7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 1/32

Istoria GermanieiDe la Wikipedia, enciclopedia liberă

Istoria Germaniei

Acest articol este parte a unei serii

Antichitatea

Triburile germanice

Perioada migra iilor ț

Imperiu Francilor 

Evul Mediu

Sfântul Imperiu Roman

Colonizarea răsăritului

Apari ia na iunii germaneț ț

Confedera ia Rinuluiț

Confedera ia Germanăț

Confedera ia Germană de Nordț

Imperiul German

Imperiul German

Primul Război ondial

Republica de la Weimar

Republica de la !eimar 

Germania nazistă

Germania nazistă

Al "oilea Război ondial

Germania postbelică

Germania #ntre $%&'($%%)

*cupa ia i #mpăr ireaț ș ț

+,pulzarea germanilor 

Republica "emocrată Germană

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 2/32

Germania de -est

Reunificarea Germaniei

Germania modernă

Germania

Portal Germania

 . / d / m 

Comunitatea iș  limba germană au apărut cu mii de ani în urmă, însă ca ară/teritoriuț  Germania aapărut abia în 1871, când, sub conducereacancelarului Otto on !ismarck s"a #ormat $mperiulGerman, înglobînd partea de nord a Germaniei actuale " Con#edera ia Germană de %ordț &dominatăde 'rusia(, apoi !aaria &în germană) Bayern( precum i di#erite alte regiuni, e*clu+ând însă păr ileș ț

orbitoare de germană din ustria- cesta a #ost de.a cel de al doilea Reich german, tradus de obiceica imperiu- 'rimul Reich " cunoscut pentru mult timp drept0#ântul $mperiu oman de %a iuneț

Germană2proenea din dii+area $mperiului Carolingian în 834, e*istând sub dierse #orme până înanul 1856- Cel de"al reilea eic & i ultimul( a #ost cel alș  na+i tilor ș 9 el a durat doar 1: ani,din 1;44 până în 1;3<-

Germania, care deenise una dintre importantele puteri din =uropa, s"a implicat în 'rimul ă+boi>ondial prin aliatul ei  ustro"?ngaria&1;13(- Germania a inadat de câtea ori @ran aț - ă+boiul s"a

 înceiat în 1;18, i, ca una din urmări, împăratul german a #ost #or at să abdice- Anș ț  ratatul de laBersailles de după ră+boi, Germania a #ost considerată responsabilă pentru ră+boi-

?nii politicieni consideră că condi iile grele impuse Germaniei prinț  ratatul de laBersailles din 1;1;  i problemele economice ale cri+ei economice mondiale începând cuș  1;:; i"aupermis partidului na+ist al lui itler  NSDAP  să #ie ales de către cetă enii germani i în cele din urmăț ș

să #orme+e un nou guern în 1;44, cu itler în #unc ia deț  cancelar - nul următor itler a preluat tot

controlul, deenind e#ul statului i scăpând de opo+i ie prin aplicarea #or ei- Anș ș ț ț  1;4< anti"semitismul a deenit o politică o#icială de stat germană, .usti#icată #ormal prin egile de la%Ernberg " Nürnberger Gesetze- #ăcut o alian ă cu $talia i Faponia numită *a !erlin"oma"oko-ț ș

'olitica lui itler de a ane*a ările ecine a culminat cu i+bucnirea celui de"ț  l Doilea ă+boi>ondial în =uropa la 1 septembrie 1;4;-

 An prima parte a ră+boiului Germania a aut succese militare, câ tigând controlul asupraș

principalelor teritorii din =uropa, unei mari păr i aț ?00  i nordului #ricii- Anș  1;31 na+i tii au pus înș

aplica ieț  olocaustul ca politică de stat de ucidere în masă, ba+ată pe argumente i prete*te rasiste,ș

a milioane de erei  i alte na ionalită i- Antreș ț ț  1;3:"1;34 balan a în ră+boi s"a scimbat, succeseleț

trecând de partea lia ilor ț  împotria Germaniei, printre care ?00, >area !ritanie  iș  0tatele ?niteale mericii- An aprilie 1;3< itler i"a recunoscut e ecul său total i s"a sinucis- a 8ș ș ș

mai 1;3< Germania a capitulat #ără condi ii-ț

 An urma cererilor #ăcute de către 0talin la con#erin ele de laț  Halta  iș  'otsdam, păr ile din Germaniațsituate la est de râurile Odra & Oder  ( i %isa &ș  Neiße (, con inând 'omerania, 0ile+ia, ora ulț ș

anseatic Dan+ig &astă+i) Gdansk în 'olonia( i 'rusia de =st, au #ost deta ate de Germania iș ș ș

ane*ate la 'olonia  i laș  ?00- ocuitorii germani ai acesor +one, care înainte de ră+boi număraucirca 15 milioane, au #ost e*propria i- An .ur de : milioane dintre ace tia ciar i"au pierdut ia a înț ș ș ț

ră+boi i prin e*pul+are-ș

 An urma ră+boiului, Germania inclusi !erlinul au #ost împăr ite în patru sectoare, controlate deț

către @ran aț , ?00, egatul ?nit  iș  0tatele ?nite- ceastă împăr ire a culminat prin constituirea peț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 3/32

teritoriul Germaniei a două state germane) partea de apus s"a numit epublica @ederalăGermania &@G, Germania de Best sau Bundesrepublik Deutschland (, iar partea de răsărit,orientată spre ?00, s"a numitepublica Democrată Germană &DG, DDR , Germania de =st saude ăsărit(-

Germania de est i"a recuperat rapid nielul de dinaintea ră+boiului, deenind o putere economicăș

importantă a =uropei- An 1;;5, după căderea comunismului în =uropa, cele două state germane s"au reuni#icat, prin aceea că landurile #ostei DG au aderat o#icial la @G, adoptând bine"în eles iț ș

constitu ia @G-ț

ratatul care a de#init această reuni#icare se nume te Doi 'lus 'atru &a #ost înceiat de către celeș

două state germane i cele patru puteri care de ineau sueranitatea asupra întregii Germanii) 0?,ș ț

>area !ritanie, @ran a i ?00(-ț ș

0tatul unit este acum una dintre cele mai importante ări dinț  ?niunea =uropeană  i din lume-ș

Cuprins

  IascundeJ 

• 1l doilea eic

o 1-1'rimul a+boi >ondial

• :epublica de la Weimar 

• 4l reilea eic

o 4-1l Doilea a+boi >ondial

• 3Germania postbelicK

o

3-1Germania de =st

o 3-:Germania de Best

o 3-4Germania reuni#icată

• <ectură suplimentară

• 6egături e*terne

 Al doilea ReichImodi#icare L modi#icare sursăJ

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 4/32

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 5/32

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 6/32

Germania i"a reali+at unitatea politică prin câtea ră+boaie ce au dus la trium#ul politicii imaginateș

de cancelarul Otto on !ismarck- An 1863 'rusia a dus un ră+boi împotria Danemarcei ce părea unnonsens, #iind o serie de teritorii locuite de germani, a#late în litigiu- Danemarca a #ost în#rântă i aș

cedat ducatele 0clesMig i olstein- 0clesMig a #ost luat de 'rusia, olstein de ustria- An 1866,ș

'rusia, aliată cu $talia, a început ră+boiul împotria ustriei- ustria a #ost în#rântă- 'acea a #ostsemnată, iar Con#edera ia Germană pre+idată de ustria a #ost des#iin ată- An 1867, 'rusia i alteț ț ș

state germane din nordul ustriei au clădit un stat constitu ional denumit Con#edera ia Germanăț ț

%ordică- !aaria, Wurtemberg, !aden i 0a*onia erau însă încă sub in#luen ă ustriei i @ran ei-ș ț ș ț

!ismark a încercat să le alipească de noul stat-

 An 1875"1871 a dus un ră+boi împotria @ran ei- st#el, câ tigând ră+boiul #ranco"prusac i cucerindț ș ș

 lsacia i orena , în ianuarie 1871 este creată Germania ?nită"$mperiul German &cel de"al doileaș

eic( care a dura până în 1;18- !aaria, Wurtemberg, !aden i 0a*onia sunt alipite- !ismarck îiș

impune @ran ei să plătească o despăgubire de ră+boi de < miliarde de #ranci-ț

Germania era un stat #ederal9 statele germane î i men ineau autonomia, unele mai multă, altele maiș ț

pu ină- An cadrul acestei construc ii statale erau patru regate) 'rusia, !aaria, Wurtemberg iț ț ș

0a*onia, precum i o serie de ducate i ora e libere"amburg, !remen i ubeck"portul german celș ș ș ș

mai mare- 'arlamentul era bicameral) o camera in#erioară"eicstag &355 de deputa i ale i prin otț ș

uniersal, din care #ăceau parte deputa i din lsacia i orena, i :35 din 'rusia care nu utili+a însăț ș ș

ot uniersal ( i Camera 0uperioară" !undesrat) Consiliul $mperiului sau Consiliul @ederal &65 deș

membri(- 'uterea e*ecutiă era e*ercitată de împărat, care era regele 'rusiei&Wilelm $, succedatde Wilelm al $$"lea(, i de către cancelar, #unc ie care apare după 1875, alături de secretarii de statș ț

i mini trii-ș ș

'rusia domină cultural, !aaria era un regat predominant catolic cu propria dinastie, guern,parlament i armatK- =conomia germană a deenit până la s#âr itul secolului N$N prima din =uropaș ș

i a două din lume, depă ind principala concuren ă">area !ritanie la începutul secolului NN-ș ș ț

=conomia germană se industriali+ase, mai ales în enania care era cea mai de+oltată +onK-

După 18:8 , 'rusia conducea statele germane către o uniune amală"ollerein, între statelecontractate i men inea ta*e amale la #rontierele acesteia- ustria nu era admisă-'rima cale #eratăș ț

#usese construită în 1844 care lega %urnberg de o localitate din apropiere-

 Antre 1871"187< au #ost în#iin ate 1555 de societă i comerciale i industriale, creditul #iind ie#tin iț ț ș ș

statul acceptând repede să cede+e banii- Dar con.uctura s"a scimbat i depresiunea a început,ș

multe întreprinderi #alimentând- 0istemul de credit era însă #oarte solid- An 1874 a #ost creatămoneda germană">arca $mperială, #iind creată o uniune monetară, iar în 187< a apărut eicsbankcare emitea moneda- >arca era una dintre ele mai solide monede europene alături de lira i #rancul-ș

!ăncile acordau credit pentru că cre terea economică nu era posibilă- Creditele erau înso ite deș ț

condi ii, în întreprinderi trebuind să e*iste un repre+entant al băncii respectie- 0tatul interenea prinț

elemente legislatie-

 An 1883 a #ost adoptată o lege care nu permitea unei societă i să" i depună ac iunile la bursă pentruț ș ț

a nu o lasă să su#ere din cau+a unor întreprinderi sau societă i #ragile- endin a de a controlaț ț

produc ia crescuse, concentrarea industrială deenind caracteristică economiei germane-ț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 7/32

 Antreprinderile în industria metalurgică, repre+entată de cele ale lui l#red Prup i ugust iessen î iș ș

cumpărau mine, întreprinderi, mi.loace de transport pentru materii prime, serici proprii de ân+are,contractare-

'rimul cartel apare în 1881, în producerea potaisului- An 1884 este în#iin at cartelul cărbunelui înț

enania- 0"au stabilit cote de produc ie pentru a eita o supraproduc ie ce ducea la scădereaț ț

pre urilor- Cei care depă eau produc ia erau sanc iona i- Cartelul se ocupă de ân+area produsului,ț ș ț ț ț

după care pro#itul era distribuit în #unc ie de numărul ac iunilor pe care le aea #iecare de inător careț ț ț

a intrat în acest cartel- Cartelul producea <5Q din cărbunele din Germania, această #iind al treileaproducător de cărbune la niel global- 0trânsă legătură dintre marile întreprinderi i cercetareaș

tiin i#ică, aând la dispo+i ie bani mul i, pro#iturile erau mari- >ulte întreprinderi i"au creat propriileș ț ț ț ș

institu ii i laboratoare de cercetare precum industria cimică !aer-ț ș

0e apela la institu ii i centre de cercetare din uniersită ile germane- Ană ământul superior înț ș ț ț

domeniul tenic i tiin i#ic era de+oltat- tiin ă germană de inea suprema ia- 'remiile %obel erauș ș ț Ș ț ț ț

decernate de saan ii germani- tiin ele inginere ti erau studiate numai în Germania- Dispuneau deț Ș ț ș

laboratoare, coli politenice, centre de cercetări, statele inestind sume importante în cercetareaș

tiin i#ică-ș ț

0e #ormase o cultură antreprenorială în care întreprin+ătorii germani î i demonstraseră că au talentulș

antreprenorial pentru a ob ine succes- 0tatul contribuia cu legi, reglementări i de+oltarea uneiț șin#rastructuri- 'este ;5Q era sub controlul statului- Germania #ăcea progrese #ormidabile în priin aț#lotei comerciale, dar #ără să depă ească >area !ritanie-ș

 An industria cimică se remarcaseră !aer, !D=, industria #armaceutică care lansase aspirina,0cering i >erck- An domeniul industriei electrice i electrotenice dominau 0iemens i =G- Anș ș ș

domeniul siderurgic dominau ssen i Prub-ș

!ismark i succesorii sau au #ost interesa i să caute o ma.oritate în parlament că să" i apliceș ț ș

politicile- !ismark nu a #ost membrul unui partid, ba+ându"se pe 'artidul iberal care l"a spri.init înainte de uni#icare i 'artidul Conserator- !ismark era supus unor presiuni ale unor industria i iș ș ș

proprietari din estul Germaniei, ast#el, !ismark deenise promotorul protec ionismului- lte partideț

importante erau 'artidul 'rogresului &1861("liberali radicali, 'artidul 0ocial Democrat i entrum"ș

promotorul unei politici anticlericale i de re#orme sociale i promoarea libertă ii religioase, #iindș ș ț

 împotria politicii centrali+atoare i egemoniei 'rusiei- Deenise însă ulterior unul con#esional iș șrepre+enta catolicii- :/4 din locuitorii Germaniei erau protestan i, 1/4 erau catolici care erau reticen iț ț

când au sim it că li se încălcau drepturile religioase- !ismark, de ast#el, era iritat de deci+iileț

Conciliului de la oma din 1875, iar protestan ii au găsit un prete*t pentru a"i suspectă pe catoliciiț

germani că nu erau one ti, apărând premi+ele Pultur Pamp#, politică anticlericală germană a aniilorș

1875- !ismark îi acu+ă într"un articol anonim pe catolici că nu aeau loialitate #a ă de Germania-ț

Pultur Pamp# aea o serie de legi)

• etragerea controlului asupra colilor ș

• Căsătoria ciilă obligatorie

• >ăsuri împotria ordinelor i congregratiilor catolice, #iind inter+is Ordinul $e+uitș

• egi priind #ormarea clericilor pentru a #i supu i unui e*amen de cultură generală-ș

•  utori+area e*pul+ării clericilor care se opuneau legilor adoptate

Con#orm unei legi din 1871, când e*ista un post acant de episcop, paroii erau ale i deș

comunitatea locală-

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 8/32

Curând, Pultur Pamp# începe un asalt împotria bisericilor, mai ales împotria !isericii Catolice- An1873 entrum aea ;5 de deputa i în eicstag- După 1878, intensitatea acestei politici anticlericaleț

se diminuea+ă-

După moartea 'apei 'ius $N, eon al N$$$ era mai #le*ibil, dispus să #acă compromisuri- !ismark în elege că nu catolicii erau inamicii statului german, ci mar*i tii- An 1878 au #ost adoptate legi careț ș

scot din a#ară legii 'artidul 0ocial Democrat- Catolicii s"au opus deci+iei în eicstag-

Pultur Pamp# a luat s#âr it în 1885, când !ismark abandonase politică anticlericală- An 188: suntș

reluate rela iile cu 0#ântul 0caun- An 1887, legile seere împotria bisericii au #ost abrogate- $e+ui iiț ț

 însă nu mai puteau să reină în Germania- 'apa ceruse partidului entrum pentru ca !ismark săote+e bugetele militare- Curând, entrum ob inuse autonomie în raport cu papalitatea- aț

guernare nu au #ost până în 1;13, dar în anumite ca+uri au constituit anumite ma.orită i-'rincipalulț

lider al entrum este udMig on Windorst

'artidul 0ocial Democrat German aea cea mai puternică politică socialistă din =uropa i astaș

datorită industriali+ării i urbani+ării e*tinse &!erlin, amburg, >uncen, Dresden, eip+ig(, ducândș

la apari ia unui proletariat numeros- par în 1864 două organi+a ii) socia ia @ederală a >uncitorilorț ț ț

Germani, creat de @erdinand assalle, care aea o politică reolu ionară, militând pentru interen iaț ț

statului pentru reglementarea raporturilor dintre muncitori i corporati ti, i o asocia ie care în 186;ș ș ș ța #ormă 'artidul 0ocial Democrat al >uncitorilor din Germania &liderii acestui partid sunt ugust!ebel i Wilelm iebknect, cel din urmă #iind tatăl lui Parl iebknect, #ondatorul 'artiduluiș

Comunist German(- An prea.ma 'rimului ă+boi >ondial, 0@$O nu aea nici măcar 155 de membri9'artidul 0ocialist german aea peste 1 milion de membri &coti+an i(- An 187<, cele două partideț

socialiste se unesc, pe ba+a unui compromis, renun ând la multe din ideile partidului mar*ist-Dinț

această cau+a >ar* lansea+ă Critică partidului de la Gota- An 1878 sunt sco i în a#ară legii, până înș

18;5-Cei mai mul i lideri se stabilesc în străinătate, în e*il, mai ales în =le ia-0e publică +iareț ț

social"democrate în e*il, iar actiitatea politică în Germania nu dispare->embrii lor candidea+ă subalte nume-

 An 18;5 are loc înlăturarea lui !ismarck de la conducerea Germaniei, dându" i demisia din #unc ia deș ț

cancelar în urma unor con#licte între el i Wilelm $$-Concep iile i i+iunile erau di#erite-ș ț ș!ismarck oia să se adopte o lege care în mod de#initi să îi scoată în a#ară legii pe sociali ti9ș

Wilelm dorea să re+ole problemele sociale i îi cere demisia lui !ismarck- An 18;5 au #ostș

abrogate legile care i"au scos în a#ară legii pe social"democra i- $mediat, anul următor, are loc unț

congres-0ocial"democra ia germană organi+a anual congrese-ț

 An 18;1 are loc un congres la =r#urt, când s"a adoptat programul acestui partid, scris de principalulidolog, Pautsk- cest program pre+intă o serie de solicitări- An ceea ce prie te acordarea deș

drepturi politice &social"democra ii germani cereau dreptul de ot i pentru #emei(, cereauț ș

des#iin area armatei permanente-ț

 u #ost adoptate mai multe legi priind asigurarea pe ca+ de bătrâne e, boală i accident-Cereauț ș

+iua de muncă de opt ore-!urge+ia era o clasa socială simplu strati#icată, dar numeroasă &7milioane, con#orm sociologilor germani(-

 cest program de la =r#urt a in#luen at i alte partide, care au elaborat programe politice copiindț ș

programul de la =r#urt-?ltimele alegeri în Germania au loc în 1;1:, iar '0D ob ine apro*imati 4<ț  Qdin oturi-=ste cel mai numeros grup parlamentar din eicstag, dar nu au ma.oritatea-O parte dinpro#e iile lui >ar* nu se con#irmă -0ocial"democra ii au cre+ut că a sosit momentul să se rei+uiascăț ț

mar*ismul-%umele de care se asocia+ă cri+a rei+ionistă este cel al unui important lider, ideolog, celmai apropiat colaborator al lui =ngels ,=duard !ernstein-

!ernstein a scris mai mult lucrări, cea mai importantă apărând în 18;;, tradusă în mai multe limbi-a1;55, când apare cartea, eolu iile anticipate de >ar* nu s"au con#irmat ca lupta de clasK-ț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 9/32

 An Germania a aut loc o singură grea la ur- ată oma.ului a #ost aproape :-8ș  Q, - %u aeaucele mai mari salarii, #iind depă i i de #rance+i, engle+i, americani-An plus, >ar* mai spunea că aeaș ț

loc un proces de strângere a resurselor în mâna unei singure clase- otu i, salariile crescteau ,ș

apărea un ac ionariat-0arcinile '0D sunt în priin a adoptării de re#orme, care însă nu scimbăț ț

societatea-

 An 1;53 a aut loc un congres al $nterna ionalei a $$"a, Congresul de la msterdam, care a discutatț

problema rei+ionismului, condamnându"l pe =duard !ernstein de Rere+ieS- ei+ionismul esterespins pentru că mar*ismul creea+ă o anumită unanimitate, dar în practică, rei+ionismul este totmai mult pus în operK-Germania cuno tea socialismul municipal, sociali tii conducând marile ora eș ș ș

&!erlinul are primar social"democrat(-Dar !ernstein î i #ăcea i mai mul i discipoli-ș ș ț

Primul Razboi MondialImodi#icare L modi#icare sursăJ

Republica de la WeimarImodi#icare L modi#icare sursăJ

ebeliunea marinarilor 

'ilipp 0ceidemann se adresea+a multimii

'erioada epublicii de la Weimar a #ost o perioada din $storia Germaniei ce a durat de la s#âr itulș

'rimului ă+boi >ondial până la ascensiunea lui itler la putere-

De i este considerată a #i o perioada constitu ională democratic i marcată de de+oltare culturală, aș ț ș

#ost plină de di#icultă i- %ici măcar o genera ie nu a bene#iciat de aanta.ele i nici nu a su#erit dinț ț ș

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 10/32

plin de de+aanta.ele sale, #iind cuprinsă din plin de drama în#rângerii- epublica de la Weimar a #osto perioada de e*perimentare a democra iei- ?rmele imperiului au dispărut complet, iar societateaț

era marcată de o anarie organi+ată- %ici nu se înceiase ră+boiul că au #ost ini iate mi căriț ș

reolu ionare- Germania, de i a aut un rol o#ensi e*trem de periculos în ră+boi, l"a pierdut datorităț ș

limitărilor economice i epui+ării popula iei- a începutul lunii octombrie 1;18 a #ost scimbatș ț

guernul, #iind adus un ciil în #runtea acestuia, iar militarii urmăreau să lase răspunderea pe seama

ciililor- iderul guernului german, împreună cu liderul guernului austro"ungar, i"au cerutpre edintelui american încetarea ră+boiului-ș

 Ansă răspunsul a întâr+iat două săptămâni i a #ost unul ne#aorabil prin care se cerea capitularea iș ș

implementarea unor scimbări pro#unde- 'e 11 noiembrie 1;18 a #ost semnat armisti iul- Germaniaț

s"a prăbu it din interior printr"o disolu ie- >i carea a pornit din ora ul Piel unde era amplasată #lotaș ț ș ș

de ră+boi, ce a primit ordin de a ie i în larg i a prooca #lota britanică, însă s"a doedit a #i un atacș ș

sinuciga , marinarii au protestat ast#el, începând reolu ia germană ce a scimbat ecea ordine-ș ț

>uncitorii din rsenal au intrat în grea, #ormându"se primele consilii ale muncitorilor i marinarilor-ș

eolta s"a e*tins în marile ora e germane de pe urm căreia au pro#itat #or ele politice de stânga iș ț ș

pe 7 noiembrie socialistul independent Purt =isner a proclamat în !aaria o epublica a 0#aturilordupă model soietic- 0tânga socialistă era însă dii+ată între 'artidul 0ocial Democrat German"0'D, care solicită armisti iul, eliberarea de inu ilor politici i abdicarea Paiserului i Organi+a iaț ț ț ș ș ț

adicală 0partakus"?0D', ce propuneau o reolu ie bol eică- 'e ; noiembrie, reolu ia s"a e*tinsț ș țla !erlin i socialistul 0ceidemann a proclamat epublica în timp ce spartakistul iebknect aș

proclamat epublica 0ocialistă- Ampăratul Wilelm al $$"lea a abdicat-

'e 15"1< noiembrie au #ost create 15 555 de s#aturi ale muncitorilor i solda ilor în Germania, iar laș ț

!erlin s"a #ormat un guern alcătuit din 6 comisari ai poporului"4 de la 0'D, 4 de la ?0'D, condusde =bert- 'e 1< noiembrie s"a înceiat un acord între patroni i sindicate prin care se ob ineauș ț

următoarele) +iua de lucru de 8 ore, libertatea sindicală, organi+area unor comitete de u+ina, în timpce repre+entan ii sociali ti ai muncitorilor au renun at la reendicările priind na ionali+area-ț ș ț ț

 rmata s"a declarat neutră dacă era restabilită ordinea- 'e :8 noiembrie 0'D a început pregătirilepentru alegerea Constituantei- par partidele de dreapta, în timp ce spartaki tii au deenit lideriiș

e*tremismului de stânga- Con#lictul dintre sociali ti i spartakisti s"a agraat pe 6 decembrie-ș ș

Guernul a decis di+olarea Comitetului 0#aturilor din !erlin, a#lat sub control ?0'D- Comisarii

?0'D au părăsit guernul, iar spartakistii au #ondat 'artidul Comunist- Capitala a #ost cuprinsă de în#runtări iolente între sus inătorii ?0'D i 0'D, iar guernatorul !erlinului l"a destituit pe per#ectulț ș

comunist al poli iei- 0partaki tii au organi+at mani#esta ii ce au degenerat în con#licte armate cuț ș ț

#or ele de ordine, satele erau însă neatinse de reolu ie- rmata a #ost cemată pentru a aparăț ț

guernul i pe ;"1: ianuarie au loc lupte sângeroase în !erlin, iar insurec ia spartakista a #ostș ț

 îninsă i liderii spartakisti osa u*emburg i Parl iebknect au #ost aresta i i e*ecuta i-ș ș ț ș ț

e#ormarea a început să #ie aplicată, #iind legali+ate su#ragiul #eminin, liberali+area moraurilor,politi+area tineretului- epublica a #ost constestata însă de represiunea insurec iei spartakiste-ț

egimul a #ost determinat să" i asume responsabilitatea ratatului de la Bersailles- De i a pierdutș ș

teritorii, Germania i"a men inut ecilibrul i restrângerea teritorială drept e#ect al accentuăriiș ț ș

con tiin ei apartenen ei la germanitate- eendicarea teritoriilor germane pierdute a deenit temaș ț ț

na ionalistă după 1;1;-ț

a 1; ianuarie 1;1; a #ost aleasă dunarea Constituantă dominată de Coali ia Weimar"0'D,ț

entrum, 'artidul iberal- dunarea Constituantă era alcătuită din)

• 0'D"4;,7T

• entrum":1,;Q

• 'artidul iberal"18 Q

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 11/32

• 'artidul %a ional German"15,6Qț

• 'artidul 'opulist"3,6Q

• ?0'D"<,4Q

Wilelm Cuno si @riedric =bert

După lungi negocieri, la 41 iulie 1;1;, dunarea a otat proiectul de constitu ie al liberalului ugoț

'reuss, ereu de origine, al cărui proiect ini ial propunea un stat puternic centrali+at pentru aț

distruge egemonia prusacă, landurile să câ tige autonomie relatiă religioasă, educa ională iș ț ș

economică, iar constitu iile i institu iile să se con#orme+e dreptului #edera- eic"ul de ineaț ș ț ț

e*clusiitatea competen elor #inanciare, militare i politicii e*terne- Opo+i ia de dreapta, tensiunileț ș ț

dintre autoritatea centrală i landurile &separatismul enan, insubordonarea !aariei, tenta iileș ț

reolu ionare din 0a*a i uringia( au #ăcut că proiectul să #ie amendat, #iind pre#erat denumirea deț ș

statul poporului decât stadul #ederal-

Constitu ia de la Weimar a preă+ut egalitatea în #a ă legilor, libertă ile publice, apelul la re#erendum-ț ț ț

eicul german a deenit o republica cu 17 landuri, iar parlamentul era comus din adunărileeicstag, ales prin su#ragiu pentru 3 ani ce ota legile i controla e*ecutiul i eicsrat ce adunăș ș

repre+entan ii landurilor, iar puterea e*ecutiă era repre+entată de pre edintele eicului ales prinț ș

ot uniersal pentru 7 ani i putea numi guernul condus de cancelar-ș

@riedric =bert, socialist, a #ost ales că primul pre edinte din 1;1; până un 1;:<, lăsându"l peșcancelar să guerne+e i nu a intrat în con#lict cu e*ecutiul- >are alul indenburg, monaristș ș

conins, eteran, erou al ră+boiului, a #ost al doilea pre edinte din 1;:< până în 1;43- respectatș

Constitu ia i atrăgea aten ia opiniei publice- #ost reales în 1;4: i a început să deconsidere po+i iaț ș ț ș ț

parlamentului în dauna statutului autorită ii centrale-ț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 12/32

'aul on indenburg

Wilelm >ar*Clasa politică era dominată de )

• 'artidul 0ocialist"Democrat"0'D, care a #ost principala #or ă politică, respingând modeleleț

bol eice i propunându" i re#orme democratice, aând un milion de membri, aând scor deș ș ș

48Q în alegeri în 1;1; i :5Q în 1;4:, aând ca lideri importan i pe =bert, 0ceidemann,ș ț

>uller, iar ba+a sa electorală era în regiunile industriale-

• entrum, partid al catolicilor, erau ostili reolu iei i aând un electorat stabil, eoluând dupăț ș

1;:< spre conseratorism, a căror practici or degrada democra ia germană- aut ca lideriț

importan i pe !runing, on 'apen, Wirt, i aea că +one electorale nobilimea sile+iană ,ț ș

industria ii din enania , ăranii baare+i i muncitorii din ur ș ț ș

• 'artidul iberal repre+enta aripa stânga a liberalismului german, #iind un partid depersonalită i i nu de mase, ostil dictaturii i iolen ei, aând că lideri pe atenau i >a*ț ș ș ț ș

Weber, #iind otat doar de burge+ia urbană

• 'artidul Comunist"P'D respingea regimul de la Weimar i a încercat prin gree i insurec iiș ș ț

să preia puterea #ără succes, dar a reu it să impună guerne comuniste în 0a*a i uringia,ș ș

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 13/32

reprimate prin mod sângeros- =ra dependentă de $nterna ionala a reia i de ordinele primite deț ș

la >oscoa i dispunea de 445 555 de membri disciplninati cu trupe de oc"@rontul o u-ș ș ș

• 'artidul 'opulist"repre+enta burge+ia protestantă, era ostil socialismului i monarismului,ș

i încerca să preia puterea, aând că personalită i pe 0tresemann, 0cact, 0tinnes i ssen,ș ț ș

#iind spri.init de industria iș

• 'artidul %a ional"German era alcătuit din pangermani ti, luterani i proprietari #unciari dinț ș ș

landurile estice, #iind ostil condi iilor impuse de ratatul de la Bersailles, iar din 1;:8, condus deț

un magnat al presei, ugenberg, s"a orientat spre e*tremă dreaptă, colaborând cu %0D'-

Beteran mutilat cersind

0oldati dansand pe Fa++

0oldati care o#era mancare saracilor 

 rmata sau eicsMer a rămas ostil reolu iei, a contribuit la reprimarea insurec iei comuniste iț ț ș

salarea sociali tilor- Ansă au #ost o#i eri actii care au participat la tentatie de puci la !erlin iș ț ș

>uncen- Conducerea era preocupată de reconstituirea poten ialului militar german prin antrenareaț

clandestină a oluntarilor i testarea de noi arme în usia, precum i #ormarea unor noi genera ii deș ș ț

o#i eri recruta i din rândul aristocra iei- O#i erii republicani au #ost eradica i, iar din 1;:6, corpul deț ț ț ț ț

cadre a #ost constituit, în 1;45, armata luând po+i ie #a ă de agita ia politică- %oua genera ie deț ț ț ț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 14/32

cadre militare era sedusă de na ional"socialism în timp ce o#i erii în ârstă erau conseratori iț ț ș

monari ti- An 1;4:, după instaurarea regimului na+ist, se alătură @urerului-ș

 u apărut i grupări paramilitare precum Că tile de O el &1;18( ce numără <55 555 de membri,ș ș ț

0ec iile de salt ce cuprindea 455 555 de membri na ional"sociali ti în 1;4:, @rontul de @ier cu trupeț ț ș

de oc anti#asciste organi+ate de sociali ti &1;45( i @rontul o u cu trupe paramilitare comuniste cuș ș ș ș

peste 155 555 de membri, #iind inter+is în 1;:;-

De i dreapta are câ tiguri electorale, mi cările e*tremiste iau amploare- 0e #ormea+ă guerne deș ș ș

coali ie pentru că nici un partid nu ob inea ma.oritate în eicstag- An 1;1;"1;:4 este Coali iaț ț ț

Weimar la guernare, în 1;:4"1;:8"partidele de centru"dreapta, iar în 1;:8"1;45"marea coali ieț

alcauita inclusi din sociali ti i na ional"germani-ș ș ț

'uciul alei de !ere al lui itler 

>ein Pamp# 

Cabinetele erau minoritare după 1;45, #iind numite de pre edinte, guernând #ără spri.inulș

parlamentului prin decrete, sumbinand Constitu ia- eicstagul a #ost di+olat repetat între 1;45"ț

1;4:, iar instabilitatea ministerială &1; guerne în 14 ani( marca societatea germană- 'ărea căepublica de la Weimar e uase- An 1;:5, 'uciul monarist Papp este reprimat, iar în 1;:4, 'uciulș

alei de !ere al lui itler este înăbu it- itler era un anonim care încerca să instituie o dictatură deș

dreapta în Germania, printr"un mar de @elderrnalle în >uncen, la ; noiembrie 1;:4- #lat laș

 încisoare, arestat pentru tentatiă de puci, a scris lucrarea ideologică >ein Pamp#- #ost eliberatrepede în 1;:3 pentru bună purtare, însă î i păstra dorin a de a ob ine puterea-ș ț ț

0itua ia noului regim era precară, cuprinsă de sărăcie, agita ie socială i politică- =*tremă stânga s"aț ț ș

mani#estat iolent, în 1;:5 ocupând cu armata ro ie câtea ora e din ur, iar în 1;:1, greaș ș

insuretionala a #ost reprimată iolent- An 1;:5, puciul organi+at de o brigada #ranca de la >area!altică a e uat- %umărul asasinatelor crescuse, #iind o adeerata teroare albă"476 de crime, dintreș

care 4<3 #iind îndreptate împotria stângii sau modera ilor- Guernul Guno a #rânat lirările în naturăț

destinate repara iilor de ră+boi- 'e 11 ianuarie 1;:4 @ran a a ocupat ur i guernul german aț ț ș

organi+at re+isten ă pasiă- =conomia s"a de+organi+at, in#la ia #ăcea raagii, iar noul guern deț ț

coali ie condus de 0tresemann a pus capăt re+isten ei pasie i a reluat plata repara iilor- An 1;:4ț ț ș ț

enania i"a problamat independen a cu spri.inul trupelor #rance+e, însă #ără succes, iar în 0a*a iș ț ș

urigina sunt în#rânte insurec iile comuniste, iar în noiembrie 1;:4 a #ost re+olată cri+a baare+ă-ț

$n#la ia s"a agraat, un dolar #iind 3,: mărci în 1;13, iar în 1;:5"83 mărci, 1;::"186 mărci-ț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 15/32

!ancnota de <5 de milioane de marci" 1;:4

!ancnote

Co+ile la maga+ine"e#ectele iperin#latiei

Germania a acitat în bani i în natură 8,: miliarde de mărci de aur în perioada 1;1;"1;:4, însăș

re+isten ă pasiă a costat"o 4,< miliarde de mărci de aur- >arca s"a prăbu it, în iulie 1;::, un dolarț ș

alorând 315 mărci, în 1;:4 crescând de la 7:65 la 3,:55 555 555 de mărci-

Bia a cotidiană a germanilor a #ost bulersată, pre urile i salariile ariau +ilnic, ora ele i satele auț ț ș ș ș

#ost autori+ate să emită monede au*iliare, ăranii au reenit la troc- %ielul de trăi s"a prăbu it,ț ș

de inătorii de enituri #i*e i micile întreprinderi au #alimentat- An octombie 1;:4, ministrul de #inan e,ț ș ț

0cact, a lansat entenmark, acoperită nu de aur, ci de recunoa terea datoriilor industriale iș ș

agricole de către stat- >oneda era calculată la 1>U1 miliard de mărci- >oneda na ională eraț

deta ată de etaloanele i criteriile de aloare tradi ionale, corupte datorită specula iilor- usteritateaș ș ț ț

bugetară, #i*area i blocarea dobân+ilor pentru credite de către eicsbank au contribuit laș

stabili+area masei monetare-

'ropaganda electorala promoata de indenburg

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 16/32

'aul on indenburg

'rosperitatea s"a reinstalat aparent, produc ia crescând încet i oma.ul micsorandu"se- 0e mi+ea+ăț ș ș

pe ra ionali+area produc iei i pe e*porturile industriale, 7:Q din e*porturi #iind produseț ț ș

manu#acturate- An 1;45 apar 4555 de carteluri, iar în 1;4:, 3<Q din societă i controlau 83Q dinț

capitalul industrial german- 0olurile erau însă suprae*ploatate, proprietă ile erau îndatorate, pre urileț ț

erau în urmă celor industriale, iar balan ă comercială era de#icitară- An 1;:<, alegerile pre+iden ialeț ț

sunt câ tigate de mare alul indenburg cu 1< milioane de oturi, îningându"i pe candidatulș ș

entrumului i pe =rnst almann sus inut de comuni ti- !ălan a plă ilor a #ost ecilibrată prin a#lu*ș ț ș ț ț

de capital străin, Germania deenind cel mai mare importator de capital, doar 1/3 din întreprinderilegermane bene#iciind de inesti ii- Dar din cau+a cri+ei din 1;:; #ondurile sunt retrase, iar economiaț

aparent prosperă se destabili+ea+ă-

 An 1;45, priată de credite, Germania supraindustriali+ată nu a putut să e*porte su#icient pentru aplăti importurile de materii prime, iar produc ia s"a prăbu it în 1;4: cu <5Q #a ă de 1;:;- oma.ul aț ș ț Ș

crescut de la 1,< milioane în 1;:; la 6 milioane de germani răma i #ără muncă în 1;41- 0e de+oltăș

o antipatie împotria capitalismului considerat inoat pentru cri+ă- @or ele politice au încercatț

di#erite solu ii pentru ie irea din cri+ă, iar marea industrie a solicitat relansarea inesti iilor prinț ș ț

scăderea #iscalită ii i economiei bugetare- An 1;41 s"a impus scăderea salariilor muncitorilor, iar înț ș

1;4: se cerea relansarea economică prin interen ia statului- 0indicatele reclamau indemni+a iiț ț

crescute pentru oma., proprietarii #unciari au solicitat a.utoare, iar partidele de dreapta se opuneauș

cre terii impo+itelor în timp ce partidele de stânga au re#u+at o politică de austeritate-ș

Guernul !runing a încercat să crească impo+itele, scă+ând salariile, pre urile i ciriile i a preluatț ș ș

o parte din capitalul bancar pentru a controla sistemul #inanciar i instaurând un control asupraș

scimburilor comerciale- oma.ul s"a agraat, iar guernul i"a pierdut spri.inut o#erit de sociali ti,Ș ș șguernând prin decrete"legi- An 1;4: au loc alte alegeri pre+iden iale în care indenburg a #ostț

reales cu 1; milioane de oturi în de#aoarea candidatului %0D', dol# itler ce a ob inut 14ț

milioane de otuir- An mai 1;4: guernul !runing a că+ut, #iind înlocuit de on 'apen, repre+entant alentrumului, care a încercat să di+ole de două ori eicstagul pentru a ob ine o ma.oritate- An urmăț

alegerilor marcate de incidente iolente între stânga i na ional"sociali ti, %0D' a ob inut 47ș ț ș ț  Q dinoturi":45 locuri în parlament, iar în noiembrie 1;4: a înregistrat 44,1Q, 0'D":5,3Q, iar Bon 'apena #ost neoit să propună o coali ie cu 'artidul %a+ist, de i indenburg s"a opus- Bon 'apen aț ș

demisionat în decembrie 1;4:, iar succesorul sau, generalul 0cleicer a încercat să instaure+e o

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 17/32

dictatură corporatistă pentru a distruge na+ismul i comunismul, dar e uea+ă- An ianuarie 1;44,ș ș

indenburg l"a inestit pe dol# itler în #unc ia de cancelar al eic"ului-ț

 paritia publica a lui itler 

itler deine cancelar 

Din 45 ianuarie 1;44 până pe : august 1;43, statul german s"a reorientat de la democra ie laț

dictatură, itler de inând întreagă putere- men inut #ormal Constitu ia de la Weimar, iar ideologiaț ț ț

na+istă domină statul i societatea, creând premise aparent legale pentru a des#iin a constitu iaș ț ț

democratică- După incendierea clădirii eicstagului, la !erlin, la :7 #ebruarie 1;44, 0V"trupele'artidului %a+ist au început primele ac iuni de persecu ie împotria social"democra ilor i aț ț ț ș

comuni tilor- 'rintr"un decret de urgen ă, itler a pro#itat i a suspendat drepturile politice de ba+a,ș ț ș

legali+ând persecu ia rialilor politici i inlaturandu"i din structurile de stat- An ultimele alegeri din <ț șmartie 1;44, na+i tii nu au putut ob ine ma.oritatea în parlament, în ciuda intimidării popula iei- Anș ț ț

prima sesiune parlamentară, to i legislatorii, e*ceptând social"democra ii i comuni tii, au #ostț ț ș ș

arestat- oată puterea legislatiă a #ost trans#erată în mâinile guernului lui itler- Guernul na+ist ades#iin at #ederalismul na+ist i a instituit domina ia unipartita- 'ână în 1;43, toate parlamenteleț ș ț

landurilor au #ost di+olate i înlocuite de guernatori ai eicului noului regim- După inter+icereaș

'artidului 0ocial"Democrat, în iulie 1;44, toate celelalte partide politice din opo+i ie au #ostț

destrămate rapid, iar D%'B este obligat să se retragă- 'artidul %a+ist s"a proclamat partid de stat-

itler a suprimat opo+i ia internă din cadrul partidului sau, iar trupele 0V au #ost considerate că #iindț

o amenin are pentru că cereau preluarea puterii militare a statului- a 45 iulie 1;43, sub prete*tulț

preenirii unui puci, liderii trupelor 0V au #ost asasina i, ac iune represiă denumită autoapărareț ț

na ională-ț

a : august 1;43, indenburg moare, i itler a preluat #unc ia de pre edinte al statului,ș ț ș

autoproclamandu"se @urer i Cancelar al eicului German- rmata germană a #ost obligată săș

depună un .urământ în #a ă @urerului- Germania deenea un stat al @urerului, acesta #iind singurulț

punct de re#erin ă pentru grupurile de putere riale- eroarea, succesul în rela iile e*terne i măsurileț ț ș

sociale bine coordonate au consolidat imaginea @urerului în percep ia poporului german- u #ostț

create noi locuri de muncă, iar în doi ani, oma.ul a #ost redus la .umătate- 'ână în 1;4;, programeleș

masie de înarmare au cau+at o cri+ă a locurilor de muncă- 'entru a"i lini ti pe muncitorii organi+a iș ț

prin constrângere în @rontul >uncitorilor Germani, acestora li s"au asigurat salarii mari, protec ieț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 18/32

 împotria oma.ului i concedii plătite- Organi+a ia na+istă de partid Pra#t durc @reude a organi+atș ș ț

man#iestari i e*cursii necostisitoare- egimul i"a inut sub obsera ie camara+ii na ionali, ciar i înș ș ț ț ț ș

timpul liber- iua de 1 mai este consemnată că iua >uncii %a ionale-ț

 dol# itler 

0"a acordat aten ie îndoctrinării tineretului, toate grupurile de tineret #iind absorbite de ineretulț

itlerist i de iga @etelor Germane- Din 1;46, to i tinerii de 15"18 ani au #ost obliga i să deinăș ț ț

membri- Camera de Cultură a eicului era sub conducerea lui Fosep Goebbels, ministrulpropagandei, supraegiind ia ă culturală- ucrările literare care nu se con#ormau liniei partidului aț

#ost distrusă- Căr i i lucrări ale lui Walter !en.amin, =ric Pastner, omas >ann, 0igmund @reud iț ș șCarl on Ossiet+k au #ost arse în public- 0ute de scriitori au emigrat, că !ertolt !rect i te#anș Ș

Meig i ciar Ossiet+k, după ce a petrecut trei ani în lagăr de concentrare a primit premiul %obelș

pentru 'ace- 0"au creat re ele de agen ii na ionale de supraegere- An 1;43, după eliminareaț ț ț

trupelor 0V, elită deta amentelor, 00, a deenit cel mai important instrument de lupta împotriaș

adersarilor politici, men inând sub control departamente ale poli iei i sericiilor secrete- @or ele 00ț ț ș ț

au preluat administrarea lagărelor de concentrare, iar în 1;4;, au #ost încise :< 555 de persoaneneloiale-

itler si trupele 00

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 19/32

Grupările 0, incita i de +iarul antisemit Der 0turmer, a organi+at atacuri împotria ereilor-ț

Conducătorii na+i ti au trans#ormat persecu iile ereilor într"o actiitate de stat- An aprilie 1;44,ș ț

Goebbels, ministrul propagandei, a organi+at un boicot na ional al a#acerilor ereie ti, iar egeaț ș

restabilirii sericiului ciil al carierelor din 7 aprilie 1;44 a lansat un a de decrete discriminatoriicare"i obligă pe erei să renun e la pro#esie- =reilor li se inter+ic practicarea medicinei i pro#esiileț ș

 în domeniul culturii sau a aocaturii i era inter+is orice contact cu popula ia ariană- egile rasiale dinș ț

1;4< au anulat toate drepturile politice ale ereilor, to i cetă enii eicului #iind obliga i săț ț țdoedească că au sânge german- =ra considerat ereu numai cel care aea trei strămo i deș

origine ereiască i care practică iudaismul- An noiembrie 1;48, liderii na+i ti au încercat săș ș

asasine+e un diplomat german că prete*t pentru declan area unui progrom la scară largă asupraș

ereilor- An noaptea ;"15 noiembrie 1;48, toate sinagogile i prăăliile ereie ti au #ost incendiate-ș ș

155 de persoane au #ost ucise i 45 555 au #ost trimise în lagăre de concentrare- =reilor li s"auș

impus ta*a de răscumpărare de 1 miliard de mărci, i tot capitalul le era con#iscat, iar proprietă ile,ș ț

ac iunile i bi.uteriile erau ândute prin constrângere, urmând rapid licidarea tuturor a#acerilor iț ș ș

 întreprinderilor ereie ti- =conomia s"a germani+at #or at-ș ț

itler si >ussolini

itler in regiunea 0udeta

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 20/32

'arada na+ista

iderii na+i ti au recurs i la un program de emigrare #or ată, stabilind un !irou al =migrării =reie ti,ș ș ț ș

 însă din 1;31, emigrarea a #ost inter+isă- romii, ereii, omose*ualii i alte minorită i etnice suntș ț

ucise în masă- itler plănuia un ră+boi pentru a recupera teritoriile pierdute i a ră+bună umilin aș ț

Germaniei în 'rimul ă+boi >ondial- estric iile impuse prin ratatul de la Bersailles au #ostț

rei+uite- An 1;44, Germania părăse te 0ocietatea %a iunilor, iar itler #ace cunoscută dorin a deș ț ț

pace aparen ă- cordul eicului cu Baticanul, menit să asigure drepturile !isericii Catolice înț

Germania, pactele de neagresiune cu alte state i gă+duirea Focurilor Olimpice în 1;46 au con#irmatș

politică sa- An 1;4<, 0arlandul se alătură Germaniei printr"un plebiscit, iar puterile aliate recunoscdreptul de autodeterminare al germanilor- An 1;4<, itler introduce recrutarea obligatorie, anun ățreînarmarea i semnea+ă un acord naal cu >area !ritanie- An 1;46, regiunea demilitari+ată aș

inului este ocupată- %a+i tii se implică în ă+boiul Ciil din 0pania i sunt în#iin ate *a !erlin"ș ș țoma i 'actul nticomintern cu Faponia, #iind coali ii antosoietice-ș ț

După nscluss &ane*area i unirea ustriei cu Germania( i ane*area egiunii 0udete prin cordulș ș

de la >uncen, itler renun ă la politică de pace după împăr irea Ceosloaciei în martie 1;4;- 'rinț ț

pactul ibbentrop">oloto de la :4 august 1;4;, Germania i ?00 î i împart s#erele de in#luen ă înș ș ț

'olonia- a 1 septembrie 1;4;, trupele na+iste au inadat estul 'oloniei sub un prete*t înscenat,declan ând al doilea ră+boi mondial-ș

 Al Treilea ReichImodi#icare L modi#icare sursăJ

Al Doilea Razboi MondialImodi#icare L modi#icare sursăJ

Germania postbelicǎImodi#icare L modi#icare sursăJ

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 21/32

!erlinul distrus

Copii germani deportat din Germania de =st

onele de ocupatie

După capitularea #or elor na+iste, domina ia na+istă a luat s#âr it- Consecin ele distructie ale politiciiț ț ș ț

na+iste, #oametea, e*odul popula iei au marcat primii ani de după ră+boi- econstruc ia politică s"aț ț

a#lat în sarcina lia ilor- lia ii au împăr it teritoriul i capitală în patru +one de ocupa ie- u creat unț ț ț ș ț

Consiliu de Control al lia ilor i au demilitari+at tara- ustria a redeenit o republica separată, #iindu"ț ș

i acordată sueranitatea după 15 ani- 0aarland a intrat sub control #rance+, +ona de la est de râurile

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 22/32

Oder i %eisse a #ost trans#erată 'oloniei care a intrat sub control soietic- 'opula ia germană dinș ț

regiunea sudetă, ane*ată de Ceosloacia, a #ost strămutată- rmata a #ost di+olată, iar statulprusac a #ost des#iin at- a %urnberg s"a des#ă urat procesele asupra na+i tilor acu+a i de crimeț ș ș ț

 împotria umanită ii-ț

epopularea a #ost un #enomen la #el de dramatic, de i la niel istoric a #ost po+iti-Germaniaș

ruinată, distrusă din punct de edere economic, a trebuit să absoarbă în circa :"4 ani după înceierea ră+boiului circa 13 milioane de germani- 4 milioane erau germanii sude i, elibera i, 15ț ț

milioane de germani din 'olonia, i încă un milion din teritoriile din est i din !alcani-'opula ia celorș ș ț

trei +one occidentale a crescut până în octombrie 1;36 i din nou, până în 1;3;-n +ona soietică,ș

popula ia a crescut în ace ti trei ani cu 455-555 de locuitori-ț ș

a aceste probleme demogra#ice &peste : milioane de ie i omene ti, pri+onierii cca- :"4 milioane înț ș

+ona soietică( se adaugă i de+ecilibrul între se*e-An =uropa, cel pu in, cu rare e*cep ii, numărulș ț ț

#emeilor este peste cel al bărba ilor-'ierderile economice erau considerabile- =le pot #i priite din treiț

puncte de edere)

• reducerea capacită ii de produc ie în perioada ră+boiuluiț ț

•

despăgubirile

• distrugerile, demontările i inter+icerea unor industrii în Germaniaș

 An priin a distrugerilor ele aria+ă de la :<ț  Q în ur, la 15 Q în est-Germania a pierdut cam 1<":5 Q din capacitatea industrială din 1;48- pierdut 15 Q din capacitatea industriei siderurgice, 1<":5 Q din industria cimică-

Diminuarea poten ialului economic presupunea ca prin acordul din 1;36 să #ie ridicate din +ona deț

est circa 1855 de întreprinderi, ulterior reducându"se mai întâi la cca 1555 i apoi la <55- An +onaș

soietică au #ost ridicate i demontate până în iunie 1;38 cca 1355 de întreprinderi-Capacitateaș

industrială a +onei de est a #ost redusă cu 85 Q în siderurgie i cu :5ș  Q în minerit-După aceeasoieticii au creat în est întreprinderi mi*te a căror produc ie mergea ma.oritar în ?niunea 0oietică-ț

 An plus, planul industrial adoptat de Consiliul de Control liat, care era o aplicare a celebrului 'lanul>orgentau, priea de+industriali+area Germaniei-otărârea aceasta din 1;36 stabilea o listă lungăde industrii inter+ise &construc ii naale, aeronautică, tractoare, ma ini lente, aluminiu, ben+ină iț ș ș

cauciu sintetic, orice material de ră+boi, radio( i alte liste de limitări procentuale &:<ș  Q din produc iaț

din o el din 1;48(-a pierderile economice se adaugă alte pierderi materiale- 'este :-4 milioane deț

locuin e, de clădiri distruse- Ora e precum !erlinul, Dresda, amburg, Poln, %urnberg erau toateț ș

grăme+i de ruine-a !erlin se culita carto#ul în centru-

'ierderile teritoriale erau la #el de grele,oricum mai grele i mai pu in .usti#icate din punct de edereș ț

etnic decât în 'rimul ă+boi >ondial-%u doar că au #ost pierdute teritoriile ane*ate din 1;48, ci nouagrani ă s"a #i*at mult în interiorul Germaniei, pe Oder i %eisse-ț ș

'e plan moral domina pesimismul, care acoperea sentimentele de la de+ilu+ie, până la culpabilitate,mai ales după de+ăluirea crimelor i genocidelor ce au aut loc-Germanii căutau o cale pentruș

supraie uire-'e plan politic de.a ara lor nu mai e*ista-ț ț

'entru cele patru +one de ocupa ie a #ost impus principiul celor Rpatru DS)ț

1- Decarteli+area X Germania aea patru concerne monopoliste9 ele erau legate de politicamilitaristă i au intrat în i+orul alia ilor- An domeniul bancar au apărut :5 de societă iș ț ț

bancare din cele trei trusturi-Antre 1;38"3; , odată cu eiden ierea ă+boiului ece, politicaț

alia ilor s"a scimbat i s"a renun at la politica decarteli+ăriiț ș ț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 23/32

:- Demilitari+area X lia ii au urmări des#iin area unită ilor militare germane, a companiilor careț ț ț

produceau tancuri, aioane- rmata era gra compromisă pentru aserirea #a ă de regimulț

na+ist9 #iind condusă de mare alul Peitel-rmata @G a #i constituită dintr"o necesitate aș

ă+boiului ece abia din 1;<<, după intrarea ării în %O-%oua armată a @G,ț

!undesMer &părarea 0tatului( are în 1;<< 4<5-555 de oameni puternic speciali+a i,ț

pro#esioni ti i aând o altă ideologie-ș ș

4- Dena+i#icarea X urmărea des#iin area 'artidului %a+ist, a tuturor organi+a iilor a#iliate iț ț ș

distrugerea spiritului na+ist din înă ământ i cultura na+istK din spiritul oamenilor9 în acela iț ș ș

timp, .udecarea celor lega i de 'artidul %a+ist, epurarea atingând propor ii colosale-'ână laț ț

s#âr itul lui 1;36 au #ost arestate i puse sub cercetare +eci de mii de persoane bănuite de aș ș

#i colabora ioniste-0ociologia a scos în eiden ă #aptul că ră+boiul a #ost unul între treiț ț

ideologii) democra ie, na+ism i comunism-mericanii doreau să a#le ce s"a întâmplat înț ș

Germania, a a că au adus i cerut completarea unor cestionare- Circa 1:"14 milioane deș ș

oameni au completat cestionarul-=rnst on 0alomon, scriitor de e*termă dreapta, a scris ooperă în legătură cu cestionarul-'rocesul de la %urnberg, ca i 'rocesul de la okio, aș

durat mult9 a început pe :: noiembrie 1;3< i s"a terminat pe 1 octombrie 1;36-ribunalulș

$nterna ional a pronun at sentin e pentru 1: de criminali de ră+boi) ibbentrop, osenberg,ț ț ț

Goring, !ormann etc- u #ost condamnări la încisoare/moarte i acitări-ș

3- Democrati+area X a #ost în eleasă în mod di#erit în di#eritele +one, în special în +ona deț

ocupa ie din est9 americanii, #rance+ii i britanicii au căutat instaurarea unui regimț ș

democratic, soieticii însă ducând la #u+iunea partidelor socialiste i la crearea unui partidș

comunist-

'rocesul de la %uremberg

După 1;36, #iecare est"german trebuia să complete+e #ormulare de inspec ie politică- %umero iț ș

criminali de ră+boi au reu it prin intermediul atestatelor e deculpabili+are sau Certi#icate 'ersil să seș

spele de păcate- 0"au creat state #ederale, iar în toamna 1;36, au aut loc primele alegeri- An est,armata de ocupa ie soietică, de i cerea #ormarea partidelor politice, 'artidul Comunist a #ost înț ș

totalitate spri.init, condus de imigran i germani din ?niunea 0oietică ai Grupului ?lbrict-ț

 An iarna 1;3<"1;36, în Germania, combustibilii i alimentele s"au epui+at- 'roblema e remediată deș

pacetele C= &Cooperarea pentru e*pedieri americane în =uropa(, trimise indiidual popula ieiț

germane din august 1;36- După e ecul soieticilor de a #urni+a su#iciente alimente, lia ii din Bestș ț

au blocat plata despăgubirilor Germaniei către ?00- ?00 plani#icase re#orme agrare iș

e*proprierile pentru a pregăti terenul pentru o economie plani#icată centrali+ată- An aprilie 1;36,'artidul 0ocial Democrat i 'artidul Comunist au #ormat 'artidul pentru ?nitate 0ocialistă, celelalteș

partide politice #iind integrate cu #or ă în unicul partid-ț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 24/32

Drapelul DGa 1 ianuarie 1;37, americanii i britanicii au uni#icat +onele ocupate- u implementat o re#ormaș

monetară în +ona uni#icată, ca parte a planului >arsall- 'e :1 iunie 1;38 a #ost introdusă nouamarcK germană- Când statele est germane au introdus marca germană în sectoarele lor din !erlin,soieticii au răspuns printr"o blocadK a ora ului- imp de 11 luni, !erlinul a #ost aproi+ionat printr"unș

pod aerian- :77 555 de +boruri au adus :,4 milioane de tone de măr#uri în ora înainte de ridicareaș

blocadei soietice din 1;3;- e#ormele monetare au #ost urmate de în#iin area a două stateț

germane- An iulie 1;38, lia ii au cerut premierului statelor #ederale să organi+e+e alegeri pentruț

constituirea unei dunări %a ionale- >ini trii au elaborat constitu ia, semnată la 8 mai 1;38 de cătreț ș ț

Consiliul 'arlamentului, constituit din parlamentele statului #ederal, aprobat de alia i i proclamat laț ș

:4 mai 1;3;- An spa iul soietic, Camera 'oporului dominată de 'artidul ?nită ii 0ocialiste a semnatț ț

 în mai 1;3; o sci a de constitu ie care trebuia să #ie aplicată întregii Germanii- 'e 7 octombrie 1;3;ț ț

a #ost în#iin ată epublica Democrată Germană- 'rin în#iin area celor două state concurente,ț ț împăr irea Germaniei aea să dure+e 35 de aniț

Germania de EstImodi#icare L modi#icare sursăJ

•

Walter ?lbrict

 

•

=ric onecker 

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 25/32

anc soietic reprimand protestul, eip+ig

Construirea idului !erlinului

idul !erlinului"edere aeriana

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 26/32

=ric onecker si elmut Pol

rabantul

 proi+ionare aeriana

?nul dintre #ondatorii 'artidului Comunist German, Walter ?lbrict, a deenit primul secretar al'artidului ?nită ii 0ocialiste a Germaniei X'?0G în iulie 1;<4- DG a #ost acceptată în Consiliul deț

 .utor eciproc"C=- '?0 a pre+entat primul plan cincinal în 1;<1- An 1;<:, lia ii din est auț

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 27/32

respins propunerea lui 0talin de creare a Germaniei neutre- e+isten a din partid i societate a #ostț ș

 înlăturată prin epurări i reprimări- 'e 16"17 iunie 1;<4, după mărirea normelor de lucru, au i+bucnitș

reolte în !erlin i în ora ele mari- ancurile soietice au reprimat răscoalele, iar guernul a apelat laș ș

00$, poli ia secretă proaspăt în#iin ată în cadrul >inisterului de părare, condusă de =ric >ielke-ț ț

 gricultura a #ost na ionali+ată prin cooperatie de produc ie i întreprinderi publice- %ielul deț ț ș

produc ie nu s"a îmbunătă it, determinând opo+i ia unei largi păr i a popula iei #a ă de guern- ț ț ț ț ț ț

urmat reoltă Rotul cu picioareleS al cetă enilor- 145 555 de cetă eni est"germani au #ugit în est, înț ț

1;<4 numărul celor care părăseau DG a.ungând la 445 555, ulterior la :,< milioane de est"germani, o eptime din popula ie părăsind Germania de =st până la construirea +idului- 0"a decisș ț

 înciderea grani elor pentru a sala Germania de =st de colaps-ț

'e 14 august 1;61, a #ost construit idul !erlinului- >ul i cetă eni i"au pierdut ia a când auț ț ș ț

 încercat să traerse+e idul- ?00 continuă să e*porte alimente în DG-

0ecretarul general al DG, =ric onecker, care a preluat #unc ia din 1;76, a proclamat socialismulț

realist- 'opula ia trebuia să" i asigure pe cont propriu traiul- '$!"ul a crescut spectaculos i a atinsț ș ș

punctul culminant în 1;7<- 0"a implementat re#orma locuin elor- =st"germanii celtuiau doar <Q dinț

enit în cirii în raport cu est"germanii care celtuiau :5Q din enit în cirie-

0ericiile medicale erau gratuite- %atalitatea crescuse- An 1;73, DG i @G au #ost primite în O%?,șambele participând egal la Con#erin a pentru 0ecuritate i Cooperare în =uropa"C0C=- Anț ș

septembrie 1;87, onecker a #ost primit la !onn de către cancelarul est"german elmut Pol, cutoate onorurile unui lider de stat-

ara nu putea #inan a de+oltarea societă ii- Din cau+a mdoerni+arii inadecate, productiitatea aȚ ț ț

stagnat- Golurile #inanciare au #ost ameliorate prin creditele ob inute din @G-ț

 An 1;84, premierul !aariei, @ran+ Fose# 0trauss, a acordat un împrumut de 1 miliard de mărci-0alariile au crescut, dar tot mai pu ine măr#uri erau ândute- ?n cetă ean trebuia să a tepte 15 aniț ț ș

ca să primească o ma ină i era neoit să cumpere rabantul local de proastă calitate- =rauș ș

telei+oare în ;5Q din case i prindeau posturi din est- An urma nemul umirilor, guernul aș ț

accentuat propagandă i de+oltarea 00$-ș

Cântăre ul Wol# !iermann a #ost e*patriat în 1;76 #iindcă critica politica DG- 0ub protec ia bisericii,ț țau apărut mi cări ecologiste i paci#iste- An 1;83, 4: 555 de cetă eni au cerut permisiunea săș ș ț

părăsească DG, până în 1;88 numărul crescând la 115 555- onecker a re#u+at să aplicere#ormele impuse de Gorbacio-

 An câtea luni, regimul DG a #ost înlăturat-

Germania de VestImodi#icare L modi#icare sursăJ

 derarea @G la %O

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 28/32

Fon @- Penned si Will !randt

DY =staig si 0cmidt

Pol

BolksMagen !eetle

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 29/32

Caderea idului !erlinului

epublica @ederală Germană"@G i"a clădit un sistem multipartit, dominat de ?niunea Cre tinș ș

Democrată i de 'artidul 0ocial Democrat- a 13 august 1;3; au aut loc primele alegeri- Ponradș

 denauer &?CD( a #ost ales cancelar #ederal la o di#eren a de un ot- cesta a urmărit să lege araț ț

de occident- #acilitat aderarea @G în Comunitatea =uropeană a Cărbunelui i a O elului, înș ț

=?O> i în Comunitatea =conomică =uropeană-ș

 An 1;<1, ratatul de la 'aris a pregătit terenul pentru că @G să deină un stat sueran i să între înș

%O în 1;<<- denauer a urmărit reconcilierea cu @ran a, #iind înceiat ratatul de la =lisee dinț1;64 care preedea cooperarea strânsă- An 1;<:, denauer a semnat cordurile de la u*emburgcu ministrul de e*terne israelian 0arett, punând ba+a pentru legisla ia despăgubirilor- denauer aț

sus int ca @G să repre+inte întreagă popula ie germană-ț ț

a început, până la începutul anilor 65, ba+ându"se i pe Constitu ie &care preede că este legeaș ț

tuturor germanilor(, doctrina politicii e*terne este numită Doctrina allstein, care nu recuno teaș

Germania comunistă-

 titudinea această s"a re#lectat în Doctrina allstein din 1;<<- !onn a rupt rela iile cu orice stat,ț

e*ceptând ?00 care recuno tea DG- 0uccesorul lui denauer, udMig =rard, a #ost autorulș

miracolului economic- urmat apoi o coali ie din ?CD i '0D- ?rmătorul cancelar, Purt Georgț ș

Piesinger, a primit critici pentru #osta sa apartenen K la partidul na+ist- @iindcă opo+i ia lipsea, înț ț

!undestag, s"a #ormat o opo+i ie e*traparlamentară ca protest împotria structurilor solidi#icate i aț ș

Decretelor de urgen ă din 1;68-ț

 An 1;6; a enit o nouă coali ie #ormată din '0D i 'D &'artidul iber Democrat(, condusă de Willț ș

!randt, care a promis moderni+area ării- dus o politică de armisti iu cu estul, de i a #ost criticat deț ț ș

?CD-

 An timpul guernării lui elmut 0cmidt, a început cri+a economică- Climatul intern a #ost dominat deacte de terorism ale grupării rmata o ie- 'e plan e*tern, 0cmidt a i+itat DG i a participat laș ș

 întâlnirile O0C=- ?nitatea europeană a #ost reali+ată împreună cu pre edintele @ran ei, dZ=staing-ș ț

 An 1;7<, cei doi e#i de guern au ini iat cooperarea economică i poiltica în cadrul G"6- Către 1;85,ș ț ș

politică a #ost dominată de tensiuni- 0cmidt a pledat poentru sta ionarea racetelor nucleareț

intermediare în =uropa, idee respinsă de mi carea paci#istă- 0"a în#iin at >i carea Ber+ilor are aș ț ș

intrat în parlament ca al patrulea partid politic- An 1;8:, perioada social"liberală s"a înceiat cu

retragerea din coali ie a 'D"ului, #ormând alian a cu ?CD- elmut Pol a deenit noul cancelar, iarț țans"Dietric Genscer a deenit noul ministru de e*terne- Guernul Pol a stabili+at #inan ele, aț

mic orat impo+itele pe a#aceri i pe eniturile priate i a stopat in#la ia- %u s"a re+olat problemaș ș ș ț

ratei oma.ului- 'opula ia era tot mai nemul umită de politicieni- 'e plan e*tern, Pol a încercat săș ț ț

stabilească contacte cu estul, promoând unitatea europeană prin parteneriatul cu @ran a-ț

După desciderea grani ei estice a ?ngariei, +eci de mii de cetă eni est"germani au părăsit DG cuț ț

spri.inul ambasadelor est"germane, pro#itând de politică lui Gorbacio- u i+bucnit protestelepaci#iste împotria guernului est"german-

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 30/32

a :4 octombrie, 455 555 de protestatari au de#ilat prin centrul eip+igului cu sloganul R%oi suntempoporulS- a 3 noiembrie 1;8;, un milion de cetă eni s"au strâns pe le*anderplat+ din !erlin i auț ș

cerut libertate de e*primare i alegeri libere- '?0 a descis grani ele către @G pe ; noiembrie-ș ț

'rimele alegeri libere au loc în DG pe 18 martie 1;;5, iar succesorul '?0, '0D, a câ tigat 15Qș

din oturi- lian a conseratoare pentru Germania, condusă de pre edintele"ministru"otar deț ș

>ai+iere, a preluat puterea i a început negocierea unui tratat de reuni#icare cu guernul est"ș

german-0itua ia economică tot mai graă din DG, i alul continuu de emigran i au condus la #ormarea uneiț ș ț

uniuni economice, monetare i sociale între cele două state pe 1 iulie 1;;5- @i+iunea reală dintreș

@G i DG într"o Germanie unică s"a reali+at prin acordul puterilor ictorioase în al doilea ră+boiș

mondial- #ost începută negocierea cordului Doi plus 'atru între ambele guerne i mini trii deș ș

e*terne ale #or elor aliate- a 3< de ani de la s#âr itul ră+boiului, reuni#icarea a #ost proclamată la 4ț ș

octombrie 1;;5-

•

Ponrad denauer 

 

•

udMig =rard

 

•

Purt Georg Piesinger 

 

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 31/32

•

Will !randt

 

•

elmut 0cmidt

 

• elmut Pol

Germania reunificatăImodi#icare L modi#icare sursăJ

•

Gerard 0cr[der 

 

•

 ngela >erkel

7/21/2019 Istoria Germaniei

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-germaniei-56d99b38cddde 32/32

 ngela >erkel

Grupurile est"germane s"au alăturat Ber+ilor est"germani i au #ormat o alian K- 00$ a #ostș ț

di+olat după deconspirarea unor documente secrete- 'rimele alegeri ale Germaniei uni#icate suntcâ tigate de Pol- De i industriile din est s"au prăbu it, i se men inea un oma. ridicat în est, ceeaș ș ș ș ț ș

ce a determinat dierse atacuri ale radicalilor de stânga asupra străinilor i emigran ilor, Germania aș ț

deenit ară cea mai populată a =uropei i cu cea mai puternică economie- pledat pentru unitateaț ș

europeană i pentru #ormarea uniunii monetare =uro, precum i pentru e*tinderea ?=- An 1;;;,ș ș

Germania s"a implicat în opera iunea O%? din Posoo, aprobată de coali ia o u"Ber+ilor codnusKț ț ș

de Gerard 0croder-

'e :: noiembrie :55< a #ost aleasă prima #emeie cancelar din istoria epublicii @ederale Germania, ngela >erkel, realeasă în :55; i în :514- #ost pre edintele Consiliului =uropean i a pre+idat G"ș ș ș

8- .ucat un rol central în negocierea ratatului de la isabona i Declara iei de la !erlin- ș ț

consolidat rela iile economice transatlantice prin semnarea acordului cu Consiliul =conomicț

ransatlantic în :557- impus o politică de austeritate în lupta cu cri+a #inanciară, adoptată la nieleuropean- re#ormat sistemul de sănătate i s"a preocupat de de+oltarea iitorului energiei- =steș

considerată a #i liderul de #acto al ?niunii =uropene i a #ost clasată pe primul loc în ultimii ani caș

#iind cea mai puternică #emeie din lume con#orm reistei @orbes-