ION NEAGU

TRATAT DE PROCEDUR� PENAL�

PARTEA GENERAL�

Edi�ia a III-a, rev�zut� �i ad�ugit�

Universul Juridic

Bucure�ti -2013-

Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 2008, 2010, 2013, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei edi�ii apar�in

S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat� f�r� acordul scris al

S.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSO�IT DE SEMN�TURA AUTORULUI �I �TAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a României NEAGU, ION Tratat de procedur� penal� : partea general� / Ion Neagu. - Ed. a 3-a, rev. �i ad�ug. - Bucure�ti : Universul Juridic, 2013 Bibliogr. ISBN 978-606-673-075-4 343(498)(035)

REDAC�IE: tel./fax: 021.314.93.13

tel.: 0732.320.666

e-mail: redactie@universuljuridic.ro

DEPARTAMENTUL tel.: 021.314.93.15; 0726.990.184

DISTRIBU�IE: fax: 021.314.93.16

e-mail: distributie@universuljuridic.ro

www.universuljuridic.ro

COMENZI ON-LINE, CU REDUCERI DE PÂN� LA 15%

ABREVIERI 5

ABREVIERI

I. Titluri de lucr�ri citate frecvent

Basarab I Matei Basarab, Drept procesual penal, vol. I, ed. a II-a, rev�zut� �i ad�ugit�, Universitatea „Babe�-Bolyai” Cluj, Facultatea de Drept, 1973.

Basarab II Matei Basarab, Drept procesual penal, vol. II, ed. a II-a, rev�zut� �i ad�ugit�, Universitatea „Babe�-Bolyai” Cluj, Facultatea de Drept, 1973.

Comentariu I Theodor Vasiliu, George Antoniu, �tefan Dane�, Gheorghe D�rîng�, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Doru Pavel, Dumitru Popescu, Virgil R�mureanu, Codul penal al României, comentat �i adnotat. Partea general�, Ed. �tiin�ific�, Bucure�ti, 1972.

Comentariu II Theodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Virgil R�mureanu, Codul penal al României, comentat �i adnotat. Partea general�, Bucure�ti, Ed. �tiin�ific�, 1972.

Comentariu III Theodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu, �tefan Dane�, Gheorghe D�rîng�, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadool, Dumitru C. Popescu, Virgil R�mureanu, Codul penal al României, comentat �i adnotat. Partea special�, vol. II, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1977.

Dongoroz I Vintil� Dongoroz, Siegfried Kahane, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica St�noiu, Explica�ii teoretice ale Codului de procedur� penal�

6 TRATAT DE PROCEDUR� PENAL�

român. Partea general�, vol. I, Ed. Academiei, Bucure�ti, 1975.

Dongoroz II Vintil� Dongoroz, Siegfried Kahane, George Antoniu, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica St�noiu, Explica�ii teoretice ale Codului de procedur� penal� român. Partea special�, vol. II, Ed. Academiei, Bucure�ti, 1976.

Dongoroz III Vintil� Dongoroz, Gheorghe D�rîng�, Siegfried Kahane, Dumitru Lucinescu, Aurel Neme�, Mihai Popovici, Petre Sîrbulescu, Vasile Stoican, Noul cod de procedur� penal� �i codul de procedur� penal� anterior – prezentare comparativ�, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1969.

Dongoroz IV Vintil� Dongoroz, Curs de procedur� penal�, ed. a II-a, 1942.

Dongoroz V Vintil� Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica St�noiu, Explica�ii teoretice ale Codului penal român. Partea general�, vol. I, Ed. Academiei, Bucure�ti, 1969.

Dongoroz VI Vintil� Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica St�noiu, Explica�ii teoretice ale Codului penal român. Partea general�, vol. II, Ed. Academiei, Bucure�ti, 1970.

Dongoroz VII Vintil� Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica St�noiu, Explica�ii teoretice ale Codului penal român. Partea special�, vol. III, Ed. Academiei, Bucure�ti, 1971.

ABREVIERI 7

Dongoroz VIII Vintil� Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica St�noiu, Explica�ii teoretice ale Codului penal român. Partea special�, vol. IV, Bucure�ti, Ed. Academiei, 1972.

Neagu I Ion Neagu, Lucia Moldovan, Drept procesual penal. Îndreptar de practic� judiciar�, Ed. Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 1982.

Neagu II Ion Neagu, Drept procesual penal. Tratat, Ed. Academiei Române, Bucure�ti, 1988.

Neagu III Ion Neagu, Drept procesual penal, vol. I, Ed. Euro-Trading, Bucure�ti, 1992.

Neagu IV Ion Neagu, Drept procesual penal, vol. II, Ed.

Euro-Trading, Bucure�ti, 1992.

Neagu V Ion Neagu, Tratat de procedur� penal�, Ed.

Pro, Bucure�ti, 1997.

Neagu VI Ion Neagu, Drept procesual penal. Tratat, Ed. Global Lex, Bucure�ti, 2002.

Neagu VII Ion Neagu, Carmen-Silvia Paraschiv, Mircea Damaschin, Drept procesual penal. Practic� judiciar�. Teste gril�, Ed. Universul Juridic, Bucure�ti, 2003.

Neagu VIII Ion Neagu, Drept procesual penal. Partea general�. Tratat, Ed. Global Lex, Bucure�ti, 2004.

Neagu IX Ion Neagu, Drept procesual penal. Partea special�. Tratat, Ed. Global Lex, Bucure�ti, 2004.

16 TRATAT DE PROCEDUR� PENAL�

III. Titluri de periodice

A.U.B. Analele Universit��ii din Bucure�ti, Seria �tiin�e juridice

A.U. „Al.I.Cuza” Ia�i Analele Universit��ii „Al. I. Cuza“ din Ia�i Dr. Revista Dreptul J.N. Justi�ia Nou� L.P. Legalitatea Popular� P.L. Revista Pro Lege R.D.C. Revista de Drept Comercial R.R.D. Revista Român� de Drept R.R.D.O. Revista Român� pentru Drepturile Omului R.D.P. Revista de Drept Penal R.R.D. Revista Român� de Drept S.C.J. Studii �i Cercet�ri Juridice S.D.R. Studii de Drept Românesc

IV. Referiri la denumiri de acte normative, instan�e, hot�râri judec�tore�ti

B. Of. Buletinul Oficial (în R.S.R.) c.7, c 9 etc. Completul de 7 judec�tori, completul de 9

etc. C.D. Culegere de decizii ale Tribunalului

Suprem col. mil. colegiu militar col. pen. colegiu penal C. civ. Codul civil C.E.D.O. Curtea European� a Drepturilor Omului C. fam. Codul familiei Conven�ia Conven�ia european� a drepturilor omului C. pen. Codul penal C. pr. civ. Codul de procedur� civil� C.S.J., s. pen. Curtea Suprem� de Justi�ie, sec�ia penal� C.S.J., s. mil. Curtea Suprem� de Justi�ie, sec�ia militar� C. Apel Curtea de Apel C.S.M. Consiliul Superior al Magistraturii dec. decizie dec. îndrumare decizie de îndrumare dec. civ. decizie civil�

ABREVIERI 17

dec. pen. decizie penal� D.I.I.C.O.T. Direc�ia de Investigare a Infrac�iunilor de

Criminalitate Organizat� �i Terorism D.N.A. Direc�ia Na�ional� Anticorup�ie H.C.M. Hot�rârea Consiliului de Mini�tri (al

R.P.R./R.S.R.) H.G. Hot�rârea Guvernului României Î.C.C.J., s. pen. Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie, Sec�ia

penal� Î.C.C.J., c 9 Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie,

Completul de 9 judec�tori Î.C.C.J., s.u. Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie, Sec�iile

Unite Î.C.C.J., complet RIL

Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie, Completul competent s� judece recursul în interesul legii

J. Judec�toria s. pen. Sec�ie penal� s. I-a pen. Sec�ia I-a pen. s. a II-a pen. Sec�ia a II-a pen. sent. sentin�� M. Of. Monitorul Oficial al României O.G. Ordonan�a Guvernului României O.U.G. Ordonan�a de Urgen�� a Guvernului

României T. jud. Tribunal jude�ean T. mun. Bucure�ti Tribunalul municipiului Bucure�ti T.S. Tribunalul Suprem T.S., c 7 Tribunalul Suprem, Completul de 7

[compunerea prev�zut� în art. 39 alin. (2) �i (3) din vechea Lege pentru organizarea judec�toreasc�]

T.S., s. mil. Tribunalul Suprem, Sec�ia militar� T.S., s. pen. Tribunalul Suprem, Sec�ia penal�

V. Alte abrevieri

alin. alineat apud indic� o citare preluat� de la alt autor, nu

din original

18 TRATAT DE PROCEDUR� PENAL�

art. articol ed. edi�ie Ed. Editura ibidem în acela�i loc (în aceea�i lucrare) infra. mai jos (dedesubt) lit. litera n.a. nota autorului n.n. nota noastr� (a autorului) op. cit. opera citat� p. pagina pct. punctul pp. paginile R.S.R. Republica Socialist� România statul statul român subl. n. sublinierea noastr� (a autorului) supra mai sus (deasupra) �.a. �i al�ii (altele) vol. volumul

NOTE

1. Alte surse bibliografice consultate se citeaz� neabreviat. 2. Ori de câte ori în lucrare sunt men�ionate articole de lege

f�r� indicarea legii din care fac parte, avem în vedere Codul de procedur� penal� al României, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1969, cu modific�rile ulterioare.

NO�IUNEA �I SISTEMUL PROCESULUI PENAL 19

CAPITOLUL I

NO�IUNEA �I SISTEMUL PROCESULUI PENAL �I ALE DREPTULUI PROCESUAL PENAL

Sec�iunea I

Procesul penal ca mijloc de realizare a justi�iei penale

§ 1. Defini�ia procesului penal

Împotriva celor care s�vâr�esc infrac�iuni, statul, prin intermediul organelor sale specializate, intervine pentru a-i sanc�iona, reeduca �i reda societ��ii.

Reac�ia societ��ii fa�� de cei ce intr� în conflict cu legea penal� nu este arbitrar�, ci, dimpotriv�, chibzuit�, amplu reglementat� prin dispozi�iile legii1. De aceea, între s�vâr�irea infrac�iunii �i aplicarea unei sanc�iuni penale autorului ei se situeaz� procesul penal ca acti-vitate organizat� în vederea adopt�rii unei solu�ii corespunz�toare datelor concrete ale fiec�rei cauze penale.

Descoperirea infrac�iunilor, identificarea �i prinderea infractorilor, strângerea �i administrarea probelor, tragerea la r�spundere penal� se constituie într-o activitate complex� desf��urat� de c�tre organele specializate ale statului.

La înf�ptuirea justi�iei penale particip� �i persoanele care au drepturi �i obliga�ii ce decurg din s�vâr�irea infrac�iunii, persoane care poart� denumirea de p�r�i, precum �i alte persoane care, potrivit legii, sunt chemate la rezolvarea cauzelor penale.

Fa�� de cele ar�tate mai sus, definim procesul penal ca fiind activitatea reglementat� de lege, desf��urat� de organele compe-tente, cu participarea p�r�ilor �i a altor persoane, în scopul constat�rii la timp �i în mod complet a faptelor ce constituie infrac�iuni, astfel ca orice persoan� care a s�vâr�it o infrac�iune s� fie pedepsit� potrivit vinov��iei sale �i nicio persoan� nevi-novat� s� nu fie tras� la r�spundere penal�.

1 G. Stefani, G. Levasseur, B. Bouloc, Procédure pénale, 21e édition, Dalloz, Paris, 2008, p. 1; J. Larguier, P. Conte, Procédure pénale, 21e édition, Dalloz, Paris, 2006, p. 1; Pop I, p. 3; G. Stefani, G. Levasseur, Droit pénal général et procédure pénale, t. II, Paris, Dalloz, 1975, p. 1.

20 TRATAT DE PROCEDUR� PENAL�

Defini�iile date în literatura de specialitate sunt apropiate de aceea enun�at� mai sus, con�inând �i unele aspecte diferen�iate.

Astfel, unii autori1 arat� c�, la procesul penal, particip� p�r�ile „ca titulare de drepturi �i obliga�ii”. Sub acest aspect apreciem c� se subîn�elege din defini�ia dat� de lege p�r�ilor c� acestea au drepturi �i obliga�ii (art. 23 �i 24) �i, în consecin��, pentru simplificarea defini�iei, am renun�at la precizarea amintit�.

Al�i autori2, în defini�ia pe care o dau procesului penal, men�io-neaz�, al�turi de scopul imediat, �i scopul mediat al acestuia. Apre-ciem c�, ar�tând în defini�ie scopul imediat, este prefigurat, în mod implicit, �i scopul mediat, �i anume ap�rarea ordinii publice, ap�rarea propriet��ii, înt�rirea legalit��ii, prevenirea infrac�iunilor, precum �i edu-carea cet��enilor în spiritul respect�rii legilor �i a regulilor de convie-�uire social�3. Pe de alt� parte, scopul relevat mai sus nu este propriu procesului penal, acesta fiind realizat �i prin specificul altor activit��i judiciare4 sau f�r� caracter judiciar.

În alte defini�ii se men�ioneaz� �i raporturile ce se nasc între par-ticipan�ii la activitatea procesual penal�5. Apreciem c� nu este necesar� o asemenea precizare, deoarece, a�a cum se arat� în opinia unor autori6, desf��urarea activit��ii procesual penale implic� în mod necesar existen�a unor raporturi juridice tipice.

În sfâr�it, în alte opinii, defini�ia procesului penal cuprinde subli-nierea c� acesta se înf��i�eaz� ca o suit� de acte diverse, efectuate de autorit��ile publice pentru rezolvarea problemelor legate de conse-cin�ele ce decurg din s�vâr�irea unei infrac�iuni7.

Procesul penal este o categorie juridic� foarte complex� �i nu trebuie confundat cu no�iunea de activitate judiciar� în materie penal�, aceasta din urm� având o arie de cuprindere mai restrâns�, incluzând numai totalitatea manifest�rilor organelor judiciare penale8. Or, în

1 Theodoru III, p. 20. 2 Volonciu I, p. 7; a se vedea, în acela�i sens, Volonciu III, p. 13; Basarab I,

p. 5. 3 Theodoru III, p. 20. 4 Acest scop îl are �i procesul civil (a se vedea V.M. Ciobanu, Tratat teoretic �i

practic de procedur� civil�. Teoria general�, vol. I, Ed. Na�ional, Bucure�ti, 1996, pp. 148-149; I. Deleanu, Tratat de procedur� civil�, vol. I, Ed. Europa Nova, Bucure�ti, 1995, pp. 24-25; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Tratat de drept procesual civil, Tipografia Universit��ii din Bucure�ti, 1973, p. 17).

5 A se vedea, în acest sens, Basarab I, p. 5; M.S. Strogovici, Unele probleme ale procesului penal sovietic, în J.N. nr. 5, p. 716.

6 Volonciu I, p. 8. 7 G. Stefani, G. Levasseur, B. Bouloc, op. cit., p. 5; J. Pradel, Droit pénal.

Procédure pénale, tome 2, Éditions Cujas, Paris, 1980, p. 4. 8 Volonciu III, p. 9.

NO�IUNEA �I SISTEMUL PROCESULUI PENAL 21

perimetrul procesului penal, al�turi de organele judiciare penale, particip� �i al�i subiec�i care, potrivit legii, sunt chema�i s� contribuie la atingerea scopului acestei activit��i sociale (organele operative din Ministerul Administra�iei �i Internelor, organele de constatare, incul-patul, partea v�t�mat�, partea civil�, partea responsabil� civilmente, ap�r�torul, martorii, exper�ii etc.).

Procesul penal nu poate fi confundat nici cu justi�ia penal�, aceasta din urm� fiind opera organelor judec�tore�ti. În acest sens, în art. 126 pct. 1 din Constitu�ia României1 se precizeaz� c� justi�ia se realizeaz� prin Înalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie �i prin celelalte instan�e judec�tore�ti stabilite de lege. Justi�ia penal� este, deci, actul de justi�ie subsumat procesului penal.

Conchizând, putem spune c� procesul penal este o categorie juridic� cu o sfer� de cuprindere mai larg� decât activitatea judi-ciar� penal�, iar justi�ia penal� este un segment al activit��ii judiciare penale incluse în procesul penal.

§ 2. Analiza defini�iei procesului penal

Fiind o activitate complex�, cu o autonomie bine determinat� în cadrul activit��ilor sociale, procesul penal, în defini�ia pe care am enun�at-o, cuprinde o serie de tr�s�turi specifice, ce se impun a fi explicate, pentru a în�elege cum se cuvine acest fenomen de via�� juridic�2, de importan�� major� în restabilirea ordinii de drept înc�lcate prin s�vâr�irea unor fapte ce prezint� pericol social.

a) Denumirea de proces deriv� din cuvântul latin „processus”, care semnific� înaintare, progres (pro – înainte �i cessus, cedere – a merge). În cazul procesului penal, aceast� no�iune indic� mi�carea, ac�iunea, activitatea ce trebuie s� se desf��oare pentru aplicarea dreptului penal, pentru descoperirea, prinderea, cercetarea �i jude-carea acelora care s�vâr�esc infrac�iuni3.

În sensul ar�tat mai sus, procesul penal se înf��i�eaz� ca un complex de acte succesive, care, datorit� desf��ur�rii lor coordo-

1 Constitu�ia României a fost republicat� în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003, în urma modific�rii �i complet�rii prin Legea nr. 429 din 23 octombrie 2003, publicat� în M. Of. nr. 758 din 29 octombrie 2003.

2 Dongoroz I, p. 10. 3 Pop I, pp. 5-6. I. Tanoviceanu, întemeietorul �colii de drept procesual penal

român, considera procedura penal� ca fiind „modul cum de la infrac�iune se ajunge la pedeaps�, ar�tând autorit��ile competente de a judeca, precum �i modul lor �i al justi-�iabililor de a proceda” (I. Tanoviceanu, Curs de procedur� penal� român�, „Atelierele grafice SOCEC & Co., Societate Anonim�”, Bucure�ti, 1913, p. 2).

22 TRATAT DE PROCEDUR� PENAL�

nate �i progresive1, d� imaginea unei activit��i organizate în care se urm�re�te aflarea adev�rului �i pronun�area unei solu�ii juste în leg�tur� cu conflictul de drept dedus spre rezolvare organelor competente.

Termenul de proces a intrat în patrimoniul conceptelor juridice aproximativ în secolul al XII-lea gra�ie activit��ii glosatorilor2.

În vorbirea curent�, no�iunea de proces cap�t�, în mod ne�tiin-�ific, semnifica�ia de „cauz� penal�” sau „pricin� penal�”3.

b) Procesul penal este o activitate reglementat� de lege; aceast� înscriere între coordonatele stricte ale legii s-a materializat în timp în adagiul „nullum judicium sine lege”. De�i reglementarea de c�tre lege nu caracterizeaz� numai procesul penal, apreciem totu�i c�, în mod special, se cuvine subliniat acest lucru în cazul acestei activit��i sociale. O asemenea men�iune î�i g�se�te justificarea în faptul c�, mai mult decât orice alt sector al activit��ii judiciare, legiuitorul, prin regle-mentarea pe care o face procesului penal, precizeaz� pân� în cele mai mici am�nunte cum s� se procedeze în rezolvarea cauzelor penale4.

De asemenea, trebuie ar�tat c� stricta legalitate a procesului penal se impune �i datorit� unor institu�ii procesuale cu caracter de constrângere (m�surile de preven�ie, m�surile asigur�torii), care, în cazul folosirii lor în afara legii, pot aduce v�t�m�ri drepturilor �i liber-t��ilor fundamentale ale persoanei.

În cazul procesului penal, drepturile p�r�ilor sunt înso�ite de o suit� de garan�ii, iar eficien�a exercit�rii drepturilor prev�zute de lege este strâns legat� de realizarea tuturor activit��ilor procesuale în con-formitate cu legea.

În cazul înc�lc�rii legalit��ii în procesul penal, pot fi aplicate sanc�iuni de ordin administrativ5, civil6 sau penal1 subiec�ilor procesuali

1 Dongoroz I, p. 7; în acela�i sens, V. Manzini, Trattato di diritto procesuale penale, Torino, Unione, Tip. Edit. Torinese, 1931, vol. I, p. 69.

2 Glosele sunt altera�iuni de texte, f�cute din gre�eal�, cu ocazia transcrierii manuscriselor jurisconsul�ilor clasici. Glosele nu trebuie confundate cu noti�ele prin care speciali�tii de la începuturile Evului Mediu explicau textele legisla�iei lui Justinian �i care poart� acela�i nume (v. E. Molcu�, Drept privat roman. Terminologie juridic� roman�, Ed. Universul Juridic, Bucure�ti, 2011, p. 56).

3 Theodoru I, p. 10. 4 Uneori, legea prevede chiar orele între care poate fi efectuat un act

procedural, spre exemplu, perchezi�ia domiciliar� (a se vedea art. 103). 5 Amenda judiciar�, care se aplic� în cazul s�vâr�irii unor abateri în cursul

procesului penal, este, în opinia noastr�, o sanc�iune cu caracter administrativ (a se vedea art. 198).

6 În ipoteza repar�rii pagubei materiale sau a daunei morale în cazul con-damn�rii pe nedrept sau al priv�rii ori restrângerii de libertate în mod nelegal, potrivit art. 507, statul are ac�iune în regres împotriva aceluia care, cu rea-credin�� sau din

NO�IUNEA �I SISTEMUL PROCESULUI PENAL 23

care au realizat activitatea procesual� f�r� respectarea legii. În acela�i timp, actele procesuale �i procedurale neconforme cu legea sunt invalidate prin sanc�iuni procedurale2.

c) La desf��urarea procesului penal particip� organele com-petente, p�r�ile �i alte persoane.

Organele competente s� realizeze activitatea procesual� sunt organele judiciare.

Organele judiciare sunt organe de stat care, prin prepu�ii lor, ac�ioneaz� ca subiec�i oficiali în anumite faze ale procesului penal3.

În faza de urm�rire penal� î�i desf��oar� activitatea organele de cercetare penal� �i procurorul, acesta din urm� având rolul de organ de supraveghere a întregii urm�riri penale �i competen�a exclusiv� de a dispune una dintre solu�iile prev�zute de lege la terminarea urm�ririi penale ca faz� a procesului penal.

În faza de judecat� î�i desf��oar� activitatea instan�ele jude-c�tore�ti �i, de regul�, este prezent procurorul4. Instan�ele judec�-tore�ti au rolul dominant în aceast� etap� a procesului penal, deoa-rece ele pronun�� solu�ia la terminarea judec�rii cauzei.

Instan�ele judec�tore�ti, în activitatea pe care o desf��oar�, cola-boreaz� cu procurorul �i, foarte rar, cu organele de cercetare penal�5.

grav� neglijen��, a provocat situa�ia generatoare de daune. Cel împotriva c�ruia se poate îndrepta ac�iunea de regres poate fi numai un subiect oficial, judec�tor, procuror sau organ de cercetare penal�, deoarece numai ace�tia pot dispune, în func�ie de competen�a pe care o au, condamnarea sau luarea unor m�suri de preven�ie. În doctrin� s-a exprimat opinia c� poate interveni �i o r�spundere civil� delictual� a tribu-nalelor sau a parchetelor de pe lâng� tribunale, pentru actele de procedur� întocmite de magistrat sau de personalul auxiliar de specialitate, sub semn�tura magistratului, având în vedere calitatea de comitent a tribunalului �i a parchetului corespunz�tor. (G.C. Fren�iu, R�spunderea civil� delictual�, în calitate de comitent, a tribunalului sau, respectiv, a Parchetului de pe lâng� tribunal, pentru actele de procedur� întocmite de magistrat sau de personalul auxiliar, sub semn�tura magistratului, în Dr. nr. 3/2001, p. 39).

1 În cazul în care se s�vâr�esc anumite infrac�iuni împotriva înf�ptuirii justi�iei, când subiectul este circumstan�iat prin calitatea de judec�tor sau procuror (a se vedea art. 266 �i 268 C. pen.).

2 Sanc�iunile procedurale sunt: inexisten�a, dec�derea, inadmisibilitatea �i nulit��ile.

3 V. R�mureanu, Competen�a penal� a organelor judiciare, Bucure�ti, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, 1980, pp. 30-31.

4 Procurorul particip� la judecarea tuturor cauzelor penale, excep�ie f�când cele care intr� în competen�a judec�toriei, unde procurorul particip� obligatoriu numai în cinci categorii de cauze, conform art. 315.

5 Colaborarea dintre instan�� �i organele de cercetare penal� este exclus�, deoarece procurorul este „st�pânul” fazei de urm�rire penal� �i, în consecin��, el este „reprezentantul” tuturor organelor de urm�rire penal�; procurorului îi sunt imputabile eventualele neajunsuri, constatate de instan��, în leg�tur� cu desf��urarea urm�ririi

24 TRATAT DE PROCEDUR� PENAL�

Al�turi de organele competente, la desf��urarea procesului penal particip� p�r�ile �i alte persoane.

P�r�ile sunt persoane fizice sau juridice care au drepturi �i obliga�ii localizate în con�inutul principalelor raporturi juridice, de ordin penal sau civil, care se nasc în activitatea procesual penal�. Sunt p�r�i în procesul penal: inculpatul, partea v�t�mat�, partea civil� �i partea responsabil� civilmente1.

În afara p�r�ilor, la procesul penal particip� �i alte persoane ca: martorul, expertul, interpretul, grefierul etc.

Subliniem faptul c� nu to�i subiec�ii procesuali, oficiali sau particulari men�iona�i ca participan�i în procesul penal, sunt prezen�i în orice cauz� penal�, anumite p�r�i sau persoane putând s� fie absente datorit� aspectelor particulare ale cauzei.

A�adar, distribu�ia procesual� este diferit� de la o cauz� la alta2. În orice caz, în procesul penal, indiferent de simplitatea sau comple-xitatea lui, trebuie s� fie prezent un subiect oficial din cadrul organelor judiciare.

d) Activitatea subiec�ilor oficiali �i particulari are ca scop constatarea la timp �i în mod complet a faptelor ce constituie infrac�iuni, ceea ce prefigureaz� un principiu fundamental al proce-sului penal, �i anume operativitatea3.

Cu cât activitatea de adunare �i administrare a probelor este mai apropiat� de momentul comiterii infrac�iunii, cu atât mai mult infor-ma�iile necesare afl�rii adev�rului vor fi fidele realit��ii �i, implicit, va fi atins scopul procesului penal.

Constatarea complet� a infrac�iunilor impune organelor judiciare, dar �i p�r�ilor din proces, obliga�ia de a pune în lumin� toate aspectele legate de fapta s�vâr�it� �i consecin�ele ei. În Codul de procedur� penale. Uneori îns�, pentru a spori operativitatea în procesul penal, instan�a colabo-reaz� direct cu organele de poli�ie, bun�oar�, la judecata în prim� instan�� în cazul procedurii speciale de urm�rire �i judecare a unor infrac�iuni flagrante (a se vedea art. 473). Colaborarea direct� dintre instan�� �i organele de poli�ie exist� �i în procedura declan�at� potrivit Legii nr. 61 din 27 septembrie 1991 pentru sanc�ionarea faptelor de înc�lcare a unor norme de convie�uire social�, a ordinii �i lini�tii publice, republicat� în M. Of. nr. 77 din 31 ianuarie 2011. În acest caz îns� nu este vorba de un proces penal.

1 Analiza detaliat� a acestora va fi f�cut�, pe larg, în Capitolul III, „Participan�ii în procesul penal”.

2 Ne îng�duim s� compar�m procesul penal cu o pies� de teatru în care distribu�ia este mai larg� sau mai restrâns�, în func�ie de scenariu, iar acesta din urm� este conturat de activitatea desf��urat� de persoana care a intrat în conflict cu legea penal�.

3 Principiul operativit��ii în procesul penal va fi analizat, pe larg, în Capitolul II, „Principiile fundamentale care stau la baza procesului penal în România”.