporal, �i este influen�at de factori de natur� economic� �i de factori non-economici (efectul de contagiune, a�tept�ri subiective, considerente psiho-sociologice - pruden��, a�tept�ri negative cu privire la evolu�ia veniturilor viitoare, inten�ia de a m�ri avu�ia, de a l�sa mo�teniri - etc.). Factorii de natur� economic� se refer� la contextul macroeconomic general, intern �i extern (tendin�ele pie�elor globale, regionale, na�ionale, impactul �ocurilor adverse, deciziile politice din sfera grupurilor de interese interna�ionale, politicile macroeconomice na�ionale, evolu�ia variabilelor macroeconomice interna�ionale �i na�ionale, cum ar fi: PIB, nivelul investi�iilor, infla�ia, venitul disponibil, rata �omajului etc.), dar �i la aspectele specifice sferei microeconomice (evolu�ia pie�ei bancare, a sectorului financiar nebancar, a pie�ei de capital etc., prin rata dobânzii bancare pasive, randamentul titlurilor de valoare, randamentul pie�ei imobiliare etc.). Ace�ti factori determin� o anumit� înclina�ie spre economisire, fie generând, fie condi�ionând comportamentul de economisire, atât la nivelul volumului, cât �i la nivelul structurii „portofoliului” de economisire. Prin urmare, al�turi de numero�i factori, evolu�ia macroeconomic� influen�eaz� economisirea, generând, pe de o parte, resursele economisirii, în func�ie de factori stimulativi sau inhibitori, iar pe de alt� parte, oferind oportunit��ile de economisire care s� r�spund� a�tept�rilor de�in�torilor de disponibilit��i financiare. Depozitele reprezint� principala surs� de creditare a economiei. Garantarea depozitelor aflate în sistemul bancar reprezint�, la rândul s�u, un stimulent important de încurajare a acestei forme de economisire. De aceea, analizarea comportamentului de economisire sub forma depozitelor bancare este de natur� s� ofere atât paradigme explicative, cât �i sugestii de politic� monetar� pentru a asigura o circula�ie eficient� a economisirii spre investi�ii �i pentru a realiza, în consecin��, premisele echilibrului macroeconomic intern pe pia�a economiei reale. Economisirea monetar� sub forma depozitelor bancare se subsumeaz� dinamicii unor variabile macroeconomice care sunt fie generatoare, fie condi�ionale ale comportamentului de economisire, atât la nivelul volumului, cât �i la nivelul structurii „portofoliului” de economisire. Ac�iunea cu prec�dere a factorului de natur� exogen� asupra ofertei pune, de regul�, într-o alt� corela�ie atitudinea consumatorului fa�� de percep�ia evolu�iei infla�iei �i a capacit��ii de ac�iune a b�ncii centrale, cu efect asupra fenomenului de erodare a înclina�iei spre economisire.

Presiunea exercitat� asupra bugetelor gospod�riilor de majorarea TVA, de reducerea cu 25% a salariilor în sectorul bugetar, dar �i a unui num�r considerabil de ajutoare sociale �i indemniza�ii, precum �i de impozitarea dobânzilor la depozitele bancare, î�i pune amprenta pe evolu�ia PIB �i pe comportamentul de economisire al popula�iei. Resursele externe, motoare ale cre�terii economice în anii trecu�i, sunt disponibile într-o m�sur� semnificativ redus�, fapt reflectat de influxurile mai reduse ale soldurilor subconturilor de investi�ii str�ine directe, împrumuturi �i credite pe termen lung, credite �i împrumuturi de la FMI (ale contului de capital �i financiar) comparativ cu aceea�i perioad� din anul 2009. Pentru a îmbun�t��i poten�ialul de cre�tere economic� pe termen mediu, economisirea intern� ar trebui s� fie valorificat� în aceast� direc�ie, fapt ce s-ar putea realiza în condi�iile unui mediu macroeconomic consolidat.

10


Cre�terea economic� în trimestrele II �i III 2010 s-a men�inut în teritoriul negativ, atât ca urmare a unei cereri interne sc�zute (în special sub forma consumului �i a investi�iilor), cât �i a con�inutului ridicat de resurse de produc�ie din import care se reg�sesc în compozi�ia produselor destinate exportului, diminuând în termeni relativi contribu�ia exporturilor nete la dinamica PIB. În trimestrul III 2010, PIB a fost de 136.605,6 milioane lei (pre�uri curente), sc�zând în termeni reali cu 2,5% fa�� de aceea�i perioad� a anului trecut. Tendin�ele înregistrate în trimestrul al doilea s-au men�inut �i în al treilea trimestru al anului 2010. Astfel, ramura industriei �i cea care cuprinde activit��ile financiare, imobiliare, de închirieri �i servicii pentru întreprinderi, au fost singurele ramuri care au avut evolu�ii pozitive: industria a înregistrat cea mai mare cre�tere a volumului de activitate (cu 4,2% mai mare decât în trimestrul III 2009), iar activit��ile financiare, imobiliare, de închirieri �i servicii pentru întreprinderi au avut o cre�tere a volumului de activitate de 2,6%.

Tabel nr. 1.2.1.1. Evolu�ia PIB pe categorii de resurse - miliarde lei, pre�uri curente -

Indicator 2010 Indici de volum (%) trim. III 2010 fa�� de trim. III 2009 trim. I trim. II trim. III

PIB 96,7 114,7 136,6 97,5 % 100,0 100,0 100,0

- agricultur�, silvicultur�, piscicultur� 2,2 4,7 13,9 92,4 % din PIB 2,28 4,10 10,18 - industrie 25,3 33,0 33,7 104,2 % din PIB 26,16 28,77 24,67

- construc�ii 5,7 9,2 10,5 85,1 % din PIB 5,89 8,02 7,69

- comer�, transporturi, telecomunica�ii 22,8 24,5 25,2 93,5 % din PIB 23,58 21,36 18,45

- activit��i financiare, imobiliare, închirieri �i servicii pentru întreprinderi 18,1 18,1 20,3 102,6

% din PIB 18,72 15,78 14,86 - alte activit��i 12,0 12,9 16,7 99,7

% din PIB 12,41 11,25 12,23 - valoare ad�ugat� brut� 86,1 102,4 120,3 97,6

% din PIB 89,04 89,28 88,07 - impozite nete pe produs 10,6 12,3 16,3 96,7

% din PIB 10,96 10,72 11,93 Sursa: INS, Buletin statistic lunar nr. 9/2010 Evolu�ia negativ� înregistrat� pe ansamblul economiei s-a reflectat �i în reducerea volumului impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o sc�dere cu 2,7%. Analizând contribu�ia componentelor ofertei la dinamica PIB, remarc�m faptul c� serviciile (în special comer�ul, transportul �i telecomunica�iile) �i construc�iile au avut contribu�ii negative în trimestrul al doilea al anului 2010, la fel ca în trimestrul întâi, dar într-o m�sur� mai mic�, iar atenuarea sc�derii PIB a fost generat� de ramura industriei printr-o contribu�ie pozitiv� (de aproape 2 puncte procentuale) la cre�terea economic�.

11


Grafic nr. 1.2.1.1. Contribu�ia componentelor ofertei la dinamica PIB

Sursa: BNR, Raport asupra infla�iei, noiembrie 2010 Investi�iile �i-au atenuat sc�derea în trimestrul II fa�� de primul trimestru al anului 2010, dar acestea r�mân în teritoriul negativ, ca varia�ie procentual� anual�, ca urmare a reducerii profiturilor firmelor �i a sc�derii accesului la finan�area pe termen lung, concomitent cu contrac�ia cererii. În trimestrul III 2010 evolu�ia investi�iilor realizate în economia na�ional� s-a caracterizat printr-o sc�dere mai accentuat�, comparativ cu trimestrul precedent. Ajust�rile bilan�iere ale sectorului real afecteaz� capacitatea investi�ional� a companiilor. Pe fondul unui excedent de capacitate situat înc� la niveluri ridicate �i al încrederii reduse a investitorilor �i a mediului de afaceri, este foarte probabil ca o redresare a investi�iilor de capital s� fie amânat� pentru a doua jum�tate a anului viitor.

Tabel nr. 1.2.1.2. Evolu�ia investi�iilor

- varia�ie procentual� anual� -Indicator

2010

trim. I trim. II trim. III Investi�ii - total, din care: -28,11) -9,82) -14,23)

Construc�ii noi -29,41) -17,52) x Utilaje -30,41) -1,62) x

1) date rectificate 2) date provizorii 3) conform BNR x – date indisponibile Sursa: INS, Buletin statistic lunar nr. 9/2010; BNR, Buletin lunar nr. 10/2010 Men�inerea a�tept�rilor nefavorabile în privin�a evolu�iei de pe pia�a for�ei de munc�, sc�derea capacit��ii popula�iei de a rambursa împrumuturile bancare, aplicarea m�surilor de ajustare fiscal-bugetar� afecteaz� în continuare cererea intern�, cu efecte �i asupra procesului de economisire. Din punctul de vedere al utiliz�rii PIB, tendin�a de sc�dere a cererii interne, mai redus� în trimestrul al doilea 201010, în cazul ambelor componente (consum final �i investi�ii), este determinat� atât de o încetinire a ritmului de sc�dere a consumului final, cât �i de evolu�ia pozitiv� a form�rii de capital (a se vedea Graficul nr. 1.2.1.2), de�i rata pozitiv� de cre�tere a acestuia din urm� a fost 10 Din punct de vedere al utiliz�rii Produsului Intern Brut, în trimestrul II 2010 cererea intern� a crescut cu 1,9%, în termeni anuali, comparativ cu acela�i trimestru din anul 2009, pe seama major�rii volumului stocurilor din economie.

12


determinat� de pozi�ia cumulat� a varia�iei stocurilor �i a discrepan�ei statistice (3,9 puncte procentuale), capitalul fix sc�zând ca volum cu 9,5%, fa�� de trimestrul II 2009. Influen�a negativ� exercitat� asupra cererii de consum, dat� de persisten�a declinului veniturilor, a fost compensat�, într-o anumit� m�sur�, de reducerea în continuare a înclina�iei spre economisire sub forma depozitelor la termen nou constituite de popula�ie în trimestrul al doilea, ca urmare a nivelului tot mai sc�zut al dobânzii oferite de b�ncile comerciale. Cererea intern� a sc�zut cu 2,5% în trimestrul III 2010, comparativ cu acela�i trimestru din 2009, ca urmare a sc�derii volumului form�rii brute de capital fix, cu 13,7%, �i al consumului final. Consumul final total s-a redus cu 1,4%, prin diminuarea volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospod�riilor popula�iei �i al administra�iilor publice, care s-a diminuat cu 3,0%. În ceea ce prive�te cererea extern� net�, în trimestrul II 2010, contribu�ia la dinamica PIB a devenit negativ� (-2,6 puncte procentuale), ca urmare a avansului mai rapid înregistrat de achizi�iile din import (+24,5%) în compara�ie cu cre�terea volumului exporturilor (+21,4%). În trimestrul III 2010, evolu�ia exportului net a avut un efect pozitiv asupra PIB, comparativ cu acela�i trimestru din 2009, ca urmare a cre�terii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri �i servicii (cu 14,6%) comparativ cu cea a volumului importurilor (cu 11,9%).

Tabel nr. 1.2.1.3. Evolu�ia PIB pe categorii de utiliz�ri

- miliarde lei, pre�uri curente -

Indicator 2010 Indici de volum, %

trim. III 2010 fa�� de trim. III 2009 trim. I trim. II trim. III

PIB 96,7 114,7 136,6 97,5Consum final efectiv, din care: 87,0 91,6 98,7 98,6

- al gospod�riilor popula�iei 65,0 83,2 92,0 98,9Formarea brut� de capital, din care: 15,6 31,4 43,8 95,1

- capital fix 16,6 24,9 36,7 86,3Export net -5,9 -8,3 -5,9 -- export 38,0 45,8 48,2 114,6- import 43,9 54,0 54,1 111,9

Sursa: INS, Buletin statistic lunar nr. 9/2010

Grafic nr. 1.2.1.2. Contribu�ia componentelor cererii la dinamica PIB

Sursa: BNR, Raport asupra infla�iei, noiembrie 2010

13


Potrivit estim�rilor INS, ritmul anual de sc�dere a economiei s-a accentuat în perioada iulie-septembrie 2010 la 2,3%, iar pentru trimestrul III 2010 PIB a sc�zut cu 0,7% în compara�ie cu trimestrul II, în termeni ajusta�i sezonier. Pe ansamblul primelor 9 luni din acest an, PIB a sc�zut tot cu 2,3% fa�� de primele 9 luni din 2009, aceast� contrac�ie a PIB fiind determinat� de implementarea m�surilor fiscale de la începutul lunii iulie. Rata anual� a infla�iei (IPC) a fost în luna septembrie de 7,77%, în cre�tere fa�� de 4,74%, cât s-a înregistrat în luna decembrie a anului 2009. În raport cu luna septembrie a anului 2009, rata anual� a infla�iei din luna septembrie a anului 2010 a crescut cu 2,83 puncte procentuale. Comparativ cu nivelul atins în luna iunie 2010, în luna septembrie, rata anual� a infla�iei (IPC) a urcat cu 3,39 puncte procentuale, dep��ind cu mult �inta de infla�ie (3,5%) pentru anul curent. Aceast� evolu�ie este justificat� în principal de majorarea TVA cu 5 puncte procentuale începând cu 1 iulie 2010. Mai mult, majorarea pre�urilor administrate �i a celor agroalimentare, pe fondul unor �ocuri adverse ale ofertei, precum �i deteriorarea anticipa�iilor infla�ioniste au contribuit la cre�terea infla�iei în trimestrul trei al anului curent.

Tabel nr. 1.2.1.4. Rata lunar� a infla�iei pe primele nou� luni ale anului 2010

- % -

Indicator 2010 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept.

Total 1,68 0,20 0,22 0,35 0,15 0,16 2,58 0,23 0,56M�rfuri

alimentare 0,43 0,24 0,17 0,02 -0,09 -0,06 1,92 0,38 0,82

M�rfuri nealimentare 3,20 0,24 0,38 0,56 0,20 0,16 3,08 0,04 0,34

Servicii 0,36 0,00 -0,09 0,47 0,47 0,57 2,55 0,41 0,62Sursa: BNR Buletin lunar nr. 9/2010 Majorarea cotei TVA s-a transmis în mod diferen�iat asupra pre�urilor de consum. În prim� etap�, m�rfurile nealimentare au suferit o majorare pregnant� (varia�ia lunar� a IPC la aceste produse indic� o cre�tere de 3,08% în luna iulie 2010), urmate de majorarea substan�ial� a pre�urilor la servicii �i mai modest� în cazul m�rfurilor alimentare. Ulterior, din cauza efectelor graduale ale major�rii TVA, dar mai ales ale inunda�iilor repetate din România �i din alte ��ri ale Uniunii Europene în lunile de var�, provocând pierderi importante în oferta intern� �i extern� de legume �i fructe, pre�ul produselor alimentare a crescut considerabil la nivelul lunii septembrie. Totodat�, influen�ele nefavorabile asociate modific�rii regimului fiscal au fost extrem de vizibile �i în privin�a pre�urilor administrate prin: majorarea în luna iulie a pre�ului medicamentelor, cre�terea pre�ului la transportul de c�l�tori, atât pe calea ferat�, cât �i cu metroul, ridicarea tarifelor serviciilor comunale, pe fondul reducerii transferurilor c�tre bugetele locale, precum �i cre�terii tarifelor la gazele naturale, pe fondul dispari�iei efectelor asociate sc�derii pre�ului la acest produs în iulie 2009. De asemenea, o serie de influen�e nefavorabile asupra infla�iei s-au consemnat �i în cazul bunurilor �i serviciilor cu pre�uri sensibile la modificarea cursului de schimb (ex. produse electronice, autoturisme, servicii de telefonie �i servicii medicale). Situa�ia de pe pia�a for�ei de munc� a continuat s� se deterioreze ca urmare a incertitudinilor manifestate în plan economic în perioada iunie-august 2010, determinând o inhibare mai puternic� a cererii de consum �i, implicit, o descurajare a activit��ii sectorului privat. Astfel, noile condi�ii, mai fragile, de pe pia�a muncii s-au reflectat, pe de o parte, în inten�ia companiilor �i a administra�iilor publice de a reduce personalul angajat, iar pe de alt� parte, în sc�derea veniturilor salariale ale

14


angaja�ilor. Deteriorarea condi�iilor de pe pia�a for�ei de munc� se reflect� în evolu�ia indicatorilor relevan�i ai for�ei de munc�. Evolu�ia num�rului de salaria�i din economie a înregistrat o reducere lunar� gradual� de la 4.367,7 mii persoane în 2009 la numai 4.194,1 mii persoane în septembrie 2010. Totodat�, num�rul �omerilor înregistra�i a crescut de la 709,4 mii persoane în 2009 la 765,3 mii persoane în luna martie a anului 2010, pentru ca mai apoi s� scad� treptat la 670,2 mii persoane în luna septembrie 2010. Aceea�i evolu�ie a avut-o �i rata �omajului care, de la 7,8%, cât înregistra la sfâr�itul anului 2009, a crescut considerabil în primul trimestru al anului 2010, pentru ca mai apoi s� scad� gradual pe parcursul trimestrelor II �i III, pentru a atinge la finele lunii septembrie 2010 un nivel de 7,3%. Reducerea num�rului de �omeri înregistra�i din ultimele dou� trimestre, simultan cu sc�derea num�rului de angaja�i, se poate justifica prin ie�irea din eviden�ele Agen�iei Na�ionale pentru Ocuparea For�ei de Munc� (ANOFM) a unei bune p�r�i a �omerilor (de exemplu, prin expirarea perioadei de indemnizare, prin renun�area c�ut�rii unui loc de munc� prin ANOFM, prin des-curajarea temporar� sau permanent� a c�ut�rii unui loc de munc�, prin munca la negru, printr-o posibil� cosmetizare a restructur�rilor din sectorul bugetar, precum �i prin cre�terea num�rului de persoane în c�utarea unui loc de munc� peste hotare). Evolu�ia num�rului de salaria�i poate avea implica�ii adverse asupra activit��ii de economisire, prin reducerea masei venitului disponibil alocat acestei destina�ii, eventual prin sc�derea volumului de depozite bancare �i a plasamentelor în alte instrumente financiare. Totodat�, reducerea num�rului de salaria�i poate avea �i implica�ii pozitive, printr-o mai mare con�tientizare în privin�a valorific�rii averii personale, mai ales a distribu�iei venitului, astfel încât s� se asigure o marj� preventiv� de resurse financiare.

Tabel nr. 1.2.1.5. Evolu�ia indicatorilor relevan�i privind pia�a muncii

Indicator 2009 2010

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. Num�r salaria�i din economie (mii persoane)

4.367,7 4.333,8 4.313,2 4.302,6 4.290,1 4.278 4.264,3 4.247,7 4.223,3 4.194,1

Num�r �omeri înregistra�i (mii persoane)

709,4 741,0 762,4 765,3 738,2 701,9 680,8 679,5 675,8 670,2

Rata �omajului (%) 7,8 8,1 8,4 8,4 8,1 7,7 7,5 7,5 7,4 7,3

Câ�tigul salarial mediu net (lei) 1.477 1.426 1.411 1.509 1.436 1.428 1.422 1.355 1.339 1.340

Sursa: INS Buletin statistic lunar nr. 9/2010 Referitor la evolu�ia veniturilor popula�iei, este de remarcat c� salariul mediu net pe economie s-a majorat doar la sfâr�itul trimestrului I al anului 2010, crescând la 1.509 lei (în luna martie, pe fondul primelor acordate de Pa�te). Începând cu trimestrul II, deteriorarea câ�tigurilor salariale medii nete se accentueaz� gradual, pentru a atinge 1.340 lei la sfâr�itul trimestrului III 2010. Comparativ cu luna decembrie 2009, în luna septembrie 2010 s-a înregistrat o sc�dere cu 9,27% a câ�tigului salarial mediu net. Aceast� evolu�ie se datoreaz�, pe de o parte, efectului de sfâr�it de an (în luna decembrie se acord�, în general, o serie de stimulente salariale, care în mod normal nu mai apar pe parcursul altor luni ale anului), iar pe de alt� parte, ca efect al reducerii salariale din sectorul bugetar cu 25%, începând cu luna iulie 2010 (potrivit Legii nr.118/2010), precum �i reducerii altor cheltuieli cu salariile.

15


Indicele câ�tigului salarial mediu real net pentru luna septembrie 2010 fa�� de luna corespunz�toare din anul precedent11 a fost de 91,5%, potrivit Institutului Na�ional de Statistic�, ceea ce reflect� o reducere considerabil� a puterii de cump�rare a salaria�ilor. Venitul real disponibil a sc�zut ca urmare a implement�rii m�surilor de austeritate începând cu luna iulie 2010, în urma aplic�rii acestora reducându-se nu numai veniturile salaria�ilor din sectorul bugetar, indemniza�iile de �omaj �i alte ajutoare sociale, ci �i puterea de cump�rare a tuturor categoriilor de venituri, prin efectul pe care majorarea TVA l-a avut asupra ratei anuale a infla�iei. Deteriorarea perspectivelor privind siguran�a locului de munc� determin� reducerea înclina�iei marginale spre consum a gospod�riilor �i, în linii generale, poate reorienta veniturile c�tre economisire (în scop de precau�ie), ca efect al unor a�tept�ri negative în privin�a evolu�iei economiei, precum �i pentru acumularea unor rezerve financiare cu scopul de a asigura resursele necesare onor�rii serviciului datoriilor existente fa�� de b�nci. Pe de alt� parte, îns�, sc�derea venitului disponibil real va afecta procesul de economisire, a�teptându-se o tendin�� de reducere a acesteia. 1.2.2. Repere ale pie�ei financiar-bancare interne Banca Na�ional� a României a întrerupt ciclul de relaxare a politicii monetare, dat� fiind incertitudinea cu privire la perspectivele infla�iei. Dup� o reducere cumulat� de 4 puncte procentuale a ratei dobânzii începând cu luna februarie 2009 (ultima reducere aplicându-se în luna mai 2010), BNR a men�inut nemodificat� rata dobânzii de politic� monetar�, la 6,25%, începând cu 1 iulie 2010, precum �i nivelul rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în lei �i în valut� ale institu�iilor de credit. Justificarea m�surii de men�inere a acestor condi�ii monetare porne�te, pe de o parte, de la necesitatea ancor�rii anticipa�iilor infla�ioniste, mai ales pe fondul major�rii cotei TVA, iar pe de alt� parte, de la necesitatea sus�inerii tendin�ei de sc�dere a ratelor de dobând� la creditele �i depozitele în lei. O alt� motiva�ie de men�inere a ratei dobânzii de politic� monetar� la nivelul de 6,25% se refer� la manifestarea persistent� a unor riscuri la adresa evolu�iei pe termen scurt a infla�iei, cu prec�dere în privin�a evolu�iei pre�urilor administrate �i a pre�urilor volatile ale produselor alimentare în contextul sezonier �i al efectului de baz�, precum �i la men�inerea incertitudinii privind eficacitatea m�surilor de consolidare fiscal�, în condi�iile turbulen�elor din mediul social �i politic intern. Politica monetar� prudent� reflectat� de men�inerea ratei dobânzii a fost determinat� �i de riscul manifest�rii unei volatilit��i excesive a cursului de schimb al leului induse de poten�iale cre�teri ale primei de risc ata�ate investi�iilor pe pia�a local�. În trimestrul II, prima de risc s-a men�inut la niveluri superioare fa�� de trimestrul I, evolu�ia acesteia reflectând mai ales existen�a temerilor legate de implementarea m�surilor de consolidare fiscal�. Tensiunile politice interne legate de remanierea guvernamental�, influen�a extern�, manifestat� prin deteriorarea perspectivelor privind pozi�ia bugetar� în Ungaria, au determinat o nou� cre�tere a primei de risc, la sfâr�itul lunii august �i începutul lunii septembrie. De asemenea, apetitul global pentru risc s-a men�inut relativ volatil pe

11 Indicele câ�tigului salarial mediu real net a fost determinat ca evolu�ia raportului dintre indicele câ�tigului salarial mediu nominal net �i indicele pre�urilor de consum.

16


parcursul perioadei analizate, reflectând evolu�ia temerilor legate de criza datoriei suverane în statele membre ale UE, precum �i a celor legate de perspectivele pe termen scurt ale economiei SUA. Tensiunile privind problemele fiscale ale Irlandei12 continu� s� persiste pe pie�ele financiare interna�ionale, iar percep�ia legat� de evolu�iile negative din cadrul UE nu favorizeaz� leul, fapt ce ar putea influen�a în continuare moneda na�ional� în sensul deprecierii. Percep�ia acestui fenomen poate spori tendin�a de economisire intern� în instrumente financiare denominate în euro: popula�ia a continuat s�-�i accentueze preferin�a pentru plasamentele în valut�, soldul acestora (exprimat în euro) înregistrând dinamici anuale pozitive relativ ridicate, în perioada iulie-august, spre deosebire de depozitele totale în lei ale persoanelor fizice care au înregistrat varia�ii anuale negative, în aceea�i perioad�. Potrivit datelor disponibile13, situa�ia perceput� în rândul popula�iei, atât cea financiar� curent� �i a�teptat�, cât �i cea economic� general�, s-a înr�ut��it, fapt reflectat de cre�terea pesimismului privind perspectiva locurilor de munc� �i a a�tept�rilor infla�ioniste, acestea putând s� afecteze comportamentul de economisire, prin cre�terea tendin�ei de a economisi pentru a acoperi deficitul a�teptat al veniturilor viitoare. Totodat�, un nivel ridicat al a�tept�rilor infla�ioniste poate devia sumele destinate economisirii din sistemul bancar c�tre alte forme de economisire14, în condi�iile în care ratele reale de dobând� (ratele de dobând� corectate cu infla�ia) scad într-o asemenea m�sur� încât de�inerea de capital în b�nci devine un cost. Dinamica anual� a plasamentelor din b�nci ale persoanelor fizice a înregistrat un declin semnificativ în perioada iulie-august 2010. O astfel de evolu�ie este explicat�, printre altele, de reintroducerea de c�tre stat a impozitelor pe dobând� (ca m�sur� de cre�tere a veniturilor bugetare), atât pentru depozitele la termen, cât �i pentru conturile curente. Aceast� m�sur�, al�turi de majorarea TVA, sc�derea salariilor bugetare, precum �i aplicarea unor comisioane mari practicate de b�nci, poate determina o reducere a economisirii sub forma depozitelor bancare. Ponderea depozitelor la termen (peste �i sub doi ani) a continuat s� se consolideze, dar într-un ritm mai lent decât în prima parte a anului 2010. O asemenea evolu�ie este determinat� atât de tendin�a de economisire cu scopul de a preîntâmpina eventuale probleme financiare pe viitor, cât �i de l�rgirea ecartului dintre ratele de dobând� la depozitele noi la termen în lei �i cele la plasamente similare pe termen foarte scurt ale persoanelor fizice. Dinamica anual� a soldului depozitelor la termen ale popula�iei s-a redus cu 6,5 puncte procentuale fa�� de media trimestrului II, ajungând la 12%, cel mai mic nivel înregistrat de la sfâr�itul anului 2008. Cre�terea dobânzilor la împrumuturile noi în lei �i în euro, ca urmare a evolu�iilor cota�iilor reprezentative ROBOR �i EURIBOR, precum �i majorarea marjelor de dobând�, ca urmare a intr�rii în vigoare a OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori frâneaz� cererea de împrumuturi a popula�iei, influen�ând �i capacitatea acestui segment de a apela la credite bancare în eventualitatea unei refinan��ri a creditelor deja existente. Ratele medii ale dobânzilor practicate de b�nci în rela�ie cu clien�ii nebancari (firme �i gospod�rii) au oscilat în perioada iunie-septembrie 2010, dup� ce în perioada martie-mai acestea 12 Irlanda este penalizat� de investitori în condi�iile în care se confrunt� cu perspectiva unui deficit bugetar de circa o treime din PIB, dup� ce a fost nevoit� s� cheltuiasc� peste 40 de miliarde de euro pentru a capitaliza b�ncile locale lovite de pr�bu�irea pie�ei imobiliare. 13 Sondajul Comisiei Europene, DG-ECFIN, octombrie 2010. 14 O form� de economisire este cea „investi�ional�”, cea care nu conserv� materia economisit�, ci o form� echivalent� a acesteia, ca de exemplu, investi�ia real� imobiliar� realizat� cu scopul de a ob�ine uzufructul din exploatarea dreptului de folosin��.

17


î�i men�inuser� tendin�a de sc�dere (preluând mi�carea ratei dobânzii de politic� monetar� �i a randamentelor interbancare). Astfel, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a r�mas, la sfâr�itul intervalului, aproape neschimbat� în raport cu valoarea aferent� lunii mai, iar rata medie a dobânzii la creditele noi s-a diminuat fa�� de acela�i reper, cu 0,49 puncte procentuale. Evolu�ia ratelor medii de dobând� bancar� practicate în rela�ie cu persoanele fizice a reflectat anumite influen�e conjuncturale. Ca urmare a aplic�rii, începând cu 1 iulie 2010, a m�surii de impozitare cu 16% a câ�tigurilor oferite de depozitele bancare, b�ncile comerciale au crescut ratele dobânzilor la depozitele noi (în lei �i în valut�) pentru a p�stra clien�ii care ar putea fi descuraja�i (de o asemenea m�sur�) s� mai economiseasc�. De asemenea, rata medie a dobânzii la creditele noi ale persoanelor fizice a crescut (pân� la 12,41%), mai ales prin sporirea marjei practicate de b�nci, ca efect al intr�rii în vigoare a OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. În perioada iunie-septembrie 2010, dinamica masei monetare M3 în termeni reali s-a redus semnificativ reflectând relativa sc�dere a activit��ii economice, inclusiv sub impactul m�surilor de austeritate adoptate de guvern, poten�ialele realoc�ri de de�ineri de active incluse în M3 c�tre titluri de stat. Sc�derea masei monetare M3 a fost determinat� de reducerea în continuare a depozitelor la termen sub doi ani, ca urmare a încetinirii vitezei de cre�tere a plasamentelor popula�iei �i companiilor. Astfel, depozitele în lei ale popula�iei s-au men�inut pe un trend pozitiv, fapt ce sugereaz� o persisten�� relativ� a cererii de bani în scop de precau�ie. Plasamentele companiilor, atât cele în lei, cât �i cele în valut�, au reintrat, respectiv s-au adâncit, în teritoriul negativ, inclusiv ca urmare a realoc�rii par�iale a acestor depozite înspre cele la termen de peste doi ani, în lei, precum �i înspre depozitele overnight în valut�. Dinamica depozitelor totale din M3 ale popula�iei �i-a men�inut tendin�a de sc�dere pe fondul diminu�rii veniturilor �i men�inerii unui grad înalt de îndatorare �i, într-o mai mare m�sur�, al cre�terii interesului popula�iei pentru titlurile de stat (posibil ca efect al tratamentului fiscal favorabil aplicat câ�tigurilor aduse de aceste plasamente). La rândul ei, dinamica depozitelor totale din M3 ale companiilor a reintrat în teritoriul negativ, în condi�iile sc�derii veniturilor firmelor, dar �i ale cre�terii de�inerilor de titluri de stat ale acestui sector. Rata dobânzii bancare pasive constituie coeficientul de fructificare direct al depozitelor. În perioada iunie-septembrie 2010, ratele medii ale dobânzii la depozitele existente în sold, atât pentru gospod�riile popula�iei, cât �i pentru societ��ile nefinanciare, au evoluat diferit la depozitele denominate în lei comparativ cu cele denominate în euro. Astfel, ratele medii ale dobânzilor la depozitele existente în sold în lei au continuat trendul descendent înregistrat în primele 5 luni ale anului. În schimb, ratele medii ale dobânzilor la depozitele existente în sold în euro s-au redus în iunie �i iulie, în august �i septembrie producându-se o majorare a acestora. Corelând evolu�ia ratei dobânzii bancare pasive cu cea a depozitelor totale �i �inând cont �i de ponderea majoritar� a depozitelor în lei în depozitele totale se constat� c� trendul ratei dobânzii pasive la depozitele în lei este cel care determin� evolu�ia depozitelor totale în trimestrul al treilea al anului 2010 comparativ cu trimestrul al doilea. Astfel, reducerea ratei dobânzii pasive pentru depozitele în lei antreneaz� evolu�ia în acela�i sens a depozitelor totale. Situa�ia este identic� �i în cazul depozitelor garantate. Astfel, pe fondul ponderii majoritare (în propor�ie chiar mai ridicat� decât în cazul depozitelor totale) a depozitelor în lei, evolu�ia ratei

18


dobânzii pasive la depozitele în lei este cea care influen�eaz� trendul depozitelor garantate, în sensul reducerii acestora în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul al doilea al anului 2010.

Tabel nr. 1.2.2.1. Evolu�ia ratelor de dobând� pentru depozite %

Rata medie a dobânzilor 2009 2010ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept.

Depozite la termen existente în sold ale gospod�riilor popula�iei, în lei

9,56 9,39 8,96 8,49 7,88 7,48 7,25 7,15 7,14 7,14

Depozite la termen existente în sold ale gospod�riilor popula�iei, în euro

3,51 3,37 3,25 3,14 3,03 2,98 2,95 2,94 3,02 3,04

Depozite la termen existente în sold ale societ��ilor nefinanciare, în lei

9,07 8,43 7,61 6,83 6,21 6,09 6,08 6,04 5,90 5,75

Depozite la termen existente în sold ale societ��ilor nefinanciare, în euro

2,90 2,91 2,58 2,67 2,52 2,46 2,43 2,33 2,44 2,53

Sursa: BNR, Buletin lunar nr. 9/2010 M�sura de diminuare a ratei dobânzii de politic� monetar� adoptat� de Banca Na�ional� a României în mai 2010 a generat un r�spuns, în sensul reducerii, de-abia în august �i septembrie 2010 a ratei dobânzii la depozitele în lei ale societ��ilor nefinanciare. Ratele dobânzii la depozitele în valut�, atât cele ale popula�iei, cât �i cele ale societ��ilor nefinanciare, sunt influen�ate mai degrab� de evolu�ia cursului de schimb RON/EUR decât de m�surile de politic� monetar� ale B�ncii Na�ionale a României. Astfel, aprecierea euro din perioada aprilie-iulie 2010 se poate s� fi ac�ionat în sensul diminu�rii ratei de dobând� la depozitele denominate în valut�, ale popula�iei �i ale societ��ilor nefinanciare. Dac� în primul trimestru al anului 2010, cursul de schimb mediu RON/EUR arat� o apreciere a monedei na�ionale, între aprilie �i iulie leul se depreciaz�. U�oara apreciere a leului din luna august este urmat�, în septembrie, de o depreciere aproape de aceea�i amploare. Evolu�ia cursului de schimb RON/EUR eviden�iaz� o depreciere de 0,6% la finele trimestrului al treilea comparativ cu sfâr�itul trimestrului al doilea al anului 2010, �i o depreciere de 0,9% în septembrie 2010 fa�� de decembrie 2009, pe fondul evolu�iei nefavorabile a economiei române�ti.

Tabel nr. 1.2.2.2. Evolu�ia cursului de schimb RON/EUR

- curs mediu al perioadei -

Indicator 2009 2010

dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. Cursul de schimb 4,2248 4,1409 4,1179 4,0879 4,1285 4,1743 4,2396 4,2611 4,2389 4,2642

Sursa: BNR, Buletin lunar nr. 9/2010 Exist� o rela�ie biunivoc� între economisirea prin depozite bancare �i creditul neguvernamental. Depozitele bancare reprezint� o surs� pentru acordarea de credite bancare. De asemenea, creditul bancar neguvernamental poate constitui o surs� de economisire, fie în mod direct, fie, mai ales, în mod indirect, prin efectul economic al creditului de a produce venituri care, la rândul lor, s� constituie surse de economisire sub forma depozitelor.

19


La finele trimestrului trei al acestui an, creditul intern neguvernamental a atins 208 mld. lei, cu 4% mai mare comparativ cu valoarea înregistrat� în decembrie 2009. Se constat�, astfel, o u�oar� revigorare a creditului intern neguvernamental comparativ cu sfâr�itul anului 2009. Aceast� tendin�� se datoreaz� poten�ialei atenu�ri a restrictivit��ii ofertei de credite pentru companii, precum �i unei anumite revigor�ri a cererii de împrumuturi pentru aceste entit��i (pe fondul amelior�rii activit��ii din industrie �i a reducerii ratelor de dobând� la creditele noi în lei ale societ��ilor nefinanciare). Se constat� o diminuare slab� a creditului intern neguvernamental (de 1,3%) la finele trimestrului al treilea comparativ cu sfâr�itul celui de-al doilea trimestru al anului 2010, trend explicat în cea mai mare parte de evolu�ia creditului în valut�. Analiza structurii creditului intern neguvernamental relev� o pondere majoritar� a creditului în valut� (62,5%), în u�oar� cre�tere fa�� de valoarea înregistrat� la sfâr�itul anului precedent (60%).

Tabel nr. 1.2.2.3. Evolu�ia creditului intern neguvernamental

- mld. lei, sfâr�itul perioadei -

Indicator 2009 2010dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept.

Credit intern neguvernamental total, din care:

199,9 199,3 199,2 199,4 200,3 203,1 210,8 206,7 207,7 208,0

- în lei 79,7 80,3 79,5 78,9 78,2 78,1 78,5 78,6 78,2 78,0 - în valut� 120,2 119,0 119,7 120,5 122,1 125,0 132,3 128,1 129,5 130,0

Sursa: BNR, Buletin lunar nr. 9/2010 Creditele acordate gospod�riilor popula�iei au atins valoarea de 102,6 mld. lei în luna septembrie, în cre�tere cu 2,4% fa�� de sfâr�itul anului 2009 �i în sc�dere cu 1,6% fa�� de finele celui de-al doilea trimestru al anului 2010. În structur�, predomin� creditele în euro (50,5%), urmate de cele în lei (36,4%). Importan�a creditelor în alte valute este destul de redus�, dup� cum este normal, având în vedere statutul de stat membru al Uniunii Europene de�inut de România. Preferin�a popula�iei pentru creditele acordate în euro poate fi explicat� prin ratele dobânzii mai sc�zute decât cele pentru creditele în moned� na�ional�.

Tabel nr. 1.2.2.4. Evolu�ia creditului acordat gospod�riilor popula�iei

- mld. lei, sfâr�itul perioadei -

Indicator 2009 2010dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept.

Credite acordate gospod�riilor popula�iei - total, din care: 100,2 98,5 98 98,4 99,2 100,5 104,3 102,1 103 102,6

- în lei 38,8 38,5 37,9 37,9 37,9 37,9 37,6 37,4 37,4 37,3- în EUR 48,9 47,8 47,8 48,1 48,8 49,8 52,5 51,3 51,6 51,8- în alte valute 12,5 12,2 12,2 12,4 12,6 12,8 14,2 13,4 14 13,6

Sursa: BNR, Buletin lunar nr. 9/2010 Pe plan interna�ional, în 2009, indicii bursieri au recuperat din corec�iile extrem de puternice manifestate în 2008 �i la începutul anului 2009 ca urmare a ultimei crize economice �i financiare. În linii mari, acela�i trend s-a p�strat �i pe pia�a de capital din România, pe fondul reducerii aversiunii fa�� de risc a investitorilor.

20


În România, pia�a de capital se caracterizeaz� printr-un num�r mic de emiten�i �i investitori, lichiditate redus�, vulnerabilitate ridicat� la �ocuri externe, dar în acela�i timp protec�ie pentru investitori ca urmare a implement�rii legisla�iei europene �i a adopt�rii Codului de Guvernan�� Corporativ� de c�tre Consiliul Bursei de Valori Bucure�ti, în ianuarie 2009. Criza datoriilor suverane declan�at� în prima parte a anului 2010 a schimbat percep�ia investitorilor fa�� de riscul asociat plasamentelor pe pia�a de capital. Dup� o evolu�ie bun� în 2009, indicatorii pie�ei de capital din România s-au deteriorat din nou în trimestrul al doilea din 2010, ar�tând o sensibilitate fa�� de evolu�iile economice �i financiare interna�ionale. La 31 decembrie 2009, indicele BET înregistra o cre�tere cu 61,7% comparativ cu începutul anului. Cre�terea înregistrat� în primul trimestru din 2010 (27,17%) a fost aproape anulat� de evolu�ia indicelui în trimestrul II, când acesta a sc�zut cu 20,47%. În trimestrul III 2010, trendul a fost u�or cresc�tor, majorându-se cu 12,48% pân� la sfâr�itul lunii septembrie.

Grafic nr. 1.2.2.1. Evolu�ia indicelui BET (ianuarie –septembrie 2010)

Sursa: date statistice BVB Dup� o cre�tere echilibrat� între anii 2005-2007, capitalizarea bursier� a pie�ei de capital din România (BVB �i Rasdaq) a sc�zut brusc în 2008, apropiindu-se de jum�tatea valorii înregistrate în 2007. Cre�terea a fost puternic� în 2009, continuând trendul ascendent �i în 2010, dar cu un ritm mai lent. Valoarea tranzac�ionat� a urmat acela�i trend ca �i capitalizarea bursier� pân� în anul 2008, 2009 fiind în continuare un an de sc�dere, iar 2010 un an de stagnare. Capitalizarea bursier� a întregii pie�e de capital a atins valoarea de 111,91 miliarde lei la sfâr�itul lunii martie 2010, în cre�tere cu 21,08% fa�� de finalul anului 2009. Trimestrul II a adus o sc�dere cu 16,26% fa�� de trimestrul I, iar în trimestrul III 2010 capitalizarea bursier� a crescut cu 11,26% fa�� de trimestrul anterior, ajungând la 104,25 miliarde lei. Primele 9 luni din acest an au fost caracterizate de incertitudine atât pe pie�ele externe, cât �i pe Bursa de Valori Bucure�ti, fapt ce a determinat o stare de expectativ� pentru mul�i investitori. Instabilitatea la nivel politic, schimbarea contextului fiscal f�r� o perioad� de preg�tire �i evolu�ia defavorabil� a economiei române�ti ar putea explica, printre altele, evitarea Bursei de Valori Bucure�ti de c�tre investitorii str�ini. Începând cu luna aprilie, la Bursa de Valori din Bucure�ti au avut loc corec�ii severe, urmate de reveniri modeste în ultimele luni. Corec�iile globale au afectat în mod agresiv pia�a local�, influen�a revenirii pie�elor dezvoltate resim�it� în luna septembrie nefiind reflectat� cu aceea�i intensitate pe

21


bursa de la Bucure�ti. Investitorii ar avea nevoie de semnale economice pozitive �i de o politic� fiscal� predictibil� pentru a investi pe aceast� pia��. Pe 8 iulie 2010 a fost lansat� de Bursa de Valori Bucure�ti pia�a produselor structurate, în cadrul acesteia fiind disponibile la tranzac�ionare 8 certificate turbo �i 12 certificate index, emise de c�tre Erste Group Bank AG �i Raiffeisen Centrobank AG, având diverse active suport (indicii ROTX, DAX, S&P500, EuroSTOXX50, aur �i contracte futures pe petrol) �i adresându-se unor variate profiluri de risc. Ambele institu�ii bancare ac�ioneaz� în calitate de furnizori de lichiditate pentru propriile produse listate la Bursa de Valori Bucure�ti. De�i anul 2010 era ini�ial considerat de cei care au demarat proiectul un an de educare a investitorilor, se constat� c� volumele tranzac�ionate tind s� devin� tot mai semnificative, ajungând la finalul lunii septembrie la 6,57 milioane lei, aproape dublu fa�� de luna iulie, prima lun� de tranzac�ionare. Valoarea total� tranzac�ionat� în aceast� perioad� (peste 13 milioane lei) constituie un semnal pozitiv pentru cre�terea atractivit��ii instrumentelor listate �i pentru diversificarea orizontului investi�ional al participan�ilor. Înc� dou� noi emisiuni de certificate au fost lansate pe 10 septembrie, num�rul total al acestora ajungând la 20. Dintre produsele structurate, certificatele cu activ suport pe indicele DAX sunt cele mai tranzac�ionate instrumente, cu o pondere de 63% în totalul valorilor de tranzac�ionare înregistrate. În ultima �edin�� de tranzac�ionare din luna septembrie, Bursa de Valori Bucure�ti a consemnat la încheierea primului trimestru de activitate pe pia�a corespunz�toare produselor structurate faptul c� interesul investitorilor a crescut atât pentru aceste instrumente financiare, cât �i pentru diversificarea activelor de�inute în portofolii. Potrivit unei hot�râri a Consiliului Bursei de Valori Bucure�ti, începând cu jum�tatea lunii noiembrie, aceasta a redus cu 50% comisioanele de tranzac�ionare15 pentru toate instrumentele financiare disponibile pe pie�ele administrate de c�tre burs�. Reducerea este valabil� în perioada 17 noiembrie - 31 decembrie 2010. Aceast� decizie este menit� s� încurajeze investi�iile pe burs�, într-un moment în care tot mai mul�i români devin interesa�i de fenomenul bursier în sens larg. Ca urmare a turbulen�elor care au afectat pie�ele financiare începând cu anul 2007, aversiunea la risc a investitorilor s-a schimbat, ace�tia devenind tot mai interesa�i de instrumentele financiare cu venit fix. Pe bursa de la Bucure�ti, valoarea obliga�iunilor tranzac�ionate a sc�zut dramatic în 2008, dar a înregistrat o valoare record în 2009, ajungând la 1,28 miliarde lei, de 5,5 ori mai mare fa�� de rulajul din 2008. În compara�ie cu anul anterior, în 2010, valoarea obliga�iunilor tranzac�ionate pe burs� aproape c� s-a dublat. Cea mai bun� perioad� a fost ianuarie-mai, când volumul lunar s-a situat între 222,42 milioane lei în luna mai �i 626,89 milioane lei în luna februarie. Investitorii reziden�i persoane fizice au derulat preponderent tranzac�ii de vânzare în anul 2010, cu excep�ia lunilor aprilie �i iulie, volumele de tranzac�ionare fiind îns� mici în aceste cazuri. Aceste valori arat� c� investitorii persoane fizice au ie�it de pe pia�a de capital, dând o alt� destina�ie sumelor investite ini�ial pe aceast� pia��. Investitorii reziden�i persoane juridice au avut în general un volum mai mare de cump�r�ri (excep�ie f�când lunile februarie �i septembrie), dar aceste valori sunt interpretabile atâta timp cât nu se cunoa�te repartizarea companiilor pe coduri CAEN, multe dintre acestea putând avea ca activitate de baz� investi�iile financiare.

15 BVB percepe un comision de tranzac�ionare a ac�iunilor de 0,117% din valoarea vânz�rilor �i de 0,045% din valoarea cump�r�rilor.

22


În anul 2010, tranzac�iile lunare pe Bursa de Valori Bucure�ti ale investitorilor nereziden�i au înregistrat în general o evolu�ie mixt�, în final valoarea ac�iunilor cump�rate dep��ind-o pe cea a ac�iunilor vândute. La acest trend au contribuit, în principal, persoanele juridice care au un volum mai mare de tranzac�ionare. În cazul investitorilor nereziden�i persoane juridice, valoarea ac�iunilor cump�rate a fost semnificativ mai mare în luna septembrie, perioad� ce a coincis cu cre�teri pe pie�ele financiare interna�ionale. Pe pia�a Rasdaq, lunile de „vârf” din 2010 au fost martie �i aprilie, când capitalizarea bursier� a fost de 14,10, respectiv 13,45 miliarde lei. �i ceilal�i indicatori au înregistrat cele mai mari valori în aceste luni. În restul perioadei, evolu�ia tranzac�iilor pe pia�a Rasdaq a fost relativ constant�. La sfâr�itul trimestrului III din anul 2010, fondurile deschise de investi�ii de�ineau active nete în valoare de aproximativ 5,20 miliarde lei, mai mult cu 11,52% fa�� de sfâr�itul trimestrului II �i cu 55,46% fa�� de finalul anului 2009. Cre�terea semnificativ� a activului net a fost sus�inut� nu doar de intr�rile de capital în fondurile de investi�ii, ci �i de extinderea valorii portofoliului. Pre�ul instrumentelor financiare s-a apreciat pe fondul reducerii randamentelor oferite la titlurile de stat �i al cre�terii interesului investitorilor pentru aceste fonduri. Cererea �i oferta de titluri de stat pe pia�a primar� s-a orientat preponderent c�tre cele scadente pe termen scurt din cauza cre�terii presiunilor de finan�are a deficitului bugetar, dar �i a dorin�ei investitorilor de a nu-�i bloca lichidit��i pe termen mediu �i lung. O astfel de structur� a emisiunilor de titluri de stat implic� anumite riscuri asociate refinan��rii, mai ales în perioade de incertitudine ridicat� pe pie�ele financiare. Randamentele medii oferite de titlurile de stat pe pia�a primar� s-au redus în anul 2009 �i în semestrul I din anul 2010 �i s-au men�inut la acela�i nivel în ultimele luni pe fondul stabiliz�rii condi�iilor macroeconomice, al acordului de împrumut cu institu�ii financiare interna�ionale, dar �i al reducerii ratei dobânzii de politic� monetar�, care a r�mas la nivelul de 6,25% din mai pân� în noiembrie 2010. La finalul lunii septembrie 2010, valoarea emisiunilor de pe pia�a primar� a ajuns la aproximativ 27,32 miliarde lei (certificate de trezorerie �i obliga�iuni de stat), la care se adaug� certificate de trezorerie în valoare de 1.213 milioane euro. Datoria guvernamental� extern� a ajuns la sfâr�itul lunii septembrie la 17,7 miliarde euro, cu 5 miliarde euro peste nivelul din trimestrul al treilea de anul trecut, în timp ce îndatorarea sectorului bancar pe pie�ele externe a fost în sc�dere cu 1 miliard euro, ajungând la 21,4 miliarde euro. Dac� în trimestrul al doilea din 2010, datoria guvernamental� extern� a sc�zut u�or, în perioada iulie-septembrie 2010 a revenit pe cre�tere, iar perspectivele sunt de continuare a ascensiunii. În trimestrul al treilea al acestui an, cifrele au fost semnificativ influen�ate de primirea celei de-a cincea tran�e de la FMI de aproximativ 900 milioane euro �i de suma de 1,5 miliarde euro virat� de Comisia European� pentru Finan�e. Transferul îndator�rii externe de la sectorul privat la cel guvernamental a început s� fie destul de bine perceput înc� din anul 2009, reducerea îndator�rii sectorului privat fiind motivat� de deteriorarea perspectivelor economiei române�ti. Cu toate acestea, datoria extern� privat� continu� s� reprezinte mai mult de jum�tate din datoria extern� total�. În cazul b�ncilor, datoria pe termen lung a sc�zut cu aproximativ 1,4 miliarde euro, în timp ce datoria pe termen scurt a urcat cu 325 milioane euro, sc�derea datoriilor fiind determinat� de retragerea banilor de c�tre b�ncile mam�, dar �i de reorientarea unor surse atrase pe termen lung c�tre scaden�e mai scurte.

23


Datoria acumulat� la nivelul autorit��ii monetare a ajuns la 9 miliarde euro, în cre�tere cu 3,3 miliarde euro comparativ cu acela�i trimestru din 2009. Datoria extern� total� a atins la sfâr�itul lunii septembrie un nou maxim istoric de 89,3 miliarde euro, cu 1,4 miliarde euro mai mult fa�� de trimestrul al doilea din 2010. Cre�terea datoriei externe a fost determinat� în principal de datoria pe termen lung, mai mare cu 6,3 miliarde euro în compara�ie cu trimestrul al treilea din 2009, cre�terea datoriei pe termen scurt fiind de numai 1,25 miliarde euro. În primele nou� luni din acest an, au crescut investi�iile directe �i cele de portofoliu în str�in�tate, atât în cazul firmelor, cât �i în cel al gospod�riilor. S-au m�rit în special participa�iile la capital �i portofoliile de ac�iuni, dar au fost �i retrageri din depozite �i de numerar, conform datelor BNR. Depozitele �i numerarul de�inute de reziden�i în str�in�tate erau de 3,2 miliarde euro în septembrie, în sc�dere cu 12% fa�� de sfâr�itul anului trecut. Investi�iile de portofoliu realizate de popula�ie �i firme în str�in�tate s-au ridicat în primele nou� luni din acest an la 1,4 miliarde euro. 1.2.3. Pensiile private �i pia�a asigur�rilor Fondurile de pensii private (pilonul III) se afl� deocamdat� în etapa de acumulare de contribu�ii �i nu efectueaz� înc� pl��i semnificative. Astfel, activele administrate de fondurile de pensii private �i num�rul de participan�i au continuat s� creasc� în perioada ianuarie 2009 – septembrie 2010, dar pe fundalul unui context intern �i interna�ional marcat de efectele crizei financiare, în trimestrul III din 2010 cre�terile au fost mai mici fa�� de evolu�iile din 2009 �i din prima parte a acestui an. Valoarea activului net al unui fond de pensii private evolueaz� în func�ie de dinamica pie�elor pe care au fost efectuate investi�iile (spre exemplu, valoarea unor investi�ii poate s� creasc�, în timp ce valoarea altor investi�ii scade). Performan�ele trecute ale unui fond nu reprezint� o garan�ie pentru performan�ele viitoare. La 30 septembrie 2010, num�rul participan�ilor la fondurile de pensii facultative - Pilonul III a fost de 211.800 persoane, cu 13,2% mai mult fa�� de decembrie 2009, iar activele nete au fost de 297,6 milioane lei (69,8 milioane euro), reprezentând o cre�tere cu 45,8% în primele nou� luni ale anului. Ponderea sc�zut� a fondurilor de pensii din Pilonul III determin� o influen�� redus� a acestora asupra dezvolt�rii întregului sector, dar dinamica acestora poate fi un indicator robust al preferin�ei popula�iei pentru plasamentele pe pie�ele financiare �i al disponibilit��ii de economisire pe termen mediu �i lung. Pentru a se desprinde tendin�ele corecte în acest sens este necesar ca fondurile de pensii facultative (Pilonul III) s� dep��easc� etapa de dezvoltare din ace�ti primi ani de func�ionare. Portofoliul de investi�ii este orientat c�tre instrumente cu venit fix �i risc sc�zut, iar expunerea este realizat� în cea mai mare parte pe sistemul financiar intern. Din structura portofoliului de investi�ii de�inut de c�tre fondurile de pensii facultative se poate observa c�, în 2010, titlurile cu venit fix au ponderea cea mai mare, titlurile de stat fiind predominante, cu un procent între 66,22% (în luna iunie) �i 69,83% (în luna februarie). În trimestrul III 2010, titlurile de stat nu au avut oscila�ii semnificative, înregistrând ponderi de 66,50% în iulie, 67,30% în august �i 66,30% în septembrie. Obliga�iunile municipale au consemnat o pondere de 2,5% în iulie, 2,3% în august �i 2,7% în septembrie din total active în cadrul Pilonului III, în sc�dere u�oar� fa�� de începutul anului, în principal datorit� num�rului sc�zut de emisiuni. Fondurile de pensii administrate privat au efectuat mici plasamente pe pie�ele externe pentru a diversifica riscurile de credit �i de pia�� din portofoliu,

24


dar �i datorit� lichidit��ii reduse a pie�ei titlurilor de datorie privat� din România. Titlurile denominate în valut� reprezentau o cot� redus� din totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat la finalul trimestrului III din anul 2010. Fondurile de pensii administrate privat �i-au diversificat portofoliul de active �i prin efectuarea de plasamente în obliga�iuni corporative denominate în lei, emise de institu�ii financiare nerezidente. Pia�a asigur�rilor a func�ionat într-un context macroeconomic �i financiar dificil în 2009 �i în prima parte a anului 2010. Contrac�ia economic�, reducerea lichidit��ii �i cre�terea volatilit��ii pe pie�ele financiare �i aversiunea investitorilor interna�ionali fa�� de ��rile europene emergente au expus companiile de asigur�ri la riscuri în cre�tere. Stabilizarea economiei �i a pie�elor financiare vor diminua tensiunea de pe pia�a asigur�rilor, îns� mediul economic fragil face dificil� atingerea unor ritmuri de expansiune alerte �i sus�inute ale pie�ei asigur�rilor în perioada urm�toare. Pia�a asigur�rilor va stagna în anul 2010, dar se a�teapt� s� creasc� din 2011, reflectând dezvoltarea economic� general�. În 2010, asigur�torii se concentreaz� mai mult pe p�strarea clien�ilor existen�i, dar �i pe educarea consumatorilor �i specializarea angaja�ilor din domeniul asigur�rilor. Primele brute subscrise pe segmentul asigur�rilor generale �i de via�� în primul semestru din 2010 au sc�zut cu 4,58% fa�� de perioada similar� a anului trecut, ponderea asigur�rilor generale dep��ind 80% din total. Societ��ile de asigur�ri s-au orientat c�tre investi�iile în instrumente cu venit fix, în principal titluri de stat, ce implic� riscuri minime, dar �i c�tre depozitele bancare datorit� randamentelor semnificative oferite �i a preferin�ei pentru lichiditate. 1.2.4. Pia�a leasingului �i a bunurilor de folosin�� îndelungat� Afacerile companiilor de leasing au sc�zut cu 27,6% în primele nou� luni din 2010, ajungând la 780 milioane de euro, dup� ce anul trecut pia�a s-a pr�bu�it cu peste 74%. În 2010, volumul finan��rilor acordate de firmele de leasing a sc�zut în trimestrul III cu 21% comparativ cu trimestrul anterior, ajungând la 236,5 milioane euro, din cauza impactului negativ al m�surilor de austeritate asupra economiei. În trimestrul II, aceste finan��ri înregistrau un avans de 24%. Dinamica din trimestrul III 2010 a fost influen�at� de majorarea TVA �i de reducerea salariilor. Situa�ia pie�ei leasingului a devenit mai dificil� în a doua parte a anului, în condi�iile în care finan��rile pentru persoane fizice au fost complet blocate în iulie �i august, perioad� în care firmele �i-au adaptat contractele de finan�are la OUG 50/2010, care transpune în legisla�ia na�ional� o directiv� european� care încearc� s� aduc� mai mult� transparen�� în contractele de credit. Înghe�area finan��rilor pentru persoane fizice în lunile de var� a venit în contextul în care societ��ile de leasing înregistrau oricum un volum redus de activitate, în ultimii doi ani principalul obiect de activitate al acestora devenind revânzarea bunurilor recuperate de la clien�i. Finan��rile pentru autovehicule continu� s� reprezinte dou� treimi din pia�a leasingului, volumul afacerilor pe acest segment ajungând la 497,4 milioane de euro în primele nou� luni, cu 27,4% mai pu�in decât în perioada corespunz�toare a anului trecut. Aproape dou� treimi din companiile de leasing sunt subsidiare ale b�ncilor, în timp ce doar 23% sunt firme independente �i 14% sunt societ��i captive (ale unor dealeri auto, de exemplu), conform

25


datelor Asocia�iei de Leasing Bancar. Companiile independente �i cele captive au avut cel mai mult de suferit în actualul context economic, din cauza accesului mai dificil la finan�are. În ciuda cre�terii TVA de la 1 iulie 2010 �i a unui mediu economic dificil, al treilea trimestru al anului a fost mai bun pentru pia�a bunurilor de folosin�� îndelungat� comparativ cu trimestrul precedent. Pe de alt� parte, pia�a total� a bunurilor de folosin�� îndelungat� monitorizat� de GfK TEMAX a fost de 305 milioane euro în al treilea trimestru al acestui an, în sc�dere cu aproape 11% fa�� de 343 de milioane euro în acela�i trimestru al anului 2009. Doar sectorul foto �i cel al electronicelor de larg consum au avut vânz�ri mai bune decât în trimestrul III din 2009, de�i pia�a electronicelor de larg consum este puternic influen�at� de o singur� categorie, cea a televizoarelor. 1.2.5. Pia�a imobiliar� Pia�a imobiliar� din România este extrem de eterogen�. Anul acesta, pre�urile pentru apartamentele vechi au sc�zut în medie cu 25%, iar anul viitor vom mai asista la sc�deri cuprinse între 5 �i 15% conform estim�rilor directorului general al companiei de evaluare Darian. B�ncile au început s� scoat� din ce în ce mai multe locuin�e la licita�ie prin executare silit�, îmbog��ind oferta �i contribuind la reducerea pre�ului. Pre�urile nu vor sc�dea îns� foarte mult deoarece stocul de locuin�e din Bucure�ti este cu mult sub nivelul necesar, iar proprietarii care au achizi�ionat prin credit locuin�e vechi pentru închiriere nu le pot vinde sub valoarea creditului. Apartamentele vechi �i-au câ�tigat titlul de vedete ale pie�ei imobiliare de când criza s-a sim�it �i pe pia�a din România, dovad� fiind faptul c� peste 72% din apartamentele vândute prin programul “Prima Cas�” sunt construite înainte de 1990. Dac� înainte de criz� locuin�ele noi se vindeau foarte bine �i nu trecea s�pt�mân� f�r� o nou� lansare, criza i-a determinat pe dezvoltatori s� fie mai precau�i �i s� reduc� din profituri. Pe fondul crizei, al sc�derii salariilor �i al reducerii credit�rii, în 2009 num�rul tranzac�iilor cu locuin�e noi s-a redus cu 63% fa�� de 2008, la 1.300 de unit��i. În primele �ase luni ale acestui an au fost vândute 600 de apartamente noi, cu 85 de unit��i mai multe decât în aceea�i perioad� a anului trecut, îns� stocul de apartamente goale s-a majorat. O mare parte din locuin�ele noi au r�mas îns� �i acum blocate pe hârtiile dezvoltatorilor, dar ace�tia sper� ca cel pu�in o parte din proiectele înghe�ate s� prind� contur anul viitor. Speciali�tii din domeniu spun c� pia�a imobiliar� î�i va reveni doar dac� economia româneasc� înregistreaz� cre�teri potrivite, iar ecartul este de trei–patru trimestre de la revenirea economiei. Pre�urile terenurilor au sc�zut cu pân� la 66% în primele 10 luni ale anului 2010, cele mai afectate fiind terenurile intravilane care se afl� în localit��ile din apropierea marilor ora�e, conform unui studiu realizat de site-ul imobiliare.ro.

26


Capitolul 2

Institu�iile de credit participante la schema de garantare a depozitelor

Fiecare institu�ie de credit din spa�iul Uniunii Europene are obliga�ia s� participe la o schem� de garantare a depozitelor. În cazul ��rii noastre, toate institu�iile de credit autorizate de c�tre Banca Na�ional� a României sunt membre ale Fondului, inclusiv pentru depozitele atrase de sucursalele acestora din str�in�tate. În acela�i timp, sucursalele b�ncilor cu sediul în alte state membre ale Uniunii Europene particip� la schemele de garantare a depozitelor din ��rile de origine. La sfâr�itul lunii septembrie 2010, pe teritoriul României î�i desf��urau activitatea 42 de institu�ii de credit, din care:

- 33 de institu�ii de credit persoane juridice române, membre ale Fondului16; - 9 sucursale ale b�ncilor str�ine din alte state membre ale Uniunii Europene, sucursale

participante la schemele de garantare a depozitelor din ��rile de origine17. Comparativ cu finele trimestrului II 2010, pe parcursul lunilor iulie – septembrie 2010, nu s-a produs nicio modificare în ceea ce prive�te num�rul institu�iilor de credit din România, pentru niciuna din cele dou� categorii men�ionate mai sus. Cele 42 de institu�ii de credit de�ineau, la sfâr�itul lunii septembrie 2010, active în sum� de 326 miliarde lei, cu 1,3% mai pu�in decât la sfâr�itul trimestrului precedent, îns� cu 3,53 miliarde lei peste nivelul de la finele lunii septembrie 2009. Dup� forma de proprietate, o pondere de 85,6% din totalul activelor de la 30 septembrie 2010 revenea institu�iilor de credit cu capital str�in sau majoritar str�in, în u�oar� sc�dere fa�� de sfâr�itul primelor �ase luni ale anului (-0,5 puncte procentuale). De asemenea, 93,1% din active apar�ineau institu�iilor de credit cu capital privat sau majoritar privat, cu 0,3 puncte procentuale sub ponderea de la 30 iunie 2010. Din cauza condi�iilor nefavorabile de pe pia��, care au determinat apari�ia unor dificult��i financiare pentru clien�ii institu�iilor de credit, ponderea creditelor restante �i îndoielnice în valoarea total� a portofoliului de credite, la valoare net�, a continuat tendin�a de cre�tere, atingând 2,67% la 30 septembrie 2010, fa�� de 2,17% la 30 iunie 2010, respectiv mai pu�in de jum�tate (1,23%) în urm� cu un an. În acela�i timp, �i ponderea crean�elor restante �i îndoielnice în totalul activelor (valoare net�) la finele lunii septembrie 2010 s-a majorat la 1,82%, fiind cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât la sfâr�itul trimestrului II 2010 �i aproape dubl� comparativ cu 30 septembrie 2009 (0,92%). Pe fondul continu�rii deterior�rii calit��ii activelor �i al major�rii semnificative a provizioanelor, în condi�iile ajust�rilor economice �i adopt�rii unei atitudini prudente de c�tre b�nci, indicatorii de profitabilitate a sistemului bancar s-au men�inut în teritoriul negativ pentru al doilea trimestru 16 Anexa nr. 1 – Lista institu�iilor de credit participante la Fond la data de 30 septembrie 2010 17 Anexa nr. 2 – Lista sucursalelor din România ale institu�iilor de credit din alte state membre la data de 30 septembrie 2010

27

INSTITU�IILE DE CREDIT PARTICIPANTE LA SCHEMA DE GARANTARE A DEPOZITELOR

consecutiv, urmând traiectoria descresc�toare început� trimestrul precedent. Astfel, ROA18 a ajuns la -0,19%, fa�� de -0,15% la 30 iunie 2010 �i 0,28% la finele primelor nou� luni ale anului anterior, iar ROE19 a coborât la -2,13% comparativ cu -1,58% la 30 iunie 2010, respectiv 3,22% la 30 septembrie 2009. În schimb, unele b�nci au înregistrat o m�rire a veniturilor din dobânzi, ceea ce a determinat o cre�tere u�oar� a veniturilor opera�ionale, care a fost înso�it� de diminuarea lent� a cheltuielilor opera�ionale. Acestor evolu�ii li se datoreaz� îmbun�t��irea ratei rentabilit��ii activit��ii de baz�20, aceasta atingând 170,67% la 30 septembrie 2010, cu 1,78 puncte procentuale mai mult decât la finele trimestrului precedent �i cu 17,7 puncte procentuale peste valoarea aceleia�i perioade a anului anterior.

Ca rezultat principal al temper�rii activit��ii de creditare în urma în�spririi condi�iilor de acordare a împrumuturilor pe ansamblul sistemului bancar, raportul dintre creditele acordate clientelei (valoare brut�) �i depozitele atrase de la aceasta s-a diminuat de la 117,46% la 30 iunie 2010 la 116,26% la sfâr�itul primelor nou� luni ale acestui an. Cu toate acestea, raportul credite/ depozite se men�ine peste 100%, deci activitatea de creditare a r�mas dependent� �i de alte surse de finan�are. Lichiditatea sistemului bancar s-a men�inut superioar� nivelului minim reglementat21, ajungând la 1,38 la finele trimestrului III 2010, valoare u�or crescut� fa�� de 30 iunie 2010 (+3 puncte de baz�). Datorit� cre�terii capitaliz�rii institu�iilor de credit participante la Fond, indicatorul de solvabilitate a continuat s� se men�in� la o valoare semnificativ superioar� nivelului minim reglementat22, atingând 14,59% la 30 septembrie 2010, cu 0,26 puncte procentuale mai mult decât la sfâr�itul trimestrului anterior, respectiv cu 0,86 puncte procentuale peste nivelul de la 30 septembrie 2009. Pe parcursul primelor nou� luni ale anului 2010, efectul de pârghie23 a r�mas relativ constant, ajungând la 7,89% la 30 septembrie 2010. Având în vedere restrângerea drastic� a activit��ii economice �i m�surile de austeritate care au erodat veniturile disponibile, a continuat deteriorarea calit��ii portofoliului de credite al institu�iilor de credit participante la Fond. În consecin��, rata creditelor neperformante24 a urcat la 11,67% la 30 septembrie 2010, dup� ce în trimestrul precedent a fost de 10,20%, iar în aceea�i perioad� a anului anterior de 6,46%. De asemenea, rata riscului de credit25 la sfâr�itul trimestrului III 2010 s-a majorat la 20,24%, dup� ce în urm� cu trei luni fusese de 17,81%, iar la 30 septembrie 2009 de 14,18%.

18 Profit net anualizat/Total active la valoare medie 19 Profit net anualizat/Capitaluri proprii la valoare medie 20 Venituri opera�ionale/Cheltuieli opera�ionale 21 Indicatorul de lichiditate, calculat ca raport între lichiditatea efectiv� �i lichiditatea necesar�, are un nivel minim reglementat de 1. 22 8%, respectiv 10% nivel recomandat pe perioada valabilit��ii acordului de finan�are cu Fondul Monetar Interna�ional, Uniunea European� �i alte institu�ii financiare interna�ionale 23 Fonduri proprii de nivel 1/ Total active la valoare medie 24 Expunere brut� aferent� creditelor nebancare �i dobânzilor, clasificate în pierdere categoria a 2-a, în cazul c�rora serviciul datoriei > 90 zile �i/sau în cazul c�rora au fost ini�iate proceduri judiciare fa�� de opera�iune sau fa�� de debitor/ Total credite �i dobânzi clasificate, aferente creditelor nebancare, exclusiv elementele în afara bilan�ului 25 Expunere brut� aferent� creditelor nebancare �i dobânzilor, clasificate în îndoielnic �i pierdere/ Total credite �i dobânzi clasificate, aferente creditelor nebancare, exclusiv elementele în afara bilan�ului

28


În ceea ce prive�te participarea institu�iilor de credit la Fond, un element de noutate care a intervenit în trimestrul III 2010 a fost reprezentat de stabilirea cotei contribu�iei cu care fiecare institu�ie de credit alimenteaz� anual resursele Fondului destinate garant�rii depozitelor. Astfel, în vederea îmbun�t��irii capacit��ii sale de finan�are, Fondul a îndeplinit în termenul fixat, respectiv septembrie 2010, condi�ionalit��ile din acordul încheiat cu Fondul Monetar Interna�ional privind stabilirea cotei contribu�iei anuale la 0,3% din totalul depozitelor garantate începând cu anul 2011 �i eliminarea finan��rii pe baza acordurilor de credit stand-by cu institu�iile de credit participante la Fond. Ca efect al major�rii cotei contribu�iei anuale de la 0,2% în anul 2010 la 0,3% începând cu anul 2011, se a�teapt� o cre�tere a gradului de acoperire a expunerii, calculat ca raport între resursele Fondului �i valoarea total� a depozitelor garantate. La finele lunii septembrie 2010, gradul de acoperire a expunerii Fondului se ridica la 1,25%, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea European�. De altfel, potrivit noului proiect al directivei Uniunii Europene privind schemele de garantare a depozitelor, proiect aflat în prezent în dezbaterea Consiliului Uniunii Europene, este prev�zut ca, într-un orizont de timp de 10 ani, toate schemele din Uniunea European� s� ajung� la un grad de acoperire a expunerii de 1,5%.

29

DEPOZITELE BANCARE

Capitolul 3

Depozitele bancare Pe fondul recesiunii prelungite care a afectat companiile �i popula�ia, la finele trimestrului III 2010, valoarea total� a depozitelor26 la institu�iile de credit din România27 a fost de 279,4 miliarde lei28, în declin cu 1,9% (-5,3 miliarde lei) fa�� de sfâr�itul trimestrului precedent �i cu 0,2% comparativ cu 30 septembrie 2009. Din punct de vedere al particip�rii la Fond a institu�iilor de credit, structura valorii totale a depozitelor la 30 septembrie 2010 se prezint� astfel: 26 În accep�iunea legii de func�ionare a Fondului, depozitul reprezint� “orice sold creditor, inclusiv dobânda datorat�, rezultat din fonduri aflate într-un cont sau din situa�ii tranzitorii derivând din opera�iuni bancare curente �i pe care institu�ia de credit trebuie s� îl ramburseze, potrivit condi�iilor legale �i contractuale aplicabile, precum �i orice obliga�ie a institu�iei de credit eviden�iat� printr-un titlu de crean�� emis de aceasta, cu excep�ia obliga�iunilor prev�zute la alin. (6) al art. 159 din Regulamentul nr. 15/2004 privind autorizarea �i func�ionarea societ��ilor de administrare a investi�iilor, a organismelor de plasament colectiv �i a depozitarilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Na�ionale a Valorilor Mobiliare nr. 67/2004, cu modific�rile ulterioare”. Datele prezentate cu privire la depozite provin din raport�rile trimestriale transmise Fondului de c�tre institu�iile de credit. 27 Se au în vedere atât institu�iile de credit persoane juridice române, care au obliga�ia legal� de a participa la Fond, cât �i sucursalele institu�iilor de credit str�ine cu sediul în alte state membre. Acestea din urm� nu mai sunt membre ale Fondului începând cu data de 1 ianuarie 2007, data ader�rii României la Uniunea European�, fiind incluse în schemele de garantare a depozitelor din ��rile de origine. La data de 30 septembrie 2010, în România î�i desf��urau activitatea 33 de institu�ii de credit persoane juridice române (Anexa nr. 1) �i 9 sucursale ale institu�iilor de credit din alte state membre (Anexa nr. 2). 28 Raport�rile institu�iilor de credit c�tre Fond se refer�, potrivit legii, la toate depozitele din eviden�ele acestora apar�inând persoanelor fizice �i persoanelor juridice, în categoria celor din urm� intrând �i institu�iile de credit, institu�iile financiare, societ��ile de asigur�ri, organismele de plasament colectiv, fondurile de pensii, autorit��ile publice centrale �i locale, etc.

Depozite la institu�iile din sistemul bancar din România

279,4 miliarde lei

Depozite la institu�iile de credit participante la Fond

260,7 miliarde lei

Depozite la sucursalele participante la schemele de garantare a depozitelor din

��rile de origine 18,7 miliarde lei

Depozite garantate de Fond

127,8 miliarde lei

Depozite negarantate

132,9 miliarde lei

Val. total� maxim� a compensa�iilor poten�iale 91,8 miliarde lei

(plafon de garantare echivalent cu 50.000 euro)

Val. total� maxim� a compensa�iilor poten�iale 99,4 miliarde lei

(plafon de garantare echivalent cu 100.000 euro)

30


Reducerea valorii totale a depozitelor din sistemul bancar a fost determinat� de dinamica negativ� consemnat� de acest indicator pe ansamblul celor 33 de institu�ii de credit participante la Fond la 30 septembrie 2010, care cumulau o pondere de 93,3% din valoarea total� a depozitelor din sistemul bancar din România. Diferen�a revine sucursalelor din România ale institu�iilor de credit cu sediul în alte state membre, care particip� la schemele de garantare a depozitelor din ��rile de origine. Varia�ia din trimestrul III 2010 a depozitelor la institu�iile de credit participante la Fond a fost de –2,4%, corespunzând unei sc�deri cu 6,3 miliarde lei, în timp ce valoarea depozitelor la sucursalele b�ncilor str�ine din România s-a majorat cu 1 miliard lei. Analiza pe monede a dinamicii valorii totale a depozitelor din sistemul bancar relev� influen�a de acela�i sens a componentelor în lei �i valut� ale valorii totale a depozitelor la institu�iile de credit participante la Fond, ale c�ror varia�ii trimestriale au avut amplitudini mai mari decât la nivelul sistemului bancar, în timp ce evolu�iile pe ansamblul sucursalelor b�ncilor str�ine au fost opuse. Comprimarea valorii totale a depozitelor din sistemul bancar în cel de-al treilea trimestru al anului 2010 este dat� de restrângerea depozitelor în valut� (-5,7 echivalent miliarde lei, corespunzând unei varia�ii trimestriale de -4,1%), în timp ce depozitele în moneda na�ional� au avut o cre�tere modest�, cu doar 0,4 miliarde lei (+0,3%). Declinul depozitelor în valut� nu este tot atât de pronun�at ca pe ansamblul institu�iilor de credit participante la Fond (-7 echivalent miliarde lei la 30 septembrie 2010 fa�� de 30 iunie 2010, respectiv o varia�ie trimestrial� de -5,3%), datorit� contribu�iei pozitive a depozitelor în valut� din eviden�ele sucursalelor b�ncilor str�ine (spor de 1,3 echivalent miliarde lei aferent trimestrului III 2010). Evolu�iile pe care le-a consemnat componenta în valut� atât pe ansamblul institu�iilor de credit participante la Fond, cât �i la nivelul sucursalelor b�ncilor str�ine au fost determinate cu prec�dere de c�tre categoria deponen�ilor persoane juridice29, altele decât întreprinderile mici �i mijlocii. Evolu�ia depozitelor în lei pe ansamblul sistemului bancar se explic� prin avansul depozitelor în moneda na�ional� la institu�iile de credit participante la Fond (+0,7 miliarde lei la sfâr�itul trimestrului III 2010 fa�� de finele trimestrului precedent, corespunzând unei varia�ii trimestriale de +0,4%), în timp ce la sucursalele b�ncilor str�ine s-au înregistrat retrageri ale depozitelor în lei (-0,3 miliarde lei la 30 septembrie 2010 fa�� de 30 iunie 2010). Pe categorii de deponen�i, cea mai mare influen�� la cre�terea depozitelor în lei au avut-o întreprinderile mici �i mijlocii30. În plus fa�� de situa�ia depozitelor pe ansamblul sistemului bancar, pentru institu�iile de credit participante la Fond se eviden�iaz� faptul c� evolu�ia depozitelor pe categorii de deponen�i se afl� în strâns� leg�tur� cu dinamica depozitelor prin prisma apartenen�ei acestora la sfera de garantare oferit� de Fond.

29 Din cauza faptului c� Fondul dispune numai de date agregate privind depozitele persoanelor juridice, este posibil� o împ�r�ire aproximativ� a acestei categorii doar în dou� mari clase: întreprinderi mici �i mijlocii (sub-categorie asimilat� deponen�ilor garanta�i persoane juridice) �i alte persoane juridice (institu�ii de credit, institu�ii financiare, societ��i de asigur�ri, organisme de plasament colectiv, fonduri de pensii, autorit��i publice centrale �i locale, companii mari, etc.). 30 În capitolele urm�toare se prezint� dinamica depozitelor pe categorii de deponen�i (popula�ie �i persoane juridice) �i factorii de influen�� specifici.

31

DEPOZITELE BANCARE

Cea mai mare contribu�ie la sc�derea valorii totale a depozitelor în trimestrul III 2010 a revenit depozitelor negarantate31, având în vedere garantarea aproape în totalitate a popula�iei, precum �i limitarea garant�rii persoanelor juridice, în principal, la categoria întreprinderilor mici �i mijlocii. În trimestrul III 2010, depozitele negarantate de Fond, în sum� de 132,9 miliarde lei, au înregistrat o diminuare cu 5 miliarde lei comparativ cu 30 iunie 2010, coborând aproape de valoarea de la sfâr�itul trimestrului I 2010. Dup� cum s-a men�ionat deja, reducerea valorii depozitelor negarantate s-a f�cut cu prec�dere pe seama depozitelor persoanelor juridice care nu intr� în sfera de garantare a Fondului. Valoarea depozitelor garantate de Fond la data de 30 septembrie 2010 a ajuns la 127,8 miliarde lei, reprezentând 49% din valoarea total� a depozitelor la institu�iile de credit participante la Fond. Fa�� de finele trimestrului anterior, valoarea total� a depozitelor garantate de Fond a sc�zut cu 1%, îns� la nivelul anului (septembrie 2010/ septembrie 2009) dinamica a r�mas pozitiv�, cu un ritm anual de +1,3%. Contrac�ia valorii depozitelor garantate a fost determinat� de sc�derea valorii depozitelor garantate denominate în valut�, care s-a diminuat cu 3,4% în trimestrul III 2010, respectiv cu 3,2% pe parcursul întregului an septembrie 2009 – septembrie 2010, ajungând astfel la 48,1 echivalent miliarde lei. În schimb, valoarea depozitelor garantate denominate în lei (79,7 miliarde lei la 30 septembrie 2010) a consemnat o majorare modest� la nivelul trimestrului III 2010 (+0,5%), de�i ritmul anual de cre�tere a fost de +4,3%.

31 Anexa nr. 3 – Lista depozitelor negarantate

020406080

100120140160180200220240260280

dec07 mar08 iun08 sep08 dec08 mar09 iun09 sep09 dec09 mar10 iun10 sep10

miliarde lei; sfâr�itul perioadei

Grafic 3.1. Evolu�ia depozitelor la institu�iile de credit participante la Fond

Total depozite Depozite garantate Compensa�ii poten�iale maxime

Depozite negarantate

Depozite garantate Suma maxim� acoperit� de Fond din totalul depozitelor garantate

32


Valoarea depozitelor garantate denominate în lei a urmat o traiectorie cresc�toare aproape continu�, suferind o contrac�ie doar în trimestrul III 2009. Evolu�iile înregistrate în perioada analizat� au f�cut ca valoarea depozitelor garantate denominate în lei s� ocupe, la 30 septembrie 2010, cea mai mare pondere din intervalul septembrie 2009 – septembrie 2010 în totalul depozitelor garantate de Fond, respectiv 62,3%.

Gradul de concentrare a deponen�ilor garanta�i �i a depozitelor garantate Pentru a determina gradul de concentrare, cel mai adesea, se apeleaz� la metoda coeficientului Gini-Struck �i la metoda coeficientului Herfindahl-Hirschman32. O abordare alternativ� este metoda ABC, care permite rafin�ri ale analizei pe sub-clase de institu�ii. Analizând structura num�rului de deponen�i garanta�i la institu�iile de credit participante la Fond la 30 septembrie 2010, se ob�ine un num�r mediu de deponen�i pe institu�ie de credit de 479.743 persoane, în sc�dere cu 22.310 persoane fa�� de 30 iunie 2010. Coeficientul de varia�ie a m�rimilor este egal cu 1,77, sub cel de la sfâr�itul trimestrului anterior, respectiv 1,81. Coeficientul Gini-Struck este GS = 0,3122, în timp ce indicele Herfindahl-Hirschman are valoarea HH = 0,1248. Ca �i în trimestrul precedent, ambele valori indic� un grad de concentrare medie pe pia��. 72,57% din num�rul de deponen�i garanta�i sunt concentra�i la primele cinci institu�ii de credit, adic� la 15,15% din num�rul total de institu�ii de credit. Pe de alt� parte, 14,04% din num�rul de deponen�i garanta�i sunt distribui�i în 75,76% din num�rul total de institu�ii de credit participante la Fond. Din analiza structurii valorii depozitelor garantate la institu�iile de credit participante la Fond, rezult� c� valoarea medie a depozitelor garantate la 30 septembrie 2010 pe institu�ie de credit

32 � �1,0

111

2

��

��

� �

npn

GSni i �i � � ��

�� n

i i npHH 12 1,1 , unde „ ip ” reprezint� ponderea num�rului deponen�ilor garanta�i,

respectiv a valorii depozitelor garantate la institu�ia de credit „i” în num�rul total al deponen�ilor garanta�i, respectiv valoarea total� a depozitelor garantate. Atunci când cele „n” institu�ii de credit au cote egale, reparti�ia structural� este uniform� (GS=0 �i HH=1/n), iar când acestea se concentreaz� la nivelul unei singure institu�ii de credit, se ob�ine o reparti�ie structural� perfect concentrat� (GS=HH=1).

0

25

50

75

100

125

150



Grafic 3.2. Evolu�ia valorii totale a depozitelor garantate la institu�iile de credit participante la Fond, pe monede

Valoarea total� a depozitelor garantateValoarea total� a depozitelor garantate denominate în leiValoarea total� a depozitelor garantate denominate în valut�

33

DEPOZITELE BANCARE

este de 3,87 miliarde lei, mai pu�in cu 0,04 miliarde lei fa�� de 30 iunie 2010. Coeficientul de varia�ie a m�rimilor este egal cu 1,70, în sc�dere fa�� de cel înregistrat la finele trimestrului anterior. În cazul valorii depozitelor garantate, coeficientul Gini-Struck este GS = 0,3008, iar indicele

medie pe pia��. 68,54% din totalul valorii depozitelor garantate este concentrat la cinci institu�ii de credit participante la Fond. Pe de alt� parte, 14,93% din totalul valorii depozitelor garantate este distribuit în 72,73% din num�rul total de institu�ii de credit participante la Fond.

În ambele analize, zona institu�iilor de credit cu o cot� de pia�� de mijloc este slab reprezentat�. Concentrarea medie este rezultatul diversific�rii din zona „marilor juc�tori” pe pia�a depozitelor. În condi�ii de criz�, acest fapt conduce fie la o intensificare a concuren�ei, fie la în�elegeri de tip cartel.

incertitudine în oricare dintre situa�ii se amplific� în condi�ii de criz�. Fa�� de trimestrele anterioare, nu exist� schimb�ri majore (GS = 0,3186 �i HH = 0,1287 la 31 martie 2010 �i GS = 0,3206 �i HH = 0,1299 la 30 iunie 2010 pentru num�rul de deponen�i garanta�i la institu�iile de credit participante la Fond, respectiv GS = 0,3075 �i HH = 0,1220 la 31 martie 2010 �i GS = 0,3039 �i HH = 0,1198 la 30 iunie 2010 pentru valoarea depozitelor garantate la institu�iile de credit participante la Fond).

Curba de concentrare a numărului de deponenţigarantaţi în raport cu numărul de instituţii de credit

% n

r. de

pone

nţi

% inst. credit

100,00

90,00

80,00

70,00

60,00

50,00

40,00

30,00

20,00

10,00

0,00

3,039,0915,15

21,21

27,27

33,33

39,39

45,45

51,52

57,58

63,6469,70

75,76

81,82

87,8893,94

100,00

Curba de concentrare a valorii totale a depozitelorgarantate la instituţiile de credit

% v

al. d

epoz

ite

% inst. credit

100,00

90,00

80,00

70,00

60,00

50,00

40,00

30,00

20,00

10,00

0,00

3,039,0915,15

21,21

27,27

33,33

39,39

45,45

51,52

57,58

63,6469,70

75,76

81,82

87,8893,94

100,00

34


Pe fondul sc�derii valorii totale a depozitelor garantate, trimestrul III 2010 este prima perioad� care consemneaz� o tendin�� descendent� �i în ceea ce prive�te valoarea total� maxim� a compensa�iilor poten�iale33, care a cunoscut o reducere modest�, ajungând la 91,8 miliarde lei la 30 septembrie 2010 (-0,8% fa�� de 30 iunie 2010).

Având în vedere ritmurile relativ apropiate de sc�dere a valorii depozitelor garantate �i a valorii totale maxime a compensa�iilor poten�iale, ponderea celor din urm� în valoarea total� a depozitelor garantate s-a majorat cu doar 0,1 puncte procentuale fa�� de sfâr�itul trimestrului precedent, ajungând la 71,8%. Preconizata majorare a plafonului de garantare de la echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro la cel al sumei de 100.000 euro, începând cu 1 ianuarie 2011, va avea ca efect cre�terea corespunz�toare a valorii totale maxime a compensa�iilor poten�iale. Datele de la 30 septembrie 2010 indic� faptul c�, în situa�ia unui plafon de garantare ipotetic egal cu echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, valoarea total� maxim� a compensa�iilor poten�iale ar fi fost de 99,4 miliarde lei (+8,3% fa�� de situa�ia pentru plafonul de garantare de 50.000 euro). De asemenea, ponderea valorii totale maxime a compensa�iilor poten�iale în valoarea total� a depozitelor garantate ar fi ajuns la 77,8% (+6 puncte procentuale fa�� de situa�ia pentru plafonul de garantare de 50.000 euro).

33 Valoarea total� maxim� a compensa�iilor poten�iale este definit� ca valoarea total� a depozitelor garantate, rambursabile în cadrul plafonului de garantare în cazul producerii indisponibiliz�rii depozitelor la institu�iile de credit participante la Fond. Formula sa de calcul este urm�toarea: Valoarea total� maxim� a compensa�iilor poten�iale = valoarea total� a depozitelor garantate având valori mai mici sau egale cu plafonul de garantare + num�rul deponen�ilor garanta�i cu depozite ale c�ror valori sunt mai mari decât plafonul de garantare × echivalentul în lei al plafonului de garantare

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100


procentemiliarde lei; sfâr�itul perioadei

Grafic 3.3. Dinamica valorii totale maxime a compensa�iilor poten�iale

Compensa�ii poten�iale maxime

Compensa�ii poten�iale maxime/Depozite garantate (scala din dreapta)

35

DEPOZITELE BANCARE ALE POPULA�IEI

Capitolul 4

Depozitele bancare ale popula�iei Pe parcursul trimestrului III 2010, valoarea depozitelor persoanelor fizice la institu�iile de credit din România a înregistrat prima sc�dere trimestrial� din ultimii ani. Fa�� de 30 iunie 2010, dat� la care popula�ia de�inea la institu�iile de credit din sistemul bancar românesc depozite în sum� de 105,3 miliarde lei (maximul perioadei decembrie 2007 – septembrie 2010), la 30 septembrie 2010 se înregistreaz� o diminuare cu 2,3%, pân� la valoarea de 102,9 miliarde lei. Cu toate acestea, comparativ cu aceea�i dat� a anului anterior se consemneaz� o cre�tere cu un ritm anual de 6,2%. Dinamica valorii depozitelor popula�iei la institu�iile de credit din România reflect� faptul c�, în pofida dificult��ilor generate de criza financiar-bancar�, inclusiv a reducerii veniturilor disponibile, pân� la sfâr�itul celui de-al doilea trimestru al anului 2010, popula�ia a continuat s� economiseasc� în detrimentul consumului, în principal din ra�iuni de pruden��, a�a cum reiese �i din studiul de pia�� realizat recent de c�tre GfK România, la comanda Fondului, pe tema percep�iilor, atitudinilor �i comportamentului de economisire al popula�iei34. În schimb, în trimestrul III 2010, efectele erod�rii veniturilor disponibile ale popula�iei asupra capacit��ii sale de economisire au fost mult mai pronun�ate, conducând la retrageri ale depozitelor popula�iei de la institu�iile de credit din România pentru a face fa�� situa�iei economice actuale. Evolu�ia a fost comun� ambelor componente ale valorii totale a depozitelor popula�iei pe monede de denominare, de�i declinul valorii depozitelor în valut� a fost mai rapid decât cel al depozitelor în lei (varia�ie trimestrial� de -3,2% la depozitele în valut� �i de -1,6% la depozitele în lei). Dup� cum s-a prezentat �i în cadrul primului capitol, principalii factori care au afectat veniturile disponibile ale popula�iei sunt reprezenta�i de m�surile de austeritate adoptate în cursul acestui an, respectiv sc�derea cu 25% a salariilor din sectorul public, diminuarea celei mai mari p�r�i a

34 Rezultatele studiului sunt publicate în acest num�r al Buletinului, la Sec�iunea a II-a “Articole �i studii”, �i pot fi avute în vedere în corela�ie cu analiza efectuat� în cadrul prezentului capitol.

Grafic 4.1. Evolu�ia valorii totale a depozitelor persoanelor fizice

0102030405060708090

100110



Total depozite Depozite denominate în lei Depozite denominate în valut�

36


transferurilor sociale, reducerile de personal, cre�terea TVA cu 5 puncte procentuale, care a determinat m�rirea ratei infla�iei, etc. Potrivit rezultatelor studiului de pia�� amintit, majoritatea celor intervieva�i (7 din 10 persoane) consider� c�, fa�� de anul precedent, situa�ia financiar� proprie s-a înr�ut��it. De asemenea, 43% dintre responden�i s-au confruntat în ultimele 12 luni cu reducerea venitului, iar 10% cu pierderea locului de munc�. Dintre subiec�ii care nu au economisit în anul 2010, 65% au indicat drept cauze principale sc�derea veniturilor personale/ ale gospod�riei �i majorarea cheltuielilor curente. Dac� m�surilor men�ionate li se adaug� declinul remiterilor muncitorilor români din str�in�tate35, în special din Spania �i Italia, sunt ob�inute premisele deterior�rii în continuare a veniturilor reale nete ale popula�iei, cu afectarea corespunz�toare a capacit��ii acesteia de a mai economisi. Indicele câ�tigului salarial real, calculat ca raport între indicele câ�tigului salarial mediu nominal net �i indicele pre�urilor de consum, a continuat s� se reduc�, în luna septembrie 2010 comparativ cu septembrie 2009 fiind de 91,5%, dup� ce în iunie 2010 fusese de 98,8% fa�� de iunie 2009. Conform Eurostat, indicatorul de încredere aferent consumatorilor din România a stagnat în luna septembrie 2010 comparativ cu luna precedent�, manifestându-se un pesimism mai mare în ceea ce prive�te situa�ia economic� general� �i perspectiva �omajului, inclusiv în leg�tur� cu a�tept�rile referitoare la economisire în urm�toarele 12 luni �i la situa�ia financiar� a gospod�riilor. �i studiul de pia�� realizat de c�tre GfK România indic� faptul c� aproape o jum�tate dintre cei intervieva�i consider� c� situa�ia lor financiar� se va înr�ut��i în 2011. Un sfert dintre responden�ii care au economisit în 2010 inten�ioneaz� s� economiseasc� mai mult anul viitor, în principal din motive de precau�ie, având în vedere gradul relativ ridicat de incertitudine privind impactul crizei �i dezvoltarea economic� viitoare. În schimb, aproximativ 20% dintre subiec�i pl�nuiesc s� economiseasc� mai pu�in în 2011 fa�� de 2010 ca urmare a cre�terii cheltuielilor curente �i/ sau a sc�derii veniturilor. Un alt factor care ar fi putut exercita o influen�� negativ� asupra economisirii în depozite bancare în trimestrul III 2010 este reprezentat de rata dobânzii pasive. A�a cum s-a men�ionat �i în primul capitol, în cel de-al treilea trimestru al anului 2010, rata dobânzii de politic� monetar� s-a men�inut la 6,25%, iar ratele dobânzilor bonificate de b�nci la depozitele atrase �i la creditele acordate au cunoscut o tendin�� general� de sc�dere ca urmare a existen�ei unui surplus de lichiditate în sistemul bancar, variind în func�ie de politica fiec�rei b�nci. Corelat cu rata infla�iei �i cu impozitul pe dobând� introdus de la 1 iulie 2010, s-a ajuns ca unele rate ale dobânzilor la depozitele clien�ilor s� aib� niveluri real-negative sau doar cu pu�in peste rata infla�iei, ceea ce nu a fost de natur� s� încurajeze economisirea. Astfel, ratele dobânzilor practicate de b�nci, atât la depozite, cât �i la credite, au coborât la cele mai mici niveluri practicate în ultimii ani. Totu�i, în decursul celui de-al treilea trimestru al anului 2010, b�ncile au promovat o politic� de atragere a clien�ilor, inclusiv prin oferte promo�ionale prin care s-a încercat contracararea efectelor introducerii impozitului pe dobând�.

35 Pe primele opt luni ale anului 2010, remiterile muncitorilor români din str�in�tate au atins cel mai sc�zut nivel al aceluia�i interval de timp din ultimii cinci ani, reducându-se pân� la valoarea din primele opt luni ale anului 2005. De altfel, potrivit Institutului pentru Politica Emigra�iei, cu sediul la Washington, �i altor institute din Hesse, Dublin �i Madrid, Europa de Est a fost cel mai puternic afectat� de criz� în ceea ce prive�te remiterile muncitorilor pleca�i la munc� în str�in�tate.

37


Legat de aceste aspecte, studiul de pia�� men�ionat anterior relev� faptul c� cei care economisesc prin produse bancare consider� drept nesatisf�c�tor nivelul dobânzilor (41% dintre responden�i), o alt� nemul�umire fa�� de institu�iile de credit referindu-se la comisioanele percepute. Fa�� de aceea�i perioad� a anului trecut, ambele categorii de depozite ale persoanelor fizice au înregistrat cre�teri, cu un ritm anual de +5% în cazul valorii totale a depozitelor în lei �i de +7,9% în cazul celor denominate în valut�36. Depozitele în lei continu� s� de�in� ponderea majoritar� în valoarea total� a depozitelor persoanelor fizice (58,9% la 30 septembrie 2010), în cre�tere cu 0,4 puncte procentuale fa�� de valoarea înregistrat� la finele trimestrului II 2010. De altfel, moneda na�ional� este preferat� de majoritatea celor care economisesc, dup� cum relev� �i studiul de pia�� realizat de GfK România, deoarece, pe de o parte, este moneda în care încaseaz� salariul/ pensia, se pl�tesc diferitele produse achizi�ionate, iar pe de alt� parte, valoarea banilor se p�streaz� mai bine. Valoarea medie a unui depozit constituit de o persoan� fizic� se ridica, la 30 septembrie 2010, la 6,6 mii lei, continuând dinamica pozitiv� înregistrat� pe parcursul întregii perioade analizate, pe fondul diminu�rii mai pronun�ate a num�rului de deponen�i persoane fizice raporta�i de institu�iile de credit37 fa�� de reducerea valorii sumelor economisite (o sc�dere cu 4,3% a num�rului deponen�ilor persoane fizice comparativ cu situa�ia de la 30 iunie 2010 fa�� de o descre�tere cu 2,3% a valorii depozitelor persoanelor fizice comparativ cu situa�ia înregistrat� la finele trimestrului II 2010). La nivelul anului, valoarea medie a depozitelor persoanelor fizice a înregistrat o majorare cu 15,8% comparativ cu 30 septembrie 2009. Dup� cum se observ� în graficul de mai jos, traiectoriile de cre�tere au pante similare în perioadele comparabile din anii 2008-2010. În raport cu valoarea total� a depozitelor persoanelor fizice din sistemul bancar, valoarea total� a depozitelor persoanelor fizice la institu�iile de credit participante la Fond reprezenta, la 30 septembrie 2010, 93,3%, pondere apropiat� celei înregistrate la sfâr�itul trimestrului II 2010 (93,4%).

36 Cursul de schimb al pie�ei valutare (RON/EUR) s-a depreciat de la 4,1981 lei/euro la finele lunii septembrie 2009 la 4,2674 lei/euro la sfâr�itul lunii septembrie 2010. 37 Una dintre cauzele reducerii num�rului de deponen�i persoane fizice este reprezentat� de corec�iile raportate de institu�iile de credit cu privire la acest indicator. Explica�ia este dat� de faptul c�, în cazul persoanelor cu mai multe depozite la aceea�i institu�ie de credit, acestea nu au fost agregate �i raportate ca un depozit consolidat al unui singur titular, ci pentru fiecare depozit în parte s-a considerat, în mod eronat, un alt titular. De asemenea, au fost situa�ii în care au fost raporta�i titulari ale c�ror conturi aveau sold zero.

Grafic 4.2. Evolu�ia valorii medii a depozitelor persoanelor fizice

4,0

4,5

5,0

5,5

6,0

6,5

7,0

7,5

mar iun sep dec

mii lei; sfâr�itul perioadei

2008 2009 2010

38


Grafic 4.3. Evolu�ia depozitelor popula�iei la institu�iile de credit participante la Fond

0102030405060708090

100




Aproape to�i deponen�ii persoane fizice sunt garanta�i prin efectul legii (la 30 septembrie 2010, 99,98% din num�rul total al deponen�ilor garanta�i �i negaranta�i, persoane fizice, la institu�iile de credit participante la Fond), ceea ce face ca valoarea depozitelor garantate ale acestora s� fie apropiat� de valoarea total� a depozitelor persoanelor fizice la institu�iile de credit participante la Fond. La finele celui de-al treilea trimestru al anului 2010, depozitele popula�iei care intrau în sfera de garantare a Fondului însumau 95,8 miliarde lei, reprezentând 99,8% din valoarea total� a depozitelor popula�iei la institu�iile de credit participante la Fond. Valoarea este în sc�dere comparativ cu finele trimestrului precedent (-2,3 miliarde lei, corespunz�tor unei varia�ii trimestriale de -2,3%), dar superioar� celei din perioada similar� a anului 2009 (+4,7 miliarde lei, corespunz�tor unui ritm anual de +5,2%). La 30 septembrie 2010, depozitele garantate ale persoanelor fizice erau distribuite astfel din punct de vedere al valorii acestora:

Tabel 4.1. Distribu�ia num�rului deponen�ilor garanta�i persoane fizice

�i a valorii totale a depozitelor acestora la 30 septembrie 2010

Nr. crt. Indicator Total

din care:

Depozite în cadrul

plafonului de garantare

Depozite peste plafon

Total

din care: Depozite între 50.001 euro �i 100.000

euro inclusiv

Depozite mai mari de

100.000 euro

0 1 2=3+4 3 4=5+6 5 6

1. Nr. deponen�i garanta�i persoane fizice 14.971.323 14.923.198 48.125 35.779 12.346

2. % în total 100 99,68 0,32 0,24 0,08

3. Val. total� a depozitelor garantate (mld. lei) 95,79 69,97 25,82 9,45 16,37

4. % în total 100 73,05 26,95 9,87 17,08

5. Depozitul garantat mediu (mii lei) 6,40 4,69 536,56 264,04 1.326,32

39


Fa�� de 30 iunie 2010, pe parcursul trimestrului III 2010 se constat� o sc�dere atât a valorii depozitelor în cadrul plafonului de garantare (varia�ie trimestrial� de -1,8%), cât �i a celor peste plafon (-3,7%). În cazul depozitelor garantate având valori peste plafonul de garantare, descre�terea a fost determinat� de depozitele mai mari de 100.000 euro (varia�ie trimestrial� de -6,4%, corespunzând unei diminu�ri cu 1,13 miliarde lei), cele din intervalul (50.000 euro; 100.000 euro] majorându-se cu 1,4%, respectiv 0,13 miliarde lei în perioada iulie – septembrie 2010. Cea mai mare contribu�ie la restrângerea valorii depozitelor garantate a avut-o contrac�ia depozitelor mai mici decât plafonul de garantare (-1,3 miliarde lei pe parcursul trimestrului III 2010). La sfâr�itul celui de-al treilea trimestru al anului 2010, valoarea total� maxim� a compensa�iilor poten�iale aferente deponen�ilor garanta�i persoane fizice se ridica la 80,2 miliarde lei, în sc�dere cu 1,6% fa�� de 30 iunie 2010, dar cu o dinamic� anual� pozitiv� (+7%) în compara�ie cu 30 septembrie 2009. Pe ansamblul institu�iilor de credit participante la Fond la 30 septembrie 2010, aceast� valoare corespundea unui num�r de 14.971.323 deponen�i garanta�i persoane fizice38, care ar fi beneficiat de aceste compensa�ii dac� s-ar fi produs evenimentul indisponibiliz�rii depozitelor. Dup� cum s-a men�ionat în capitolele anterioare, fa�� de num�rul total de deponen�i persoane fizice la institu�iile de credit participante la Fond, respectiv 14.974.550 persoane fizice, cei garanta�i (beneficiari de compensa�ii în condi�iile legii) reprezentau 99,98%, pondere neschimbat� fa�� de 30 iunie 2010. Astfel, poten�ial, numai 3.227 de deponen�i persoane fizice nu ar fi intrat în sfera de garantare a Fondului39. Având în vedere distribu�ia depozitelor dup� valoarea acestora în raport cu plafonul de garantare, datele de la 30 septembrie 2010 indic� faptul c� 99,7% din deponen�ii garanta�i persoane fizice erau acoperi�i integral întrucât aveau depozite sub plafonul de garantare, pondere nemodificat� fa�� de finele primelor dou� trimestre ale anului 2010. În func�ie de valoarea fiec�rui depozit garantat comparativ cu plafonul de garantare, în tabelul urm�tor este prezentat� evolu�ia valorii totale maxime a compensa�iilor poten�iale.

38 Num�rul total al deponen�ilor se determin� prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare institu�ie de credit astfel încât o persoan� care are depozite la mai multe institu�ii de credit este luat� în eviden�� de mai multe ori. 39 Se refer�, în principal, la administratorii, directorii, membrii consiliului de supraveghere, auditorii, ac�ionarii semnificativi ai institu�iei de credit, deponen�ii cu statut similar în cadrul altor societ��i din grupul institu�iei de credit, precum �i la membrii familiilor (so�/so�ie, rudele �i afinii de gradul întâi) �i ter�ele persoane care ac�ioneaz� în numele deponen�ilor men�iona�i anterior.

40


Tabel 4.2. Valoarea total� maxim� a compensa�iilor poten�iale

aferente deponen�ilor garanta�i persoane fizice

Indicator Trim. III 2009

Trim. IV 2009

Trim. II 2010

Trim. III 2010

Indice (%) Trim. III 2010/ Trim. III 2009

Trim. III 2010/ Trim. IV 2009

Trim. III 2010/ Trim. II 2010

0 1 2 3 4 5=4/1*100 6=4/2*100 7=4/3*100 Total compensa�ii poten�iale (mld. lei), din care:

74,96 77,64 81,47 80,24 107,04 103,35 98,49

- compensa�ii poten�iale aferente deponen�ilor cu depozite mai mici sau egale cu plafonul de garantare (mld. lei)

65,84 67,95 71,24 69,97 106,27 102,97 98,22

% în total 87,83 87,52 87,44 87,20 -0,63 p.p. -0,32 p.p. -0,24 p.p. - compensa�ii poten�iale aferente deponen�ilor cu depozite peste plafonul de garantare (mld. lei)

9,12 9,69 10,23 10,27 112,61 105,99 100,39

% în total 12,17 12,48 12,56 12,80 +0,63 p.p. +0,32 p.p. +0,24 p.p. În raport cu valoarea total� a depozitelor garantate ale persoanelor fizice la 30 septembrie 2010, suma maxim� a compensa�iilor poten�iale pentru aceast� categorie de deponen�i reprezenta 83,8%, cu 0,8 puncte procentuale mai mult decât la sfâr�itul trimestrului anterior �i cu 1,5 puncte procentuale peste nivelul de la 30 septembrie 2009. Aceast� valoare ridicat� se explic� prin ponderea mare a depozitelor garantate cu valori mai mici sau egale cu plafonul de garantare (73,05%) �i num�rul redus al persoanelor fizice cu depozite peste plafonul de garantare (48.125 persoane). Referitor la ace�tia din urm�, în cazul indisponibiliz�rii depozitelor la institu�iile de credit participante la Fond la 30 septembrie 2010, doar 0,3% din num�rul total al deponen�ilor garanta�i persoane fizice nu ar fi fost acoperi�i integral, compensa�ia aferent� acestora fiind limitat� la plafonul de garantare, ceea ce ar fi însemnat o sum� de 10,3 miliarde lei. Majorarea de la 1 ianuarie 2011 a plafonului de garantare la echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro va conduce la m�rirea sumei acoperite de Fond din valoarea total� a depozitelor garantate ale popula�iei. Luând în calcul datele de la 30 septembrie 2010, pentru un plafon de garantare poten�ial de 100.000 euro, valoarea total� maxim� a compensa�iilor aferente persoanelor fizice ar fi fost de 84,7 miliarde lei (+5,6% fa�� de situa�ia existent� pentru plafonul de garantare de 50.000 euro). În raport cu valoarea total� a depozitelor garantate ale persoanelor fizice, ponderea valorii totale maxime a compensa�iilor poten�iale aferente acestei categorii de deponen�i ar fi urcat la 88,4% (+4,6 puncte procentuale comparativ cu ponderea corespunz�toare pentru plafonul de garantare de 50.000 euro). De asemenea, în ipoteza unui plafon de garantare de 100.000 euro la 30 septembrie 2010, num�rul deponen�ilor persoane fizice care ar fi beneficiat de acoperirea integral� a depozitelor acestora ar fi crescut cu 35.779 persoane, doar 0,08% din num�rul deponen�ilor garanta�i persoane fizice (12.346 persoane) r�mânând cu o acoperire a depozitelor limitat� la plafonul de garantare.

41

DEPOZITELE BANCARE ALE PERSOANELOR JURIDICE

Capitolul 5

Depozitele bancare ale persoanelor juridice La data de 30 septembrie 2010 persoanele juridice40 de�ineau la institu�iile de credit din România depozite în sum� de 176,4 miliarde lei. Valoarea este inferioar� atât nivelului înregistrat la 30 iunie 2010, de 179,4 miliarde lei (varia�ie trimestrial� de -1,7%), cât �i celui consemnat la sfâr�itul trimestrului III 2009 (varia�ie anual� de -3,7%).

Declinul valorii totale a depozitelor persoanelor juridice în trimestrul III 2010 a fost generat de evolu�ia depozitelor în valut�, care au suferit o contrac�ie cu 4,6% în perioada iulie-septembrie 2010, ajungând la 90,5 echivalent miliarde lei (-6,1% comparativ cu 30 septembrie 2009). În schimb, depozitele în lei au consemnat o varia�ie trimestrial� de +1,7%, care nu a putut îns� contracara diminuarea valorii depozitelor în valut� ale persoanelor juridice. La sfâr�itul trimestrului III 2010, depozitele în moneda na�ional� ale persoanelor juridice însumau 85,9 miliarde lei (-0,9% fa�� de 30 septembrie 2009). Dinamica negativ� a depozitelor în valut� ale persoanelor juridice a fost determinat�, în principal, de acei deponen�i care nu fac parte din categoria întreprinderilor mici �i mijlocii, în timp ce contribu�ia cea mai mare la cre�terea valorii totale a depozitelor în lei a revenit întreprinderilor mici �i mijlocii.

40 Din cauza faptului c� Fondul nu dispune decât de date agregate referitoare la depozitele tuturor tipurilor de deponen�i persoane juridice (inclusiv institu�ii de credit, institu�ii financiare, societ��i de asigur�ri, organisme de plasament colectiv, fonduri de pensii, autorit��i publice centrale �i locale, etc.), nu se poate realiza o analiz� separat� a dinamicii depozitelor companiilor/ societ��ilor nefinanciare. Cu toate acestea, prin situa�ia depozitelor garantate ale persoanelor juridice va fi prezentat� o imagine apropiat� de cea a depozitelor întreprinderilor mici �i mijlocii, dat fiind faptul c� acestea formeaz� aproape în totalitate sfera deponen�ilor garanta�i persoane juridice.

Grafic 5.1. Evolu�ia valorii totale a depozitelor persoanelor juridice

020406080

100120140160180200



Total depozite Depozite denominate în lei Depozite denominate în valut�

42


Valoarea medie a unui depozit constituit de o persoan� juridic� se ridica, la 30 septembrie 2010, la 187,9 mii lei, în cre�tere cu doar 0,2% comparativ cu nivelul înregistrat în aceea�i perioad� a anului precedent, în condi�iile în care în trimestrul al III-lea al anului 2010 aceasta s-a redus cu 0,5%. În raport cu valoarea total� a depozitelor persoanelor juridice din sistemul bancar din România, cele plasate la institu�iile de credit participante la Fond reprezentau 93,4% la sfâr�itul lunii septembrie 2010, în u�oar� sc�dere fa�� de trimestrul II 2010 (-0,6 puncte procentuale).

Grafic 5.3. Evolu�ia depozitelor persoanelor juridice la institu�iile de credit participante la Fond

020406080

100120140160180200




La 30 septembrie 2010, 95,1% din num�rul total al deponen�ilor garanta�i �i negaranta�i persoane juridice la institu�iile de credit participante la Fond era reprezentat de persoanele juridice garantate, a c�ror valoare total� a depozitelor cumula 19,4% din valoarea total� a depozitelor persoanelor juridice la institu�iile de credit participante la Fond, însumând 32 miliarde lei.

Grafic 5.2. Evolu�ia valorii medii a depozitelor persoanelor juridice

150,0

160,0

170,0

180,0

190,0

200,0

mar iun sep dec

mii lei; sfâr�itul perioadei

2008 2009 2010

43


Valoarea dep��e�te nivelul trimestrului precedent cu 1 miliard lei, corespunzând unei varia�ii trimestriale de +3,2%. Cu toate acestea, fa�� de perioada similar� din 2009, valoarea depozitelor garantate ale persoanelor juridice s-a contractat cu 3,0 miliarde lei, corespunzând unei varia�ii anuale de -8,6%. Diminuarea la nivel de an (septembrie 2010/ septembrie 2009) a valorii depozitelor garantate ale persoanelor juridice a fost influen�at� de sc�derea cererii interne, restrângerea activit��ii IMM-urilor sau chiar închiderea acestora, ob�inerea unor performan�e mai sc�zute decât în anii anteriori, precum �i de dificult��ile în a ob�ine accesul la finan�area bancar�. Potrivit datelor statistice publicate, în perioada ianuarie 2008 – septembrie 2010 num�rul agen�ilor economici pentru care a fost declan�at� procedura de insolven�� se ridic� la aproape 50.000, în 60% din cazuri ac�iunea fiind deja finalizat�. Cele mai multe proceduri de insolven�� au fost ini�iate anul trecut, când un num�r de 19.894 agen�i economici au intrat în faliment, iar în 2010, pân� la sfâr�itul lunii septembrie, 13.757 societ��i au intrat în incapacitate de plat�. În trimestrul III 2010, indicele încrederii în economie a cunoscut o u�oar� îmbun�t��ire, de la 75 în luna iunie la 76,7 în septembrie 2010, ca urmare a unei percep�ii mai favorabile privitoare la industrie, consum �i construc�ii, de�i indicatorii r�mân la niveluri negative. Toate acestea pot reprezenta un indiciu al faptului c� activitatea economic� se men�ine fragil�. Cre�terea depozitelor garantate denominate în lei ale persoanelor juridice în cel de-al treilea trimestru al anului 2010 a fost determinat� în parte de majorarea semnificativ� a încas�rilor din prest�rile de servicii, domeniu în care întreprinderile mici �i mijlocii de�in ponderea majoritar�. Pe monede de denominare, valoarea depozitelor garantate denominate în lei a fost de 22,7 miliarde lei la finele trimestrului III 2010, mai mare cu 1,2 miliarde lei (+5,6%) fa�� de sfâr�itul trimestrului precedent, fiind totodat� superioar� cu 0,8 miliarde lei (+3,7%) nivelului înregistrat la sfâr�itul trimestrului III 2009. În schimb, depozitele denominate în valut� au însumat 9,3 echivalent miliarde lei la sfâr�itul trimestrului III 2010 (varia�ie trimestrial� de -2,1% fa�� de sfâr�itul trimestrului II 2010, respectiv ritm anual de sc�dere cu 29% comparativ cu 30 septembrie 200941). La finele lunii septembrie 2010, depozitele în lei de�ineau o pondere de 70,9% în valoarea total� a depozitelor garantate ale persoanelor juridice, cea mai mare valoare a perioadei 2009-2010, fiind cu 1,5 puncte procentuale peste nivelul de la 30 iunie 2010 �i cu 8,3 puncte procentuale mai mare decât la sfâr�itul trimestrului III 2009. La 30 septembrie 2010, depozitele garantate ale persoanelor juridice erau distribuite astfel din punct de vedere al valorii acestora:

41 Cursul de schimb al pie�ei valutare (RON/EUR) s-a depreciat de la 4,1981 lei/euro la finele lunii septembrie 2009 la 4,2674 lei/euro la sfâr�itul lunii septembrie 2010.

44


Tabel 5.1. Distribu�ia num�rului deponen�ilor garanta�i persoane juridice

�i a valorii totale a depozitelor acestora la 30 septembrie 2010

Nr. crt. Indicator Total

din care:

Depozite în cadrul plafonului

de garantare

Depozite peste plafon

Total

din care: Depozite între 50.001 euro �i 100.000 euro

inclusiv

Depozite mai mari de 100.000

euro 0 1 2=3+4 3 4=5+6 5 6

1. Nr. deponen�i garanta�i persoane juridice 860.197 839.638 20.559 9.728 10.831

2. % în total 100 97,61 2,39 1,13 1,26

3. Val. total� a depozitelor garantate (mld. lei)

32,02 7,20 24,82 2,94 21,88

4. % în total 100 22,49 77,51 9,18 68,33

5. Depozitul garantat mediu (mii lei) 37,23 8,58 1.207,39 301,95 2.020,63

Fa�� de 30 iunie 2010, se constat� o cre�tere a valorii depozitelor garantate ale persoanelor juridice pentru toate subintervalele, cu varia�ii trimestriale de +3,7% pentru depozitele sub plafonul de garantare, +8,1% pentru depozitele cu valori în intervalul (50.000 euro; 100.000 euro] �i +2,5% pentru depozitele de peste 100.000 euro. La 30 septembrie 2010, valoarea total� maxim� a compensa�iilor poten�iale aferente deponen�ilor garanta�i persoane juridice a fost de 11,6 miliarde lei, cu 4,8% peste nivelul de la sfâr�itul trimestrului II 2010, pe fondul men�inerii dinamicii depozitelor garantate ale persoanelor juridice în teritoriul pozitiv. Pe ansamblul institu�iilor de credit participante la Fond la 30 septembrie 2010, aceast� valoare corespundea unui num�r de 860.197 deponen�i garanta�i persoane juridice42 (fa�� de 873.158 deponen�i garanta�i persoane juridice la 30 iunie 2010) care ar fi beneficiat de aceste compensa�ii dac� s-ar fi produs evenimentul indisponibiliz�rii depozitelor. Având în vedere distribu�ia depozitelor dup� valoarea acestora în raport cu plafonul de garantare, datele de la 30 septembrie 2010 indic� faptul c� 97,6% (97,8% la 30 iunie 2010) din deponen�ii garanta�i persoane juridice erau acoperi�i integral întrucât aveau depozite sub plafonul de garantare.

42 Num�rul total al deponen�ilor se determin� prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare institu�ie de credit astfel încât o persoan� care are depozite la mai multe institu�ii de credit este luat� în eviden�� de mai multe ori.

45


Tabel 5.2. Valoarea total� maxim� a compensa�iilor poten�iale aferente deponen�ilor garanta�i persoane juridice

Indicator Trim. III 2009

Trim. IV 2009

Trim. II 2010

Trim. III 2010

Indice (%) Trim. III

2010/Trim. III 2009

Trim. III 2010/Trim.

IV 2009

Trim. III 2010/Trim. II

2010 0 1 2 3 4 5=4/1*100 6=4/2*100 7=4/3*100

Total compensa�ii poten�iale (mld. lei), din care: 10,99 11,75 11,06 11,59 105,46 98,64 104,79

- compensa�ii poten�iale aferente deponen�ilor cu depozite mai mici sau egale cu plafonul de garantare (mld. lei)

6,96 7,28 6,94 7,20 103,45 98,90 103,75

% în total 63,33 61,96 62,75 62,12 -1,21 p.p. +0,16 p.p. -0,63 p.p. - compensa�ii poten�iale aferente deponen�ilor cu depozite peste plafonul de garantare (mld. lei)

4,03 4,47 4,12 4,39 108,93 98,21 106,55

% în total 36,67 38,04 37,25 37,88 +1,21 p.p. -0,16 p.p. +0,63 p.p. În raport cu valoarea total� a depozitelor garantate ale persoanelor juridice la 30 septembrie 2010, suma maxim� a compensa�iilor poten�iale pentru aceast� categorie de deponen�i reprezenta 36,2%, cu 0,5 puncte procentuale mai mare decât la sfâr�itul trimestrului II 2010 �i cu 4,8 puncte procentuale peste nivelul de la 30 septembrie 2009. Pentru un plafon de garantare ipotetic egal cu echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro43, datele de la 30 septembrie 2010 relev� o cre�tere a valorii totale maxime a compensa�iilor poten�iale aferente persoanelor juridice cu 3,2 miliarde lei (+27,6%) fa�� de suma corespunz�toare pentru plafonul de garantare de 50.000 euro. Totodat�, ponderea valorii maxime a compensa�iilor poten�iale în valoarea total� a depozitelor garantate ale persoanelor juridice ar fi crescut la 46,2% (+10 puncte procentuale fa�� de situa�ia pentru plafonul de garantare de 50.000 euro). De asemenea, num�rul deponen�ilor garanta�i persoane juridice ale c�ror depozite ar fi fost acoperite integral s-ar fi m�rit cu 9.728 persoane, numai 1,26% din num�rul deponen�ilor garanta�i persoane juridice r�mânând cu o acoperire a depozitelor limitat� la plafonul de garantare.

43 Plafonul de garantare se va majora de la echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro la cel al sumei de 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2011.

46

II. Articole �i studii

47

ECONOMISIRE �I INVESTI�II

Raportul “Economisire �i investi�ii”

În perioada 1-25 octombrie a acestui an, la comanda Fondului, a fost realizat un studiu de pia�� referitor la percep�iile, atitudinile �i comportamentul de economisire al publicului, în general, dar �i la economisirea prin produse bancare, comportamentul de utilizare a creditelor bancare, gradul de cunoa�tere a Fondului, analiza satisfac�iei popula�iei fa�� de propria situa�ie financiar�, achizi�ia de bunuri de folosin�� îndelungat� �i investi�iile. Studiul “Economisire �i investi�ii” a fost realizat de c�tre GfK România, institut de cercetare de pia��, �i a cuprins o etap� calitativ� �i una cantitativ�, rezultatele acesteia din urm� fiind prezentate în acest capitol. E�antionul luat în studiu a fost de 1.228 subiec�i, persoane cu vârsta peste 18 ani, care locuiesc în mediul urban �i utilizeaz� cel pu�in un instrument financiar-bancar. Eroarea maxim� de e�antionare este de +/- 2,83%, la un nivel de încredere de 95%. 1. Situa�ia financiar� a popula�iei R3. Pe care dintre produsele bancare de pe aceast� list� le de�ine�i? – R�spuns multiplu, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar. * Nu to�i clien�ii b�ncilor sunt con�tien�i c� de�in un cont curent, % Cel mai folosit produs bancar, exceptând contul curent, este cardul de debit (cca. 3/4 din clien�ii b�ncilor), urmat de credit (45%). 16% din clien�ii b�ncilor de�in conturi de economii sau depozite la termen. Creditele sunt de�inute în mai mare m�sur� de persoanele cu vârste între 35 �i 44 de ani (54%) �i de persoanele care au copii (50%), din toate categoriile de venit.

7345

3613

137

1614

97

111

Card de debit

ORICE CREDIT

Credit imobiliar, ipotecar sau de nevoi personale

Ra

Cont curent*

Cont de economii sau depozit la termen

Card de credit

Descoperire de cont (overdraft)

Internet banking

Telephone banking

Mobile banking

48


Conturile de economii sau depozitele la termen sunt mai utilizate de bucure�teni (24%), persoane în vârst� de peste 55 de ani (23%), cu educa�ie superioar� (22%), venit peste medie (28%) �i f�r� credite (20%). R4. Dar dintre aceste produse financiare pe care le de�ine�i? – R�spuns multiplu, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % 14% din popula�ia analizat� are asigurare de via�� simpl�, în timp ce asigurarea de via�� cu component� de economisire sau investi�ie este de�inut� de 6%. Q1. Cât de mul�umit sunte�i de situa�ia financiar� actual� a gospod�riei dvs.? – R�spuns unic, asistat

27 31 37 4

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Mare parte din popula�ia care are rela�ie cu banca (6 din 10 persoane) nu este mul�umit� de situa�ia financiar� proprie actual�. Ceva mai mult de o treime din subiec�i se declar� oarecum mul�umi�i, iar al�i 4% se declar� foarte mul�umi�i. A�a cum era de a�teptat, persoanele cu venit ridicat �i cele cu economii la b�nci se arat� u�or mai mul�umite de situa�ia lor financiar�. Nemul�umirea este mai evident� în rândul femeilor, persoanelor cu educa�ie sub medie sau al celor cu vârsta între 45 �i 54 de ani.

Asigurare de viaţă simplă, clasică 14

Pensie suplimentară 4

6

Acţiuni 2

Unităţi la fonduri de investiţii 1

Obligaţiuni 0,2

Titluri de stat, certificate de trezorerie 0,2

Niciunul dintre acestea 77

Asigurare de viaţă cu comp. de economisiresau investiţie

49


Q2. Cum este în prezent situa�ia financiar� a gospod�riei dvs. fa�� de acum 12 luni? – R�spuns unic, asistat Q3. Dar peste înc� 12 luni cum crede�i c� va fi situa�ia financiar� a gospod�riei dvs. comparativ cu cea de acum? – R�spuns unic, asistat

29

23

41

24

23

32

6

14

1

1 7

2010 vs. 2009

2011 vs. 2010

Aproximativ la fel

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Majoritatea (7 din 10 persoane) consider� c� situa�ia financiar� proprie este mai proast� decât în anul precedent. De cealalt� parte, doar 7% au declarat c� situa�ia lor s-a îmbun�t��it în ultimul an. Pentru aproximativ un sfert din popula�ia bancarizat�, situa�ia financiar� nu a suferit modific�ri fa�� de anul precedent. Aproape jum�tate (47%) din clien�ii intervieva�i ai b�ncilor consider� c� situa�ia lor financiar� se va înr�ut��i în 2011, în timp ce 15% se a�teapt� la o îmbun�t��ire. Persoanele care au economii au sim�it în mai mare m�sur� o îmbun�t��ire a situa�iei financiare �i, în acela�i timp, se declar� mai optimi�ti cu privire la anul 2011. Q4. Pe care dintre experien�ele de pe aceast� list� le-a�i avut în ultimele 12 luni? – R�spuns multiplu, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, %

43

21

11

11

10

9

6

6

6

5

3

2

1

1

24

Reducerea venitului

Dificult��i în a achita facturile lunare

Dificult��i în a achita un credit/ a pl�ti o datorie

Reducerea bonusurilor/ primelor la locul de munc�

Pierderea locului de munc�

Înghe�area venitului

Sc�derea valorii economiilor sau investi�iilor

�omaj temporar sau concedii f�r� plat�

Un loc de munc� nou

Cre�terea venitului

Avansare, promovare la locul de munc�

Primire bonusuri/ prime la locul de munc�

Probleme legate de locuin��

Cre�terea valorii economiilor sau investi�iilor

Niciuna dintre acestea

50


Q5. Cât de mare a fost reducerea de venit pe care a�i suferit-o? – R�spuns unic, asistat Q6. Cât de mare a fost cre�terea de venit de care v-a�i bucurat? – R�spuns unic, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Principalul factor care a influen�at situa�ia financiar� a popula�iei bancarizate este reducerea venitului (43% din gospod�rii), în majoritatea cazurilor (68%) aceasta fiind de maxim 30%. Cre�terea de venit, acolo unde a intervenit, a fost, de asemenea, în mare parte (73%) în intervalul 1-30%. Q7. În prezent ave�i un loc de munc�? – R�spuns unic, spontan

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Q8. În ce m�sur� v� teme�i de pierderea locului de munc�? – R�spuns unic, asistat

N=814 persoane care au un loc de munc�, %

Da66%

Nu34%

27 35 31 6 2

Siguran�a locului de munc�

M� simt foarte sigur/� de locul meu de munc�M� simt destul de sigur/� de locul meu de munc�Mi-e pu�in team� c� a� putea s� îmi pierd locul de munc�Mi-e foarte team� c� îmi voi pierde locul de munc�Nu r�spund

51


Persoanele care au un loc de munc� reprezint� 2/3 din popula�ia urban� bancarizat�. Mare parte din ace�tia (62%) consider� sigur locul de munc�, îns� exist� �i angaja�i (37%) care se tem c� î�i vor pierde locul de munc�. Teama c� î�i vor pierde locul de munc� este mai accentuat� în rândul celor cu venit sc�zut �i al celor care nu utilizeaz� internetul, în timp ce persoanele din Muntenia, cele cu vârsta de peste 55 de ani, patronii sau managerii �i mai ales persoanele care au economii în b�nci (51% dintre acestea se simt foarte sigure la locul de munc�) au o siguran�� mai mare a locului de munc�. Q9. Primi�i bani de la rude sau prieteni pleca�i în str�in�tate? – R�spuns unic, spontan

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Q10. Cum utiliza�i aceste sume? – R�spuns unic, asistat

Utilizarea sumelor primite din str�in�tate

15

67

72

18

25

19

3

2

48

5

917

Pentru cheltuielicurente

Pentru cheltuieli mari

Le pun deoparte/ leadaug la economii

0% Între 1-50% Între 51-99% 100%

N=88 persoane care primesc bani de la rude din str�in�tate, % 7% din clien�ii b�ncilor primesc bani de la rude din str�in�tate, procent ce este mai ridicat în regiunea Banat/ Cri�ana/ Maramure� (12%), în rândul tinerilor (18-24 ani – 15%) �i în rândul celor cu economii la b�nci. Majoritatea responden�ilor (85%) folosesc ace�ti bani inclusiv pentru cheltuielile curente, un sfert dintre ace�tia recunoscând c� f�r� acest ajutor nu ar putea s� fac� fa�� nici m�car unor cheltuieli minime. Ceva mai mult de o p�trime dintre cei care primesc bani de la rude din str�in�tate îi economisesc par�ial (19%) sau în totalitate (9%).

Da7%

Nu93%

Primesc bani din străinătate

52


Q11. Dac� nu a�i primi ace�ti bani din str�in�tate, cum a�i proceda cu cheltuielile curente? – R�spuns unic, asistat

Cheltuieli curente

44

29

15

12

A� putea s� fac fa�� cheltuielilor curente dinvenitul pe care îl am, dac� a� reduce o parte din

aceste cheltuieli

Nu a� putea s� fac fa�� nici m�car unor cheltuieliminime

Am posibilitatea s� apelez la ajutorul altor rudesau prieteni pentru a face fa��

A� putea s� fac fa�� cheltuielilor curente f�r� s�reduc din ele

N=88 persoane care primesc bani de la rude din str�in�tate �i îi folosesc pentru cheltuieli curente, % Q12. Dac� nu a�i primi ace�ti bani din str�in�tate, cum a�i proceda cu cheltuielile mari? – R�spuns unic, asistat

Cheltuieli mari

41

31

10

10

7

A� renun�a la ele

A� reduce din aceste cheltuieli, astfel încât s�m� descurc cu venitul �i economiile pe care le

am

A� împrumuta de la prieteni/ rude pentru a faceaceste cheltuieli

A� putea s� le fac din venitul �i economiile mele

Le-a� achizi�iona în rate

N=29* persoane care primesc bani de la rude din str�in�tate �i îi folosesc pentru cheltuieli mari, % * baza mic�. Mare parte din cei care primesc bani din str�in�tate ar trebui s� reduc� din cheltuielile curente sau chiar nu le-ar putea face fa�� f�r� acest ajutor. În acelea�i condi�ii (f�r� ajutor din str�in�tate), oamenii ar renun�a sau ar reduce cheltuielile mari.

53


Am economii

20%

Nu am economii

80%

7%

Economii sau investiţii

2. Economisirea în rândul popula�iei Q13. Ave�i economii sau investi�ii f�cute, adic� bani pe care i-a�i pus deoparte sau i-a�i investit în ceva ce a�i putea s� vinde�i mai târziu cu câ�tig? – R�spuns unic, spontan

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Q14. Economiile sau investi�iile pe care le ave�i sunt f�cute doar de dvs. sau sunt la comun cu un alt membru al gospod�riei? – R�spuns unic, asistat

Economiile sau investi�iile în gospod�rie

36 64

Sunt doar ale mele, f�cute doar de mine Sunt la comun cu un alt membru al gospod�riei

N=248 persoane care au economii sau investi�ii, % 20% din popula�ia bancarizat� are economii sau investi�ii - proprii (1/3) sau la comun cu un alt membru al gospod�riei (2/3). Mai multe persoane din Ardeal au economii (27%) �i mai pu�ine din Muntenia (14%). De asemenea, persoanele în vârst� economisesc în mai mare m�sur� (26%), la fel �i cei care nu de�in credite.

54


Q17. În anul 2010 ce sum� a�i reu�it s� pune�i deoparte, în medie, în fiecare lun�? – R�spuns unic, spontan

N=156 persoane care au economisit în 2010, % Q18. Aproximativ ce procent din venitul dvs. personal lunar reu�i�i s� pune�i deoparte? – R�spuns unic, spontan

N=156 persoane care au economisit în 2010, % Aproximativ dou� treimi dintre cei care au economii au reu�it s� economiseasc� �i în 2010, suma lunar� economisit� fiind în medie pu�in peste 100 euro sau 20% din venit.

55


Q19. �i aceast� sum� medie lunar� pe care a�i reu�it s� o pune�i deoparte în 2010 a fost mai mare, mai mic� sau la fel cu cea din 2009? – R�spuns unic, asistat Q20. Care sunt factorii care au influen�at aceast� cre�tere? – R�spuns multiplu, asistat Q21. Care sunt factorii care au influen�at aceast� sc�dere? – R�spuns multiplu, asistat

N=156 persoane care au economisit în 2010, % În 4 din 10 cazuri suma economisit� în 2010 a fost mai mic� decât cea economisit� în anul precedent, în principal din cauza cre�terii cheltuielilor curente sau a reducerii venitului. În situa�iile în care suma economisit� a crescut în 2010 (14%), factorii determinan�i au fost, în special, cre�terea veniturilor �i un nivel crescut de îngrijorare fa�� de viitor. Q21a. În anul 2010 fa�� de 2009, cum s-au modificat cheltuielile în gospod�ria dumneavoastr�? – R�spuns unic, asistat

Evolu�ia cheltuielilor în gospod�rie 2010 vs 2009

7 16 16 2139

Au sc�zut mult Au sc�zut pu�in Au r�mas la fel Au crescut pu�in Au crescut mult

N=61 persoane care au economisit mai pu�in în 2010 fa�� de 2009, % Q24a. În anul 2011 fa�� de 2010, cum crede�i c� se vor modifica cheltuielile în gospod�ria dumneavoastr�? – R�spuns unic, asistat

Evolu�ia probabil� a cheltuielilor 2011 vs 2010

3 3 12 55 27

Vor sc�dea mult Vor sc�dea pu�in Vor r�mâne la fel Vor cre�te pu�in Vor cre�te mult

N=33 persoane care vor economisi mai pu�in în 2011 fa�� de 2010, %

Suma medie lunarã – 2010 vs. 2009

Mult mai mare

Oarecum mai micã

Aproximativ la fel

Nu ºtiu

Oarecum mai mare

Mult mai micã

Veniturile mele au crescut

Economisesc mai mult pt cã nuºtiu ce rezervã viitorul

Veniturile altor membri aigospodãriei au crescut

Cheltuielile curente au scãzut

Trebuia sã strâng bani pentrua cumpãra ceva de valoare

Altceva

Factorii de creºtere

46

32

14

5

9

5

57

44

28

21

11

5

Factorii de scãdere

Cheltuielile curente au crescut

Veniturile altor membri aigospodãriei au scãzut

Am cumpãrat un teren/apartament / obiect de valoare

Altceva

Veniturile mele au scãzut

A apãrut nevoia de a face niºtecheltuieli mai mari

4 10 46 26 13 1

N=

61

N=

22

56


Pentru mare parte din popula�ia care a economisit sau va economisi mai pu�in, cheltuielile în gospod�rie au crescut sau vor cre�te. Exist� îns� �i persoane care au redus sau vor reduce cheltuielile în gospod�rie odat� cu diminuarea economisirii.

Q22. Fa�� de 2010, în 2011 pl�nui�i s� economisi�i mai mult sau mai pu�in? – R�spuns unic, asistat Q23. Care sunt factorii care v� determin� s� pl�nui�i o cre�tere a sumelor pe care le ve�i economisi în 2011? – R�spuns multiplu, asistat Q24. Care sunt factorii care v� determin� s� pl�nui�i o sc�dere a sumelor pe care le ve�i economisi în 2011? – R�spuns multiplu, asistat

N=156 persoane care au economisit în 2010, %

Un sfert dintre cei care au economisit în 2010 pl�nuiesc s� economiseasc� mai mult în 2011, în special pentru c� sunt îngrijora�i cu privire la viitorul lor sau pentru c� veniturile lor au crescut sau vor cre�te. De cealalt� parte, aproximativ 1/5 pl�nuiesc s� economiseasc� mai pu�in în 2011 decât în 2010 din cauza cre�terii cheltuielilor curente sau a sc�derii venitului.

Q26. În ultimele 12 luni ce metode sau instrumente de economisire �i investire a�i folosit? Q28. Iar în urm�toarele 12 luni pe care dintre aceste metode sau instrumente le ve�i folosi pentru a pune bani deoparte? – R�spuns multiplu, asistat N=156 persoane care au economisit în 2010, %

33

30

30

28

6

5

5

5

3

1

2

32

28

28

22

5

6

4

2

1

1

3

Conturi de economii

Depozite la termen

Conturi curente

Banii p�stra�i în numerar/ cash

Ac�iuni

Asigurare de via�� cu component� de investi�ie sau economisire

Pensie suplimentar� privat�

Investi�ie într-un teren, o cas� sau un apartament

Carnete de economii

Investi�ie în metale pre�ioase

Unit��i ale fondurilor de investi�ii

Alte metode

Ultimele 12 luni

Urm�toarele 12 luni

Intenþia de economisire – 2011 vs. 2010

Mult mai mult

Oarecum mai puþin

Aproximativ la fel

Nu voi mai economisi deloc în 2011

Oarecum mai mult

Mult mai puþin

Vreau sã economisesc mai multpt cã nu ºtiu ce rezervã viitorul

Veniturile mele au crescutsau vor creºte

Am în plan sã cumpãr cevade valoare mare

Cheltuielile curente au scãzutsau vor scãdea

Veniturile altor membri aigospodãriei au crescut

Altceva

Factorii de creºtere aintenþiei de economisire

43

30

15

13

13

10

64

39

27

15

9

9

Factorii de scãdere aintenþiei de economisire

Cheltuielile curente au crescutsau vor creºte

Veniturile altor membri aigospodãriei au scãzut

Mã tem cã dacã þin banii îºi vorpierde valoarea

Altceva

Veniturile mele au scãzutsau vor scãdea

În perioada urmãtoare vorapãrea niºte cheltuieli mai mari

8 18 43 10 6

N=

33

N=

40

5 10

Nu ºtiu

57


Q27. Care sunt motivele pentru care a�i ales s� economisi�i bani prin ...?


Principalele instrumente de economisire �i investi�ii utilizate sunt conturile de economii (1/3 dintre cei care au economisit în 2010), depozitele la termen �i conturile curente (30% fiecare), dar �i banii p�stra�i în numerar (28%), în special pentru c� este considerat� o metod� sigur� �i familiar�. Pentru viitorul apropiat (12 luni) nu se observ� nicio inten�ie de schimbare a instrumentelor de economisire �i investire.

Depozitele la termen sunt mai utilizate în Banat/ Cri�ana/ Maramure� �i mai pu�in utilizate în Bucure�ti. De asemenea, inten�ia de utilizare pentru acest produs este mai accentuat� în Banat/ Cri�ana/ Maramure� �i Oltenia �i mai redus� în Bucure�ti. Q29. Care dintre aceste metode sau instrumente de economisire �i investire vi se par cele mai atractive pentru dvs? – R�spuns multiplu, asistat Q30. �i care vi se par cele mai sigure? – R�spuns multiplu, asistat Q31. �i care vi se par c� sunt cele mai profitabile, din care pute�i s� câ�tiga�i cel mai mult? – R�spuns multiplu, asistat


39

37

30

23

20

11

9

8

7

7

6

3

2

1

1

2

28

32

26

24

14

8

10

6

6

6

5

3

2

3

1

1

30

28

22

9

19

11

7

6

4

3

8

3

1

1

6

4

Atractivitate Siguranþã Profitabilitate

Depozite la termen

Conturi de economii

Conturi curente

Banii pãstraþi în numerar / cash

Investiþie într-un teren sau o locuinþã

Acþiuni

Asigurare de viaþã cu comp. de investiþie sau economisire

Carnete de economii

Titluri de stat sau certificate de trezorerie

Pensie suplimentarã privatã

Investiþie în metale preþioase

Unitãþi ale fondurilor de investiþii

Obligaþiuni

Program de economisire-creditare la o bancã pentru locuinþe

Investiþie în obiecte de artã sau antichitãþi

Alte metode

58

56

49

42

42

38

29

20

16

51

45

41

65

33

12

12

53

45

54

41

33

59

17

11

28

65

65

14

30

30

30

9

21

12

77

51

Depozite la termen(N=45)

Conturi de economii)(N=51

Banii pãstraþi înnumerar / cash (N=43)

Conturi curente)(N=46

Este o metodã pe care o cunosc bine

Este o metodã prin care pot fi sigur/ãcã nu îmi voi pierde banii

Este o metodã prin care pot fi sigur/ã cã valoareabanilor la retragere va fi mai mare / la fel cu cea pe

care o au la depunere

Pot sã retrag repede banii atunci când am nevoie,dacã economisesc / investesc în acest fel

Este o metodã recomandatã de persoaneîn care am încredere

Pot sã folosesc aceastã metodã ºi dacã am sumemici pe care pot sã le economisesc / investesc

Este o metodã oferitã de instituþiiîn care am încredere

Am vrut ca banii sã rãmânã blocaþidoar pentru puþin timp

Este o metodã prin care pot sã obþincâºtiguri importante

58


Q32. Care dintre afirma�iile din aceast� list� corespunde cel mai bine cu felul în care economisi�i sau investi�i dumneavoastr�? – R�spuns unic, asistat

9 27 64

Câ�tig mare �i risc mare Câ�tig bun, risc sc�zut Câ�tig mic, risc minim

N=156 persoane care au economisit în 2010, % Depozitele �i conturile de economii sunt considerate ca fiind cele mai atractive �i sigure, dar �i cele mai profitabile instrumente de economisire �i investi�ie. În general, persoanele care au economii prefer� un câ�tig mic asociat cu un risc minim decât un câ�tig mare asociat cu un risc mare. Q32a. Din câte �ti�i dumneavoastr�, se aplic� impozit pe dobând� pentru economiile depuse la banc�? – R�spuns unic, asistat Q32b. Din câte �ti�i dumneavoastr�, de când s-a introdus acest impozit pe dobând�? – R�spuns multiplu, asistat Q32c. Cum v-a influen�at pe dumneavoastr� introducerea impozitului pe dobând�? – R�spuns multiplu, asistat

N=156 persoane care au economisit în 2010, % Existen�a impozitului pe dobând� este cunoscut� de 6 din 10 dintre cei care au economisit în 2010, iar influen�a acestuia asupra comportamentului de economisire este limitat�.

Da, se aplicã un impozit de 10% Da, se aplicã un impozit de 16%

Urmeazã sã se introducã dela începutul anului 2011

Din a II-a jumãtate a anului 2010

De la începutul anului 2010

Din 2009

Din 2008 sau mai devreme

Nu ºtiu

Când?

3

35

18

13

30

1

5 24 33 14 25

N=

96

Da, se aplicã un impozit, însã nu ºtiu exact

Nu m-a influenþat

Continui sã economisesc prinbãnci, însã mai puþin

Intenþionez sã economisescîn continuare prin bãnci

Am retras toate economiilede la bãnci

Intenþionez sã retrag toateeconomiile de la bãnci

Influenþa

53

29

17

2

2

Impozit pe dobândã

Nu se aplicã impozit Nu ºtiu

59


Astfel, jum�tate din cei care au economisit în 2010 au declarat c� introducerea impozitului pe dobând� nu i-a influen�at deloc, în timp ce al�i 29% recunosc c� înc� mai economisesc prin b�nci, îns� mai pu�in decât înainte. Exist� �i un procent relativ mic (4%) de persoane care au retras sau inten�ioneaz� s� retrag� toate economiile de la b�nci ca urmare a introducerii impozitului pe dobând�. Q33. În ce monede a�i economisit în ultimele 12 luni? – R�spuns multiplu, asistat Q35. Iar în urm�toarele 12 luni în ce monede inten�iona�i s� economisi�i? – R�spuns multiplu, asistat

N=156 persoane care au economisit în 2010, % Q34/ Q34a. Care sunt motivele pentru care a�i ales s� economisi�i în lei? – R�spuns multiplu, spontan/ asistat

N=129 persoane care au economisit în 2010 în lei, %

8380

25 25

1 1 1 1 1 1

Monede utilizate Monede preferate în viitor

Lei Euro Dolari americani Franci elveþieni Lire sterline Nu ºtiu

Pentru siguranþã / Este omonedã mai sigurã

Aceasta este moneda în careprimesc salariul / pensia

Este moneda naþionalã / Opot folosi în þarã

Din comoditate / Este maisimplu / mai uºor

Dobândã / Profitul este mai mare

Pentru a nu fi influenþatde cursul valutar

Pentru a putea scoate baniioricând am nevoie

Am credit în aceastãmonedã

Altele

Nu ºtiu

Spontan Asistat

Valoarea banilor mei se vapãstra cel mai bine

Este moneda în carevoi plãti produsele

Este moneda în caream credit

Am vrut sã obþin un profit dinmodificarea cursului de schimb

58

50

23

16

27

3

1

2

5

5

5

10

20

23

60


Majoritatea (98%) economise�te în lei (80%) sau/�i euro (25%) �i nu inten�ioneaz� s� schimbe moneda în care economise�te. Leul este preferat pentru c� este moneda în care se prime�te salariul sau pensia ori moneda în care se vor pl�ti produsele, dar �i pentru c� valoarea banilor va r�mâne aceea�i.

Q36. Care este termenul pe care v� depune�i de obicei economiile sau face�i investi�ii? – R�spuns multiplu, asistat


Aproximativ jum�tate dintre cei care economisesc nu folosesc un termen precis pentru economii sau investi�ii, preferând s� poat� accesa economiile oricând sau într-un timp scurt (mai pu�in de o lun�). Al�i 17% au îns� economii sau investi�ii cu termen de peste 1 an.

Q37. Care sunt motivele pe care le ave�i în prezent pentru a pune bani deoparte? – R�spuns multiplu, asistat

N=156 persoane care au economisit în 2010, % Cei care au economisit au f�cut-o în special pentru a avea o rezerv� pentru situa�ii neprev�zute (69%), pentru a-�i ajuta familia (20%) �i în mai mic� m�sur� pentru vacan�e (12%), achizi�ia de case �i terenuri (11%), ma�ini (9%) sau renovarea locuin�ei (9%).

16

3

14

16 6

17

32

10

0 luni 2 luni 3 luni 4-5 luni 6-7 luni 8-12 luni Peste12 luni

Niciun termen -banii suntdisponibili

oricând

Nu �tiu

Pentru a avea o rezervã pentru situaþii neprevãzute

Pentru alte scopuri

Pentru a-mi ajuta familia

Pentru vacanþã

Pentru a cumpãra o casã / un loc de casã / un apartament

Pentru a renova locuinþa

Pentru a cumpãra o maºinã

Pentru tratamente medicale

Pentru perioada pensiei

Pentru a-mi plãti datoriile

Pentru a cumpãra mobilã sau electronice ºi electrocasnice

Pentru haine

Nu ºtiu

23

20

12

11

9

9

8

8

6

4

3

1

69

61


Q38. În ultimele 12 luni a�i lichidat vreun cont de economii sau depozit? – R�spuns unic, spontan Q39. Ce anume v-a nemul�umit în rela�ia dumneavoastr� cu banca? – R�spuns multiplu, spontan


12% dintre cei care au economisit în 2010 �i-au lichidat conturile, în mare parte aceast� ac�iune fiind cauzat� de apari�ia unei cheltuieli urgente. Q40. V� rog s� îmi spune�i pentru fiecare dac� pune�i bani deoparte din veniturile din acea surs�, dac� nu pune�i bani deoparte din acele venituri, respectiv dac� nu ave�i acea surs� de venit. – R�spuns multiplu, asistat

56

14

24

4

16

6

14

5

5

12

16

8

10

10

9

6

8

5

28

63

62

81

67

78

74

80

34

5

7

7

6

6

6

6

8

57

Salariu

Bonusuri, prime

Pensie

Închirierea de apartamente/ case/ terenuri

Venituri dintr-o activitate pe care o fac pe cont propriu

Alte venituri suplimentare la salariu

Bani primi�i din str�in�tate de la rude sau prieteni

Vânzarea unor bunuri proprietate personal�

Alte surse

Pun bani deoparte Nu pun bani deoparte Nu am venituri Nu �tiu/ refuz


Gradul de lichidare conturi

Motivele de lichidare

Nu88%

Da12%

Am avut nevoie pentru cã a apãrut o cheltuialã urgentã

Strânsesem suficienþi bani pentru a cumpãra produsul

Am vrut sã cumpãr ceva cu acei bani

Am mutat banii într-un alt depozit sau cont de economii

Am scos banii de la bancã din cauza introducerii impozitului

Am avut o nemulþumire în relaþia cu banca

A trebuit sã scot acei bani pentru cheltuieli curente

Am economisit / investit acei bani prin altã metodã decât prin bancã

7

3

3

3

2

2

1

1

36,8

15,8

15,8

15,8

10,5

10,5

5,3

5,3

count %

N=19

62


Mare parte din banii economisi�i provin din salariu sau pensie, îns� �i din bonusuri, prime, activit��i pe cont propriu, bani primi�i din str�in�tate sau închirierea de bunuri imobile. Q40a. În cazul în care ar disp�rea toate veniturile gospod�riei dumneavoastr�, indiferent de natura lor, ce perioad� a�i putea tr�i doar din economii, f�r� s� v� împrumuta�i? – R�spuns unic, spontan

N=156 persoane care au economisit în 2010, % Perioada medie de consum al economiilor în cazul dispari�iei venitului este de aproximativ 14 luni. Astfel, peste 1/5 dintre cei care au economisit în 2010 pot tr�i din economiile acumulate mai mult de 18 luni. Q41. Dar în 2009 obi�nuia�i s� pune�i bani deoparte? – R�spuns unic, spontan

32

21

30

38 62

71

79

68Total (N=1.072)

Educa�ie sc�zut� (N=119)

Educa�ie medie (N=553)

Educa�ie ridicat� (N=400)

Economiseam în 2009 Nu economiseam în 2009

N=1.072 persoane care nu au economisit în 2010, %

10 17 19 20 22 12 14

Medie (luni):

În mai puþin de 2 luni

Între 11 ºi 18 luni

Între 2 ºi 5 luni

Peste 18 luni

Între 6 ºi 10 luni

Nu ºtiu

63


Q42. Care sunt factorii care v-au împiedicat s� mai pune�i bani deoparte în 2010? – R�spuns multiplu, asistat

N=1.072 persoane care nu au economisit în 2010, % O treime dintre cei care nu au economisit în 2010 obi�nuiau s� economiseasc� cu un an în urm�, iar renun�area la economisire a fost determinat� de sc�derea veniturilor �i/ sau cre�terea cheltuielilor. Q43. În 2011 pl�nui�i s� pune�i bani deoparte? – R�spuns unic, asistat

N=1.072 persoane care nu au economisit în 2010, %

65

27

19

3

2

1

65

Cheltuielile curente au crescut

voiam

cheltuiesc

3

2

5

3

1

2

2

5

10

10

12

3

14

21

10

8

29

29

39

25

19

28

23

37

12

18

8

10

9

9

12

10

37

36

35

44

47

36

40

21 20

13

4

10

15

2

5

10Total (N=1.072)

Ardeal (N=221)

Banat/ Cri�ana/ Maramure� (N=156)

Muntenia (N=187)

Oltenia (N=99)

Dobrogea (N=53)

Moldova (N=187)

Bucure�ti (N=169)

Sigur voi pune bani deoparte Probabil c� voi pune bani deoparteNu �tiu sigur dac� voi pune bani deoparte sau nu Probabil c� nu voi pune bani deoparteSigur nu voi pune bani deoparte Nu �tiu

64


Q44. Care sunt factorii care v� determin� s� pl�nui�i s� pune�i bani deoparte în 2011? Q45. Care sunt factorii care v� determin� s� pl�nui�i s� nu pune�i bani deoparte în urm�toarele 12 luni? – R�spuns multiplu, asistat

N=1.072 persoane care nu au economisit în 2010, % Un procent mai sc�zut (13%) dintre cei care nu au economisit în 2010 pl�nuiesc îns� s� pun� bani deoparte în 2011. Principala motiva�ie pentru care clien�ii doresc s� economiseasc� este pentru a-�i asigura viitorul (57%), în timp ce principalele bariere sunt cre�terea cheltuielilor (61%), sc�derea veniturilor (46%) sau limitarea veniturilor strict la cheltuielile curente (39%). Q42a. În anul 2010 fa�� de 2009, cum s-au modificat cheltuielile în gospod�ria dumneavoastr�? – R�spuns unic, asistat

N=341 persoane care economiseau în 2009, dar nu au economisit în 2010, % Q45a. În anul 2011 fa�� de 2010, cum crede�i c� se vor modifica cheltuielile în gospod�ria dumneavoastr�? – R�spuns unic, asistat

N=516 persoane care nu au economisit în 2010 �i nici nu inten�ioneaz� s� economiseasc� în 2011, %

61

46

39

23

16

3

2

5

57Cheltuielile curente aucrescut sau vor creºte

Altceva

Veniturile mele personaleau scãzut sau vor scãdea

Veniturile mele ajung doarpentru cheltuielile curente

Veniturile altor membriai gospodãriei au scãzut

În perioada urmãtoare vorapãrea niºte cheltuieli mai mari

Mã tem cã dacã þin baniiîºi vor pierde valoarea

Nu am nevoie sã facvreo cumpãrãturã mare

Factori care împiedicãintenþia de economisire (N=516)

Factori care determinãintenþia de economisire (N=136)

Vreau sã imi impun sã economisescmai mult pentru cã nu se ºtie ce se

va întâmpla în viitorul apropiat

Veniturile mele personaleau crescut sau vor creºte

Am în plan sã cumpãrceva de valoare mare

Veniturile altor membri aigospodãriei mele au crescut

Cheltuielile curente auscãzut sau vor scãdea

Altceva

20

12

6

4

11

Au scãzut mult Au scãzut puþin Au rãmas la fel Au crescut puþin Au crescut mult

Evoluþia cheltuielilor în gospodãrie 2010 vs 2009 (N=341)

9 9 10 36 36

Vor scãdea mult Vor scãdea puþin Vor rãmâne la fel Vor creºte puþin Vor creºte mult

Evoluþia probabilã a cheltuielilor 2011 vs 2010 (N=516)

8 8 18 31 35

65


Aproape trei sferturi dintre cei care nu au continuat economisirea în 2010 au declarat o cre�tere a cheltuielilor survenit� în ultimul an, în timp ce doar 18% au sc�zut cheltuielile în aceast� perioad�. Dou� treimi dintre cei care nu inten�ioneaz� s� economiseasc� în 2011 estimeaz� o cre�tere a cheltuielilor pentru anul viitor. Sunt îns� �i persoane (16%) care vor sc�dea cheltuielile în 2011, îns� f�r� ca acest lucru s� influen�eze inten�ia de economisire. Q46. În situa�ia în care ar ap�rea acum nevoia unei cheltuieli mari, neprev�zute, cum este cel mai probabil s� proceda�i? – R�spuns multiplu, asistat

N=1.072 persoane care nu au economisit în 2010, % Q77. Atunci când vre�i s� cump�ra�i mobil� sau produse electronice sau electrocasnice, pe care nu le pute�i cump�ra din salariul pe o lun�, cum proceda�i? – R�spuns unic, asistat

27

22

15

8

3

20

6

Economisesc cât este nevoie

Cump�r în rateIau bani cu împrumut de la o rud�

sau un prietenIau un credit

Altceva

Nu cump�r astfel de produse

Nu �tiu

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % În cazul apari�iei unei cheltuieli mari neprev�zute, ceva mai mult de jum�tate (54%) dintre cei care nu au economisit în 2010 ar împrumuta bani de la rude sau prieteni, în timp ce 18% ar apela la credit. Împrumutul de la rude �i prieteni este mai popular în Bucure�ti (63%) �i mai pu�in utilizat de persoanele cu vârst� între 35 �i 44 de ani. Pentru a cump�ra produse care dep��esc ca valoare salariul pe o lun�, clien�ii b�ncilor apeleaz� atât la economisire (27%), cât �i la împrumuturi sub form� de rate (22%), împrumuturi de la

Aº lua bani cu împrumut de la o rudãsau un prieten

Aº încerca sã câºtig mai mulþi banigãsindu-mi ceva de lucru

Aº lua un credit

Altfel

Aº apela la posibilitateade descoperit de cont (overdraft)

18

21

54

7

11

66


prieteni (15%) sau credite (8%). Metoda economisirii este utilizat� în mai mare m�sur� de persoanele din regiunea Banat/ Cri�ana/ Maramure� (42%), de persoanele cu educa�ie superioar� (32%) sau cu venit ridicat (42%). 3. Atitudini fa�� de b�nci Q47. La câte b�nci ave�i economii în acest moment? – R�spuns unic, spontan N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Din totalul românilor cu vârsta peste 18 ani, care tr�iesc în mediul urban �i utilizeaz� produse bancare, 16% au economii depuse la b�nci. Dup� cum este de a�teptat, persoanele cu venit ridicat utilizeaz� produse bancare de economisire în mai mare m�sur� decât restul (30% din segmentul cu venituri personale ridicate �i 26% din segmentul cu venituri ridicate pe gospod�rie). De asemenea, persoanele cu vârsta peste 55 de ani de�in produse bancare de economisire într-o propor�ie mai mare decât persoanele mai tinere (24% din acest segment). Q47a. Num�rul de b�nci la care sunt plasate economiile. – R�spuns unic, spontan

N=201 persoane care au economii la b�nci, % Q48. Care sunt motivele pentru care v� p�stra�i economiile la mai multe b�nci în loc de una singur�? – R�spuns multiplu, spontan

6 N=34 persoane care au economii la mai multe b�nci, num�r de responden�i

Am economii la b�nci

16%

Nu am economii la

b�nci84%

Motive Nr. de

14 5 4 3

Nu a fost decizia mea 2 1

1 6

O bancã 2 bãnci 3 bãnci sau mai multe

83 14 3

67


Majoritatea celor care economisesc cu ajutorul produselor bancare (83%) �i-au depus economiile la o singur� banc�. Restul de 17% prefer� s� î�i împart� banii între dou� sau chiar mai multe b�nci, în special pentru c� sunt de p�rere c� în acest mod cre�te siguran�a economiilor depuse.

Importan�a atributelor b�ncilor, legate de produsele de economisire, în crearea satisfac�iei clien�ilor (indici de corela�ie Pearson între evalu�rile pe atribute – Q49 – �i evaluarea general� – Q50)

Q49. Cât de mul�umit sunte�i în general de serviciile pe care vi le asigur� b�ncile cu care lucra�i? – R�spuns unic, asistat Q50. V� rog s� spune�i cât de mul�umit sunte�i în general de b�ncile cu care lucra�i în privin�a fiec�ruia dintre aceste aspecte. – R�spuns unic, asistat

N=201 persoane care au economii la b�nci, %

Cât sunt de cunoscute ºi utilizate

Dobânzile pe care vi le oferã la depozite ºi conturi de economii

Comisioanele percepute

Corectitudinea informaþiilor ºi uºurinþa de a obþine informaþii despreaceste bãnci ºi condiþiile pe care vi le oferã la depunerea economiilor

Lungimea termenelor de depunere a banilor, adicã perioada pentrucare trebuie sã îi depuneþi pentru a primi dobânda întreagã

Soliditatea, stabilitatea acestor bãnci

Amabilitatea angajaþilor, faptul cã vã trateazã cu respect

Suma maximã care vã este garantatã în caz de faliment al uneiadintre bãnci

Competenþa angajaþilor

Uºurinþa cu care ajungeþi la o sucursalã/agenþie a acestor bãnci

Bonificaþii, beneficii suplimentare, cadouri oferiteFactorii cei maipuþin importanþi

Factorii cei maiimportanþi

0,41

0,40

0,34

0,29

0,28

0,26

0,24

0,20

0,20

0,16

0,10

4

3

4

2

11

21

1

2

1

1

3

8

7

37

12

40

42

7

8

10

77

67

48

69

40

31

59

69

60

56

64

71

11

18

10

12

7

6

25

14

20

26

20

12

1

6

2

4

3

12

8

13

14

8

5

Popularitatea (cât sunt de cunoscute ºi utilizate)

Dobânzile oferite la produsele de economisire

Lungimea termenelor de depunere a banilor

Comisioanele percepute

Bonifica ii, beneficii suplimentare, cadouri oferiteþ

Uºurinþa accesului la unitãþile bãncii

Transpareoferite la economii

nþa în legãturã cu condiþiile

Competenþa angajaþilor

Amabilitatea angajaþilor / respectul arãtat clienþilor

Soliditatea, stabilitatea

Suma maximã garantatã în caz de faliment

3

7

4

Satisfacþia generalã faþã de serviciile bãncilor

Foarte nemulþumit Nemulþumit Mulþumit Foarte mulþumit Extrem de mulþumit

68


Dintre românii din mediul urban care au economii depuse la b�nci, 12% sunt nemul�umi�i de serviciile care le sunt oferite. Pe de alt� parte, al�i 12% sunt foarte sau chiar extrem de mul�umi�i de b�ncile cu care colaboreaz�. Totu�i, sentimentul general este cel de satisfac�ie moderat�. Cele mai importante aspecte care influen�eaz� satisfac�ia fa�� de b�nci sunt: popularitatea acestora (care este un element important în generarea sentimentului de siguran��), dobânzile oferite �i comisioanele percepute. Astfel, principalele nemul�umiri fa�� de serviciile bancare legate de economisire vin din zona dobânzilor �i a comisioanelor. Comisioanele percepute genereaz� mai multe nemul�umiri decât nivelul dobânzilor: 51% dintre utilizatori au o percep�ie negativ� fa�� de costurile serviciilor, în timp ce dobânzile sunt nesatisf�c�toare pentru 41%. Bonifica�iile, beneficiile suplimentare �i cadourile oferite clien�ilor de produse de economisire sunt �i ele considerate nesatisf�c�toare de o mare parte dintre cei care au economii depuse la b�nci (63%). Totu�i, în acela�i timp, acest atribut are o importan�� foarte sc�zut� în cre�terea nivelului de mul�umire a clien�ilor. Cei mai nemul�umi�i de dobânzile oferite de b�nci �i de bonifica�iile suplimentare sunt cei care au economii, dar nu �i-au mai deschis depozite sau conturi noi, pentru economiile lor, în ultimele 12 luni. Persoanele care nu au deloc economii sunt mai înclinate s� fie nemul�umite de accesibilitatea unit��ilor bancare, de transparen�a b�ncilor în privin�a costurilor �i de competen�a angaja�ilor din b�nci. Cu toate acestea, principalele puncte tari ale b�ncilor, în general, sunt legate de distribu�ie (utilizatorilor le este u�or s� ajung� la unit��i ale b�ncilor cu care lucreaz�) �i de atitudinea amabil� �i respectuoas� a angaja�ilor. Q51. Cât de informat considera�i c� sunte�i în leg�tur� cu situa�ia financiar� a b�ncilor �i situa�ia sistemului bancar, în general?– R�spuns unic, asistat Q52. Cât de informat considera�i c� sunte�i în leg�tur� cu ofertele de produse bancare de economisire, dobânzile existente pe pia��, condi�iile, garan�iile oferite etc.? – R�spuns unic, asistat

5

5

38

35

27

28

30

32

Gradul de informareasupra situa�iei financiare

a b�ncilor

Gradul de informareasupra produselor de

economisire ale b�ncilor

Foarte bine informat Oarecum informat Destul de pu�in informat Foarte pu�in informat


69


Q51. Cât de informat considera�i c� sunte�i în leg�tur� cu situa�ia financiar� a b�ncilor �i situa�ia sistemului bancar, în general? – R�spuns unic, asistat Q52. Cât de informat considera�i c� sunte�i în leg�tur� cu ofertele de produse bancare de economisire, dobânzile existente pe pia��, condi�iile, garan�iile oferite etc.? – R�spuns unic, asistat

Q53. V� informa�i în leg�tur� cu situa�ia financiar� a diferitelor b�nci? – R�spuns unic, asistat Q54. V� informa�i în leg�tur� cu ofertele de produse bancare de economisire, dobânzile existente pe pia��, condi�iile, garan�iile oferite etc.? – R�spuns unic, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Mai mult de jum�tate (57%) dintre utilizatorii de produse bancare, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban, se consider� destul de pu�in sau foarte pu�in informa�i în leg�tur� cu situa�ia financiar� a b�ncilor �i situa�ia sistemului bancar, în general. Nici subiectul ofertelor de produse bancare de economisire nu este foarte bine st�pânit de popula�ia analizat�, 60% apreciind c� sunt destul de pu�in sau foarte pu�in informa�i în aceast� privin��. De altfel, peste 40% nu caut� deloc informa�ii în leg�tur� cu aceste subiecte, în jur de 25% le caut� doar când vor s� constituie un nou depozit sau s� deschid� un cont de economii, iar pu�in peste 20% devin interesa�i s� se informeze doar dac� aud �tiri despre o banc� anume �i vor s� afle mai multe.

42 24 23 11

43 26 21 11

Nu mã informez deloc în legãturã cu aceste subiecte

Mã informez atunci când vreau sã deschid un nou depozit sau cont de economii

Mã informez atunci când aud ceva despre vreo bancã ºi vreau sã aflu mai multe

Încerc sã mã menþin în permanenþã informat/ã

Situaþia financiarã

Ofertele de produsede economisire

Gradul de informare cu privire la situaþia financiarã a bãncilor

Total (N=1.228)

Foarte bine informat despre prod.de economisire (N=61)

Oarecum informat despre prod.de economisire (N=433)

Destul de puþin informat despre prod.de economisire (N=341)

Foarte puþin informat despre prod.de economisire (N=393)

5 38 27 30

77 15 3 5

3 90 6 2

13 81 6

5 9 86

Foarte bine informat cu privire la situaþia financiarã a bãncilor

Oarecum informat cu privire la situaþia financiarã a bãncilor

Destul de puþin informat cu privire la situaþia financiarã a bãncilor

Foarte puþin informat cu privire la situaþia financiarã a bãncilor

70


Doar 5% din popula�ie este foarte bine informat� în ceea ce prive�te situa�ia financiar� a b�ncilor �i sistemul bancar. Tot o pondere de 5% revine �i celor care sunt la curent cu ofertele de produse de economisire. De asemenea, 11% încearc� s� se men�in� în permanen�� la curent cu �tirile din aceste categorii.

În general, cele dou� tipuri de subiecte sunt st�pânite de acelea�i persoane: doar 8% dintre cele care se consider� la curent cu ofertele b�ncilor sunt neinformate în privin�a situa�iei financiare a acestora.

Persoanele care au economii, indiferent dac� le au la b�nci sau nu, sunt mai informate decât restul, atât în leg�tur� cu situa�ia financiar� a b�ncilor, în general, cât �i în leg�tur� cu oferta de produse. Momentul principal al inform�rii este cel al deschiderii de noi depozite sau conturi de economii, dar �i informarea permanent� este specific� acestor segmente.

Totu�i, chiar �i în rândul persoanelor care au economii, o propor�ie semnificativ� se consider� neinformat�: 42% sunt destul de pu�in sau foarte pu�in informa�i în leg�tur� cu situa�ia financiar� a b�ncilor, iar 40% în leg�tur� cu oferta de produse bancare.

De�i persoanele cu vârsta de peste 55 de ani utilizeaz� în mai mare m�sur� produsele bancare de economisire, totu�i sunt mai înclinate decât cei din alte categorii de vârst� s� se considere foarte pu�in informate în leg�tur� cu acestea. De asemenea, persoanele cu educa�ie sc�zut� sunt mai pu�in informate decât restul. Motivul principal al lipsei de informare este acela c� aceste segmente nici nu se preocup� de astfel de subiecte. Pe de alt� parte, �i obiceiurile de utilizare a mediilor de informare au o influen�� în aceast� privin��: cei care se consider� informa�i în leg�tur� cu b�ncile, cel pu�in într-o oarecare m�sur�, sunt în special utilizatorii Internetului.

Persoanele cu venituri ridicate, în special cele care au propria afacere sau lucreaz� în pozi�ii de management, reprezint� categoriile cel mai bine informate în ceea ce prive�te situa�ia financiar� a b�ncilor �i oferta lor de produse de economisire.

Q55. În ultimele 12 luni cât de des a�i c�utat informa�ii, indiferent din ce surse, cu privire la b�nci, sistemul bancar �i ofertele de produse bancare de economisire? – R�spuns unic, asistat

1

1

1

3

2

9

8

22

53

Zilnic sau în majoritatea zilelor

De 4-5 ori pe s�pt�mân�

De 2-3 ori pe s�pt�mân�

S�pt�mânal

O dat� la 2-3 s�pt�mâni

O dat� pe lun�

De 5-10 ori în ultimele 12 luni

De maxim 4 ori în ultimele 12 luni

Niciodat�


71


Q58. V� voi citi câteva afirma�ii �i v� rog s� îmi spune�i dac� sunte�i de acord cu ele sau nu. – R�spuns unic, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % N=573 persoane care caut� informa�ii/ au c�utat informa�ii despre b�nci în ultimele 12 luni Cei care caut� cel pu�in s�pt�mânal informa�ii cu privire la b�nci, sistemul bancar �i ofertele de produse bancare de economisire reprezint� 6% din popula�ia analizat�. Pe de alt� parte, 83% se intereseaz� de aceste subiecte mai rar de o dat� pe lun�. Aproape jum�tate (41%) dintre cei care au c�utat în ultimul an informa�ii despre b�nci consider� c� cele despre condi�iile oferite la produsele de economisire nu sunt suficiente, iar 44% cred c� informa�iile despre situa�ia financiar� a b�ncilor �i sistemul bancar sunt prea pu�ine. Aproximativ un sfert dintre aceste persoane ar vrea s� se informeze mai mult în leg�tur� cu astfel de subiecte, dar nu �tiu cum.

Nu existã suficiente informaþii despre condiþiile oferitede bãnci la produsele de economisire

Nu existã suficiente informaþii despre situaþiafinanciarã a bãncilor ºi sistemul bancar

Aº vrea sã mã informez mai mult în legãturã cucondiþiile oferite de bãnci la produsele de economisire

Nu-mi doresc sã fiu informat cu privire la situaþiafinanciarã a bãncilor ºi la sistemul bancar

Aº vrea sã mã informez mai mult în legãturã cusituaþia financiarã a bãncilor ºi cu sistemul bancar

Nu-mi doresc sã fiu informat cu privire la condiþiileoferite de bãnci la produsele de economisire

Total

Total

Total

Total

Total

Total

Persoane care cautã informaþii






Dezacord total Dezacord parþial Nici acord, nici dezacord Acord parþial Acord total

11 14 34 23 18

13 15 29 25 18

10 14 32 23 21

12 14 27 25 22

21 19 37 16 7

19 17 33 23 9

22 20 34 18 6

18 19 33 23 8

23 24 29 14 11

24 24 28 14 10

35 32 24 7 3

35 31 24 6 3

72


Q57. Care dintre aceste surse de informare vi se par cele mai de încredere în ceea ce prive�te acest gen de informa�ii? – R�spuns multiplu, asistat Q54. Ce face�i atunci când vre�i s� v� informa�i cu privire la situa�ia financiar� a b�ncilor, situa�ia sistemului bancar �i ofertele de produse bancare de economisire existente? – R�spuns multiplu, asistat

N=726 responden�i care se informeaz� despre b�nci sau produsele acestora, % Cele mai folosite surse de informare �i mai de încredere, în percep�ia utilizatorilor de produse bancare din mediul urban, sunt chiar b�ncile. Acestea sunt urmate de emisiunile TV care au ca tem� finan�ele �i de discu�iile cu rudele, prietenii sau cuno�tin�ele mai informate în domeniu. Este de remarcat faptul c�, în ceea ce prive�te încrederea în informa�iile furnizate, distan�a dintre b�nci �i alte surse de informare este semnificativ�: 56% dintre cei care obi�nuiesc s� se informeze despre b�nci, m�car ocazional, au încredere în ceea ce afl� de la unit��ile bancare �i doar 22% au încredere în sursele clasate pe urm�torul loc – emisiuni TV care au ca tem� finan�ele. Presa, site-urile Internet specializate �i site-urile b�ncilor sunt surse de informare folosite în special de c�tre persoanele cu educa�ie ridicat�, care lucreaz� ca speciali�ti, au pozi�ii de management sau au propria afacere.

63

49

42

29

25

20

15

6

5

4

56

22

21

15

10

11

9

5

1

2

Merg la sucursalele/ agen�iile bancare �i cer informa�ii

Urm�resc emisiuni TV care au ca tem� finan�ele

Discut cu prieteni, rude sau cuno�tin�e care se pricep

Citesc articole din presa de specialitate

Citesc articole din presa general�, nu de specialitate

Citesc informa�ii de pe site-urile Internet specializate

Citesc comunic�rile de pe site-urile b�ncilor

Citesc rapoarte sau comunic�ri ale BNR

Urm�resc forumuri sau bloguri despre b�nci

Citesc rapoartele anuale ale b�ncilorSurse de informareGradul de încredere

73



N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % N=126 responden�i care au economii la b�nci, % N=494 responden�i oarecum/foarte bine informa�i cu privire la produse de economisire, % P�rerile privind siguran�a economiilor depuse la b�nci sunt foarte împ�r�ite. Mai mult de o treime din popula�ia analizat� (39%) se teme c� aceste economii risc� s� î�i piard� din valoare pân� la momentul retragerii, dar aproape la fel de mul�i (34%) sunt în dezacord cu aceast� idee. De asemenea, 31% se tem c� î�i pot pierde cu totul banii depu�i la o banc�, dar 38% nu percep acest pericol. Comparativ cu alte metode de economisire, 30% din popula�ia analizat� consider� c� produsele bancare sunt cele mai sigure, dar al�i 30% nu sunt de acord. Categoriile de popula�ie care au cel mai ridicat nivel de încredere în economisirea prin intermediul b�ncilor sunt tinerii, persoanele care au propria afacere sau lucreaz� în func�ii de management (urmate de angaja�ii cu studii superioare) �i cei care au economii, la b�nci sau în alt� parte. Totu�i, dintre cei care au depus economii la b�nci în ultimul an, aproape o persoan� din patru (24%) se teme c�, la retragere, ar putea s� aib� o sum� mai mic�, iar pentru 18% exist� temeri c� ar putea s� piard� tot. Nivelul de siguran�� în leg�tur� cu depunerea economiilor la b�nci este influen�at �i de gradul de informare: cei care se consider� informa�i, cel pu�in într-o oarecare m�sur�, în leg�tur� cu produsele de economisire sunt �i oarecum mai încrez�tori în b�nci.

74


78

Q59. Vă voi citi câteva afirmaţii şi vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi de acord cu ele sau nu. – Răspuns unic, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban şi deţin cel puţin un produs bancar, % N=126 respondenţi care au economii la bănci, % N=494 respondenţi oarecum/foarte bine informaţi cu privire la produse de economisire, %

Majoritatea utilizatorilor de produse bancare din mediul urban sunt de părere că dobânzile acordate de către bănci la produsele de economisire sunt prea mici (74% din populaţia analizată), iar comisioanele sunt prea mari (81%). De asemenea, peste trei sferturi din populaţia analizată (78%) este neîncrezătoare în nivelul de transparenţă al băncilor şi se tem că ar putea să aibă de plătit comisioane la care nu se aşteptau.

Diferenţele de opinie între diferite categorii demografice sunt foarte reduse. Doar cei care au propria afacere sau lucrează în poziţii de management se diferenţiază de restul populaţiei prin faptul că sunt într-o mai mică măsură de părere că dobânzile la produse de economisire sunt prea mici (63%), comisioanele prea mari (68%) şi că există o problemă legată de transparenţa băncilor în privinţa costurilor (59%).

Persoanele care nu au deloc economii, dar şi cele care au şi nu au mai depus nimic la bănci în ultimul an, sunt mai înclinate să considere că dobânzile şi comisioanele băncilor sunt dezavantajoase şi că transparenţa în privinţa costurilor este o problemă.

Q59. Vă voi citi câteva afirmaţii şi vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi de acord cu ele sau nu. – Răspuns unic, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban şi deţin cel puţin un produs bancar, % N=126 respondenţi care au economii la bănci, % N=494 respondenţi oarecum/foarte bine informaţi cu privire la produse de economisire, %

4 5 17 25 49

2 9 20 31 38

4 5 16 28 47

3 15 23 59

3 7 18 29 42

15 24 5741

4 16 23 55

7 26 31 332

6

Dobânzile oferite debãnci sunt prea mici

Total

Au economii la bãnci

Oarecum/foartebine informat

Comisioanele solicitatede bãnci sunt prea mari

Total



1

17 25 49

Nicio bancã nu îþi spunedin start toatecomisioanele

Total



2

3


Daca îmi depuneconomiile la bancã

trebuie sã le las acoloprea mult timp

Total




38 24 21117

48 19 11157

39 22 19128

75

ECONOMISIRE ŞI INVESTIŢII

79

45% din populaţia analizată consideră că, în cazul folosirii produselor bancare, este prea mare perioada pe care trebuie să blocheze economiile. Pe de altă parte, persoanele care au economii sunt mai puţin înclinate să considere că această perioadă este o problemă (37% cred că este prea mare, faţă de 47% dintre cei care nu au economii). Nivelul de informare în privinţa produselor de economisire existente influenţează într-o mică măsură percepţiile în această arie: dintre cei care se consideră relativ informaţi, 40% cred că perioada pe care economiile lor sunt blocate într-o bancă este prea mare; aceeaşi opinie o au 48% dintre cei care se descriu ca fiind mai degrabă neinformaţi. Q59. Vă voi citi câteva afirmaţii şi vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi de acord cu ele sau nu. – Răspuns unic, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban şi deţin cel puţin un produs bancar, % N=126 respondenţi care au economii la bănci, % N=494 respondenţi oarecum/foarte bine informaţi cu privire la produse de economisire, % Aproape o treime din populaţia analizată (32%) ar folosi alte metode de economisire şi investire decât banca, dar nu ştiu cum, iar aproape un sfert (24%) ar folosi metode alternative, dar timpul nu le permite. De asemenea, cei care doresc să investească în instrumente care asigură câştiguri mai ridicate decât depozitele şi conturile de economii reprezintă 35% din populaţie. Cei care au propria afacere sau o poziţie de management sunt mai înclinaţi să îşi dorească să investească în instrumente care asigură câştiguri mai ridicate decât produsele bancare (47%). De asemenea, o mai mare parte din această categorie (35%), comparativ cu restul populaţiei (24%), ar folosi alte metode de economisire şi investire decât banca, dar nu au suficient timp.

76



N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % N=126 responden�i care au economii la b�nci, % N=494 responden�i oarecum/foarte bine informa�i cu privire la produse de economisire, % Cea mai mare parte a popula�iei analizate (68%) consider� c� depunerea economiilor la b�nci este simpl�, dar, în acela�i timp, 53% cred c� merit� s� apeleze la o banc� doar dac� au de economisit sume mari. De altfel, 40% din popula�ie este de p�rere c� sumele pe care poate s� le pun� deoparte sunt prea mici pentru a se putea deschide cu ele depozite sau conturi de economii. Dintre cei care au economii, dar nu au depus nimic la b�nci în ultimul an, 25% cred c� nu se pot face depozite bancare sau conturi de economii cu sumele pe care î�i permit s� le pun� deoparte. Pe de alt� parte, 47% nu au aceast� problem�. Q60. Cât de mult� încredere ave�i în b�ncile din România, în general? – R�spuns unic, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Q60a. În 2010, fa�� de 2009, cum s-a schimbat p�rerea dumneavoastr� despre b�ncile din România? – R�spuns unic, asistat


77


Q61. Cât de stabil crede�i c� este sistemul financiar-bancar din România? – R�spuns unic, asistat

19 45 26 2 8

Foarte instabil Destul de instabil Destul de stabil Foarte stabil Nu �tiu


Încrederea în b�nci se afl� la un nivel sc�zut, iar p�rerile cu privire la aceste institu�ii s-au deteriorat în ultimul an. Din totalul popula�iei analizate, 71% manifest� destul de pu�in� sau foarte pu�in� încredere în b�nci, iar 64% consider� c� sistemul financiar-bancar din România este instabil. De asemenea, pentru aproape o treime (32%) p�rerile fa�� de b�ncile din România s-au schimbat în r�u.

În rândul persoanelor care au economii, încrederea în b�nci �i în stabilitatea sistemului financiar-bancar este mai mare decât în cazul celorlal�i. Pe de alt� parte, utilizarea creditelor nu influen�eaz� nici nivelul de încredere, nici percep�iile privind stabilitatea sistemului financiar-bancar �i nici modul în care a evoluat p�rerea fa�� de b�nci din 2009 în 2010: atât persoanele care au împrumuturi la b�nci, cât �i restul popula�iei analizate au percep�ii similare.

O mai mare parte din locuitorii din Ardeal, comparativ cu restul, �i-au schimbat în r�u p�rerea despre b�nci.

Q62a. În 2010, fa�� de 2009, a�i citit, v�zut sau auzit în pres�, televiziune sau radio mai multe sau mai pu�ine lucruri pozitive despre b�nci? – R�spuns unic, asistat Q62b. În 2010, fa�� de 2009, a�i citit, v�zut sau auzit în pres�, televiziune sau radio mai multe sau mai pu�ine lucruri negative despre b�nci? – R�spuns unic, asistat

9

47

37

32

40

6

14

15

Num�rul de informa�ii pozitive despre b�nci,

în 2010

Num�rul de informa�ii negative despre b�nci,

în 2010Mai multe decât în 2009 La fel ca în 2009 Mai pu�in decât în 2009 Nu �tiu


Q62b. În 2010, fa�� de 2009, a�i citit, v�zut sau auzit în pres�, televiziune sau radio mai multe sau mai pu�ine lucruri negative despre b�nci? – R�spuns unic, asistat Q60a. În 2010, fa�� de 2009, cum s-a schimbat p�rerea dumneavoastr� despre b�ncile din România? – R�spuns unic, asistat


78


În opinia popula�iei analizate, mass-media au transmis, în 2010 comparativ cu 2009, mai multe informa�ii negative referitoare la b�nci: 47% dintre responden�i au citit, v�zut sau auzit mai multe lucruri negative în acest an fa�� de anul trecut, iar doar 9% au perceput o cre�tere a num�rului de informa�ii pozitive.

Pentru aproximativ jum�tate dintre cei 47% care au perceput o intensificare a �tirilor negative, p�rerile despre b�nci s-au înr�ut��it, iar pentru un num�r similar de persoane au r�mas la fel.

Utilizatorii de produse bancare din Ardeal �i cei din ora�ele mici (sub 50.000 de locuitori) au remarcat, în mai mare m�sur� decât cei din restul ��rii, o cre�tere a num�rului de informa�ii negative transmise de mass-media despre b�nci.

Q62. V� rog gândi�i-v� la cât de stabile �i de încredere sunt trei monede: leul, euro �i dolarul american. Pe care o considera�i cea mai stabil� �i de încredere? – R�spuns unic, spontan


Majoritatea popula�iei analizate consider� c� euro este o moned� mai stabil� �i de încredere decât leul românesc �i dolarul american: 59% percep moneda european� ca fiind cea mai stabil� �i de încredere. În leg�tur� cu moneda na�ional�, percep�iile sunt polarizate: 25% din popula�ie o plaseaz� pe primul loc, dar 55% o plaseaz� pe ultimul.

Utilizatorii de produse bancare din vestul �i nord-vestul ��rii au cea mai sc�zut� încredere în leu. De asemenea, persoanele cu educa�ie ridicat� sunt mai înclinate s� plaseze moneda na�ional� dup� euro �i dolar, din punct de vedere al stabilit��ii. Totu�i, persoanele care au economii sunt mai încrez�toare în leu comparativ cu restul popula�iei analizate. 4. Garantarea depozitelor

Q63. În cazul în care una dintre b�ncile la care ave�i economii ar da faliment, ce crede�i c� s-ar întâmpla cu economiile dumneavoastr�? – R�spuns unic, asistat


25

59

16

20

33

47

55

8

37

Nivelul de încredereîn leu

Nivelul de încredereîn euro

Nivelul de încredereîn dolarul american

Prima cea mai stabil� A doua cea mai stabil� A treia cea mai stabil�

52

29

58

30

39

28

18

32

14

Total (N=1.228)

Am economii (N=248)

Nu am economii (N=980)

Le-a� pierde Le-a� putea recupera par�ial Le-a� putea recupera în totalitate

79


Q64. Din ceea ce �ti�i, ce institu�ie v-ar returna ace�ti bani? – R�spuns spontan

N=589 persoane care �tiu c� î�i pot recupera economiile în caz de faliment al b�ncii, % Q65. Dar dintre cele de pe aceast� list�, ce institu�ie v-ar returna, par�ial sau total, aceste economii? – R�spuns unic, asistat

N=589 persoane care �tiu c� î�i pot recupera economiile în caz de faliment al b�ncii, %

80


Mai mult de jum�tate din totalul popula�iei urbane care utilizeaz� produse bancare (52%) este de p�rere c� economiile depuse la o banc� ar fi în totalitate pierdute dac� institu�ia respectiv� ar da faliment. Totu�i, aceast� opinie este specific� persoanelor care nu au deloc economii. Dintre cei care le au, doar 29% cred c� le-ar pierde, 39% consider� c� le-ar recupera par�ial, iar 32% c� le-ar recupera în totalitate. Cu toate acestea, doar 6% dintre cei care cred c� î�i pot recupera economiile �tiu c� Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este cel care le înapoiaz� sumele economisite. Chiar �i la vederea unei liste cu posibile institu�ii de la care î�i pot recupera banii, doar 19% dintre responden�i au men�ionat FGDB. În schimb, mai mult de un sfert (28%) consider� c� banca falimentar� este cea care le-ar înapoia economiile pierdute, iar o propor�ie similar� (27%) nu �tie de unde �i-ar recupera banii. Persoanele care au economii sunt oarecum mai con�tiente de existen�a �i rolul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (10% au men�ionat spontan aceast� institu�ie, comparativ cu 5% din rândul popula�iei care nu are economii). Q65a. Din câte �ti�i dumneavoastr�, recuperarea par�ial� sau total� a banilor în caz de faliment al b�ncii se face indiferent de banc� sau doar pentru anumite b�nci? – R�spuns unic, asistat Q65b. Din câte �ti�i dumneavoastr�, care este criteriul/ motivul pentru care doar depozitele de la anumite b�nci se garanteaz�? - R�spuns spontan.

N=589 persoane care �tiu c� î�i pot recupera economiile în caz de faliment al b�ncii, % N=134 persoane care �tiu c� doar pentru anumite b�nci sunt garantate depozitele, % Dintre cei care cred c� economiile pierdute în urma falimentului unei b�nci pot fi recuperate, 23% consider� c� acest lucru se poate întâmpla doar în cazul anumitor b�nci, dar mul�i dintre ace�tia (43%) nu �tiu care sunt criteriile care fac diferen�a.

81


Q71a. Cunoa�te�i care este procedura pe care trebuie s� o urma�i pentru recuperarea banilor în cazul în care o banc� intr� în faliment? - R�spuns unic, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Doar 5% dintre persoanele care �tiu c� î�i pot recupera fondurile în caz de faliment al b�ncii consider� c� �tiu �i procedura care trebuie s� fie urmat� pentru recuperarea banilor, dar o mare parte a acestora cred c� este vorba de o procedur� juridic�, de a da în judecat� banca. Q66. În cât timp v� a�tepta�i s� v� fie returna�i ace�ti bani? – R�spuns unic, asistat

19

25

16

15

17

14

18

19

19

20

21

21

15

10

17

12

8

14

Total (N=519)

Am economii (N=163)


În mai putin de 2 luni Între 2 si 5 luni Între 6 si 10 luni Între 11 si 18 luni Peste 18 luni Nu stiu

N=519 persoane care �tiu c� î�i pot recupera economiile în caz de faliment al b�ncii, % Q68. Din câte �ti�i, care este termenul limit�, începând de la falimentul b�ncii, pân� la care pute�i s� cere�i restituirea banilor? – R�spuns spontan

17

21

16

6

8

5

36

38

36

22

18

24

18

15

19

Total (N=459)

Am economii (N=137)


În mai pu�in de o jum�tate de lun� Între o jum�tate �i 3 sferturi de lun�1 lun� Între 1 lun� �i jum�tate �i 6 luniPeste 6 luni

N=459 persoane care �tiu c� î�i pot recupera economiile în caz de faliment al b�ncii, % În ceea ce prive�te regulile garant�rii depozitelor, 19% dintre cei care �tiu c� î�i pot recupera fondurile se a�teapt� la o durat� de maxim 2 luni pentru întregul proces, dar 53% se a�teapt� la o

4

5

4

96

95

97

Total (N=1.228)

Am economii (N=248)


Da Nu

82


durat� de minim 6 luni. De asemenea, 59% se a�teapt� s� aib� la dispozi�ie maxim o lun� pentru depunerea cererii de solicitare a compensa�iei. Q67. Care este suma maxim� pe care v� a�tepta�i s� o primi�i înapoi? - R�spuns unic, asistat

17

19

17

13

17

12

1

1

1

1

0

1

21

18

23

25

28

23 25

16

22 Total (N=589)

Am economii (N=176)

Nu am economii(N=413)

Maxim 20.000 de euroMaxim 50.000 de euroMaxim 75.000 de euroMaxim 100.000 de euro

N=589 persoane care �tiu c� î�i pot recupera economiile în caz de faliment al b�ncii, % Despre suma care poate fi recuperat�, 22% dintre cei care cred c� î�i vor recupera economiile în caz de faliment al b�ncii nu �tiu deloc care sunt condi�iile, iar 25% �tiu c� exist� o sum� maxim�, dar nu �i care este aceasta. Doar 13% �tiu c� economiile lor sunt garantate pân� la suma de 50.000 de euro. Q69. Cum a�i aflat informa�ii despre condi�iile în care pute�i s� primi�i înapoi banii depu�i la o banc�, în cazul în care aceasta d� faliment? – R�spuns multiplu, asistat

N=589 persoane care �tiu c� î�i pot recupera economiile în caz de faliment al b�ncii, %

83


Q70. Care dintre aceste surse de informare vi se par cele mai de încredere? – R�spuns multiplu, asistat

N=589 persoane care �tiu c� î�i pot recupera economiile în caz de faliment al b�ncii, % Q69. Cum a�i aflat informa�ii despre condi�iile în care pute�i s� primi�i înapoi banii depu�i la o banc�, în cazul în care aceasta d� faliment? – R�spuns multiplu, asistat Q70. Care dintre aceste surse de informare vi se par cele mai de încredere? – R�spuns multiplu, asistat

Sursele din care au fost culese informa�iile despre garantarea fondurilor depuse la b�nci sunt în general chiar b�ncile – prin diferite canale pe care le au la dispozi�ie –, mass-media �i prietenii, rudele sau cuno�tin�ele. Persoanele cu economii, având astfel mai multe ocazii de a intra în contact cu b�ncile, au aflat informa�ii despre procedura de plat� a compensa�iilor de la angaja�ii b�ncilor sau din contractele încheiate pentru produsele de economisire. Tot b�ncile, în special prin

84


angaja�ii lor, sunt considerate a fi cele mai de încredere surse de informare, urmate de mass-media. Persoanele care nu au economii se bazeaz� pe mass-media în mai mare m�sur� decât cele care le au.

Doar 35% dintre persoanele care �tiu c� economiile la b�nci sunt garantate au aflat detalii despre acest subiect de la b�nci, dar 84% consider� c� b�ncile ar fi printre cele mai de încredere surse de informare.

Q71. În situa�ia în care o banc�, la care ave�i depozitate economiile, ar da faliment, iar o institu�ie v� restituie banii pierdu�i, în ce moned� prefera�i s� îi primi�i? – R�spuns unic, asistat


La nivelul popula�iei analizate, preferin�a, în cazul necesit��ii de a fi rambursa�i, este s� primeasc� banii în moneda în care îi aveau depu�i la banc�: 78% din total au aceast� preferin��, iar 22% ar prefera s� primeasc� echivalentul în lei al sumei depuse.

Q71c. Prin ce mijloace considera�i c� ar trebui s� fi�i informa�i despre procedura de recuperare a banilor în cazul în care o banc� la care ave�i economii intr� în faliment? – R�spuns multiplu, asistat


78

70

79

23

30

21

Total (N=1.228)

Am economii (N=248)


În moneda în care era depozitul În lei

85


Dac� s-ar afla în situa�ia de a avea economii la o banc� intrat� în faliment, cea mai mare parte a popula�iei analizate ar prefera s� fie informat� personal cu privire la procedura pe care ar trebui s� o urmeze pentru ob�inerea compensa�iei. Atât discu�ia telefonic� (agreat� de 58% din popula�ie), cât �i scrisoarea trimis� prin po�t� (agreat� de 56%) sunt variante acceptate. Persoanele cu educa�ie ridicat� prefer� ca informarea s� se fac� prin mai multe canale, fiind mai înclinate s� î�i doreasc� inform�ri prin e-mail �i prin anun�uri la agen�iile b�ncii prin care se pl�tesc compensa�iile. �i persoanele tinere (între 18 �i 34 de ani) sunt mai înclinate s� accepte e-mailul ca mijloc de informare, dar informarea telefonic� r�mâne la fel de important� pentru ei ca �i pentru celelalte categorii de vârst�. Preferin�a pentru informarea prin po�t� cre�te odat� cu vârsta, dar se afl� la un nivel ridicat chiar �i în cazul tinerilor. Telefonul �i e-mailul sunt preferate în Bucure�ti, în timp ce în ora�ele mici aceste mijloace de informare sunt mai pu�in agreate. În schimb, locuitorii ora�elor mici sunt în mai mare m�sur� în favoarea unei inform�ri prin anun�uri f�cute la sucursalele b�ncii aflate în faliment. 5. Creditarea Q72. Ave�i sau a�i avut vreodat� un credit? – R�spuns unic, asistat Q73. Pe care dintre urm�toarele tipuri de credite le ave�i? – R�spuns multiplu, asistat

N=1.228 persoane care locuiesc în mediul urban �i de�in cel pu�in un produs bancar, % Din totalul popula�iei urbane, utilizatoare de produse bancare, 45% dintre persoane au cel pu�in un credit, iar 25% au avut în trecut. Cel mai frecvent utilizat este creditul de nevoi personale, f�r� ipotec� (de�inut de 62% dintre cei care au un credit în prezent). Creditele luate direct din magazine, pentru bunuri de folosin�� îndelungat�, se afl� �i ele în portofoliul a 30% dintre utilizatorii de credit.

86


Persoanele cu vârst� medie, în special cele care au între 35 �i 44 de ani, au credite în mai mare m�sur� decât restul popula�iei (54% dintre cei cu vârsta de 35-44 de ani). Categoriile mai în vârst� (peste 45 �i, mai ales, peste 55 de ani) �i persoanele cu venituri sc�zute tind s� utilizeze creditele din magazin, pentru cump�r�turi în rate, în mai mare m�sur� decât restul popula�iei. Pe de alt� parte, creditele ipotecare �i imobiliare sunt specifice celor cu vârsta între 25 �i 34 de ani. Q74. Câte credite ave�i?

N=persoane care de�in credite, % Din totalul persoanelor care au credite, 21% au dou� sau mai multe. În special cei care au credite luate din magazin pentru cump�rarea de bunuri de folosin�� îndelungat� tind s� aib� împrumuturi pentru mai multe astfel de produse. Q73. În ce moned� a�i luat creditul? – R�spuns multiplu, spontan

N=persoane care de�in credite, % Creditele ipotecare sau imobiliare sunt de obicei contractate în euro. La polul opus se afl� creditele f�cute în magazin, pentru bunuri de folosin�� îndelungat�, care sunt contractate în moneda în care

75

98

91

90

83

14

2

9

8

3

7

2

14

4Orice fel de credit (N=548)

Credit imobiliar sau ipotecar (N=63)

Credit de nevoi personale cu ipotec� (N=43)

Credit de nevoi personale f�r� ipotec� (N=337)

Rate pentru bunuri de folosin�� îndelungat� (N=162)

1 credit 2 credite 3 sau mai multe credite Nu r�spund

87


sunt cump�rate, �i creditele de nevoi personale, iar peste trei sferturi din de�in�torii de astfel de credite le-au contractat în lei. Q76. Inten�iona�i ca în urm�toarele 12 luni s� lua�i vreunul dintre aceste tipuri de credite? – R�spuns multiplu, asistat

3

2

2

1

1

6

88

Credit de nevoi personale f�r�ipotec�

Rate pentru bunuri de folosin��îndelungat�

Alte credite de consum

Credit imobiliar sau ipotecar

Credit de nevoi personale cu ipotec�

Credit de la o banc� pentrulocuin�e în cadrul unui contract

Niciunul dintre acestea

N=529 persoane care de�in credite, % Dintre cei care au în prezent credite, 12% inten�ioneaz� s� contracteze înc� un astfel de produs în urm�toarele 12 luni.

88

III. Sec�iunea statistic�

89

Ta

bel 1

Situ

a�ia

dep

ozite

lor p

e to

tal s

iste

m b

anca

r

-m

ilioa

ne le

i-

Nr

cr

t. A

nul

Tota

l

nu

m�r

tit

ular

i de

pozi

te

Pers

oane

fiz

ice

Pers

oane

ju

ridic

e To

tal

depo

zite

le

i va

lut�

(în

ech

iv.le

i)

Tota

l de

pozi

te

pers

oane

fiz

ice

lei

valu

t�

(în e

chiv

.lei)

Tota

l de

pozi

te

pers

oane

ju

ridic

e le

i va

lut�

(în

echi

v.le

i)

0 1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

13

1 20

06

18.3

53.1

80

17.4

44.0

63

909.

117

121.

856,

6 63

.663

,7

58.1

92,9

46

.360

,0

25.0

12,0

21

.347

,9

75.4

96,6

38

.651

,6

36.8

45,0

2 20

07

17.9

03.2

29

16.9

81.5

42

921.

687

219.

869,

3 11

4.26

4,6

105.

604,

7 69

.298

,1

42.0

14,0

27

.284

,1

150.

571,

2 72

.250

,6

78.3

20,5

3 20

08

18.9

04.9

50

17.9

21.7

43

983

.207

26

6.65

4,0

138.

109,

9 12

8.54

4,0

84.9

78,5

52

.023

,6

32.9

55,0

18

1.67

5,4

86.0

86,3

95

.589

,1

4 20

09

17.8

41.8

85

16.8

76.8

45

965.

040

287.

190,

8 15

1.83

0,3

135.

360,

5 10

0.13

3,0

58.9

16,2

41

.216

,8

187.

057,

8 92

.914

,1

94.1

43,6

5 20

10–t

rim.

I 17

.563

.708

16

.623

.066

94

0.64

2 27

5.81

3,0

145.

588,

1 13

0.22

4,9

102.

505,

7 61

.783

,7

40.7

22,0

17

3.30

7,3

83.8

04,4

89

.502

,9

6 20

10–t

rim.

II 17

.363

.623

16

.413

.610

95

0.01

3 28

4.64

6,5

146.

068,

1 13

8.57

8,4

105.

269,

3 61

.596

,0

43.6

83,3

17

9.37

7,2

84.4

82,1

94

.895

,1

7 20

10–t

rim. I

II 16

.645

.626

15

.706

.677

93

8.94

9 27

9.38

8,1

146.

501,

5 13

2.88

6,6

102.

943,

6 60

.614

,9

42.3

28,7

17

6.44

4,5

85.8

86,6

90

.557

,9

Not

�:

D

epoz

itele

în v

alut

� su

nt e

xprim

ate

în e

chiv

alen

t lei

, la

curs

ul d

e sc

him

b co

mun

icat

de

BNR

pen

tru u

ltim

a zi

a tr

imes

trulu

i de

rapo

rtare

.

90

Tabe

l 2

Situ

a�ia

dep

ozite

lor a

par�

inân

d pe

rsoa

nelo

r fiz

ice

la in

stitu

�iile

de

cred

it pa

rtic

ipan

te la

Fon

d

-m

ilioa

ne le

i-

Nr

cr

t. A

nul

Num

�r

depo

nen�

i N

um�r

de

pone

n�i

gara

nta�

i

Num

�r

depo

nen�

i cu

depo

zite

� c

u pl

afon

ul d

e ga

rant

are

Dep

ozite

D

epoz

ite g

aran

tate

Tota

l le

i va

lut�

(în

ech

iv. l

ei)

Tota

l le

i va

lut�

(în

ech

iv. l

ei)

în c

adru

l pl

afon

ului

de

ga

rant

are

pest

e pl

afon

ul d

e ga

rant

are

0 1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

1 19

97

3.28

8.14

7 3.

288.

147

3.11

2.10

9 1.

962,

01.

433,

152

8,9

1.96

2,0

1.43

3,1

528,

91.

030,

2 98

5,1

2 19

98

3.75

0.38

2 3.

750.

382

3.56

3.89

0 3.

411,

92.

274,

71.

137,

23.

411,

92.

274,

71.

137,

22.

254,

0 1.

157,

8 3

1999

4.

604.

200

4.60

4.20

0 4.

421.

148

4.85

8,8

2.63

5,6

2.22

3,2

4.85

8,8

2.63

5,6

2.22

3,2

2.12

3,9

2.73

4,9

4 20

00

4.61

5.24

3 4.

615.

243

4.44

5.02

8 6.

180,

62.

744,

23.

436,

56.

180,

62.

744,

23.

436,

52.

498,

8 3.

681,

8 5

2001

5.

341.

756

5.34

1.75

6 5.

115.

395

10.2

49,5

4.11

8,1

6.13

1,4

10.2

49,5

4.11

8,1

6.13

1,4

3.85

9,8

6.38

9,7

6 20

02

6.84

2.76

8 6.

842.

768

6.61

3.56

6 14

.584

,07.

494,

17.

089,

814

.584

,07.

494,

17.

089,

86.

452,

5 8.

131,

4 7

2003

7.

931.

944

7.93

1.94

4 7.

666.

018

18.2

05,2

8.59

3,6

9.61

1,6

18.2

05,2

8.59

3,6

9.61

1,6

6.52

7,0

11.6

78,2

8

2004

-

9.

441.

130

9.31

3.47

9 -

- -

23.5

16,4

12.1

80,0

11.3

36,4

11.8

99,1

11

.617

,3

9 20

05

-

11.1

77.3

1110

.963

.980

- -

-30

.555

,017

.056

,113

.498

,917

.737

,7

12.8

17,4

10

20

06

17.4

44.0

63

15.0

27.4

7614

.944

.510

46.3

60,0

25.0

12,0

21.3

47,9

45.8

65,5

24.7

85,9

21.0

79,6

27.2

10,7

18

.654

,8

11

2007

16

.591

.370

16

.585

.769

16.4

66.1

4665

.596

,539

.867

,525

.729

,165

.395

,539

.770

,025

.625

,535

.364

,3

30.0

31,2

12

20

08

17.3

16.1

72

17.3

13.6

6217

.275

.754

80.1

18,9

49.2

08,2

30.9

10,8

79.8

82,9

49.1

14,0

30.7

68,9

57.5

42,5

22

.340

,4

13

2009

16

.161

.966

16

.158

.190

16.1

12.3

4793

.896

,055

.668

,038

.228

,093

.682

,955

.589

,338

.093

,667

.949

,1

25.7

33,9

14

20

10-tr

im.

I 15

.884

.831

15

.879

.796

15.8

29.8

9295

.769

,358

.091

,237

.678

,095

.428

,558

.004

,637

.423

,969

.271

,5

26.1

57,0

15

20

10-tr

im. I

I 15

.698

.331

15

.694

.592

15.6

47.7

4098

.284

,057

.887

,940

.396

,198

.062

,257

.795

,940

.266

,371

.239

,2

26.8

23,1

16

20

10-tr

im. I

II 14

.974

.550

14

.971

.323

14.9

23.1

9895

.991

,757

.032

,138

.959

,695

.788

,856

.960

,638

.828

,269

.967

,1

25.8

21,7

N

ot�:

D

epoz

itele

în v

alut

� su

nt e

xprim

ate

în e

chiv

alen

t lei

, la

curs

ul d

e sc

him

b co

mun

icat

de

BNR

pen

tru u

ltim

a zi

a tr

imes

trulu

i de

rapo

rtare

.

91

T

abel

3

Si

tua�

ia d

epoz

itelo

r apa

r�in

ând

pers

oane

lor j

urid

ice

la in

stitu

�iile

de

cred

it pa

rtic

ipan

te la

Fon

d

- mili

oane

lei-

Not

�:

1. P

entru

ani

i 200

4 �i

200

5 nu

exi

sta

oblig

ativ

itate

a ra

port�

rii in

dica

toril

or p

rivin

d nu

m�r

ul to

tal a

l dep

onen

�ilor

�i v

aloa

rea

tota

l� a

dep

ozite

lor a

par�i

nând

ace

stor

a.

2. D

epoz

itele

în v

alut

� su

nt e

xprim

ate

în e

chiv

alen

t lei

, la

curs

ul d

e sc

him

b co

mun

icat

de

BN

R p

entru

ulti

ma

zi a

trim

estru

lui d

e ra

porta

re.

3. P

erso

anel

e ju

ridic

e au

intra

t în

sfer

a de

gar

anta

re a

Fon

dulu

i înc

epân

d cu

dat

a de

1 iu

lie 2

004.

Nr.

cr

t. A

nul

Num

�r

depo

nen�

i

Num

�r

depo

nen�

i ga

rant

a�i

Num

�r

depo

nen�

i cu

depo

zite

�

cu p

lafo

nul

de g

aran

tare

Dep

ozite

D

epoz

ite g

aran

tate

Tota

l le

i va

lut�

(în

ech

iv.le

i) To

tal

lei

valu

t�

(în e

chiv

.lei)

în c

adru

l pl

afon

ului

de

ga

rant

are

pest

e pl

afon

ul

de

gara

ntar

e

0 1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

12

1 20

04

-

604.

777

572.

379

-

-

-

8.00

5,5

5.98

6,7

2.01

8,8

1.19

7,2

6.80

8,3

2 20

05

-

853.

526

801.

652

-

-

-

13.7

85,6

10.4

25,0

3.36

0,6

2.91

4,3

10.8

71,3

3

2006

90

9.11

7 82

0.07

1 77

6.14

675

.496

,638

.651

,636

.845

,0

24.3

50,9

14.3

60,1

9.99

0,8

4.80

4,1

19.5

46,8

4

2007

89

9.62

7 80

5.02

9 75

6.85

014

4.48

2,1

68.1

65,1

76.3

17,0

31

.439

,623

.429

,08.

010,

75.

005,

026

.434

,6

5 20

08

955.

556

887.

810

839.

842

173.

772,

180

.798

,792

.973

,4

33.1

66,2

23.8

93,0

9.27

3,3

4.44

2,0

28.7

24,3

6

2009

92

9.71

7 89

1.12

2 86

9.98

017

6.11

1,5

86.0

18,3

90.0

93,2

32

.182

,822

.184

,89.

997,

97.

276,

524

.906

,3

7 20

10-tr

im. I

90

3.16

4 86

1.44

4 84

1.91

916

2.57

4,9

77.5

81,2

84.9

93,6

30

.161

,320

.152

,910

.008

,46.

452,

223

.709

,1

8 20

10-tr

im. I

I 91

6.88

5 87

3.15

8 85

4.30

516

8.74

8,0

77.7

82,6

90.9

65,4

31

.012

,821

.507

,39.

505,

46.

939,

324

.073

,5

9 20

10-tr

im. I

II 90

4.70

0 86

0.19

7 83

9.63

816

4.68

5,8

79.2

73,1

85.4

12,7

32

.024

,522

.711

,89.

312,

77.

201,

724

.822

,8

92

Val

oare

a to

tal�

a d

epoz

itelo

r* d

in s

iste

mul

ban

car*

*

Tab

el 4

*) s

e au

în v

eder

e at

ât in

stitu

�iile

de

cred

it pe

rsoa

ne ju

ridic

e ro

mân

e, c

are

au o

blig

a�ia

lega

l� d

e a

parti

cipa

la F

ond,

cât

�i s

ucur

sale

le in

stitu

�iilo

r de

cre

dit s

tr�in

e cu

sed

iul î

n al

te

stat

e m

embr

e. A

cest

ea d

in u

rm�

nu m

ai s

unt m

embr

e al

e Fo

ndul

ui în

cepâ

nd c

u da

ta d

e 1

ianu

arie

200

7, d

ata

ader

�rii

Rom

ânie

i la

Uni

unea

Eur

opea

n�, f

iind

incl

use

în s

chem

ele

de g

aran

tare

a d

epoz

itelo

r din

��ril

e de

orig

ine.

La

data

de

30 s

epte

mbr

ie 2

010,

în R

omân

ia î�

i des

f��u

rau

activ

itate

a 33

de

inst

itu�ii

de

cred

it pe

rsoa

ne ju

ridic

e ro

mân

e (A

nexa

nr.

1) �

i 9 s

ucur

sale

ale

inst

itu�ii

lor d

e cr

edit

din

alte

sta

te m

embr

e (A

nexa

nr.

2).

**) r

apor

t�ril

e in

stitu

�iilo

r de

cre

dit c

�tre

Fon

d se

ref

er�,

pot

rivit

legi

i, la

toat

e de

pozi

tele

din

evi

den�

ele

aces

tora

apa

r�inâ

nd p

erso

anel

or fi

zice

�i p

erso

anel

or ju

ridic

e, în

cat

egor

ia

celo

r di

n ur

m�

intrâ

nd �

i ins

titu�

iile d

e cr

edit,

inst

itu�ii

le f

inan

ciar

e, s

ocie

t��il

e de

asi

gur�

ri, o

rgan

ism

ele

de p

lasa

men

t co

lect

iv,

fond

urile

de

pens

ii, a

utor

it��il

e pu

blic

e ce

ntra

le �

i lo

cale

, etc

.

Nr.

cr

t. V

aloa

rea

tota

l� a

dep

ozite

lor

din

sist

emul

ban

car

2 0

0 9

2

0 1

0

Indi

ce d

e m

odifi

care

(%)

trim

. III

2010

în ra

port

cu:

R

ata

med

ie

nom

inal

� a

varia

�iei

depo

zite

lor

(%)

trim

. I

trim

. II

trim

. III

trim

. IV

tr

im. I

tr

im. I

I tr

im. I

II tr

im. I

I 201

0 tr

im. I

II 20

09

1.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite –

ech

iv.

mld

. lei

,

din

car

e:

284,

2 28

4,3

280,

0 28

7,2

275,

8 28

4,7

279,

4 98

,1

99,8

-0

,283

o

p

erso

ane

fizic

e 92

,8

96,1

96

,9

100,

1 10

2,5

105,

3 10

2,9

97,7

10

6,2

1,73

7

% în

tota

l 32

,7

33,8

34

,6

34,9

37

,2

37,0

36

,8

-0,2

pp

2,

2 pp

o

p

erso

ane

jurid

ice

191,

4 18

8,2

183,

1 18

7,1

173,

3 17

9,4

176,

4 98

,3

96,3

-1

,351

%

în to

tal

67,3

66

,2

65,4

65

,1

62,8

63

,0

63,2

0

,2 p

p

-2

,2 p

p

2.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite –

ech

iv. m

ld. l

ei,

d

in c

are:

28

4,2

284,

3 28

0,0

287,

2 27

5,8

284,

7 27

9,4

98,1

99

,8

-0,2

83

o

d

enom

inat

e în

lei

149,

4 14

7,1

144,

4 15

1,8

145,

6 14

6,1

146,

5 10

0,3

101,

5 -0

,326

%

în to

tal

52,6

51

,7

51,6

52

,9

52,8

51

,3

52,4

1,1

pp

0,

8 pp

o

d

enom

inat

e în

val

ut�

(în e

chiv

. lei

) 13

4,8

137,

2 13

5,6

135,

4 13

0,2

138,

6 13

2,9

95,9

98

,0

-0,2

36

% în

tota

l 47

,4

48,3

48

,4

47,1

47

,2

48,7

47

,6

-1,1

pp

-0,8

pp

3.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite p

erso

ane

fizic

e –

ec

hiv.

mld

. lei

, di

n ca

re:

92,8

96

,1

96,9

10

0,1

102,

5 10

5,3

102,

9 97

,7

106,

2 1,

737

o

d

enom

inat

e în

lei

57,0

59

,4

57,7

58

,9

61,8

61

,6

60,6

98

,4

105,

0 1,

026

% în

tota

l 61

,4

61,8

59

,5

58,8

60

,3

58,5

58

,9

0,4

pp

-0

,6 p

p

o

de

nom

inat

e în

val

ut�

(în e

chiv

. lei

) 35

,8

36,7

39

,2

41,2

40

,7

43,7

42

,3

96,8

10

7,9

2,82

0 %

în to

tal

38,6

38

,2

40,5

41

,2

39,7

41

,5

41,1

-0

,4 p

p

0,6

pp

4.

Valo

are

tota

l�

depo

zite

pe

rsoa

ne

jurid

ice

- ec

hiv.

mld

. lei

, di

n ca

re:

191,

4 18

8,2

183,

1 18

7,1

173,

3 17

9,4

176,

4 98

,3

96,3

-1

,351

o

d

enom

inat

e în

lei

92,3

87

,8

86,7

92

,9

83,8

84

,5

85,9

10

1,7

99,1

-1

,191

%

în to

tal

48,2

46

,7

47,4

49

,7

48,4

47

,1

48,7

1,6

pp

1,3

pp

o

den

omin

ate

în v

alut

� (în

ech

iv. l

ei)

99,1

10

0,4

96,4

94

,2

89,5

94

,9

90,5

95

,4

93,9

-1

,502

%

în to

tal

51,8

53

,3

52,6

50

,3

51,6

52

,9

51,3

-1

,6 p

p

-1

,3 p

p

93

Ta

bel 5

Evol

u�ia

trim

estr

ial�

a v

alor

ii de

pozi

telo

r

- m

iliar

de le

i -

Perio

ada

Valo

area

tota

l�

a de

pozi

telo

r di

n si

stem

ul

banc

ar

din

care

: Va

loar

ea to

tal�

a d

epoz

itelo

r la

inst

itu�ii

le d

e cr

edit

pa

rtic

ipan

te la

Fon

d pe

mon

ede

pe c

ateg

orii

de d

epon

en�i

lei

valu

t�

pers

oane

fiz

ice

pers

oane

ju

ridic

e su

ma

(%)

în

val

oare

a to

tal�

a de

pozi

telo

r di

n si

stem

ul b

anca

r Tr

im.

I 2

009

284,

214

9,4

134,

892

,8

191,

426

8,6

94,5

Tr

im.

II 2

009

284,

314

7,1

137,

296

,1

188,

226

9,0

94,6

Tr

im.

III 2

009

280,

014

4,4

135,

696

,9

183,

126

2,8

93,9

Trim

. IV

200

9 28

7,2

151,

813

5,4

100,

1 18

7,1

270,

094

,0

Trim

. I

201

0 27

5,8

145,

613

0,2

102,

5 17

3,3

258,

393

,7

Trim

. II

201

0 28

4,7

146,

113

8,6

105,

3 17

9,4

267,

093

,8

Trim

. III

201

0 27

9,4

146,

513

2,9

102,

9 17

6,4

260,

793

,3

94

T

abel

6

Valo

area

tota

l� a

dep

ozite

lor l

a in

stitu

�iile

de

cred

it pa

rtic

ipan

te la

Fon

d

Nr.

crt.

Valo

area

tota

l� a

dep

ozite

lor

2 0

0 9

2 0

1 0

In

dice

de

mod

ifica

re (%

)

trim

. III

2010

în

rapo

rt c

u:

trim

. I

trim

. II

trim

. III

trim

. IV

trim

. I

trim

. II

trim

. III

trim

. II

2010

tr

im. I

II

2009

1.

Val

oare

tota

l� –

ech

iv.

mld

. lei

, din

car

e:

268,

626

9,0

262,

827

0,0

258,

426

7,0

260,

797

,699

,2

o

p

erso

ane

fizic

e 87

,690

,591

,393

,995

,898

,396

,097

,710

5,1

% în

tota

l 32

,633

,634

,734

,837

,136

,836

,80,

0 pp

2,1

pp

o

p

erso

ane

jurid

ice

181,

017

8,5

171,

517

6,1

162,

616

8,7

164,

797

,696

,0

% în

tota

l 67

,466

,465

,365

,262

,963

,263

,20,

0 pp

-2,1

pp

2.

Val

oare

tota

l� –

echi

v. m

ld. l

ei, d

in c

are:

26

8,6

269,

026

2,8

270,

025

8,4

267,

026

0,7

97,6

99,2

o

den

omin

ate

în le

i 14

0,0

137,

913

3,6

141,

713

5,7

135,

713

6,3

100,

410

2,0

% în

tota

l 52

,151

,350

,852

,552

,550

,852

,31,

5 pp

1,5

pp

o

d

enom

inat

e în

val

ut�

(în e

chiv

. lei

) 12

8,6

131,

112

9,2

128,

312

2,7

131,

412

4,4

94,7

96,3

%

în to

tal

47,9

48,7

49,2

47,5

47,5

49,2

47,7

-1,5

pp

-1,5

pp

3.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite p

erso

ane

fizic

e -

echi

v. m

ld.le

i, d

in c

are:

87

,690

,591

,393

,995

,898

,396

,097

,710

5,1

o

d

enom

inat

e în

lei

54,1

56,1

54,6

55,7

58,1

57,9

57,0

98,4

104,

4 %

în to

tal

61,8

62,0

59,8

59,3

60,6

58,9

59,4

0,5

pp-0

,4 p

p

o

d

enom

inat

e în

val

ut�

(în e

chiv

. lei

) 33

,534

,436

,738

,237

,740

,439

,096

,510

6,3

% în

tota

l 38

,238

,040

,240

,739

,441

,140

,6-0

,5 p

p0,

4 pp

4.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite p

erso

ane

jurid

ice

- ec

hiv.

mld

.lei,

din

care

: 18

1,0

178,

517

1,5

176,

116

2,6

168,

716

4,7

97,6

96,0

o

d

enom

inat

e în

lei

85,9

81,8

79,0

86,0

77,6

77,7

79,3

102,

110

0,4

% în

tota

l 47

,545

,846

,148

,847

,746

,148

,12,

0 pp

2,0

pp

o

d

enom

inat

e în

val

ut�

(în e

chiv

. lei

) 95

,196

,792

,590

,185

,091

,085

,493

,892

,3

% în

tota

l 52

,554

,253

,951

,252

,353

,951

,9-2

,0 p

p-2

,0 p

p

95

Tabe

l 7

Valo

area

dep

ozite

lor g

aran

tate

la in

stitu

�iile

de

cred

it pa

rtic

ipan

te la

Fon

d

Nr.

crt.

Valo

area

tota

l� a

dep

ozite

lor

2 0

0 9

2

0 1

0

Indi

ce d

e m

odifi

care

(%)

trim

. III

2010

în ra

port

cu:

Rat

a m

edie

no

min

al�

a va

ria�ie

i de

pozi

telo

r (%

) tr

im. I

tr

im. I

I tr

im. I

IItr

im. I

V tr

im. I

tr

im. I

I tr

im. I

II tr

im. I

I 201

0 tr

im. I

II 20

09

1.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite –

ech

iv.

mld

. le

i, di

n ca

re:

119,

912

3,6

126,

112

5,9

125,

6 12

9,1

127,

899

,010

1,3

1,06

9

o

p

erso

ane

fizic

e 87

,390

,291

,193

,795

,4

98,1

95,8

97,7

105,

21,

561

% în

tota

l 72

,873

,072

,274

,476

,0

76,0

74,9

-1

,1 p

p

2,

7 pp

o

per

soan

e ju

ridic

e 32

,633

,435

,032

,230

,2

31,0

32,0

103,

291

,4-0

,309

%

în to

tal

27,2

27,0

27,8

25,6

24,0

24

,025

,1

1,1

pp

-2,7

pp

2.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite –

ech

iv. m

ld.

lei,

din

care

: 11

9,9

123,

612

6,1

125,

912

5,6

129,

112

7,8

99,0

101,

31,

069

o

d

enom

inat

e în

lei

76,0

78,3

76,4

77,8

78,2

79

,379

,710

0,5

104,

30,

795

% în

tota

l 63

,463

,360

,661

,862

,3

61,4

62,3

0,9

pp

1,7

pp

o

d

enom

inat

e în

val

ut�

(în

echi

v. le

i) 43

,945

,349

,748

,147

,4

49,8

48,1

96,

696

,81,

534

% în

tota

l 36

,636

,739

,438

,237

,7

38,6

37,7

-0,9

pp

-1,

7 pp

3.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite p

erso

ane

fizic

e-ec

hiv.

mld

.lei,

din

care

: 87

,390

,291

,193

,795

,4

98,1

95,8

97,7

105,

21,

561

o

d

enom

inat

e în

lei

54,0

56,0

54,5

55,6

58,0

57

,857

,098

,610

4,6

0,90

5 %

în to

tal

61,9

62,1

59,8

59,3

60,8

58

,959

,5

0,

6 pp

-0,3

pp

o

deno

min

ate

în v

alut

�

(în

ech

iv. l

ei)

33,3

34,2

36,6

38,1

37,4

40

,338

,896

,310

6,0

2,58

0

% în

tota

l 38

,137

,940

,240

,739

,2

41,1

40,5

-

0,6

pp

0,3

pp

4.

Val

oare

tota

l� d

epoz

ite p

erso

ane

jurid

ice-

echi

v. m

ld.le

i, di

n ca

re:

32,6

33,4

35,0

32,2

30,2

31

,032

,010

3,2

91,4

-0,3

09

o

de

nom

inat

e în

lei

22

,022

,421

,922

,220

,2

21,5

22,7

105,

6 1

03,7

0,52

3 %

în to

tal

67,5

67,1

62,6

68,9

66,9

69

,470

,9

1

,5 p

p

8

,3 p

p

o

de

nom

inat

e în

val

ut�

(în e

chiv

. lei

) 10

,611

,013

,110

,010

,0

9,5

9,3

9

7,9

71,0

-2,1

57

% în

tota

l 32

,532

,937

,431

,133

,1

30,6

29,1

-1,

5 pp

-8,

3 pp

96

Tabe

l 8

Situ

a�ia

num

�rul

ui d

e de

pone

n�i*)

Nr.

crt.

In

dica

tor

2 0

0 9

2 0

1 0

In

dice

de

mod

ifica

re (%

) tr

im. I

II 20

10 în

ra

port

cu:

Rat

a m

edie

no

min

al�

a va

ria�ie

i de

pozi

telo

r (%

)

trim

. I

trim

. II

trim

. III

trim

. IV

tr

im. I

tr

im. I

I tr

im. I

II tr

im. I

I 20

10

trim

. III

2009

1.

Num

�rul

dep

onen

�ilor

din

si

stem

ul b

anca

r – n

r. pe

rsoa

ne

17.9

63.9

7618

.238

.834

18.1

14.3

3917

.841

.885

17

.563

.708

17.3

63.6

2316

.645

.626

95,9

91,9

-1

,262

o

pers

oane

fizi

ce

16.9

83.1

9517

.258

.535

17.1

38.1

6916

.876

.845

16

.623

.066

16.4

13.6

1015

.706

.677

95,7

91,6

-1

,294

%

în to

tal

94,5

94,6

94,6

94,6

94

,694

,594

,4-0

,1 p

p-0

,2 p

p

o

pers

oane

jurid

ice

980.

781

980.

299

976.

170

965.

040

940.

642

950.

013

938.

949

98,8

96,2

-0

,724

%

în to

tal

5,5

5,4

5,4

5,4

5,4

5,5

5,6

0,1

pp0,

2 pp

2.

Num

�rul

dep

onen

�ilor

la

inst

itu�ii

le d

e cr

edit

parti

cipa

nte

la F

ond

– nr

. pe

rsoa

ne

17.3

00.0

1217

.553

.106

17.4

14.2

4517

.091

.683

16

.787

.995

16.6

15.2

1615

.879

.250

95,6

91,2

-1

,418

o

pers

oane

fizi

ce

16.3

50.0

8116

.606

.086

16.4

70.9

8916

.161

.966

15

.884

.831

15.6

98.3

3114

.974

.550

95,4

90,9

-1

,454

%

în to

tal

94,5

94,6

94,6

94,6

94

,694

,594

,3-0

,2 p

p-0

,3 p

p

o

pers

oane

jurid

ice

949.

931

947.

020

943.

256

929.

717

903.

164

916.

885

904.

700

98,7

95,9

-0

,810

%

în to

tal

5,5

5,4

5,4

5,4

5,4

5,5

5,7

0,2

pp0,

3 pp

3.

Num

�rul

dep

onen

�ilor

ga

rant

a�i -

nr.

pers

oane

17

.222

.643

17.4

44.2

3817

.323

.565

17.0

49.3

12

16.7

41.2

4016

.567

.750

15.8

31.5

2095

,691

,4

-1,3

94

o

pers

oane

fizi

ce

16.3

39.9

9016

.567

.156

16.4

66.8

4016

.158

.190

15

.879

.796

15.6

94.5

9214

.971

.323

95,4

90,9

-1

,447

%

în to

tal

94,9

95,0

95,1

94,8

94

,994

,794

,6-0

,1 p

p-0

,5 p

p

o

pers

oane

jurid

ice

882.

653

877.

082

856.

725

891.

122

861.

444

873.

158

860.

197

98,5

100,

4 -0

,429

%

în to

tal

5,1

5,0

4,9

5,2

5,1

5,3

5,4

0,1

pp0,

5 pp

*) N

um�r

ul to

tal a

l dep

onen

�ilor

din

sis

tem

ul b

anca

r se

dete

rmin

� pr

in în

sum

area

dat

elor

con

solid

ate

rapo

rtate

de

fieca

re in

stitu

�ie d

e cr

edit

astfe

l înc

ât o

per

soan

� ca

re a

re

d

epoz

ite la

mai

mul

te in

stitu

�ii d

e cr

edit

este

luat

� în

evi

den�

� de

mai

mul

te o

ri.

97

Ta

bel 9

Valo

area

med

ie a

dep

ozite

lor

Nr.

crt.

In

dica

tor

2 0

0 9

2 0

1 0

Indi

ce d

e m

odifi

care

(%)

trim

. III

2010

în ra

port

cu:

trim

. I

trim

. II

trim

. III

trim

. IV

trim

. I

tr

im. I

I

trim

. III

tr

im. I

I 201

0 tr

im. I

II 20

09

S

iste

m b

anca

r

1.

Val

oare

a m

edie

a d

epoz

itelo

r per

soan

elor

fiz

ice

- mii

lei/p

ers.

5,

55,

65,

75,

96,

26,

46,

610

3,1

115,

8

2.

Val

oare

a m

edie

a d

epoz

itelo

r per

soan

elor

ju

ridic

e - m

ii le

i/per

s.

195,

119

2,0

187,

519

3,8

184,

218

8,8

187,

999

,510

0,2

In

stitu

�ii d

e cr

edit

part

icip

ante

la F

ond

1.

Val

oare

a m

edie

a d

epoz

itelo

r per

soan

elor

fiz

ice

- mii

lei/p

ers.

5,

45,

55,

55,

86,

06,

36,

410

1,6

116,

4

2.

Val

oare

a m

edie

a d

epoz

itelo

r per

soan

elor

ju

ridic

e - m

ii le

i/per

s.

190,

518

8,5

181,

918

9,4

180,

018

4,0

182,

098

,910

0,1

3.

Val

oare

a m

edie

a d

epoz

itelo

r gar

anta

te a

le

pers

oane

lor f

izic

e - m

ii le

i/per

s.

5,3

5,4

5,5

5,8

6,0

6,2

6,4

103,

211

6,4

4.

Val

oare

a m

edie

a d

epoz

itelo

r gar

anta

te a

le

pers

oane

lor j

urid

ice

- mii

lei/p

ers.

36

,938

,140

,836

,135

,135

,537

,210

4,8

91,2

98

Ta

bel 1

0

Evol

u�ia

cre

ditu

lui i

nter

n ne

guve

rnam

enta

l în

lei

- m

ilioa

ne le

i -

Anu

l To

tal

Pe te

rmen

scu

rt

Pe te

rmen

med

iu

Pe te

rmen

lung

Tota

l So

ciet

��i

nefin

anci

are

Gos

pod�

riile

po

pula

�iei

Tota

l So

ciet

��i

nefin

anci

are

Gos

pod�

riile

po

pula

�iei

Tota

l So

ciet

��i

nefin

anci

are

Gos

pod�

riile

po

pula

�iei

2005

27

.091

,6

11.3

79,0

9.

849,

31.

361,

510

.483

,92.

952,

17.

273,

85.

228,

71.

516,

4 3

.312

,9

2006

48

.637

,3

17.4

63,2

14

.920

,12.

264,

214

.015

,35.

430,

48.

233,

417

.158

,83.

500,

912

.587

,3

2007

67

.713

,0

20.8

04,4

16

.723

,63.

327,

019

.109

,59.

378,

49.

049,

627

.799

,16.

474,

821

.196

,2

2008

83

.643

,2

25.4

73,7

20

.529

,04.

254,

421

.805

,811

.261

,69.

765,

136

.363

,79.

079,

526

.921

,4

2009

79

.711

,7

26.0

74,7

20

.817

,54.

552,

819

.558

,39.

994,

29.

051,

834

.078

,78.

404,

525

.205

,9

Trim

. I 2

010

78.9

36,2

26

.445

,4

21.4

87,9

4.51

4,1

19.2

57,8

9.77

1,1

8.83

6,2

33.2

33,1

8.27

5,4

24.5

54,5

Tr

im. I

I 201

0 78

.463

,1

26.6

72,7

21

.580

,64.

546,

619

.297

,19.

644,

69.

036,

632

.493

,48.

131,

024

.012

,5

Trim

. III

2010

77

.918

,0

26.3

65,8

21

.049

,74.

627,

519

.317

,69.

846,

38.

924,

232

.234

,68.

204,

423

.707

,9

Sur

sa: B

NR

, Bul

etin

luna

r nr.

9/20

10

99

1

Tabe

l 11

Evol

u�ia

cre

ditu

lui i

nter

n ne

guve

rnam

enta

l în

valu

t�

-

mili

oane

lei -

Anu

l To

tal

Pe te

rmen

scu

rt

Pe te

rmen

med

iu

Pe te

rmen

lung

Tota

l So

ciet

��i

nefin

anci

are

G

ospo

d�rii

le

popu

la�ie

i

Tota

l So

ciet

��i

nefin

anci

are

Gos

pod�

riile

po

pula

�iei

Tota

l So

ciet

��i

nefin

anci

are

Gos

pod�

riile

po

pula

�iei

2005

32

714

,7

10 1

95,9

9 2

36,7

471,

211

683

,6 7

337

,52

803,

810

835

,2 3

867

,3 6

147

,6

2006

43

741

,2

11 7

02,4

10 5

56,2

741,

111

563

,1 8

409

,82

449,

220

475

,7 6

876

,312

996

,0

2007

80

467

,8

14 7

07,7

13 7

47,3

583,

116

214

,212

388

,12

624,

949

545

,814

243

,234

727

,0

2008

11

4 41

2,5

20 1

69,2

19 0

92,6

685,

520

560

,816

052

,43

177,

973

682

,518

514

,354

400

,3

2009

12

0 17

5,4

19 7

91,6

18 6

25,9

819,

920

436

,016

620

,83

054,

079

947

,821

731

,357

533

,7

Trim

. I 2

010

120

467,

9 20

486

,719

302

,280

9,8

20 0

27,1

16 3

31,0

2 90

4,4

79 9

54,1

22 5

30,0

56 7

81,3

Tr

im. I

I 201

0 13

2 34

5,7

21 8

92,2

20 7

89,5

811,

122

177

,118

169

,03

197,

288

276

,424

935

,562

692

,3

Trim

. III

2010

13

0 01

2,5

20 5

99,4

19 5

41,9

888,

723

064

,919

511

,83

019,

786

348

,224

345

,861

468

,2

Sur

sa :

BN

R, B

ulet

in lu

nar n

r. 9/

2010

100

Tabe

l 12

Evol

u�ia

rate

lor m

edii

ale

dobâ

nzii

prac

ticat

e de

inst

itu�ii

le d

e cr

edit

la d

epoz

ite

- %-

Anu

l

Dep

ozite

la te

rmen

în le

i D

epoz

ite la

term

en în

eur

o

Dep

ozite

exi

sten

te în

sol

d D

epoz

ite n

oi

Dep

ozite

exi

sten

te în

sol

d D

epoz

ite n

oi

Dep

ozite

la te

rmen

al

e go

spod

�riil

or

popu

la�ie

i

Dep

ozite

la

term

en a

le

soci

et��

ilor

nefin

anci

are

Dep

ozite

la

term

en a

le

gosp

od�r

iilor

po

pula

�iei

Dep

ozite

la

term

en a

le

soci

et��

ilor

nefin

anci

are

Dep

ozite

la

term

en a

le

gosp

od�r

iilor

po

pula

�iei

Dep

ozite

la

term

en a

le

soci

et��

ilor

nefin

anci

are

Dep

ozite

la

term

en a

le

gosp

od�r

iilor

po

pula

�iei

D

epoz

ite la

te

rmen

ale

so

ciet

��ilo

r ne

finan

ciar

e

2005

6,

35

5,27

5,50

4,36

2,

922,

922,

542,

30

2006

7,

25

7,03

7,02

6,12

3,

163,

312,

932,

96

2007

6,

79

6,76

6,94

7,27

3,

673,

543,

663,

90

2008

12,

12

14,8

1

1

5,27

16,0

1 5,

366,

126,

366,

32

2009

9,

56

9,07

9,91

9,57

3,

512,

903,

352,

48

Trim

. I 2

010

8,49

6,

838,

396,

40

3,14

2,67

2,98

2,59

Tr

im. I

I 201

0 7,

25

6,08

7,25

6,13

2,

952,

432,

942,

18

Trim

. III

2010

7,

14

5,75

7,51

5,73

3,

042,

533,

142,

51

S

ursa

: BN

R, B

ulet

in lu

nar n

r. 9/

2010

101

Tab

el 1

3

Ev

olu�

ia ra

telo

r med

ii al

e do

bânz

ii pr

actic

ate

la c

redi

te

- %

-

Anu

l

Cre

dite

în le

i C

redi

te în

eur

o

Cre

dite

exi

sten

te în

sol

d C

redi

te n

oi

Cre

dite

exi

sten

te în

sol

d C

redi

te n

oi

Cre

dite

ac

orda

te

gosp

od�r

iilor

po

pula

�iei

Cre

dite

ac

orda

te

soci

et��

ilor

nefin

anci

are

Cre

dite

ac

orda

te

gosp

od�r

iilor

po

pula

�iei

Cre

dite

ac

orda

te

soci

et��

ilor

nefin

anci

are

Cre

dite

ac

orda

te

gosp

od�r

iilor

po

pula

�iei

Cre

dite

ac

orda

te

soci

et��

ilor

nefin

anci

are

Cre

dite

ac

orda

te

gosp

od�r

iilor

po

pula

�iei

Cre

dite

ac

orda

te

soci

et��

ilor

nefin

anci

are

2005

19

,62

14,8

613

,73

13,6

9

1

0,23

7,08

8,98

6,09

20

06

15,3

2 13

,34

13,8

612

,10

9,51

7,45

8,58

6,84

20

07

14,2

3 11

,84

11,9

411

,62

8,70

7,95

7,58

7,57

20

08

16,5

9 18

,34

17,6

419

,51

8,65

7,63

8,05

7,63

20

09

17,1

1 16

,06

16,5

815

,40

7,65

5,97

6,06

5,92

Tr

im. I

201

0

16,7

0 13

,33

14,5

012

,12

7,46

5,79

5,72

5,97

Tr

im. I

I 201

0 15

,51

12,3

111

,66

11,1

77,

275,

655,

805,

21

Trim

. III

2010

15

,26

11,5

712

,72

10,5

17,

165,

666,

495,

51

S

ursa

: BN

R, B

ulet

in lu

nar n

r. 9/

2010

102

Tab

el 1

4

In

dica

tori

ai p

ie�e

i de

capi

tal

Anu

l

Bur

sa d

e Va

lori

Buc

ure�

ti –

Pi

a�a

regl

emen

tat�

B

ursa

de

Valo

ri B

ucur

e�ti

- RA

SDA

Q

Volu

m tr

anza

c�ii

(m

il. le

i) C

apita

lizar

ea p

ie�e

i (m

il. le

i) Vo

lum

tran

zac�

ii

(mil.

lei)

Cap

italiz

area

pie

�ei

(mil.

lei)

2005

7

809,

756

065

,6

1 07

6,2

8 2

07,1

2006

9

894,

373

341

,8

8

47,9

10 7

07,4

2007

13

802,

785

962

,4

4 25

4,1

24 4

10,0

2008

6

950,

445

701

,5

1 56

2,0

12 0

99,9

2009

5

092,

780

074

,5

57

6,0

12 3

45,3

Trim

. I 2

010

693

,097

806

,5

10

3,9

14 1

04,5

Trim

. II 2

010

510

,382

638

,8

4

7,6

11 0

65,6

Trim

. III

2010

3

35,0

92 6

98,8

27,

611

556

,9

S

ursa

: BN

R, B

ulet

in lu

nar n

r. 9/

2010

103

109

Tabe

l 15

Evol

uţia

tran

zacţ

iilor

pe

Bur

sa d

e Va

lori

Buc

ureş

ti în

201

0

In

dica

tor

2 0

1 0

ianu

arie

fe

brua

rie

mar

tie

april

ie

mai

iu

nie

iulie

au

gust

se

ptem

brie

Num

ăr a

cţiu

ni tr

anza

cţio

nate

(mil.

buc

.) 65

2,98

4.40

9,08

2.97

0,49

830,

041.

247,

9559

8,46

510,

9535

9,17

886,

14

Num

ăr tr

anza

cţii

84,2

895

,06

119,

7710

2,67

129,

7291

,42

48,4

147

,87

45,3

7

Volu

m tr

anza

cţii

tota

l (m

il. le

i) 75

4,30

1.46

0,40

1.22

3,83

1.03

2,60

1.03

4,65

554,

1841

7,42

420,

8338

6,94

Vol

um tr

anza

cţii

– acţiu

ni a

le s

ocie

tăţil

or a

dmis

e la

tran

zacţ

iona

re (m

il. le

i) 40

4,63

818,

9069

2,78

542,

0579

5,72

509,

5038

1,50

293,

3133

4,86

Vol

um tr

anza

cţii

– acţiu

ni a

le s

ocie

tăţil

or

nelis

tate

(mil.

lei)

0,08

0,06

0,19

2,10

1,96

0,77

0,11

0,20

0,12

Vol

um tr

anza

cţii

– ob

ligaţ

iuni

(mil.

lei)

344,

4062

6,89

522,

5148

0,46

222,

428,

8618

,61

110,

0940

,72

Vol

um tr

anza

cţii

– dr

eptu

ri (m

il. le

i) 0,

000,

000,

000,

000,

000,

000,

000,

000,

18

Vol

um tr

anza

cţii

– un

ităţi

de fo

nd (

mil.

lei)

0,59

1,79

0,86

0,78

1,38

0,34

0,61

8,35

0,62

Vol

um tr

anza

cţii

– pr

odus

e st

ruct

urat

e (m

il. le

i) -

--

--

-3,

383,

546,

57

Vol

um tr

anza

cţii

– fu

ture

s (m

il. le

i) 4,

6012

,75

7,49

7,21

13,1

734

,72

13,2

25,

353,

87

Vol

um tr

anza

cţii

– of

erte

pub

lice

prim

are

(m

il. le

i) 0,

000,

000,

000,

000,

000,

000,

000,

000,

00

Cap

italiz

area

pieţe

i (m

ld. l

ei)

86,5

285

,59

97,8

010

0,89

87,8

082

,63

92,0

188

,59

92,6

9

Sur

sa: d

ate

stat

istic

e B

VB

, Bul

etin

e lu

nare

BV

B ia

nuar

ie-s

epte

mbr

ie 2

010,

BN

R, B

ulet

in lu

nar n

r. 9/

2010

104

T

abel

16

Evol

u�ia

tran

zac�

iilor

cu

oblig

a�iu

ni la

Bur

sa d

e Va

lori

Buc

ure�

ti

în p

erio

ada

2005

– s

epte

mbr

ie 2

010

Anu

l N

um�r

tr

anza

c�ii

Num

�r o

blig

a�iu

ni

tran

zac�

iona

te

Valo

are

oblig

a�iu

ni

tran

zac�

iona

te

(mil.

lei)

Valo

area

med

ie

ziln

ic�

(m

il. le

i)

Num

�r

emite

n�i

Num

�r e

mis

iuni

no

u lis

tate

2005

39

4 3

97.1

0112

7,36

0,51

19 6

2006

57

0 3.

917.

457

985

,51

3,97

19 5

2007

26

8 6.

652.

467

794

,33

3,17

2211

2008

55

2 1.

214.

353

231

,92

0,92

5033

2009

96

5 2.

892.

920

1

.284

,61

5,13

6016

201

0*

515

2.16

4.69

3

2.4

66,9

5

11

,06

56 7

S

ursa

: dat

e st

atis

tice

BV

B

*) p

entru

anu

l 201

0 –

date

sta

tistic

e pâ

n� la

15

noie

mbr

ie 2

010

105

Tabe

l 17

Act

ivita

tea

de c

ump�

rare

-vân

zare

(net

luna

r) p

e pi

a�a

regl

emen

tat�

(BVB

)

-

mili

oane

lei -

ia

nuar

iefe

brua

riem

artie

april

ie

mai

iuni

eiu

lieau

gust

sept

embr

ieTo

tal

Rez

iden

�i

Per

soan

e fiz

ice

-37,

49-1

27,7

9-7

1,99

15,1

4 -6

4,45

-10,

361,

07-1

2,13

-34,

09-3

42,1

0

Per

soan

e ju

ridic

e 22

,10

-24,

3228

,86

20,7

6 43

,67

4,59

12,7

816

,38

-45,

5479

,29

Subt

otal

-1

5,40

-152

,11

-43,

1335

,90

-20,

78-5

,77

13,8

44,

25-7

9,63

-262

,82

Ner

ezid

en�i

Per

soan

e fiz

ice

-1,2

9-0

,65

-9,9

90,

73

-2,7

2-3

,59

-0,2

2-6

,61

-1,0

4-2

5,39

Per

soan

e ju

ridic

e 20

,61

145,

6363

,97

-27,

94

32,0

56,

53-7

,88

0,66

80,2

131

3,85

Subt

otal

19

,32

144,

9853

,98

-27,

21

29,3

32,

94-8

,10

-5,9

579

,17

288,

47

S

ursa

: dat

e st

atis

tice

BV

B

T

abel

18

Evol

u�ia

tran

zac�

iilor

pe

pia�

a R

ASD

AQ

Indi

cato

r

2

0 1

0

ianu

arie

febr

uarie

m

artie

ap

rilie

m

ai

iuni

e iu

lie

augu

st

sept

embr

ie

Nr.

ac�iu

ni tr

anza

c�io

nate

(mil.

buc

.) 12

7,74

140,

2227

6,85

158,

2921

5,94

97,2

893

,79

51,5

872

,80

Nr.

tran

zac�

ii 17

.264

17.6

5939

.557

29.1

1425

.312

17.0

939.

444

9.89

512

.397

Vo

lum

tran

zac�

ii (m

il. le

i) 44

.04

39,5

210

3,91

77,9

489

,79

47,5

630

,06

32,7

527

,62

Nr.

soci

et��

i tra

nzac

�iona

te

360

362

424

426

415

377

320

313

349

Num

�r in

term

edia

ri ac

tivi

7069

6969

6968

6768

67

Cap

italiz

area

pie

�ei (

mld

. lei

) 12

,38

12,5

614

,10

13,4

512

,03

11,0

611

,35

11,2

411

,55

Sur

sa: d

ate

stat

istic

e B

VB

, Bul

etin

e lu

nare

BV

B ia

nuar

ie-s

epte

mbr

ie 2

010,

BN

R, B

ulet

in lu

nar n

r. 9/

2010

106

Tabe

l 19

Evol

u�ia

Fon

duril

or d

esch

ise

de in

vest

i�ii

I

ndic

ator

i 2

0 1

0

ianu

arie

fe

brua

rie

mar

tie

april

ie

mai

iu

nie

iulie

au

gust

se

ptem

brie

1.

N

um�r

inve

stito

ri 16

9.50

417

5.03

218

0.50

918

9.11

919

5.63

019

8.40

620

2.05

720

7.32

921

1.21

9

2.

Act

iv n

et (m

il. le

i) 3.

656

3.86

34.

297

4.53

14.

602

4.67

04.

792

5.01

85.

208

3.

Subs

crie

ri lu

nare

(mil.

lei)

463,

342

5,9

564,

552

6,5

506,

552

2,8

367,

841

0,4

419,

6

4.

R�s

cum

p�r�

ri lu

nare

(mil.

lei)

191,

225

4,3

212,

928

0,9

407,

948

3,6

328,

720

8,3

277,

3

5.

Subs

crie

ri ne

te lu

nare

(mil.

lei)

272

,117

1,6

351,

724

5,6

98,6

39,2

39,1

202,

114

2,3

Sur

sa: R

apoa

rte lu

nare

ale

Adm

inis

trato

rilor

de

Fond

uri

Tabe

l 20

Act

ivita

tea

de e

mis

iune

pe

pia�

a pr

imar

�

(titlu

ri em

ise

în le

i) -m

ilioa

ne le

i -

Indi

cato

r ia

nuar

ie

febr

uarie

m

artie

ap

rilie

m

ai

iuni

e iu

lie

augu

st

sept

embr

ie

Tota

l C

ertif

icat

e d

e tr

ezor

erie

4.

703,

80

2.00

0,00

3.23

2,50

2.47

1,90

1.83

0,50

67

3,80

1.27

7,40

3.01

1,80

1.96

1,90

21.1

63,6

0

Obl

iga�

iuni

de

stat

1.

065,

00

839,

9086

8,90

2.09

8,70

700,

90

284,

2010

3,00

0,00

200,

406.

161,

00

Tota

l 5.

768,

80

2.83

9,90

4.10

1,40

4.57

0,60

2.53

1,40

95

8,00

1.38

0,40

3.01

1,80

2.16

2,30

27.3

24,6

0

Sur

sa: d

ate

stat

istic

e B

NR

, cal

cule

le a

utor

ilor

107

113

Tabe

l 21

Pens

iile

facu

ltativ

e - P

ilonu

l III

Indi

cato

r ia

nuar

ie

febr

uarie

m

artie

ap

rilie

m

ai

iuni

e iu

lie

augu

st

sept

embr

ie

Num

ăr p

artic

ipanţi

(nr.

pers

oane

) 18

8.47

119

0.32

719

3.79

319

6.20

619

8.18

320

1.90

820

7.20

820

9.70

421

1.80

0

Act

ive

nete

fond

uri (

mil.

lei)

215,

2922

8,29

246,

1025

5,42

255,

8626

4,39

276,

6028

5,46

297,

59

Stru

ctur

a in

vest

iţiilo

r

Titlu

ri de

sta

t 69

,68%

69,8

3%66

,85%

67,0

5%68

,48%

66,2

2%66

,50%

67,3

0%66

,30%

O

blig

aţiu

ni a

le

orga

nism

elor

stră

ine

negu

vern

amen

tale

1,

43%

1,35

%1,

14%

1,21

%1,

21%

1,18

%1,

1%1,

2%2,

5%

Obl

igaţ

iuni

mun

icip

ale

3,28

%3,

01%

2,80

%2,

71%

2,65

%2,

55%

2,5%

2,3%

2,7%

O

blig

aţiu

ni c

orpo

rativ

e 9,

03%

8,09

%9,

16%

9,17

%8,

33%

7,98

%8,

3%7,

5%4,

8%

Dep

ozite

ban

care

3,

83%

2,79

%4,

54%

5,38

%4,

75%

8,64

%9,

1%9,

6%11

,8%

Ac

ţiuni

13

,83%

14,1

8%14

,58%

13,7

9%12

,3%

11,4

%11

,9%

12,2

%13

,9%

Ti

tluri

de p

artic

ipar

e O

PC

VM

0,

47%

0,43

%0,

43%

0,41

%0,

39%

0,39

%0,

4%0,

5%0,

6%

Sum

ele

în c

urs

de

deco

ntar

e pe

ntru

ac

hiziţio

nare

/vân

zare

ac

tive

sau

disp

onib

ilităţi

în

con

t

-1,5

4%0,

32%

0,5%

0,28

%1,

92%

1,62

%0,

2%-0

,6%

-2,5

%

S

ursa

: Bul

etin

e lu

nare

(ian

uarie

– s

epte

mbr

ie 2

010)

, Com

isia

de

supr

aveg

here

a s

iste

mul

ui p

rivat

de

pens

ii

108

Tabe

l 22

Prim

e br

ute

subs

cris

e –

asig

ur�r

i gen

eral

e �i

asi

gur�

ri de

via

��

In

dica

tor

30

iuni

e 20

09

30

iuni

e 20

10

Va

ria�ie

nom

inal

�

(%)

Tota

l prim

e br

ute

subs

cris

e (c

umul

at) -

mil.

lei

4.55

4,52

4

.345

,77

- 4,

58%

Po

nder

ea a

sigu

r�ril

or g

ener

ale

în to

tal (

%)

82,

85%

8

0,93

%-

Pond

erea

asi

gur�

rilor

de

via�

� în

tota

l (%

)

1

7,15

%

19,0

7%-

S

ursa

: Com

isia

de

Sup

rave

gher

e a

Asi

gur�

rilor

, con

form

dat

elor

rapo

rtate

de

soci

et��

ile d

e as

igur

are

109

Tabel 23

EVOLU�IA

plafonului de garantare pe deponent

*) din anul 1997 �i pân� la sfâr�itul primului semestru al anului 2004, plafonul de garantare se modifica semestrial prin indexarea acestuia cu indicele pre�urilor de consum, comunicat de Institutul Na�ional de Statistic�, �i era exprimat în lei. Începând cu semestrul II 2004, plafonul de garantare a fost exprimat în euro �i a cunoscut o cre�tere gradual� pân� la nivelul minim stipulat de Directiva 94/19/CE a Parlamentului European �i Consiliului Uniunii Europene privind schemele de garantare a depozitelor, respectiv 20.000 euro în 2007 �i 50.000 euro din 2009. 1) plafonul per deponent garantat – persoan� fizic� a fost stabilit, începând cu data de 15 octombrie 2008, la echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro, în timp ce plafonul per deponent garantat – persoan� juridic� a fost men�inut la echivalentul în lei al sumei de 20.000 euro. 2) începând cu 30 iunie 2009, plafonul de garantare este egal cu echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro atât pentru depozitele garantate ale persoanelor fizice, cât �i pentru cele ale persoanelor juridice.

Anul

Plafon de garantare*

-lei -

1997 - sem.I 1.000 1997 - sem.II 2.012 1998 - sem.I 2.515 1998 - sem.II 3.121 1999 - sem.I 3.536 1999 - sem.II 4.625 2000 - sem.I 5.476 2000 - sem.II 6.517 2001 - sem.I 7.710 2001- sem.II 8.851 2002 - sem.I 10.045 2002 - sem.II 10.980 2003 - sem.I 11.847 2003 - sem.II 12.522 2004 - sem.I 13.524

-euro - 2004 - sem.II 6.000

2005 10.0002006 15.0002007 20.000

2008, ian. - 14 oct. 2008 20.000 2008,15 oct. - 31 dec. 2008 50.0001)

2009 50.0002) 2010 50.000

110

Anexa 1

Lista institu�iilor de credit participante la Fond

la data de 30 septembrie 2010

1. Alpha Bank Romania S.A. 2. ATE Bank Romania S.A 3. Banca C.R. Firenze România S.A. 4. Banca Central� Cooperatist� CREDITCOOP 5. Banca Comercial� Carpatica S.A. 6. Banca Comercial� Feroviara S.A. 7. Banca Comercial� Intesa Sanpaolo Romania S.A. 8. Banca Comercial� Român� S.A. 9. Banca de Export Import a României EXIMBANK S.A.

10. Banca Millennium S.A. 11. Banca Româneasc� S.A., membr� a Grupului National Bank of Greece 12. Banca Transilvania S.A. 13. Bancpost S.A. 14. Bank Leumi România S.A. 15. BCR Banca pentru Locuin�e S.A. 16. BRD - Groupe Société Générale S.A. 17. CEC Bank S.A. 18. Credit Europe Bank (România) S.A. 19. Emporiki Bank - România S.A. 20. GE Garanti Bank S.A. 21. Libra Bank S.A. 22. Marfin Bank (România) S.A. 23. MKB Romexterra Bank S.A. 24. OTP Bank Romania S.A. 25. Piraeus Bank Romania S.A. 26. Porsche Bank Romania S.A. 27. ProCredit Bank S.A. 28. Raiffeisen Banca pentru Locuin�e S.A. 29. Raiffeisen Bank S.A. 30. RBS Bank (România) S.A. 31. Romanian International Bank S.A. 32. UniCredit �iriac Bank S.A. 33. Volksbank Romania S.A.

111

Anexa 2

Lista sucursalelor din România ale institu�iilor de credit din alte state membre la data de 30 septembrie 2010

1. Anglo-Romanian Bank Limited Anglia Londra Sucursala Bucure�ti

2. Banca Italo-Romena SpA Italia Treviso - Sucursala Bucure�ti

3. Bank of Cyprus Public Company Limited Nicosia Sucursala România

4. BLOM Bank France S.A. Paris Sucursala România

5. Caja de Ahorros Y Pensiones de Barcelona Sucursala România (LA CAIXA)

6. Citibank Europe plc Dublin - Sucursala România

7. Finicredito-Instituicao Financeira de Credito S.A. Portugalia Sucursala România

8. Fortis Bank SA/NV Sucursala Bucure�ti

9. ING Bank N.V. Amsterdam - Sucursala Bucure�ti

112

Anexa 3 Lista depozitelor negarantate

1. Depozite, altele decât cele care se încadreaz� în prevederile art. 6 alin. (3) din legea de func�ionare a Fondului, ale unei institu�ii de credit f�cute în nume �i cont propriu

2. Instrumente care se încadreaz� în defini�ia fondurilor proprii, conform reglement�rilor B�ncii Na�ionale a României privind fondurile proprii ale institu�iilor de credit

3. Depozite ale institu�iilor financiare, a�a cum sunt acestea definite în Ordonan�a de urgen�� a Guvernului nr. 99/2006 privind institu�iile de credit �i adecvarea capitalului, aprobat� cu modific�ri �i complet�ri prin Legea nr. 227/2007, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, cu excep�ia institu�iilor financiare nebancare din categoria caselor de ajutor reciproc

4. Depozite ale asigur�torilor �i reasigur�torilor �i ale intermediarilor în asigur�ri, a�a cum sunt ace�tia defini�i în legisla�ia privind activitatea de asigurare �i supravegherea asigur�rilor

5. Depozite ale autorit��ilor publice centrale, locale �i regionale

6. Depozite ale organismelor de plasament colectiv, a�a cum sunt acestea definite de legisla�ia pie�ei de capital

7. Depozite ale fondurilor de pensii

8. Depozite la institu�ia de credit apar�inând, dup� caz, administratorilor acesteia, directorilor, membrilor consiliului de supraveghere, auditorilor, ac�ionarilor semnificativi

9. Depozitele deponen�ilor cu statut similar celor de la pct. 8 în cadrul altor societ��i din grupul institu�iei de credit

10. Depozitele membrilor familiilor persoanelor fizice men�ionate la pct. 8 �i 9, respectiv so�/so�ie, �i rudele �i afinii de gradul întâi, precum �i ale ter�elor persoane care ac�ioneaz� în numele deponen�ilor men�iona�i la pct. 8 �i 9

11. Depozitele la institu�ia de credit ale companiilor din grupul din care face parte institu�ia de credit

12. Depozite nenominative

13. Valori mobiliare de natura datoriei emise de institu�ia de credit, precum �i obliga�ii care izvor�sc din accept�ri proprii �i bilete la ordin

14. Depozitele întreprinderilor, persoane juridice, care nu intr� în categoria microîntreprinderilor, întreprinderilor mici �i mijlocii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiin��rii �i dezvolt�rii întreprinderilor mici �i mijlocii, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare

113

Glosar de termeni

depozit - orice sold creditor, inclusiv dobânda datorat�, rezultat din fonduri aflate într-un cont sau din situa�ii tranzitorii derivând din opera�iuni bancare curente �i pe care institu�ia de credit trebuie s� îl ramburseze, potrivit condi�iilor legale �i contractuale aplicabile, precum �i orice obliga�ie a institu�iei de credit eviden�iat� printr-un titlu de crean�� emis de aceasta, cu excep�ia obliga�iunilor prev�zute la alin. (6) al art. 159 din Regulamentul nr. 15/2004 privind autorizarea �i func�ionarea societ��ilor de administrare a investi�iilor, a organismelor de plasament colectiv �i a depozitarilor, aprobat prin Ordinul Comisiei Na�ionale a Valorilor Mobiliare nr. 67/2004, cu modific�rile ulterioare;

depozit garantat - orice depozit aflat în eviden�a institu�iei de credit, care nu se încadreaz� în categoriile prev�zute în anexa la legea de func�ionare a Fondului (Lista depozitelor negarantate) �i aferent c�ruia Fondul asigur� plata compensa�iei;

depozit indisponibil - depozit datorat �i exigibil care nu a fost pl�tit potrivit condi�iilor legale �i contractuale aplicabile de c�tre o institu�ie de credit aflat� în oricare din urm�toarele situa�ii: (i) Banca Na�ional� a României a constatat c� institu�ia de credit în cauz� nu este capabil�, din motive legate direct de situa�ia sa financiar�, s� pl�teasc� depozitul �i nu are perspective imediate de a putea s� o fac�; (ii) a fost pronun�at� o hot�râre judec�toreasc� de deschidere a procedurii falimentului institu�iei de credit, înainte ca Banca Na�ional� a României s� constate situa�ia prev�zut� la pct. (i);

compensa�ie - suma pe care Fondul o pl�te�te fiec�rui deponent garantat pentru depozitele indisponibile, în limita plafonului de garantare �i în condi�iile prev�zute de legea de func�ionare a Fondului;

deponent garantat - titularul depozitului garantat sau, dup� caz, persoana îndrept��it� la sume din respectivul depozit;

plafon de garantare - nivelul maxim al garant�rii per deponent garantat �i per institu�ie de credit, stabilit conform legii;

contribu�ie - suma nerambursabil� datorat� Fondului de c�tre institu�iile de credit participante la Fond, conform prevederilor legii de func�ionare a Fondului;

institu�ie de credit - entitate a c�rei activitate const� în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public �i în acordarea de credite în cont propriu; pentru scopul legii Fondului, în cazul unei re�ele cooperatiste de credit este considerat� institu�ie de credit casa central�;

institu�iile de credit autorizate de Banca Na�ional� a României - institu�iile de credit persoane juridice române �i sucursalele din România ale institu�iilor de credit din state ter�e.

TRIMESTRIAL - fgdb.ro · Cre terea economic din zona euro, determinat de performan a economiei...

Documents

Transcript of TRIMESTRIAL - fgdb.ro · Cre terea economic din zona euro, determinat de performan a economiei...