PARLAMENTUL OLANDEI vs PARLAMENTUL GERMANIEI

2009

CUPRINS

1. Titlul lucrarii. Justificarea acestuia.

2. Prezentarea particularitatilor Parlamentului olandei

3. Prezentarea particularitatilor Parlamentului german.

4. Identificarea si explicarea asemanarilor intre cele doua parlamente prezentate.

5. Identificarea deosebirilor intre cele doua parlamente si explicatiile acestora.

6. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de « know-how »din sistemele

administrative studiate in sistemul administrativ din Romania.

7. Bibliografie.

1

Parlamentul Olanda vs Parlamentul Germaniei

1.Titlul lucrarii. Justificarea acestuia.

Ambele state,atat Olanda cat si Germania au jucat un rol important in economia

europeana si reprezinta doua mari puteri pe plan european cat si pe plan international, avand

un sistem administrativ solid si bine structurat.

Privind cele doua tari prin prisma structurii, pe care tocmai am definit-o mai sus,

constatam ca Olanda este o monarhie constitutionala ereditara iar Germania un stat

federal.

În Olanda,cu un sistem de guvernare parlamentar se recunoaste separarea puterilor i n

stat si impartirea autoritatii dupa cele trei ramuri:autoritate juridica,legislativa si executiva.

În Uniunea Europeană există 3 state federale: Austria, Belgia şi Germania.

Conform lui Georges Burdeau, statul federal, cu toate că apare ca un singur subiect de

drept internaţional public, este constituit din state membre ce îşi pastrează anumite atribute ale

suveranităţii interne şi în special o parte importantă a puterii legislative.

2

Statele membre (federate) se deosebesc de colectivităţile locale din statul unitar, prin

faptul că posedă o competenţă proprie fixată prin constituţia federală, în materie legislativă şi

jurisdicţională şi participă la formarea voinţei statului federal.

Din punct de vedere al clasificarii statelor comunitare după natura instituţiei şefului de

stat, avem: monarhii si republici.

Titlul lucrarii se numeste „Parlamentul Olandei vs Parlamentul Germaniei”, am ales

sa dezbat aceasta problematica tocmai din perspectiva faptului ca cele doua state sunt total

diferite in ceea ce priveste structura lor, dar si din perspectiva clasificarii statelor comunitare

dupa natura institutiei sefului de stat.In ciuda acestor diferente structurale, totusi in cele doua

tari autoritatea legislativa este reprezentata de un parlament de tip bicameral.

După criteriul structurii – (numărul camerelor), parlamentele se clasifică în:

unicamerale

bicamerale (bicameralismul poate fi: -egalitar

-inegalitar

Bicameralismul egalitar se caracterizează prin faptul că amândouă camerele au

aceleaşi puteri legislative: o lege, pentru a fi adoptată, trebuie să fie votată în aceiaşi termeni

de ambele camere.

Bicameralismul inegalitar este specific majorităţii ţărilor comunitare, cu unele

caracteristici pentru modelul olandez, britanic şi german, astfel:

modelul olandez este propriu monarhiei constitutionale în care cea mai importanta

competenta este exercitata de autoritatea legislativa

parlamentul şi modelul german este caracteristic pentru statul federal.

Se poate pote spune ca cele doua mari puteri, Germania si Olanda se aseamana din punct

de vedere structural al Parlamentului de tip bicameral inegalitar, dar cu specificatia ca fiecare

are cateva caracteristici proprii, care fac diferenta.

In randurile urmatoare voi aborda componenta structurala „Parlamentul” din fiecare

sistem administrativ, atat din cel olandez cat si din cel german, deoarece cred ca aceasta parte

a sistemului joaca un rol destul de important atat in viata politica a fiecarui stat cat si in ceea

ce priveste viata cetatenilor din fiecare tara.

Am ales acest titlu” Parlamentul Olanda vs Parlamentul Germaniei”deoarece ambele state

au un mecanism administrativ consolidat, iar Parlamentul ca reprezentant al autoritatii

legislative este un decident important al aparatului administrativ, si care ar trebui sa reprezinte

cat mai bine interesele poporului.

3

La cele doua state vizate cred ca reprezentarea intereselor poporului de catre Parlament,

este una foarte buna daca ar fi sa judecam dupa anumiti indicatori ai nivelului de trai si ai

dezvoltarii.

Parlamentul German este o componenta administrativa bine inchegata a mecanismului

administrativ german care poate fi o sursa de inspiratie pentru multe state in curs de

dezvoltare si de ce nu chiar si pentru Romania.

2.Prezentarea particularitatilor Parlamentului Olandez

Olanda este omonarhie constitutionala ereditara, cu un sistem de guvernare parlamentar,

conform constitutiei intrate in vigoare la 17.02.1983

Parlamentul bicameral este tradiţional în Europa, el fiind determinat de diversitatea

socio-teritorială şi de existenţa unor puternice comunităţi regionale care au impus necesitatea

unei duble reprezentări (una naţională şi una regională) şi a unei proceduri care să implice

participarea a două camere drept garanţii ale protecţiei minorităţilor.

Parlamentul olandei exercita o mare parte a puterii legislative si poate sa controleze si o

parte a activitatii guvernamentale.

Parlamentul Olandei se numeste Statul General si este format din doua camere numite

simplu :Prima Camera si a doua Camera

Prima Camera-este formata din 75 de membrii alesi dintre membrii celor 12 consilii ale

provinciilor

Camera a doua-reuneste 150 de membrii alesi prin vot direct pentru un mandat de 4

ani.Este considerata mai importanta in comparatie cu prima camera.

Dupa Guvern a doua Camera a Parlamentului are dreptul de a initia legi si dreptul de a

le amenda.In practica 90% dintre propunerile administrative sunt initiate de catre guvern pe

care le trimit ulterior celei de a doua camera a Parlamentului.Propunerile sunt dezbatute in

una din cele 29 de comisii,in care parlamentarii isi desfasoara cea mai mare parte a

activitatii.Aceste reuniuni sunt de obicei publice.Fiecare propunere legislativa a Guvernului

este dezbatuta cu ministrul implicat direct.Comisia poate organiza o audiere publica pentru

acea propunere.Ca o prima regula,procesul de vot se realizeaza prin participarea ambelor

Camere.Cand o propunere este acceptata de de a doua cameraa Parlamentului,aceasta este

4

trimisa Primei Camere pentru discutia pe comisii la acest nivel.In sesiunea plenara Prima

Camera ia decizia referitoare la propunere,dar fara sa faca vreo modificare de continut

deoarece legea nu-i da acest drept.Dupa aprobarea in Parlament,Monarhul confirma

propunerea legislativa si o publica in Ziarul National.Se intampla frecvent ca o propunere

legislativa sa devina lege dupa dezbateri destul de lungi care uneori dureaza cativa ani.

Atunci cand propunera porneste de la Statul General procedura este aproximativ

asemanatoare desi nu in totdeauna Guvernul poate sa intervina in dezbaterile parlementare.In

afara de rolul sau important in procesul legislativ ,principala componenta a Statului General

este aceea de monitorizare a Guvernului pe care o exercita in diverse forme.

Parlamentul poate interpela membrii Guvernului fie in scris fie oral,direct,poate initia

cercetari parlamentare,formarea de comisii si poate propune motiuni.

Cea mai importanta functie a Primei Camere a Parlamentului olandez este competenta

de a revizui si de a controla .Aceasta inseamna ca deciziile celei de a doua Camera pot fi

analizate de Prima Camera.

Daca membrii celei de a doua Camera sunt in mare parte profesionisti,cei din prima

Camera nu au o pregatire speciala iar pozitia in Camera implica o activitate suplimentara

pentru care primesc diurne pentru perioada pe care se desfasoara activitatea.Seful Camerei

primeste un salariu fix.

Pentru desfasurarea activitatii,parlamentarii sunt ajutati de 29 de comisii permanente.In

principal seful celei de a Doua Camera decide numarul membriilor din fiecare comisie

permanenta,actiune pentru care seful Camerei consulta Prezidiul Camerei si partidele politice.

In afara acestora se pot constitui si Comisii speciale,cum ar fi cea de determinare a

nivelului cheltuielilor Guvernului,comisii pentru dezbaterea unor probleme specifice

constitutionale,politice,administrative.In ultimii ani numarul lor a fost redus foarte mult de la

50 la 5 comisii speciale.

P rime Camera a Parlamentului are constituite 19 comisii pemanente si doua comisii

speciale.Deciziile in legatura cu marimea si competenta acestora sunt luate urmand aceeasi

procedura ca si pentru a doua Camera.

In desfasurarea activitatii,Camerele sunt sustinuta de un Secretar si echipa lui.Fiecare

secretar este numit de Camera si nu poate fi membru al Statului General.El este reponsabil

pentru pregatirea ,redactarea deciziilor Camerei si pentru obtinerea avizelor tehnice de

procedura ,pentru asistarea sefilor camerelor,prezidiului si comisiilor.Fiecare comisie este

asistata de un secretar sau adjunctul sau.Secretarul celei de a doua Camera nu este numai seful

Biroului sau dar si cel care sustine din punct de vedere organizatoric camera,urmarind toate

5

serviciile de secretariat ,libraria parlamentara,serviciile de stenografie.In desfasurarea acestor

activitati sunt implicati in total 400 angajati,pentru a doua camera,in timp ce pentru prima

numarulul personalului este mai mic.

3.Prezentarea particularitatilor Parlamentului german.

Germania este o republica federala caracterizata de o structura administrative

policentrica, un system de cooperare la nivel federal si o puternica pozitie a Cancelarului

Federal.

Germania este o republica federala formata din 16 landuri sau state.Landurile difera

semnificativ ca marime si structura politica.Fiecare land are Constitutie, Parlament si Guvern

propriu.Seful statului ggerman este Presedintele Federal, ales de Conventia Federala, un grup

constitutional din care fac parte deputatii, membrii Bundestagului, si un numar egal de

membrii alesi de adunarile generale ale landurilor.

În general se afirmă că Parlamentul federal german se compune din Dieta federală

(Bundestag) şi Consiliul federal (Bundesrat), ceea ce nu este tocmei corect. Potrivit Curţii

Constituţionale, Consiliul federal nu are calitatea propriuzisă de cameră superioară a

Parlamentului, întrucât nu are caracter reprezentativ şi nu exercită anumite funcţii tipice

pentru o cameră parlamentară.

Deci, Bundestarul ar fi o instituţie care reprezintă landurile în cadrul procesului

legislativ.

Rezultă că Parlamentul federal german în sens constituţional strict, este alcătuit dintr-o

singură cameră reprezentând poporul în ansamblul său, anume Dieta federală. Participarea

landurilor la procesul legislativ prin Consiliul federal – indispensabila statului federal, ne

determină să convenim totuşi că parlamentul german este bicameral inegalitar.

Dieta este compusă din 622 deputaţi aleşi prin vot universal direct proporţional cu

numărul populaţiei în timp ce Consiliul este compus din membri ai guvernurilor landurilor,

numiţi şi revocaţi de acestea.

Indiferent de numărul reprezentanţilor unui land prezenţi la şedinţele Consiliului,

fiecare land dispune de un anumit număr de voturi, determinat în principiu tot de numărul

populaţiei.

6

Durata legislaturii este determinată de mandatul Dietelor federale, în principiu de 4 ani.

Dizolvarea Dietei poate fi pronunţată de Preşedintele federal dar numai dacă nu reuşeşte să

aleagă un Canceral federal şi dacă refuză un vot de investitură cerut de Cancelar.

Guvernul nu răspunde decât în faţa Dietei federale – ceea ce pune în evidenţă

inegalitatea bicameralismului german. De asemenea, Dieta poate, în afara sistemului de

revizuire a Constituţiei, să să treacă peste opoziţia, Consiliului în materie legislativă, dacă

realizează o majoritate calificată de 2/3. Totuşi o procedură legislativă complexă garantează

o participare substanţială a Consiliului, atât la elaborarea legii federale, cât şi la adoptarea

actelor normative emise de Guvernul federal cu efecte asupra landurilor.

Există un control de constituţionalitate foarte perfecţionat, iar Parlamentului federal îi

este interzis să legifereze în domeniile rezervate exclusiv landurilor. Domeniile rezervate

exclusiv Parlamentului sunt: apărarea şi relaţiile externe, cetăţenia, moneda, vama şi comerţul

exterior, poşta şi telecomunicaţiile, funcţia publică, federala, cooperarea între federaţie şi

landuri în domeniul politic.

Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine membrilor dietei federale, Consiliului şi

Guvernului federal.

Procedura legislativă cunoaşte 3 variante diferite:

1.-procedura pentru situaţiile în care acordul Consiliului este obligatoriu;

2.-procedura legislativă ordinară;

3.-procedura pentru stare de necesitate legislativă.

În primile două variante în caz de dezacord între cele 2 camere, se poate cere formarea

unei comisii mixte generale landurilor având puterea de a interveni înt-o manieră eficace în

procesul legislativ, prin Consiliul federal.

În ce priveşte Guvernul acesta nu are la îndemână decât două mijloace de intervenţie :

ameninţarea cu demisia sau solicitarea de către Cancelar a unui vot de încredere pentru

Guvernul federal, în cadrul Dietei, ceea ce poate duce la dizolvarea acesteia dacă refuză votul.

În cazul că refuză votul fără a fi dizolvată de preşedintele federaţiei, acesta, la cerearea

Cancelarului şi cu acordul Consiliului, poate declara starea de necesitate legislativă faţă de un

proiect de lege considerat urgent. Acesta poate fi adoptat numai de Consiliul federal.

Prin lege de abilitare Parlamentul poate deroga Guvernului, unui ministru federal sau

guvernelor landurilor, dreptul de a stabili anumite măsuri

prin ordonanţe.

7

Procedura legislativă obligă Guvernul federal la o conlucrare permanentă cu guvernele

landurilor. Această cooperare explică buna funcţionare a sistemului legislativ german atât de

complex.

4. Identificarea si explicarea asemănărilor

Atat in Olanda cat si in Germania autoritatea legislativa este exercitata de un psrlament

bicameral.In sistemul administrativ olandez Parlamentul este format din Prima Camera si

Camera a doua,iar in Germania Parlamentul este format din Adunarea Federala (Bundestag) si

Consiliul Federal(Bundestrat)

Parlamentarii din cele doua tari sunt sprijiniti in desfasurarea activitatii lor de comisii

de lucru,dar in afara acestora se pot constitui si comisii speciale cum ar fi in Olanda ,cea de

fundamentare a bugetului ce stabileste nivelul cheltuielilor publice angajate de guvern,comisii

pentru dezbaterea problemelor specifice de constitutionalitate ,de politica si administrative.In

Germania propunerile supuse aprobarii Parlamentului Federal sunt studiate in detaliu de catre

Comisii/Comitete Parlamentare.La nivel Federal,Comisiile Parlamentare sunt foarte

puternice,iar membrii lor cerceteaza cu mare grija orice propunere si au dreptul sa amendeze

sau sa le reformuleze,ori de cate ori este necesar.In plus,Comisiile Expert constituite ad-

hocpot fi solicitate sa cerceteze implicatiile si sa deruleze o analiza stintifical.Exemple de

Comisii Expert in Bundestag sunt cea pentru Femei si Societate si Politica Viitoare pentru

Energie Nucleara.

In ambele state propunerile legislative sunt initiate de catre Guvern.In Olanda

propunerile sunt discutate in Cabinet inainte ca opiniile respective sa fie transmise Consiliului

de Stat.Cand Consiliul de stat formuleaza opinia sa ,membrii Guvernului pot sa faca unele

comentarii in legatura cu aceasta trimitandu-le ulterionr celei de a doua Camera a

Parlamentului.Propunerile sunt discutate in una din cele 29 de comisii,in care parlamentarii isi

desfasoara cea mai mare parte a activitatii.In Germania principala functie a Guvernului

Federal este sa pregateasca deciziile politice si legislative,in timp ce responsabilitatile

administrative sunt delegate catre landuri.

8

Atat in Germania cat si in Olanda principala competenta a Parlamentului este aceea de

a controlo activitatea Guvernului.In Olanda principala atribuite a Statutului General este aceea

de monitorizare a Guvernului,pe care o exercita in diferite forme:

poate numi membrii Guvernului fie in scris,fie oral ,direct,

poate initia cercetari parlamentare,

initiaza formarea de comisii

propune motiuni

In Germania Bundestag-ul reuneste 662 membrii care reprezinta legislativul responsabil

pentru alegerea Cancelarului Federal si are ca atributie principala controlul asupra activitatii

Guvernului.

Atat in Olanda cat si in Germania putem vorbi de sisteme administrative bine

consolidate care aduc beneficii cetatenilor.

5. Identificarea deosebirilor şi explicarea acestora

In Olanda ca si in Germania camerele parlamentare difera semnificativ,in ceea ce

priveste rolul lor in luarea deciziilor,dar si in ceea ce priveste structura organizatorica si

reprezentativitatea.In Olanda cea de a doua Camera este mai importanta din punct de vedere

al rolului in gestionarea politicilor si este formata din membrii alesi direct pe baza de

reprezentare proportionala.In Germania Bundestrat-ul este institutia care reuneste

reprezentantii prin care landurile participa la activitatea legislativa a Federatiei iar membrii

sunt alesi prin vot direct,acestia fiind membrii ai guvernelor landurilor sau delegati ai

acestora.

Daca in Germania vorbim despre un parlament federal in Olanda este doar parlament

la nivel de stat .

9

Prima Camera s Olandei este compusa din 75 de membrii,alesi indirect de catre

membrii celor 12 Consilii Provinciale,pentru un mandat de 4 ani.In schimb in Germania

membrii primei Camere sunt alesi pe 4 ani prin sistemul de reprezentare proportionala si

majoritate simpla.

Cea de a doua Camera a Olandei este mai importanta din punct de vedere politic si este

formata din 150 de membrii alesi direct pe o perioada de 4 ani pe baza de reprezentare

proportionala.In schimb in Germania cea de a doua Camera contine 69 de membrii alesi de

cele 16 guverne ale landurilor,fiecare avand intre 3 si 6 locuri in functie de populatie.

Spre deosebire de Olanda,aparatul administrativ are 3 nivelui:nivelul federal,nivelulu

landurilorsi nivelul local.Fiecare land are Constitutie,Parlament si Guvern propiu.Ele

elaboreaza propia constitutie si formuleaza aproximativ 75% din propunerile pentru legile

federale

6. Prezentarea si explicarea modalitatilor de transfer de «   know-how   »din sistemele

administrative studiate in sistemul administrativ din Romania.

Parlamentul Romaniei este unul bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor.

Ambele Camere sunt alese pentru un mandat de 4 ani, prin vot universal, egal, direct, secret si

liber exprimat.  Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin Regulament

propriu.

In favoarea bicameralismului practicat si in Romania, ca stat unitar sunt invocate

argumente tehnice si politice: ameliorarea calitatii procesului legislativ si temperarea

impetuozitatii "Camerei de jos", in acest caz, Camera Deputatilor si imbinarea principiului

reprezentarii la nivel national cu principiul reprezentarii la nivel teritorial. Pentru ca a doua

Camera   sa fie cu adevarat utila iar bicameralismul sa fie functional, cele doua Camere

trebuie sa fie diferentiate prin modul de recrutare a membrilor acestora si prin atributii, ori

aici s-a inclinat spre un bicameralism egalitar inutil , suparator si costisitor.

Adunarea Constituanta in Constitutia din 1991 a optat pentru un parlament bicameral

intrucat s-a apreciat ca este de natura sa asigure calitatea procesului legislativ, este o traditie

10

in organizarea constitutionala democratica din Romania si reprezenta deja o realitate intrucat

prin Decretul lege nr. 92/1990 Parlamentul a fost alcatuit din Adunarea Deputatilor si Senat.

Aceasta optiune prezinta o serie de neajunsuri:

- sub semnul unitatii suveranitatii nationale logica democratica se adapteaza greu principiului

bicameralismului;

- crearea unei rivalitati intre cele doua camere in competitia pentru intaietate   care afecteaza

climatul politic si activitatea de legiferare;

- tehnicile de sufragiu pentru alegerea celor doua Camere fiind identice separarea lor organica

devine artificiala;

- temporizarea procesului legislativ si adoptarea unor solutii discutabile pentru rezolvarea

divergentelor dintre cele doua Camere

- grevarea costurilor parlamentare si aceasta pe fundalul unor acute dificultati

financiare.Potrivit art. 61 alin.2 din Constitutie, Parlamentul este alcatuit din Camera

Deputatilor si Senat , amandoua Camerele fiind alese pentru un mandat de 4 ani prin vot

universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Ca elemente distinctive intre cele doua Camere

sunt varsta pe care o persoana trebuie sa o fi implinit pentru a fi aleasa (23 ani pentru Camera

Deputatilor si 35 ani pentru Senat) si numarul mai mic al senatorilor fata de deputati. Aceasta

din urma situatie poate avea drept consecinta anularea faptica a semnificatiei votului

senatorilor atunci cand cele doua Camere decid impreuna (in conditiile existentei a 328

deputati si 138 senatori)1. De regula cele doua Camere lucreaza in sedinte separate dar in

unele situatii expres aratate (art. 65 alin.2) ele lucreaza in sedinte comune2.

Pentru a decide in sedinta comuna cvorumul legal nu este acelasi: uneori este

suficienta majoritatea simpla, adica cel putin jumatate plus unu din cei prezenti, alteori este

necesara majoritatea absoluta, adica cel putin jumatate plus unu din numarul total al

deputatilor si senatorilor (de exemplu pentru adoptarea unei legi organice) iar in unele situatii

este ceruta o majoritate calificata (de exemplu de doua treimi din numarul total al deputatilor

si senatorilor pentru punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei sau de trei patrimi din

acelasi numar total pentru a hotara asupra proiectului de revizuirea Constitutiei cand nu s-a

1

2

11

ajuns la un acord prin procedura de mediere). Potrivit regulamentului sedintelor comune

proiectul ordinei de zi a acestor sedinte este elaborat impreuna de birourile permanente ale

Camerelor care stabilesc si data si locul desfasurarii sedintei.

Camerele Parlamentului sunt legal constituite dupa

validarea a cel putin doua treimi din mandatele celor care le alcatuiesc. Biroul permanent este

organul de lucru al Camerei. El este un organ de stat, un organ intern al Camerei, avand de

indeplinit atributii prevazute in Constitutie in celelalte legi si in regulamente. El este un organ

colectiv alcatuit din presedintele, vicepresedintii, secretarii si chestorii Camerei.

Presedintele Camerei Deputatilor si al Senatului se aleg pe

durata mandatului Camerelor iar ceilalti membrii ai birourilor permanente sunt alesi la

inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea

mandatului. Potrivit art.64 alin.2 din Constitutie3, birourile permanente se alcatuiesc potrivit

configuratiei politice a fiecarei Camere si aceasta precizare are deplina semnificatie

democratica mai ales in conditiile existentei unui grup parlamentar majoritar.

Biroul permanent este

chemat sa organizeze desfasurarea muncii parlamentare si sa asigure conditiile materiale

necesare acestei activitati avand competente politice si atributii administrative. Potrivit art.

64 alin.4 si 5 din Constitutie fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui

comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui si comisii comune.

Potrivit art. 64 alin.5 comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a

fiecarei Camere. In privinta naturii juridice a comisiilor parlamentare este de aratat ca

acestea sunt organe de stat, organe interne ale fiecarei adunari sau, dupa caz, ale

parlamentului. Comisiile parlamentare pot fi grupate in doua categorii: permanente si

temporare (speciale, de ancheta, de mediere si exceptionale). Activitatea partidelor politice si

a altor formatiuni angajate in campania electorala continua in cadrul Parlamentului prin

formarea grupurilor parlamentare, alcatuite, de regula, din parlamentarii care apartin aceleiasi

formatiuni sau care subscriu aceluiasi program ori sunt adeptii acelorasi idei. Grupurile

parlamentare asigura concentrarea diverselor tendinte politice existente in cadrul

Parlamentului. Dupa scurta prezentare a Parlamentului Roman pot concluziona ca in mare

parte modelul administrativ din care ne-am inspirat este cu certitudine modelul francez.

Din punctul meu de

vedere spun ca din sistemul francez am transferat sau mai bine zis am incercat sa aplicam o

3

12

serie de modalitati de imbunatatire a sistemului administrativ care pana in momentul de fata

nu au dus la niciun rezultat pozitiv.

7. Bibliografie:

Management public international, Armenia Androniceanu

Sisteme administrative europene, Arat Teodor Gheorghe

« http://fr.wikipedia.org/wiki/Bundesrat »

« http://fr.wikipedia.org/wiki/Bundestag »

http://www.senat.ro/PaginaPrincipala.aspx; http://www.cdep.ro/

13

14