Tratatul de la Lisabona , Contributia sa in Uniunea Europeana

8/19/2019 Tratatul de la Lisabona , Contributia sa in Uniunea Europeana

1/15 1

Universitatea Ovidius Constanţa

Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice

Relaţii Internaţionale şi Studii Europene

TRATATUL DE LA LISABONA

Lascu Ştefania Denisa

Sechila Simona

Anul I

Constanţa 2015


2/15 2

Cuprins

1. Introducere……………………………………………………………………………………………3

2. Uniunea Europeană până la Tratatul de la Lisabona……………………………………………….....4

3. Semnarea Tratatului de la Lisabona……………………………………………………………….…..7

4. Reforma instituţională adusă prin Tratatul de la Lisabona…………………………………….……...9

5. Drepturile fundamentale conform Tratatului de la Lisabona……………………………………..…..126. Procesul de ratificare al Tratatului de la Lisabona……………………………………………..……..13

7. Concluzii…………………………………………………………………………………………….. .14

8. Bibliografie……………………………………………………………………………………..…….15


3/15 3

Introducere

Tratatul de la Lisabona reprezintă relansarea construcţiei europene,ca nouă etapă în consolidarea Uniuni

Europene.De-a lungul timpului,integrarea şi cooperarea între ţările Europei se extinde,astfel încât acaparează

mai toate statele şi domeniile Europei.

Tocmai din momentul formării sale,de la formele incipiente ale comunităţilor până la Uniunea

Europeană a anului 2015 au existat numeroase forme prin care bazele sale au fost modificate în sensul creeării

unei mai bune funcţionări şi relaţionări interstatale.

Dacă de la înfiinţarea sa din anul 1950,o dată cu formarea CECO până la sfârşitul anilor ’80,Uniunea

Europeană şi Comunităţile însumau un număr de 12 state,după anii ’90 tot mai multe state au încercat să se

integreze în Uniunea Europeană.Astfel,până la momentul semnării Tratatului de la Lisabona ,Uniunea

Europeană avea un număr de 27 de state membre. Cu siguranţă înfiinţarea Comunităţilor europene (CECO,CEE,EURATOM) a unit statele dormice de o

mai bună cooperare ,state care îşi doreau să beneficieze de numeroase facilităţi ,cum ar fi păstrarea păcii şi a

echilibrului economic şi social.În accord cu aceste principii,Tratatul de la Lisabona completează tratatele

anterioare,consolidănd astfel prevederile acestora.

În alegerea temei am avut în vedere faptul că Tratatul de la Lisabona este un tratat extrem de important

deoarece a consolidat întreg parcursul Uniunii Europene ,creând legături puternice între statele membre,funcţii

noi,revizuind astfel tratatele anterioare care nu reuşiseră până la acel moment să mulţumească pe deplin stateleUniunii Europene.


4/15 4

Uniunea Europeană până la Tratatul de la Lisabona

Acest prim capitol este dedicat, în principiu, prezentării evenimentelor care au condus la înfiinţarea

entităţii numite astăzi Uniunea Europeană ,până la Tratatul de la Lisabona.

Deşi cunoscută sub numele de Uniunea Europeană după semnarea Tratatului de la Maastricht în

1992,originile acestui grandios proiect european ,ce are drept scop unirea economică şi politică a mai multor

state europene ,îşi avea originile încă din anul 1950.Robert Schuman,ministru de externe al Franţei ,aduce ideea

înfiinţării CECO.Astfel, declaraţia sa din data de 9 mai 1950 avea ca scop “punerea în comun a producţiilor de

cărbune şi de oţel ce va asigura imediat stabilirea unor baze comune pentru dezvoltarea economică ,prima etapă

în crearea unei federaţii Europene,indispensabilă pentru menţinerea păcii”1.Astfel,în data de 23 iulie 1952

statele semnatare Franţa,Italia,RFG,Belgia,Olanda şi Luxemburg ,fac posibilă intrarea în vigoare a Comunităţii

Economice a Cărbunelui şi a Oţelului ,act ce fusese semnat pe o perioada de 50 de ani,cu posibilitatea de

reînnoire a acestuia.

Cu toate că nu putem vorbi despre etape clare in evoluţia nucleului numit astăzi Uniunea

Europeană,Tratatele semnate la Roma marchează o evoluţie în formarea ,cu paşi mici a ceea ce înseamnă azi

Uniunea Europeană.La 25 martie 1957 Belgia,Franţa,Italia,Luxemburg,Olanda şi RFG semnează la Roma

,tratatul de instituirea a CEE(Comunitatea Economică Europeană) şi tratatul de instituirea a EURATOM

(Comunitatea Economică Europeană a Energiei Atomice),acestea fiind cunoscute sub denumirea de tratatele de

la Roma şi intră în vigoare la 1 ianuarie 19582.În acest fel ,Tratatul privind înfiinţarea CEE prevedea printre

altele un lucru foarte important şi anume crearea unei pieţe comune ,a unei uniuni vamale şi elaborarea unor

politici comune.Textul acestui tratat menţiona în unul dintre articolele sale faptul că piaţa comună avea la bază principiile celor patru libertăţi de circulaţie: libera circulaţie a persoanelor,a serviciilor,a bunurilor şi a

capitalurilor ,creându-se astfel un spaţiu unificat aşa cum reiese din acesta :”Comunitatea are ca misiune prin

instituirea unei pieţe comune şi prin apropierea treptată a politicilor economice ale statelor membre ,să

promoveze în întreaga comunitate o dezvoltare armonioasă a activităţilor economice ,o creştere durabilă ş

echilibrată,o stabilitate crescândă ,o creştere accelerată a nivelului de trai şi relaţii mai strânse în statele pe care

le uneşte.”3Deoarece Tratatele de la Roma nu au mulţumit pe deplin toate statele membre,a fost semnat Actu

Unic European ,ce desăvârşea opera Pieţei Comune menţionată în textul instituirii CEE prin realizarea unei

adevărate pieţe interne .fără obstacole sau frontiere.4

1 Declaraţia Schuman din 9 mai 1950 , http://www.europuls.ro/old/component/content/article/113-info-site/info-site/450-

declaratia-schuman ,Accesat la data de 12-12-2015 ,ora : 15:012 Colectiv,Coordonator Luciana Ghica , Enciclopedia Uniunii Europene ,editura Meronia , ediţia a III-a, in capitolul „Cronologia

construcţiei Uniunii Europene” , p. 342-343 .3 Conferinţa interguvernamentală pentru piaţa comună şi EURATOM, Tratatul de instituire a CEE , Roma , 25 martie 1957 , partea I ,

“Principii”, articolul 2 ,p. 14 .4 Dusan Sindjanski, Viitorul federalist al Europei.Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de la Lisabona,editura

Polirom,2010,secţiunea a IV a ,De la proiectul Parlamentului European privind crearea Uniunii Europene (1984 ) la Actul Unic

European (1987) , capitolul II,Un moment decisiv : AUE (1987);Piaţa internă şi politicile adiacente ,p. 130.

http://www.europuls.ro/old/component/content/article/113-info-site/info-site/450-declaratia-schumanhttp://www.europuls.ro/old/component/content/article/113-info-site/info-site/450-declaratia-schumanhttp://www.europuls.ro/old/component/content/article/113-info-site/info-site/450-declaratia-schumanhttp://www.europuls.ro/old/component/content/article/113-info-site/info-site/450-declaratia-schumanhttp://www.europuls.ro/old/component/content/article/113-info-site/info-site/450-declaratia-schumanhttp://www.europuls.ro/old/component/content/article/113-info-site/info-site/450-declaratia-schuman


5/15 5

Actul Unic European a intrat in vigoare la 1 iulie 1987 după semnarea lui la Luxemburg în data de 17

februarie 1986 de către miniştrii de externe ai statelor membre.5

În ceea ce priveşte formarea pieţei interne ce reprezenta principalul obiectiv al Actului Unic

European,dorinţa statelor membre a fost aceea de a modifica procesul de luare a deciziilor şi în acest sens s-a

propus instituirea unui Consiliu European,o instituţie formată din şefii de stat şi guvern ai ţărilor membre,ce

urma să se întâlnească de 2 ori pe an.6

După semnarea Tratatul de la Maastricht in anul 1992,Consiliul Europeandevine instituţie oficială a Uniunii Europene.

Aşa cum am menţionat, Uniunea Europeană ia naştere abia după semnarea Tratatului de la Maastricht

,în anul 1992.Integrării economice a pieţei interne pusă în operă de reformele anterioare i -au fost adăugate

domenii aparţinând integrării politice ,dar şi altele specifice integrării europene cum ar f i politicile sociale.7

Având în vedere că Actul Unic European prevedea o ploitică comună ,dar nu şi o securitate

comună,Tratatul de la Maastricht introduce o securitate comună .Statele membre se angajează astfel să susţină

active şi fără rezerve,politica externă şi de securitate a Uniunii într -un spirit de loialitate şi de solidaritate

reciprocă.Acestea se abţin de la orice activitate contrară intereselor Uniunii sau susceptibilă de a dăuna

eficacităţii sale ca o forţă coerentă în relaţiile internaţionale.8Astfel sunt modificate anumite dispoziţii anterioare

creându-se prin Tratatul de la Maastricht,Uniunea Europeană ce avea în componenţă Comunităţile.

Tratatul de la Amsterdam,ce a intrat în vigoare în anul 1997,a avut ca principale obiective adoptarea şi

dezvoltarea Tratatului de la Maastricht,adică perfecţionarea modelului Uniunii Europene.9Acesta a fost precedat

de o Conferinţă interguvernamentală la Torino pe data de 29 martie 1996.10Această Conferinţă s-a întrunit

tocmai pentru a pregăti extinderea către Europa Centrală.Tratatul de la Amsterdam consemnează mecanismelede protecţie a Drepturilor Omunui şi a Drepturilor Fundamentale ăn cadrul Uniunii Europene,care exista de fapt

de la înfiinţarea Curţii Europene a Drepturilor Omului.Astfel,Consiliului i se acorda dreptul de a adopta măsur

de combatere a oricărei forme “de discriminare pe motive de sex,rasă,sau origine etnică,religie sau

credinţă,handicap fizic sau mental ,vârstă sau orientare sexuală.”11

Aşadar,misiunea Tratatului de la Amsterdam a fost aceea de a dezvolta Tratatul de la Maastricht în unele

puncte în care acesta din urmă nu reuşise.Întrucât Tratatul de la Amsterdam nu îşi îndeplinise toate punctele mai

5 Colectiv,Coordonator Luciana Ghica ; Enciclopedia Uniunii Europene ,ediţia a III-a, editura Meronia, din capitolul „Cronologia

construcţiei Uniunii Europene” , p. 361-362.6 Actul Unic European, Dispoziţii comune ,art. 1,art. 2 ,art. 3 , Piaţa internă ,art. 13-14.

7 Francisco Aldecoa Luzarraga,Mercedes Guinea Llorente,Europa viitorului-Tratatul de la Lisabona,editura Polirom, 2011, capitolul I

“O întoarcere în viitor ”, p. 24-25 .8 Tratatul de la Maastricht ,7 februarie 1992,Tratatul privin Uniunea Europeana,Titlul 5,Dispoziţii privind politica externă şi de

securitate comună,art. J9 F. A. Luzarraga , M. G. Llorente , op.cit. , p. 25 .

10 Colectiv,Coord. L. Ghica,op.cit., p.371 .

11 D. Sidjanski,op.cit., ,Secţiunea IX-“Comunitatea Europeană pe calea Uniunii politice”,capitolul V .”Perioada post-Maastricht şi

tratatele de la Amsterdam şi Nisa, p. 335-366.


6/15 6

ales în ceea ce priveşte extinderea spre Europa Centrală,Tratatul de la Nisa avea ca obiectiv principal pregătirea

sistemului internaţional european pentru marea extindere spre est.12

În data de 7-9 decembrie 2000 la Nisa are loc reunirea Consiliului European ,unde sunt discutate

chestiuni legate de Cartea Drepturilor Fundamentale ,extinderea Uniunii ,economie şi securitate,iar această

Conferinţă interguvernamentală se încheie cu elaborarea versiunii finale a Tratatului de la Nisa.13

Pe 26 februarie 2001,statele membre semnează Tratatul de la Nisa prin care este modificat Tratatul de la

Amsterdam,dar intră în vigoare la data de 1 februarie 2003.Pentru a realiza o uniune mai accesibilă cetăţenilor

săi ,la Tratatul de la Nisa se ia in considerare elaborarea unei constituţii.Constituţia europeană era rezultatul

unui proces politic de inovar e reflectând funcţionarea eficientă după extindere sau întărirea poziţiei de actor

internaţional.14 Respingerea acestui Tratat Constituţional de către Franţa şi Olanda a creat o situaţie fără

precedent în Europa.Astfel,încercarea de a înlocui textele tratatelor anterioare cu cel al unei constituţii europene

a fost abandonat întrucât trebuia ratificat de toate statele membre conform procedurii instituţionale ale

fiecăruia.15

Astfel,putem afirma faptul că Uniunea Europeană s-a dezvoltat sub forma unui proces dinamic de

integrare,acesta fiind posibil prin revizuirea periodică a tratatelor.16

12 F.A. Luzarraga, M.G.Llorente,op.cit., p.25 .

13 13

Colectiv,Coord. L. Ghica,op.cit., p. 376 .14

F.A. Luzarraga,M.G. Llorente , op.cit., p. 27-28 .15

Ion Jinga,Uniunea Europeană în căutarea viitorului ,editura C.H.Beck, 2008,capitolul III,”De la Tratatul Constituţional la Tratatul de

la Lisabona” ,p.86-87 .16

F. A. Luzarraga,M.G. Llorente,op.cit.,p. 27-28 .


7/15 7

Semnarea Tratatului de la Lisabona

Deşi Tratatul Constituţional a fost un real eşec.obiectivele acestuia nu au fost abandonate.Ele au fost fost

rescrise ,sub forma unui nou tratat şi anume Tratatul de la Lisabona.

Tratatul de la Lisabona „resuscita” Tratatul Constituţiei Europene recuperând majoritatea elementelor denoutate ale acesteia.El conţinea 95% din noutăţile Constituţiei,dar acestea sunt ascunse,sau a ltfe

spus,”acoperite cu un văl”,adică cetăţenii nu văd că este vorba despre acelaşi tratat ,el fiind “camuflat”.17

La data de 13 decembrie 2007,şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au semnat la mănăstirea

Feronimos,aproape de Lisabona,tratatul prin care erau modificate toate celelalte tratate.Acest tratat a înlocuit

Tratatul Constituţional a cărui ratificare nu a fost dusă la capăt din pricina refuzului Franţei şi Olandei.18

Ca şi celelalte tratate,Tratatul de la Lisabona modifica tratatele existente însă fără a le înlocui cu un nou text.

Tratatul de la Lisabona include o inovaţie majoră şi anume dispariţia Comunităţii Europene şi înlocuirea

sa cu Uniunea Europeană.Se exclude astfel de atunci Comunitatea Europeană ca entitate juridică.Totuşi Tratatu

Comunităţii Europene nu dispărea pur şi simplu ca document o dată cu dispariţia Comunităţii Europene ci a fost

modificat şi a primit un nou nume”Tratatul privind funcţionarea Uniunii ” şi avea rolul de a dezvolta Tratatul

Uniunii Europene .19

În acest fel atât tratatul privind funcţionare Uniunii Europene cât şi tratatul Uniunii Europene vore reprezenta

tratetele de bază ale Uniunii şi vor avea o valoare juridică egală.20

În ceea ce priveşte noutăţile şi reformele pe care le introduce Tratatul de la Lis abona,analiza acestora va

fi făcută în capitolele următoare.În principiu,Tratatul de la Lisabona clarifică relaţiile Uniunii Europene cu

statele sale membre,delimiteză şi clasifică competenţele Uniunii.Parlamentele statelor naţionale primesc

capacitatea de a monitoriza punerea în alicare a principiului subsidiarităţii.În ceea ce priveşte procesul

decisional,este necesară participarea deplină a Parlamentului European în procesul legislativ prin aplicarea

procedurii de codecizie.De asemenea,se stabileşte obligativitatea juridică a respectării prevederilor Carte

Drepturilor Fundamentale.Este deosebit de importantă introducerea noului principiu al democraţiei participative

alături de cel mai vechi,al celei representative prin noua prevedere în care le este permis cetăţenilor să lansezeiniţiative legislative.

Tratatul de la Lisabona include noutăţi şi reforme de îmbunătăţire a funcţionării Uniunii Europene,ce

însumează 27 de state ,pregătită fiind să primească şi altele.Tratatul cuprinde şi inovaşii instituţionale ca de

17F.A. Luzarraga, M.G. Llorente,op.cit.,p. 22 .

18 Ibidem,p. 39 .

19 ibidem,p.39-40

20 Oana Albescu , ”Uniunea Europeană sub paladiul Tratatului de la Lisabona” , în Sfera Politicii ,volumul XVIII,numărul 5 , 147,mai

2001 ,p.35-36 .


8/15 8

exemplu Preşedinţia permanentă a Consiliului European,crearea unei funcţii ,şi anume,aceea de Reprezentant

pentru Politica externă şi de Securitate,reducerea numărului membrilor Comisiei.De asemenea,se generalize

procedura de codecizie prin extinderea votului la majoritatea calificată,devenind astfel procedura general de

adoptare a legislaţiei.21

Noutăţile Tratatului de la Lisabona în ceea ce priveşte politica externă sunt:atribuirea personalităţi

juridice Uniunii Europene,crearea unui spaţiu politic unic,flexibilizarea procesului decisional şi crearea a douăinstituţii fundamentale specifice PESC şi anume Înaltul Reprezentant al Politicii Externe şi de Securitate.22

21 F. A. Luzarraga,M.G. Llorente ,op.cit.,p. 64-67 .

22 F.A. Luzarraga, M.G. Llorente,op.cit.,p.67-68


9/15 9

Reforma instituţională adusă prin Tratatul de la Lisabona

Inovaţiile în materie instituţională reprezintă probabil cea mai importantă reformă a arhitecturii

instituţionale de la crearea Comunităţii.Aceasta reprezenta o inovare şi adoptarea sistemului internaţional gândi

pentru o bună funcţionare,având în vedere numărul tot mai mare al statelor membre.23

Marea inovare se referă la preşedintele Consiliului European,căruia i se creează postul permanent pentru

un mandat de 2 ani şi jumătate cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.Până la Tratatul de la Lisabona

preşedinţia Consiliului European era asigurată prin rotaţie de statele membre.24

Prin Tratatul de la Lisabona se stabilea că numărul membrilor Consiliului „nu va trece de 750 plus

preşedintele”25Atribuţiile preşedintelui permanent al Consiliului European conform articolului 15.6 al Tratatului

Uniunii Europene sunt următoarele:de a prezida şi de a impulsiona activitatea Consiliului European,de a

veghea,în colaborare cu preşedintele Comisiei şi bazându-se pe activitatea Consiliului Afacerii Generale şi

Relaţii Externe,la pregătirea şi continuitatea activităţii Consiliului European,de a facilita coeziunea şi consensu

in Consiliul European.26 De asemenea acesta are obligaţia de a prezenta în Parlamentul European ,la sfârşitul

fiecărei reuniuni a Consiliului European ,un raport.Reuniunea avea loc conform Tratatului de la Lisabona,cel

puţin de două ori pe semestru.Tratatul de la Lisabona menţine o legătură strânsă la nivel organizaţional cu

Comisia,având în vedere că preşedintele acesteia este membru fără drept de vot al Consiliului European.Mai

mult,Consiliul European solicita Comisiei să prezinte rapoarte pentru reuniunile sale.27 În urma ratificări

Tratatului de la Lisabona ,în decembrie 2009,a fost ales ca prim Preşedinte al Consiliului Europei ,preşedintele

belgian Herman van Rompuy.28

Comisia Europeană este singura instituţie ce nu a suferit schimbări majore.Singurele schimbăr i la nivelu

Comisiei au fost în ceea ce priveşte funcţionarea sa şi anume alegerea de către Parlamentul European şi

compoziţia.Începând cu Tratatul de la Lisabona,Comisia Europeană va fi compusă dintr -un număr de

membri,inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele-Înaltul Reprezentant,corespunzând celor 2/3 din număru

statelor membre. Astfel,într-o Uniune ce cuprinde 27 de state membre,Comisia ar avea 18 membri ,incluyând

preşedintele şi vicepreşedintele.Instituţie originală şi autonomă,Comisia dispune de drept de iniţiativă şi de

propunere pe lângă puterile de supraveghere şi gestiune.Ea este singura instituţie ce are responsabilitatea de a

stabili interesul general european bazat pe o viziune globală şi obiectivă de a promova politici comune.29

23 F.A.Luzarraga , M.G.Llorente,op.cit., p.157-158 .

24Adrian Nedelcu şi Oana Surdescu, ”Privire generală asupra modificărilor terminologice şi conceptuale aduse în Tratatul de la

Lisabona” in Sfera Politicii ,Volumul XVIII,numărul 5,147,mai 2010,p. 45 .25

http://jurisprudentacedo.com/Tratatul-de-la-Lisabona-scurte-consideratii.html ,12.12.2015 .ora 16:3026

F.A. Luzarraga,M.G. Llorente,op.cit.,p. 162-163 .27

http://www.europarl.europa.eu/ftu/paj/ro/Ftu_1.3.6paj ,pagina 1-2,accesat la data de 12.12.2015,ora 17:1328

http://europarlamentare.eu/despre-consiliul-european/ ,accesat la data de 12.12.2015,ora 17:2028

D. Sidjanski,op.cit.,p.374

http://jurisprudentacedo.com/Tratatul-de-la-Lisabona-scurte-consideratii.htmlhttp://jurisprudentacedo.com/Tratatul-de-la-Lisabona-scurte-consideratii.htmlhttp://jurisprudentacedo.com/Tratatul-de-la-Lisabona-scurte-consideratii.htmlhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/paj/ro/Ftu_1.3.6pajhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/paj/ro/Ftu_1.3.6pajhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/paj/ro/Ftu_1.3.6pajhttp://europarlamentare.eu/despre-consiliul-european/http://europarlamentare.eu/despre-consiliul-european/http://europarlamentare.eu/despre-consiliul-european/http://europarlamentare.eu/despre-consiliul-european/http://www.europarl.europa.eu/ftu/paj/ro/Ftu_1.3.6pajhttp://jurisprudentacedo.com/Tratatul-de-la-Lisabona-scurte-consideratii.html


10/15 10

Tratatul de la Lisabona extinde prerogativele preşedintelui Comisiei.Astfel,acesta trebuie să definească

orientările politice ale colegiului si să hotărască organizarea internă a Comisiei.Preşedintele le dă,aşadar,sarcini

diferiţilor comisari,aceste sarcini putând fi modificate pe durata mandatului.Tot preşedintele numeşte

vicepreşedintele dintre membrii Comisiei,cu excepţia Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politici

de Securitate.De asemenea,acesta îi poate cere unui comisar să renunţe la funcţie fără a fi nevoit să solicite

aprobarea colegiului.

30

Preşedintele Comisiei este numit de către Consiliul European care hotărăşte cu majoritate calificată,iar

apoi de Parlamentul European .Tratatul de la Lisabona stipulează că Consiliul European,hotărând cu major itate

calificată propune Parlamentului European candidatul său.Acest candidat pentru funcţia de preşedinte al

Comisiei este ales de Parlamentul European .Preşedintele şi ceilalţi membri ai Comisiei ,inclusiv Înaltul

Reprezentant sunt supuşi unui vot de aprobare al Parlamentului European si apoi numiţi de Consiliul European

care hotărăşte cu majoritate calificată.31

O noutate în ceea ce priveşte Comisia vine din redenumirea funcţiei de ministru european al Afacerilor Externeîn cea de Înalt Reprezentant al Afacerilor Externe şi politicii de Securitate.32 Înaltul Reprezentant este numit de

către Consiliul European prin majoritate calificată,cu acordul Comisiei Europene.Mandatul acestuia cuprinde

responsabilităţile ministrului PESC ,dar şi atribuţiile de relaţii externe ce aparţin Comisiei Europene.33

Consiliul îndeplineşte alături de Comisie,un rol cheie în lanţul decizional al Comisiei Europene .De fapt, el

reprezintă etapa finală în procesul legislativ al Comunităţii acţionând la propunerea Comisiei şi din ce în ce ma

mult în codecizie cu Parlamentul European.

În urma Tratatului de la Lisabona,Parlamentul European este consolidat dând astfel o dimensiune maidemocratică Uniunii.În afara funcţionării legislative,de codecizie cu Consiliul şi a celor bugetare ,el îşi

consolideză capacitatea de control politic asupra Comisiei şi a preşedintelui Colegiului European.În acest fel îţi

consolidează autoritatea .34 Aspectul cel mai ridicat în negocierile Tratatului de la Lisabona a fost cel referitor la

componenţa şi atribuirea locurilor .Tratatul de la Lisabona prevedea creşterea numărului de locuri la 750,dar şi

o corecţie a distribuţiei,astfel încât să avem un număr minim de 6 ,faţă de 4 şi unul maxim de 96 ,faţă de

99.Revizuirea numărului minim şi maxim de locuri întregeşte puterea statelor mici şi mijlocii.35

Tratatul de la Lisabona a modificat atribuţiile Parlamentului European ,astfel încât Parlamentul adobândit competenţa de a aproba întregul buget al uniunii europene împreună cu Consiliul.De

asemenea,deputaţii Parlamentului European au dobândit competenţa de a încheia acorduri

30 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Aai0006 ,accesat la data 12.12.2015,ora 18:12

31 http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/Ftu_1.3.8.pdf ,p. 2,accesat la data de 12.12.2015.ora 18:20

32 F.A.Luzarraga,M.G. Llorente,op.cit.,p. 167-168 .

33 http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2009.11.21_brosura_tratatul_lisabona.pdf ,p.19,accesat la data de

12.12.2015,ora 18:4534

D. Sidjanski,op.cit., p. 368-369.35

F.A. Luzarraga,M.G. Llorente,op.cit.,p. 161-162 .

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Aai0006http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Aai0006http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Aai0006http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/Ftu_1.3.8.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/Ftu_1.3.8.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/Ftu_1.3.8.pdfhttp://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2009.11.21_brosura_tratatul_lisabona.pdfhttp://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2009.11.21_brosura_tratatul_lisabona.pdfhttp://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2009.11.21_brosura_tratatul_lisabona.pdfhttp://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2009.11.21_brosura_tratatul_lisabona.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/Ftu_1.3.8.pdfhttp://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Aai0006


11/15 11

internaţionale.Parlamentul este gardianul Cartei Drepturilor Fundamentale ,înscrisă în Tratatul de la Lisabona

care le permite cetăţenilor să aibă dreptul de iniţiativă cetăţenească.36

Tratatul de la Lisabona prevede extinderea procedurii cunoscute drept „codecizie” care se va numi

procedura legislativă ordinară,la mai multe cazuri noi şi aplicarea noii proceduri de aprobare ,în special în cazu

încheierii de acorduri internaţionale sau în domeniul politicii economice şi monetare.37

Tratatul de la Lisabona a consacrat codecizia ca procedură legislativă ordinară pentru 85 de domenii de

acţiune ale Uniunii Europene inclusiv agricultura,pescuitul şi politica comercială comună.Codecizia se bazează

pe principiul parităţii dintre Parlamentul European ales direct si reprezintă populaţia Uniunii şi Consiliu care

reprezintă guvernele statelor membre .Pe baza unei propuneri a Comisiei,cei doi colegislatori adoptă împreună

textele legislative şi au aceleaşi drepturi şi obligaţii,ceea ce înseamnă că niciunul dintre ei nu poate adopa actele

respective fără acordul celuilalt.38

36 http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/20/50201PVL00008/Tratatul-de-la-Lisabona ,accesat la data de

12.12.2015,ora 19:1537

Adrian Nedelcu şi Oana Surdescu , „Privire generală asupra modificărilor terminologice şi conceptuale aduse în Tratatul de la

Lisabona” in Sfera Politicii ,Volumul XVIII,numărul 5,147,mai 2010, p. 4438

http://www.europarl.europa.eu/code/information/guide-ro.pdf ,p.6,accesat pe data de 12.12.2015,ora 19:56

http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/20/50201PVL00008/Tratatul-de-la-Lisabonahttp://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/20/50201PVL00008/Tratatul-de-la-Lisabonahttp://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/20/50201PVL00008/Tratatul-de-la-Lisabonahttp://www.europarl.europa.eu/code/information/guide-ro.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/code/information/guide-ro.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/code/information/guide-ro.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/code/information/guide-ro.pdfhttp://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/20/50201PVL00008/Tratatul-de-la-Lisabona


12/15 12

Drepturile fundamentale conform Tratatului de la Lisabona

După semnarea Tratatului de la Lisabona ,Carta Drepturilor Fundamentale nu mai face parte din acest

tratat însă potrivit articolului 6.1 al Tratatului „Uniunea recunoaşte drepturile,libertăţile şi principiile enunţate în

Carta Drepturilor Fundamentale ,aşa cum a fost ea adoptată la 12 decembrie 2007 în Strasbourg,acesta având

aceeaşi valoare juridică ca şi tratatele.”39

Tratatul de reformă recunoaşte drepturile,libertăţile şi principiile enunţate în Carta Drepturilor

Fundamentale care are aceeaşi valoare legislativă ca cea a tratatelor.Carta are în textul său drepturi

politice,sociale,economice şi civice ale cetăţenilor europeni şi rezidenţilor UE care sunt definite ca valoar

comune ale Europei.40

Primele 6 titluri ale Cartei reglementează drepturile şi principiile recunoscute.Astfel această parte este

organizată în jurul unor valori ce ăi oferă unitate.În acest fel titlul se referă la demnitate şi include

inviolabilitatea demnităţii umane ,dreptul la viaţă,la integritatea persoanei,interzicerea torturii sau a pedepselor

sau tratamentele inumane cât şi interzicerea sclaviei şi a muncii forţate.Titlul II este dedicat libertăţilor ,fiind

stipulate drepturi precum cel la libertate şi securitate ,respectul faţă de viaţa privată şi familie,protecţia datelor

personale,dreptul de a te căsători şi de a avea o familie,libertatea de a gândi,conştiinţa şi religia,libertatea de

expresie şi informare,libertatea de a te uni şi asocia,libertatea artelor şi a ştiinţei,dreptul la educaţie ,dreptul la

muncă,dreptul la proprietate,dreptul la azil ,protecţia în cazul expulzării.Titlul III se referă la egalitate şi

recunoaşterea drepturilor precum libertatea în faţa legii,nediscriminare,egalitatea între bărbaţi şi

femei,dr epturile copilului,integrarea persoanelor cu dizabilităţi.Titlul IV include drepturi precum dreptul de

consiliere a muncitorilor la locul de muncă ,dreptul la negociere şi acţiune colectivă,protecţia în cazulconcedierilor nejustificate şi tot ce ţine de solidaritate.Titlul V adună dreptul de cetăţenie derivat din dreptul

condiţiei de cetăţean al Uniunii Europene .Aceste drepturi sunt:dreptul de a alege şi de a fi ales,dreptul la o bună

administraţie,dreptul de acces la documente,dreptul la Avocatul Poporului ,dreptul la libera circulaţie ş

rezidenţă.

În final,titlul VI se referă la justiţie şi include dreptul de a avea un judecător imparţial,principiile de

legalitate şi proporţionalitate a delictelor şi pedepselor ,dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de 2 ori pentru

aceeaşi infracţiune .41

În acest fel Uniunea Europeană îşi consolidează rolul pe şcena internaţională garantând drepturile

fundamentale aşa cum reies din Carta Drepturilor Fundamentale adoptată în decembrie 2007.

39 F.A. Luzarraga M.G. Llorente, op.cit.,p. 143-144

40 Adrian Nedelcu şi Oana Surdescu , „Privire generală asupra modificărilor terminologice şi conceptuale aduse în Tratatul de la

Lisabona” in Sfera Politicii ,Volumul XVIII,numărul 5,147,mai 2010, p. 43

41 F.A.Luzarraga , M.G. Llorente, op.cit.,p. 147-148


13/15 13

Procesul de ratificare al Tratatului de la Lisabona

Ca şi în cazul celorlalte tratate,pentru a intra în vigoare era necesară ratificarea sa de către toate statele

membre.Articolul 6 al tratatului de la Lisabona stabilea:”Prezentul tratat va fi ratificat de către Înaltele Părţi

contractante în conformitate cu normele lor constituţionale.Instrumentele de ratificare vor fi depozitate în faţa

guvernului Republicii Italiene.Prezentul tratat va intra în vigoare la 1 ianuarie 2009,dacă au fost depozitate toate

instrumentele de ratificare sau,în caz contrar,în prima zi a lunii următoare celei în care au fost depozitate

instrumentele de ratificare ale ultimului stat semnatar ce a indeplinit respectiva formalitate.”42

Statele membre ale Uniunii Europene îşi exprimaseră în anul 2008 cu ocazia semnării tratatului voinţa

comună de a-l ratifica pe parcursul anului 2008 astfel încât urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2009.

Din cele 27 de state membre ,majoritatea au ratificat tratatul pe cale parlamentară.În martie 2008 deja 6

state ratificaseră tratatul de la Lisabona:Ungaria,Slovenia,Malta,România,Franţa şi Bulgaria.România este unul

dintre primele state membre care au ratificat tratatul,Parlamentul român finalizând procedura de ratificare la

data de 4 februarie 2008.43

Motivele pentru care Parlamentul European sprijinea reforma erau legate de faptul că tratatul de la

Lisabona reprezenta o importantă îmbunătăţire a vechilor tratate.Procedura prin care a fost făcută ratificarea la

nivelul Irlandei,stat ce avea obligaţia constituţională de a ratifica prin vot popular toate tratatele europene,era

referendumul.Guvernul irlandez a decis organizarea referendumului pe în iunie 2008.

Francezii au ratificat tratatul de la Lisabona pe 7 februarie 2008 du pă un vot favorabil în Adunarea

Naţională şi Senat precedat de unul similar privitor la unele modificări constituţionale.

Intenţia statelor membre era ratificarea tratatului în anul 2008 astfel înct să intre în vigoare în anul 2009

întrucât alegerile pentru Parlamentul European din iulie 2009 să fie organizate conform noilor

prevederi.Datorită faptului că s-a revenit la denumirea de “tratat” în defavoarea celei de „constituţie”,a fost

simplificat procesul de ratificare.

Astfel,pe data de 1 ianuarie 2009 tratatul a intrat în vigoare ,mai târziu cu unsprezece luni decât era

prevăzut.

42 F. A. Luzarraga,M.G. Llorente,op.cit., p. 227

43 http://www.mae.ro.node.1532?page=2 ,accesat pe data de 12.12.2015,la ora 20:09

http://www.mae.ro.node.1532/?page=2http://www.mae.ro.node.1532/?page=2http://www.mae.ro.node.1532/?page=2http://www.mae.ro.node.1532/?page=2


14/15 14

Concluzii

În final,putem afirma faptul că Tratatul de la Lisabona este un tratat de reformă ,care a urmărit

reformarea cadrului juridic al Uniunii Europene,aducând cu sine noi amendamente în organizarea ş

funcţionarea acesteia.

Tratatul dorea o Europă mai democratică şi mai transparentă, în care Parlamentul European şi

parlamentele naţionale se bucură de un rol consolidat, în care cetăţenii au mai multe şanse de a fi ascultaţi şi

care defineşte mai clar ce este de făcut la nivel european şi naţional şi de către cine. În acelaşi timp se dorea o

Europă mai eficientă, cu metode de lucru şi reguli de vot simplificate, cu instituţii eficiente şi moderne pentru o

Uniune Europeană cu 27 de membri, capabilă să acţioneze mai bine în domenii de prioritate majoră.

Tratatul de la Lisabona creează funcţia de Preşedinte al Consiliului European (ales pentru un mandat de

doi ani şi jumătate), introduce o legătură directă între alegerea preşedintelui Comisiei şi rezultatele alegerilor

europene, prevede noi dispoziţii referitoare la viitoarea structură a Parlamentului European şi include reguli

clare privind cooperarea consolidată şi dispoziţiile financiare.

Tratatul de la Lisabona ameliorează capacitatea UE de a acţiona în diverse domenii de prioritate majoră

pentru Uniunea de azi şi pentru cetăţenii săi - precum libertatea, securitatea şi justiţia (combaterea terorismulu

sau lupta împotriva criminalităţii). Într -o anumită măsură, Tratatul se referă şi la alte domenii, printre care

politica energetică, sănătatea publică, schimbările climatice, serviciile de interes general, cercetare, spaţiu

coeziune teritorială, politică comercială, ajutor umanitar, sport, turism şi cooperare administrativă. 44

Instrumentele de politică externă de care dispune Europa sunt regrupate atât în ceea ce priveşte

elaborarea, cât şi adoptarea noilor politici. Tratatul oferă Europei o voce mai clară în relaţiile cu partenerii săi

din întreaga lume. De asemenea, utilizează forţa dobândită de Europa în domeniul economic, umanitar, politic

şi diplomatic pentru a promova interesele şi valorile europene pe plan mondial, respectând, în acelaşi timp

interesele specifice ale statelor membre în domeniul afacerilor externe.

În prezent, Uniunea reprezintă 28 de state membre şi aproximativ 500 de milioane de cetăţeni

Reformele propuse de acest tratat, în special noile aranjamente instituţionale şi mecanismele de lucru, sunt

necesare pentru a asigura o Uniune capabilă să facă faţă provocărilor globale şi să răspundă aşteptărilor

cetăţenilor europeni, inclusiv cetăţenilor români.

44

http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/index_ro.htm, accesat pe data de 15.12.2015, ora 12:14


15/15

Bibliografie

I .Literatură de specialitate:

1. BARBULESCU, Iordan Gheorghe , Procesul deci zional în Uniunea Europeană ,editura Polirom,2008.

2. GHICA, Luciana-Alexandra (coordonator), Enciclopedia Uniunii Europene, Editura Meronia, Bucureşti,2007.3. JINGA Ion, Uniunea Europeană în căutarea viitorului.Studii europene ,editura C.H.Beck,2008

4. LUZARRAGA Francisco Aldecoa, LLORENTE Mercedes Guinea , Europa viitorului.Tratatul de la

Lisabona ,editura Polirom, 2011

5. SIDJANSKI Dusan , Viitorul federalist al Europei.Comunitatea Europeană de la origini la Tratatul de

la Lisabona , editura Polirom , 2009

II.Publicaţii de specialitate:

1. Sfera politicii – revistă de ştiinţe politice editată de fundaţia Societatea civilă ,apariţie lunară,volumu

XVIII ,numărul 5(147),mai 2010

III.Surse de internet:

1. http://www.europa.eu ( site-ul oficial al Uniunii Europene)

2. http://www.europarl.europa.eu (site-ul oficial al Parlamentului European )

3. http://www.europarlamentare.eu

4. http://www.mae.ro (site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe )
http://www.europa.eu/http://www.europa.eu/http://www.europarl.europa.eu/http://www.europarl.europa.eu/http://www.europarlamentare.eu/http://www.europarlamentare.eu/http://www.mae.ro/http://www.mae.ro/http://www.mae.ro/http://www.europarlamentare.eu/http://www.europarl.europa.eu/http://www.europa.eu/

Tratatul de la Lisabona , Contributia sa in Uniunea Europeana

Documents

Transcript of Tratatul de la Lisabona , Contributia sa in Uniunea Europeana