Teste Penal Si Pr Penal

209
 Test 1 Subiectul I: Concursul de in fractiuni 1.1.Relatati despre notiunea concursului de infractiuni. Concursul de infractiune si modalit lui. Con cur sul de infra cti une e preva zut la art 33C P. In ba za acestui art prin conc urs de infractiuni se intelege situatia cind o persoana comite 2 sau mai multe infractiuni prevazute de diferite art sau de diferite alin ale acelu iasi art, daca persoan a nu a fost condam nata pentru vreo una sa u nici pu una na inte rvenit termenul de prescriptie.  Conditii: -una si aceeasi pers sa savirseasca 2 sau mai multe infractiuni. -daua sau m ai multe infractiuni comise trebuie prevazte de diferite art sau de diferite alin ale aceluiasi art. - nici pentru una din cele 2 infractiuni persoana nu a fost condamnata. - nici pentru una din infractiune sa nu fi in tervenit termenul de prsc riptie. In art 33 alin 3,4 concursul de infractiuni e legiferat sub 2 forme: A.concurs ideal .concurs real I. pri n c onc urs ideal se inteleg e c ind per soa ne pri ntr o acti une savirsesc 2 sau mai multe infractiuni,printr-un act se savirs cu imprudenta sau cu intentie sau diferit. II. Concursul rea l- si tua tie cind a uto rul p rin d ife rit e act e distinct e sa vir ses te 2 s au mai multe infractiuni.  Concursul real are 2 modalitati: Concursul real simplu. Concursul real cu cone!iune. Concursul real simplu- comiterea a 2 sau mai multe infractiuni intre care nu exista nici o legatura. Concursul real cu conexiune e a tunci cind una din infractiune conc urente constituie cauz a  pentru comiterea c elorlalta. Concurs real cu cone!itate se inparte in 2 "ariante: -comiterea unei infractiuni pentru a putea savirsi alta in aceasta varianta ambele se savirs cu intentie -savirs unei infractiuni pentru ascunderea alteia. Importanta concursului de infractiune: 1. con cur sul real si ide al au imp ort pen tru indiv idu ali zar ea ped eps ei si deose bir ea de infractiunea repetata. 2. concursul de infractiuni are import pu stabilirea regimului de sanctionare  1.2.Anali#ati conditiile aplicarii pedepsei in ca#ul unui concurs de infractiuni. plicarea pedepsei definitive prin concurs de infractiuni depinde de gravitatea infr actiunilor sav!r"ite. #aca infractiunile sav!r"ite prin concurs sunt infractiuni u"oare sau mai putin grave,  pedeapsa definitiv! poate fi stabilita prin cumul total sau partial sau prin a bsorbi rea p edeps ei mai u"oare de pedeapsa mai aspr!. in cazul absorbirii, pedeapsa definitiva nu poate depa"i termenul sau marimea maxima a pedepsei prevazute pentru infractiunea mai grava din infractiunile sav!r"ite. In cazul in care concursul de infractiuni include cel putin o infractiune grava, deosebit de grava sau exceptional de grava, pedeapsa definitiva se va stabili prin cumuluf total sau partial al  pedep selor a plica te. in aces t caz, pede apsa defini tiv! su b form a de i nc$is oare n u poate depa"i 3% de ani. stfel, instanta de &udecata nu este in drept sa foloseasca metoda absorbirii pedepsei mai

Transcript of Teste Penal Si Pr Penal

Test 1

Subiectul I: Concursul de infractiuni

1.1.Relatati despre notiunea concursului de infractiuni.

Concursul de infractiune si modalit lui.

Concursul de infractiune e prevazut la art 33CP. In baza acestui art prin concurs de infractiuni se intelege situatia cind o persoana comite 2 sau mai multe infractiuni prevazute de diferite art sau de diferite alin ale aceluiasi art, daca persoana nu a fost condamnata pentru vreo una sau nici pu una na intervenit termenul de prescriptie.

Conditii:

-una si aceeasi pers sa savirseasca 2 sau mai multe infractiuni.

-daua sau mai multe infractiuni comise trebuie prevazte de diferite art sau de diferite alin ale aceluiasi art.

- nici pentru una din cele 2 infractiuni persoana nu a fost condamnata.

- nici pentru una din infractiune sa nu fi intervenit termenul de prscriptie.

In art 33 alin 3,4 concursul de infractiuni e legiferat sub 2 forme:

A.concurs ideal

B.concurs real

I. prin concurs ideal se intelege cind persoane printro actiune savirsesc 2 sau mai multe infractiuni,printr-un act se savirs cu imprudenta sau cu intentie sau diferit.

II. Concursul real- situatie cind autorul prin diferite acte distincte savirseste 2 sau mai multe infractiuni.

Concursul real are 2 modalitati:

Concursul real simplu.

Concursul real cu conexiune.

Concursul real simplu- comiterea a 2 sau mai multe infractiuni intre care nu exista nici o legatura.

Concursul real cu conexiune e atunci cind una din infractiune concurente constituie cauza pentru comiterea celorlalta.

Concurs real cu conexitate se inparte in 2 variante:-comiterea unei infractiuni pentru a putea savirsi alta in aceasta varianta ambele se savirs cu intentie

-savirs unei infractiuni pentru ascunderea alteia.

Importanta concursului de infractiune:

1. concursul real si ideal au import pentru individualizarea pedepsei si deosebirea de infractiunea repetata.

2. concursul de infractiuni are import pu stabilirea regimului de sanctionare

1.2.Analizati conditiile aplicarii pedepsei in cazul unui concurs de infractiuni.

Aplicarea pedepsei definitive prin concurs de infractiuni depinde de gravitatea infractiunilor savrite. Daca infractiunile savrite prin concurs sunt infractiuni uoare sau mai putin grave, pedeapsa definitiv poate fi stabilita prin cumul total sau partial sau prin absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr. in cazul absorbirii, pedeapsa definitiva nu poate depai termenul sau marimea maxima a pedepsei prevazute pentru infractiunea mai grava din infractiunile savrite.In cazul in care concursul de infractiuni include cel putin o infractiune grava, deosebit de grava sau exceptional de grava, pedeapsa definitiva se va stabili prin cumuluf total sau partial al pedepselor aplicate. in acest caz, pedeapsa definitiv sub forma de inchisoare nu poate depai 30 de ani. Astfel, instanta de judecata nu este in drept sa foloseasca metoda absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspra i poate depai limitele sanctiunii acelui articol al CP care prevede o pedeapsa mai aspra.1.3.Alcatuiti o speta practica in care putem aplica pedeapsa utilizind metoda cumulului total a pedepselor.

Cetateanul X este condamnat pu savirsirea infractiunilor de omor savirsit de 2 sau mai multe personae si de viol savirsit de 2 sau mai multe persoane. In acest caz instanta de judecata cind va stabili pedeapsa va putea utiliza metoda cumulului total a pedepselor.

2.1 Masurile urgente sunt activiti specifice desfurate de ctre organul de urmrire penal, de procurorul care exercit urmrirea penal ori de procurorul ierarhic superior, de administraia locului de detenie sau, dup caz, de organul abilitat cu protecia martorilor imediat ce se constat starea de pericol la care este expus persoana;Organul de urmrire penal sau administraia locului de detenie poate lua msuri urgente fa de participantul la procesul penal aflat n stare de pericol, care necesit msuri imediate de asigurare a securitii. n cazul aplicrii msurilor urgente, se informeaz, imediat sau n cel mult 24 de ore de la emiterea deciziei, procurorul care conduce urmrirea penal sau, dup caz, procurorul care efectueaz controlul asupra respectrii legislaiei n locul de detenie. Msurile urgente aplicate, n privina persoanei protejate, de organul de urmrire penal constau n: a) asigurarea pazei personale, pazei locuinei, a reedinei ori a bunurilor; b) interceptarea comunicrilor ei n condiiile Codului de procedur penal; c) supravegherea prin intermediul mijloacelor audio/video ?n condiiile Codului de procedur penal; d) plasarea temporar ntr-un loc sigur; e) protejarea deplasrii sau limitarea deplasrii; f) eliberarea mijloacelor speciale active i pasive de protecie personal; g) instalarea tehnicii speciale de semnalizare n locul de detenie. (4) Msurile urgente aplicate, n privina persoanei protejate, de administraia locului de detenie constau n: a) plasarea ?ntr-un loc, special amenajat ?n acest scop; b) transferul la un alt loc de detenie; c) transportarea cu aplicarea unor msuri mai riguroase de protecie. (5) n funcie de caz, organul care aplic msurile urgente poate stabili termenul lor de aciune. (6) Msurile urgente pot fi aplicate singure sau cumulat, inclusiv cu msurile de asisten.

Masurile de protectie msurile prevzute la art.13, aplicate n cadrul programului de protecie exclusiv de ctre organul abilitat cu protecia martorilor;

Msurile de protecie (1) ?n cadrul procesului penal pot fi aplicate, n privina persoanei protejate, urmtoarele msuri de protecie: a) protecia datelor de identitate; b) audierea cu aplicarea unor modaliti speciale; c) schimbarea domiciliului sau locului de munc ori de studii; d) schimbarea identitii, schimbarea nfirii; e) instalarea unui sistem de alarm la locuin sau reedin; f) schimbarea numrului de telefon; g) asigurarea proteciei bunurilor. (2) Msurile de protecie pot fi aplicate singure sau cumulat, inclusiv cu msurile urgente i/sau cu msurile de asisten. Articolul 15.Protecia datelor de identitate ale persoanei protejate (1) Protecia datelor de identitate ale persoanei protejate se asigur prin nedivulgarea informaiei referitoare la ea. (2) n decizia de aplicare a msurilor respective de protecie i n acordul de protecie se precizeaz proporia de nedivulgare a datelor de identitate, precum i, dup caz, perioada de aplicare a msurilor.Articolul 16.Audierea persoanei cu aplicarea modalitilor speciale Audierea persoanei cu aplicarea modalitilor speciale se efectueaz n conformitate cu prevederile art.110 din Codul de procedur penal. Articolul 17. Schimbarea domiciliului, a locului de munc ori de studii (1) Schimbarea domiciliului const n trecerea persoanei cu domiciliul permanent n o alt localitate din Republica Moldova. n baza acordurilor interstatale de asisten juridic internaional n materie penal, persoana poate trece cu traiul n o alt ar. (2) Persoana care execut o pedeaps privativ de libertate poate fi transferat la un alt penitenciar din Republica Moldova sau la un penitenciar din alt ar n baza acordurilor de asisten juridic internaional n materie penal. (3) n caz de necesitate, organul abilitat poate propune persoanei schimbarea locului de munc ori a locului de studii n conformitate cu legislaia n vigoare. n cazul aplicrii unei asemenea msuri, organul abilitat este obligat s contribuie la identificarea i la asigurarea unui nou loc de munc ori de studii. (4) Condiiile de schimbare a domiciliului, a locului de munc ori de studii snt prevzute n acordul de protecie. Articolul 18.Schimbarea identitii, schimbarea nfirii (1) Schimbarea identitii const n schimbarea datelor personale i, dup caz, n modificri de natur social, juridic, etnic etc. Persoana protejat stabilete volumul schimbrilor n identitatea sa. (2) Noua identitate nu poate avea nici o influen asupra statutului persoanei i nici asupra unor alte drepturi sociale, culturale i politice ale persoanei. (3) Dup expirarea termenului de aplicare a msurii de protecie, persoana poate reveni la vechea identitate sau poate pstra noua identitate. (4) Persoana protejat nu-i poate restabili identitatea iniial dac n noua sa identitate a influenat semnificativ statutul unui ter prin cstorie, paternitate, maternitate etc. (5) Schimbarea identitii poate avea loc doar n cazul absenei unor obligaii ale persoanei protejate fa de teri. Dac, dup aplicarea msurii, s-a constatat c persoana protejat are fa de teri anumite obligaii pe care, cunoscndu-le, nu le-a adus la cunotin organului abilitat, acesteia i se stabilete un termen pentru stingerea obligaiilor. n cazul refuzului de a stinge obligaiile, persoanei i se aplic alte msuri de protecie. (6) Dac persoana protejat a comis o infraciune nainte de schimbarea identitii, organul abilitat, la solicitarea instanei de judecat, asigur prezena acesteia i folosirea identitii ei iniiale, iar instana poate decide aplicarea modalitilor speciale de audiere a persoanei n conformitate cu art.110 din Codul de procedur penal. (7) Schimbarea nfirii const n efectuarea unor intervenii chirurgicale sau de alt gen, acceptate de persoana protejat, n scopul modificrii unor pri vizibile ale corpului. Schimbarea nfirii nu trebuie s afecteze convingerile culturale i religioase ale persoanei. Ea se va aplica doar n cazul n care celelalte msuri vor fi considerate ineficiente i doar cu acordul expres al persoanei protejate.Articolul 19.Instalarea sistemului de alarm Instalarea sistemului de alarm presupune dotarea locuinei, reedinei sau unei alte ncperi cu echipament care s asigure ntiinarea rapid a organului abilitat i/sau a organelor de poliie despre un pericol iminent la care este supus persoana. Articolul 20.Schimbarea numrului de telefon (1) Schimbarea numrului de telefon se efectueaz prin modificarea numrului de telefonie fix sau mobil al persoanei protejate. (2) n cazul schimbrii numrului de telefon, numele persoanei protejate poate fi radiat, prin decizie a organului abilitat, din listele operatorului telefonic. Articolul 21. Asigurarea proteciei bunurilor Protecia bunurilor persoanei protejate se realizeaz prin asigurarea pazei lor, prin alte modaliti legale prevzute n acordul de protecie. Articolul 22.Msurile de asisten n acordul de protecie pot fi incluse i alte msuri de asisten, cum ar fi: a) integrarea ?n alt mediu social; b) recalificarea profesional; c) asigurarea unui venit decent pn la gsirea unui loc de munc; d) asistena la obinerea unei noi profesii; e) asistena medical; f) asistena juridic; g) asistena psihologic i social

2.2 Masurile de protectie sunt clasificate in ordinare si extraordinare.

Masurile ordinare sunt:

1.paza personala, paza locuintei si averii

2.eliberarea mijl speciale de aparare individuala

3.plasarea temporara in locuri lipsite de pericol

4.tainuirea datelor despre pers protejata

Masuri extraordinare:

1.schimbarea locului de munca

2.stramutarea in alt loc de trai, cu atribuirea obligatorie a locuintei

3.schimbarea actelor de identitate prin schimbarea numelui si patronimicului

Dupa natura juridical si modul de reglementare deosebim urm masuri de protectie: 1.masuri procedurale penale prevazute in CPP

2.masuri de protectie speciale prevazute de legea cu privire la protectia martorilor si altor participanti la procesul penal

3.masuri de protectie prin actiuni de investigatie operative

Masurile procedurale penale:

1. examinarea cauzei in sedinta inchisa

2. audierea martorului inconditiile speciale

3. interceptarea comunicarilor in cazul amenintarii de aplicare a violentei impotriva partii vatamate, martorului sau a membrilor familiilor

Masuri de protectie speciale:

1.paza personala, paza locuintei si averii

2.eliberarea mijl speciale de aparare individuala

3.plasarea temporara in locuri lipsite de pericol

4.tainuirea datelor despre pers protejate

2.3 Cet . Cuc a fost martor a infractiunii de omor insotit de viol.Aceasta primea in mod systematic apeluri telefonice in care era amenintata cu moartea ei incazul in care va face declaratii. Martorul Cuc s-a adresat cu o cerere scrisa catre procuror , ca sa fie inclusa in programul de protectie Test 2

Subiectul I: Huliganismul

1.1.Determinai coninutul noiunii de violen, specificate n dispoziia de la alin.(1) art.287 CP RM.

Se consider Huliganism insotit de aplicarea violentei asupra persoanelor sau de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente acele aciuni huliganice n procesul crora au fost cauzate att violente cu caracter psihic, cit si fizic, prin cauzarea unor prejudicii sanatatii, care pot surveni in urma savirsirii unor actiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, bti sau alte acte de violen, prin imobilizarea, imbrincirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vatamarea integritatii corporale sau de leziuni corporale, ori vatamarea intentionata medie sau usoara a integritatii corporale sau a sanatatii.

1.2.Argumentai dac este sau nu posibil concursul ideal dintre infraciunea de huliganism (art.287 CP RM) i infraciunea de vtmare intenionat medie a integritii corporale sau a sntii (art. 152 CP RM).

Consider c nu este posibil concursul ideal dintre infraciunea de huliganism i infraciunea de vtmare intenionat medie a integritii corporale sau a sntii, deoarece latura obiectiv a infraciunii de huliganism include prin sintagma nsoit de aplicarea violenei asupra persoanelor sau de ameninare cu aplicarea unei asemenea violene i aciunile de vtmare intenionat medie sau uoar a integritii corporale sau a sntii persoanei, fapta de huliganism nsoit de aplicarea violenei persoanelor n procesul crora a fost cauzat vtmarea intenionat medie a integritii corporale sau a sntii urmeaz a fi calificat numai confor art. 287 C.P.

Alta este ins situaia n cazul n care huliganismul este nsoit de vtmarea intenionat grav a integritii corporale sau a sntii sau de omorul intenionat, aciunile fptuitorului vor fi calificate n concurs cu art. 151 sau 145 din CP.

1.3.Formulai propuneri de perfecionare a dispoziiei de la alin.(1) art.287 CP RM , astfel nct s se elimine la maxim subiectivismul organului de aplicare a legii penale.

Huliganismul reprezint aciunile intenionate care ncalc grosolan ordinea public i exprim o vdit lips de respect fa de societate, nsoite de aplicarea violenei asupra persoanelor sau de ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene, de opunerea de rezisten reprezentanilor autoritilor sau altor persoane care curm actele huliganice, precum i aciunile care, prin coninutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrznicie deosebit.

!!!!!De intrebat!!!(subiectivism cu referire la opunerea de rezisten reprezentanilor autoritilor care curm actele huliganice?????????).

Se consider huliganism nsoit de opunerea de rezisten reprezentanilor autoritilor sau altor persoane care curm actele huliganice acele aciuni huliganice care sunt nsoite de opunerea de rezisten colaboratorilor? Poliiei, altui colaborator al organelor afacerilor interne, reprezentantului puterii ori altei persoane n legtur cu ndeplinirea datoriei de serviciu sau obteti de meninere a ordinii publice i de lupt cu criminalitatea sau ceteanului care curma actele huliganice, inclusiv cele nsoite de violena sau de ameninarea cu aplicarea ei n privina acestor persoane.

Rezistena opus dup ncetarea actelor huliganice, n special n legtur cu reinerea ulterioar a fptuitorului este n afara componenei huliganismului, i va fi calificat n concurs cu articolele respective ale Prii speciale a CP.

???????????

In acest caz noi neam putea confrunta cu faptul ca organul de aplicare a legii penale sar expune asupra acestui articol cu un subiectivism exagerat. Legiuitorul nostru poate nu a avut aceasta intentie de ai acorda instantelor judecatoresti aceasta prioritate insa din acest articol rezulta nemijlocit faptul ca orisice instanta judecatoreasca ar putea interpreta acest articol dupa bunul sau plac.

2.1 Arestarea la domiciliu este o masura privativa de libertate prin faptul ca consta in izolarea banuituilui,invinuitului , inculpatului de societate in locuinta acestuia cu stabilirea anumitor restrictii.

Msurile preventive snt orientate spre a asigura buna desfurare a procesului penal sau a mpiedica bnuitul, nvinuitul, inculpatul s se ascund de urmrirea penal sau de judecat, spre aceea ca ei s nu mpiedice stabilirea adevrului ori spre asigurarea de ctre instan a executrii sentinei. Msurile preventive pot fi aplicate de ctre procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmrire penal, sau, dup caz, de ctre instana de judecat numai n cazurile n care exist suficiente temeiuri rezonabile de a presupune c bnuitul, nvinuitul, inculpatul ar putea s se ascund de organul de urmrire penal sau de instan, s mpiedice stabilirea adevrului n procesul penal ori s svreasc alte infraciuni, de asemenea ele pot fi aplicate de ctre instan pentru asigurarea executrii sentinei.

Conditiile aplicarii:

1. se aplic numai n cazurile existenei unei bnuieli rezonabile privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeaps privativ de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar n cazul existenei unei bnuieli rezonabile privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeaps privativ de libertate pe un termen mai mic de 2 ani,

2. arestarea la domiciliu se aplica persoanei care se invinuieste de comiterea unei infractiuni usoare, mai putin grave, precum si comiterea unor infr. din imprudenta 3. nu este posibil de aplicat arestarea la domiciliu persoanelor care au deposit virsta de 60 ani, pers invalide de gradul 1, femeilor gravide, femeile care au la intretinere copii in virsta de pin al a8 ani.Arestarea la domiciliu este nsoit de una sau mai multe din urmtoarele restricii: 1) interzicerea de a iei din locuin; 2) limitarea convorbirilor telefonice, recepionrii i expedierii corespondenei i utilizrii altor mijloace de comunicare; 3) interzicerea comunicrii cu anumite persoane i primirea pe cineva n locuina sa. (4) Persoana arestat la domiciliu poate fi supus obligaiilor: 1. de a menine n stare de funcionare mijloacele electronice de control i de a le purta permanent; 2) de a rspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a se prezenta personal la organul de urmrire penal sau la instana de judecat la timpul fixat. Supravegherea executrii arestrii la domiciliu se efectueaz de ctre organul nvestit cu asemenea atribuii.

2.2 Conf. art.5 al CEDO orice per. Private de libertate prin arestare sau detentie are dr sa introduca recurs impotriva unui tribunal care sa se pronunte in cel mai scurt timp asupra legalitatii detentiei sis a ordone eliberarea daca detentia pers este ilegala

Const RM prevede ca asupra legalitatii mandatului de arestare se poate depune recurs in conditiile legii in inst ierarhic superioara. Recursul mpotriva ncheierii judectorului de instrucie privind aplicarea sau neaplicarea arestrii preventive sau a arestrii la domiciliu, privind prelungirea sau refuzul de a prelungi durata ei, privind liberarea provizorie sau refuzul liberrii provizorii se depune de ctre procuror, bnuit, nvinuit, aprtorul su, reprezentantul su legal n instana care a adoptat ncheierea ori prin intermediul administraiei locului de deinere, n termen de 3 zile de la data adoptrii ncheierii. Pentru persoana arestat, termenul de 3 zile ncepe s curg de la data nmnrii copiei ncheierii.2.3 Pe data de 01.04.2010 banutului ciobanu i-a fost aplicata masura preventive privative de libertate arestul la domiciliu pentru 30 zile. Dupa expirarea acestui termen el a plecat in orasul Orhei la mama sa. Fiind retinut pe motiv ca nu respecta conditiile arestului la domiciliu acesta a fost eliberat pe motiv ca a expirat termenul al arestului la domiciliu prevazut in ordonanta, si acest termen nu a fost prelungit. Test 3

Subiectul I: Individualizarea pedepsei

1.1.Definii conceptul i formele de individualizare a pedepsei.

Operaia de adaptare a pedepsei n raport cu fiecare infraciune i cu fiecare infractor, n vederea realizrii scopului ei, poart denumirea de individualizare a pedepsei.

n doctrina penal se face distincia ntre individualizarea ce se realizeaz n faza de elaborare a legii i prevederii limitelor pedepselor, n faza de aplicare a pedepsei i cea n faza de executare a pedepsei. Corespunztor acestor faze sunt cunoscute urmtoarele trei forme de individualizare a pedepselor:

Individualizarea legal a pedepselor-este nftuit de ctre legiuitor n nsui momentul elaborrii legii penale, prin stabilirea felului i a limitelor pedepselor, precum i a msurii n carea acestea pot fi modificate sub influena cauzelor de agragare sau de atenuare.

Individualizarea judiciar sau judectoreasc a pedepsei- o realizeaz instana de judecat i se materializeaz prin aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comis, n funcie de gradul concret de prejudiciabilitate al faptei, de periculozitatea infractorului, de mprejurile concrete atenuante ori agravante n care s-a svrit infraciunea sau care caracterizeaz persoana infractorului.

Individualizarea administrativ- este denumit astfel dup organele administrative care o realiizeaz n faza de executare a pedepsei nchisorii. Individualizarea administrativ a pedepsei nchisorii se realizeaz n cadrul oferit de individualizarea legal i cea judiciar, n funcie de gravitatea pedepsei aplicate, de starea de recidiv, de conduita condamnatului n locul de deinere .a.

1.2.Facei o generalizare asupra mijloacelor i criteriilor de individualizare a pedepsei.

Mijloacele de individualizare- constau n diferite posibiliti acordate, prin lege, judectorilor, n vederea stabilirii genului, cuantumului i modului de executare a pedepsei, cele mai adecvate fiecrui caz concrte. Fiecare mijloc are valoarea unei posibiliti de apreciere conferite de lege judectorilor. Judectorii au posibilitatea, n cazul cnd legea prevede pedepse alternative, s se fixeze asupra oricrei dintre acestea, pot s stabileasc cuantumul pedepsei principale ntre minimul i maximul stabilit, s reduc pedeapsa sub minimul stabilit, ca efect al constatrii unor circumstane atenuante,, pot n cazurile i n condiiile stipulate de lege-s stabileasc pe lng pedeapsa principal i pedepsei compelmentare. Legea acord judectorului largi posibiliti i n ceea ce privete stabilirea modului de executare a pedepselor, ei pot n cazul ndeplinirii unor cerine legale s suspende condiionat executarea pedepsei, pot s dispun ca cel condamnat, militar n termen s execute pedeapsa sub o anumit limit ntr-o nchisoare militar .a.

Alegerea mijloacelor de individualizare nu se face ns arbitrar, judectorii fiind obligai s in cont de anumite criterii prevzute de lege.

Criteriile de individualizare a pedepselor-sunt acele categorii de date i elemente dup care instana de judecat este obligat, potrivit legii, s se cluzeasc n activitatea de individualizare judidiciar a pedepsei.

n funcie de sfera lor de inciden, criteriile de individualizare sunt generale i speciale. Criteriile generale trebuie luate n considerare, fr excepie, cu ocazia efecturii oricrei operaii de individualizare judiciar, n timp ce criteriile speciale devind incidente doar la aplicarea pedepsei n unele cazuri particulare sau cu aplicarea pedepsei pentru recidiv de infraciuni.

Potrivi CP al RM, criteriile generale de individualizare sunt urmtoarele:

1) Limitele de pedeaps fixate n Partea Speciala a Codului Penal- n operaia de stabilire a pedepsei, instana de judecat trebuie s porneasc de la limitele speciale, fixate prin lege, pentru pedeapsa aferent infraciunii svrite. Pedeapsa deci este stabilit ntre minimul i maximul special fixat n sanciunea articolului i care reflect gradul de prejudiciabilitate al infraciunii concrete.

2) Dispoziiile Prii generale a CP- Prevederile cuprinse n Partea General a Codului penal sunt mult prea numeroase i eterogene-unele fiind evident fr nici o legtur cu pedeapsa i aplicarea ei pentru a le avea n vedere la individualizarea pedepsei, altele ns au o inciden direct asupra individualizrii pedepsei i trebuie luate n considerare n orice caz.Ex: prevederile referitoare la aciunea n timp i spaiu a legii penale, la scopul pedepsei etc.

3) Gravitatea infraciunii svrite- este evaluat n concret de ctre instana de judecat i depinde de caracterul i gradul prejudiciabil al infraciunii.

4) Motivul infraciunii svrite- reprezint impulsul interior care determin hotrrea infracional i deci implicit comiterea infraciunii.

5) Persoana celui vinovat- dac orice pedeaps se aplic infractorului pentru ca pe aceast cale s se obin intimidarea i n cele din urm reeducarea lui, atunci n mod necesar, ea trebuie s fie adaptat i persoanei celui cruia i este destinat.

6) Circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea- aceste circumstane sunt acele stri, situaii, mprejurri, caliti ce in de infraciune sau de infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infraciunii, reglementate implicit sau expres de legea penal i care micoreaz sau mresc gradul prejudiciabil al infraciunii sau de periculozitete al infractorului, atenund sau agravnd rspunderea penal.

7) Influena pedepsei aplicate asupra corectrii i reeducrii vinovatului- Avnd n vedere persoana celui vinovat, precum i gravitatea faptei svrite, instana de judecat trebuie s-i stabileasc o pedeaps echitabil, care ar fi contribuit la maximum la realizarea scopului pedepsei, n particular, la corectarea i reeducarea vinovatului.

8) Condiiile de via ale familiei celui vinovat- La stabilirea categoriei i a termenului de pedeaps acest criteriu poate influena att pozitiv, ct i negativ.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei trebuie avute n vedere att la individualizarea pedepselor principale, ct i a celor complementare.

1.3. Proiectai o spe n care s fie utilizate regulile aplicrii pedepsei n cazul unui cumul de sentine.

Cet. Gavrilia Andrei a fost condamnat n baza alin. 1 art. 211 CP transmiterea unei boli venerice la 2 ani nchisoare cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei cu un termen de prob de 2 ani. Dup 3 luni, cet. Gavrili a svrit un huliganism agravat.

Apreciai conform cror reguli i va fi aplicat pedeapsa cet. Gavrilia Andrei?

n situaia data, ceteanului Gavrilia Andrei va fi aplicat pedeapsa conform regulilor cumulului de sentine. Astfel, CP al RM prevede c dac, dup pronuarea sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplincat prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar

2.1 Arestarea preventiv const n deinerea bnuitului, nvinuitului, inculpatului n stare de arest n locurile i n condiiile prevzute de lege.Arestarea preventiva este o masura procesuala privative de libertate aplicata banuitului , invinuitului in faza urmaririi penale pt o anumita durata de timp.

Banuitul in procesul penal apare ca un participant episodic si facultative, ca prima figura fata de care se efectueaza urmarirea penala in functie de existenta unor probe ce presupun comiterea unei fapte penale de catre aceasta pers.

Reprezentantul org de urm penala constatind necesitatea de a allege in privinta banuitului masura arestarii preventive, inainteaza judecatorului un demers privind aplicarea acestei masuri preventive.]n demers vor fi indicate motivele si temeiul in virtutea caruia a aparut necesitatea de a aplica banuitului masura arestarii preventive.La demers se anexeaza materialele care confirma acest fapt.Demersul cu privire la aplicarea masurii arestarii preventive se examineaza fara intirziere de catre judeacatorul de instructie in sedinta inchisa cu participarea reprezentatului org. de urm. Penala, a aparatorului si a banuitului.

Prezentnd demersul n judecat, procurorul asigur participarea la edina de judecat a bnuitului, ntiineaz aprtorul i reprezentantul legal al bnuitului. n cazul neprezentrii aprtorului ntiinat, judectorul de instrucie asigur bnuitul cu aprtor n conformitate cu Legea cu privire la asistena juridic garantat de stat. La deschiderea edinei, judectorul de instrucie anun demersul care va fi examinat, apoi procurorul argumenteaz demersul, dup aceasta snt audiate celelalte persoane prezente la edin. n urma examinrii demersului, judectorul de instrucie adopt o ncheiere motivat privind aplicarea fa de bnuit a msurii arestrii preventive ori a arestrii la domiciliu sau respinge demersul. n baza ncheierii, judectorul de instrucie elibereaz un mandat de arestare care se nmneaz procurorului i bnuitului i care se execut imediat. Termenul inerii n stare de arest a bnuitului nu va depi 10 zile. Judectorul de instrucie este n drept s soluioneze chestiunea cu privire la necesitatea alegerii unei msuri preventive mai uoare. n cazul adoptrii hotrrii privind liberarea provizorie a persoanei pe cauiune, bnuitul este inut sub arest pn ce cauiunea stabilit de judector nu va fi depus la contul depozitar al procuraturii, ns termenul de inere a lui n stare de arest nu va depi 10 zile. Dupa expirarea termenului de 10 zile banuitul arestat este pus sub invinuire , iar in caz contrar va fi eliberat prin incetarea de drept a acestei masuri.

Numai procurorul are dr. sa inainteze in inst.jud. arestarea sau prelungirea arestarii preventive a invinuitului..Daca dupa expirarea a termenului de 10 zile de la arestarea banuitului, acesta este pus sub invinuire, procurorul va inainta un demers de prelungire a arestului preventive.

Constatnd necesitatea de a alege n privina nvinuitului msura arestrii preventive sau arestrii la domiciliu sau de a prelungi durata inerii sub arest, procurorul nainteaz n instana judectoreasc un demers privind alegerea msurii preventive sau prelungirea duratei arestrii nvinuitului. n demers vor fi indicate motivul i temeiul n virtutea crora a aprut necesitatea de a aplica nvinuitului msura arestrii preventive, a arestrii la domiciliu sau prelungirea duratei arestrii. La demers se anexeaz materialele care confirm temeinicia acestuia. Demersul cu privire la aplicarea msurii arestrii preventive sau a arestrii la domiciliu se examineaz fr ntrziere de ctre judectorul de instrucie, n edin nchis, cu participarea procurorului, aprtorului, nvinuitului, cu excepia cazului n care nvinuitul se eschiveaz de a participa la judecat la locul efecturii urmririi penale sau la locul reinerii persoanei, precum i a reprezentantului legal al acestuia. Prezentnd demersul n judecat, procurorul asigur participarea la edina de judecat a nvinuitului, ntiineaz aprtorul i reprezentantul legal al nvinuitului. n cazul neprezentrii aprtorului ntiinat, judectorul de instrucie asigur nvinuitul cu aprtor n conformitate cu Legea cu privire la asistena juridic garantat de stat.

La deschiderea edinei, judectorul de instrucie anun demersul care va fi examinat, apoi procurorul argumenteaz demersul, dup aceasta snt audiate alte persoane prezente la edin. n urma examinrii demersului, judectorul de instrucie adopt o ncheiere motivat privind aplicarea fa de nvinuit a msurii arestrii preventive ori a arestrii la domiciliu sau respinge demersul. n baza ncheierii, judectorul elibereaz un mandat de arestare care se nmneaz procurorului i nvinuitului i care se execut imediat. Adresarea repetat cu demers privind aplicarea msurii arestrii preventive sau a arestrii la domiciliu n privina aceleiai persoane n aceeai cauz, dup respingerea demersului precedent, se admite numai dac apar circumstane noi ce servesc temei pentru aplicarea fa de nvinuit a msurii de arestare preventiv sau a arestrii la domiciliu. Judectorul de instrucie este n drept s soluioneze chestiunea cu privire la necesitatea alegerii unei msuri preventive mai uoare. n cazul pronunrii hotrrii privind liberarea provizorie a persoanei pe cauiune, nvinuitul este inut sub arest pn cnd cauiunea stabilit de judector nu va fi depus la contul de depozit al procuraturii.

Tinerea pers. in stare de arrest in faza urm penale pina la trimiterea cauzeiin inst. De jud. Nu va depasi 30 zile.

.2.2 la 10 martie 2009, Marea Camera a Curtii Europene a Drepturilor Omului a pronuntat hotararea Paladi c. Moldovei (cererea nr. 39806/05).

Anterior, la 10 iulie 2007, Camera a Patra a Curtii a pronuntat hotararea in cauza Paladi c. Moldovei, in care a constatat, in unanimitate, violarea art. 3 CEDO, deoarece reclamantul nu a beneficiat de asistenta medicala necesara in IDP al CCCEC, in urma transferului intarziat (peste 4 luni) a reclamantului la Centrul Republican de Neurologie si in urma intreruperii tratamentului medical al reclamantului la CRN intre 11 si 14 noiembrie 2005. Curtea a mai constatat, in unanimitate, violarea art. 5 1 CEDO prin detinerea reclamantului sub arest fara un mandat legal dupa 22 octombrie 2004, cand mandatul de arest a expirat. Curtea a mai constatat, cu sase voturi pro si unul impotriva, violarea art. 34 CEDO din cauza executarii intarziate a masurilor interimare dispuse de Curte.

La 31 ianuarie 2008, colegiul de cinci judecatori al Marii Camere a acceptat cererea Guvernului Republicii Moldova de retrimitere a cauzei Paladi c. Moldovei in fata Marii Camere a Curtii. La 14 mai 2008, au avut loc audieri publice in aceasta cauza.

* * *

In aceasta cauza, reclamantul este fostul viceprimar al municipiului Chisinau. La 17 septembrie 2004, Centrul pentru Combaterea Crimei Organizate si a Coruptiei (CCCEC) a initiat o urmarire penala in privinta reclamantului in temeiul art. 185 (3) si 327 (2) ale Codului de procedura penala.

La 24 septembrie 2004, reclamantul a fost retinut de catre ofiterii CCCEC. La 27 septembrie 2004, Judecatoria Buiucani a emis un mandat de arest pe numele reclamantului pe un termen de 30 zile.

La 22 octombrie 2004, dosarul penal impotriva reclamantului a fost transmis in instanta de judecata pentru examinare. La 15 decembrie 2005, reclamantul a fost eliberat de sub arest. Dupa data de 22 octombrie 2004 si pana la eliberarea reclamantului de sub arest, mandatul de arest nu a fost prelungit. Pe durata arestului, reclamantul a depus 10 cereri de eliberare de sub arest (habeas corpus). Toate cererile au fost respinse.

Intre 24 septembrie 2004 si 25 februarie 2005, reclamantul a fost detinut in Izolatorul de Detentie Provizorie al CCCEC. Reclamantul suferea de o serie de boli serioase (diabet (insulin dependent), insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, bronsita cronica, pancreatita si hepatita). Pe perioada detentiei el a fost vizitat de diferiti medici. Unii din ei au considerat ca reclamantul avea nevoie de interventii chirurgicale, care puteau fi efectuate doar in institutii medicale. Potrivit reclamantului, CCCEC nu dispunea de personal medical inainte de februarie 2005. Asistenta medicala solicitata de rude si avocat era acordata sporadic si doar in cazuri de urgenta.

La 25 februarie 2005, reclamantul a fost transferat la Inchisoarea nr. 3 din mun. Chisinau. In martie 2005, reclamantul a fost transferat la spitalul Departamentului Institutiilor Penitenciare din localitatea Pruncul (spitalul penitenciar). La 20 mai 2005, un neurolog de la Centrul Republican de Neurologie (CRN) a recomandat transferarea reclamantului intr-o institutie unde ar fi putut fi supus terapiei HBO (hyperbaric oxygen therapy). Intre mai si septembrie 2005, directorul spitalului a informat instantele de judecata de 7 ori despre imposibilitatea aplicarii acestei terapii in acest spital din cauza lipsei echipamentului medical.

La 7 si 15 septembrie 2005, reclamantul a fost examinat de consiliul medical al Ministerului Sanatatii. La recomandarea acestuia, la 20 septembrie 2005, Judecatoria Centru a dispus transferul reclamantului la CRN, unde dlui Paladi i s-a aplicat terapia HBO. Conform reclamantului, el era escortat fiecare a doua zi la Spitalul Clinic Republican (SCR) unde era examinat. Terapia a avut rezultate pozitive si medicii SCR au prescris reclamantului continuarea acesteia pana la 28 noiembrie 2005. La 9 noiembrie 2005, CRN a informat instanta de judecata despre imbunatatirea starii de sanatate a reclamantului si a recomandat externarea acestuia. La 10 noiembrie 2005, instanta de judecata a dispus transferul dlui Paladi la spitalul penitenciar.

In seara zilei de 10 noiembrie 2005, Curtea a indicat prin fax Guvernului Republicii Moldova masura interimara potrivit art. 39 al Regulamentului Curtii prin care cerea ca reclamantul sa nu fie transferat de la CRN. La 11 noiembrie 2005, Grefierul Adjunct al Sectiunii a Patra a incercat fara succes sa contacteze oficiul Agentului Guvernamental prin telefon. La 11 noiembrie 2005, avocatul reclamantului a solicitat instantei de judecata suspendarea transferarii reclamantului, prezentand instantei scrisoarea Curtii cu privire la masura interimara. Aceasta cerere nu a fost examinata. In aceeasi zi, reclamantul a fost transferat la spitalul penitenciar.

La 14 noiembrie 2005, la cererea Agentului Guvernamental, Judecatoria Centru a dispus transferarea reclamantului la CRN pana la 29 noiembrie 2005. Potrivit reclamantului, fiind adus la CRN, el a asteptat circa 6 ore pentru a fi internat la CRN, deoarece medicii refuzau sa-l interneze, motivul declarat fiind lipsa fisei medicale.

* * *

In fata Curtii, reclamantul a pretins violarea art. 3 (interzicerea torturii) deoarece pe perioada detentiei nu a beneficiat de asistenta medicala adecvata; violarea art. 5 1 (legalitatea lipsirii de libertate) deoarece a fost detinut fara un mandat de arest valabil dupa transmiterea cauzei in instanta de judecata si prin arestarea sa in lipsa unor motive verosimile de a banui ca el a savarsit o infractiune; violarea art. 5 3 (motivarea arestului) prin privarea de libertate fara motive suficiente si relevante; violarea art. 5 4 (dreptul la un recurs impotriva deciziei de privare de libertate) prin examinarea prea indelungata a cererii habeas corpus si refuzul de a examina recursul impotriva incheierii de respingere a cererii sale habeas corpus si violarea art. 34 ale Conventiei (dreptul de a sesiza Curtea) prin conformarea intarziata cu masurile interimare dispuse de Curte.

* * *

Marea Camera a Curtii, cu 15 voturi pro si 2 contra, a confirmat hotararea Camerei care a constatat violarea art. 3 CEDO pe motiv ca reclamantul nu a beneficiat de asistenta medicala potrivita starii sale grave de sanatate. Prin urmare, reclamantul a fost supus unui tratament inuman si degradant.

Marea Camera a Curtii, cu 16 voturi pro si unul contra, a confirmat hotararea Camerei care a constatat violarea art. 5 1 CEDO prin detinerea reclamantului sub arest fara un mandat legal dupa expirarea mandatului de arest. Marea Camera a Curtii a confirmat, in unanimitate, hotararea Camerei care, in lumina acestei constatari, nu a gasit necesar de a examina separat pretentiile reclamantului cu privire la violarea art. 5 3 si 4 ale Conventiei.

Marea Camera a Curtii a constatat, cu 9 voturi pro si 8 impotriva, violarea art. 34 CEDO. Curtea a notat ca masurile interimare pe care ea ar putea sa le indice au scopul de a asigura dreptul efectiv de a sesiza Curtea, garantat de art. 34 al Conventiei. Neintreprinderea de catre autoritati a tuturor masurilor care puteau fi rezonabil intreprinse, pentru a se conforma masurilor interimare date de Curte, constituie o violare a art. 34. Mai mult, statul nu poate substitui prin propriile sale decizii decizia Curtii de a dispune masurle interimare, cum ar fi verificarea existentei unui risc de prejudiciere imediata si ireparabila a reclamantului la momentul cand masura interimara a fost dispusa, precum nu poate nici decide termenii in care sa se conformeze cu o asemenea masura.

Curtea a notat ca masura interimara dispusa de ea la 10 noiembrie 2005 cerea autoritatilor sa se abtina de la transferarea reclamantului de la CRN. Curtea a mentionat ca nu a fost disputat de catre parti fpatul ca, la 11 noiembrie 2005, dl Paladi nu se mai afla la CRN, ci la spitalul penitenciar. Curtea a notat ca nu detine probe care ar demonstra veridicitatea declaratiei Guvernului precum ca reclamantul a fost transferat la spital inainte ca Guvernul sa afle despre masura interimara. Curtea a conchis ca Guvernul nu s-a conformat masurii interimare. In ceea ce priveste existenta unor impedimente obiective care ar justifica nerespectarea masurii interimare, Curtea a notat ca autoritatile moldovenesti au dat dovada de neglijenta si pasivitate care erau incompatibile cu obligatiile lor care decurg din art. 34 CEDO. Aceasta se refera atat la Agentul guvernamental, care era responsabil de transmiterea imediata a masurii interimare autoritatilor judecatoresti relevante, cat si la aceste autoritati judecatoresti, care erau responsabile de adoptarea unei hotarari pentru a preveni transferarea reclamantului. Curtea a mai mentionat ca faptul ca, desi riscul asupra sanatatii reclamantului nu s-a materializat, acest lucru nu influenteaza constatarea sa ca autoritatile moldovenesti nu si-au onorat obligatiile impuse de art. 34 CEDO.

Curtea a acordat reclamantului EUR 2,080 cu titlu de prejudicii materiale, EUR 15,000 cu titlu de prejudicii morale si EUR 7,000 cu titlu de costuri si cheltuieli (EUR 4,000 fiind acordati de Camera iar EUR 3,000 pentru procedurile care urmat dupa hotararea Camerei), si orice alte taxe care urmeaza a fi platite din aceste sume.

2.3.

Urmrirea penal n cauza nr. 2006010869 a fost nceput de Procuratura sect.

Centru, mun. Chiinu, la 13 noiembrie 2006, n baza semnelor infraciunii prevzute

n art. 145 alin. (3) lit. b) i h) din Codul penal, pe faptul omorului intenionat svrit

cu o deosebit cruzime, comis la 10 noiembrie 2006 de ctre Busuioc Vasile asupra

soiei sale Busuioc Eugenia.

Temei pentru nceperea urmririi penale l-a constituit denunul fcut organelor de

drept de ctre Igor Volcov.

n cadrul urmririi penale s-a stabilit c la 10 noiembrie 2006, aproximativ la ora

23.30, n apartamentul nr. 11 din str. Izmail, nr. 298 din mun. Chiinu, ntre Busuioc Vasile

i soia acestuia Busuioc Eugenia s-a iscat o ceart provocat de presupuse motive

de gelozie din partea lui Busuioc Vasile, care a degenerat ntr-o btaie. Busuioc Vasile i-a

aplicat soiei sale multiple lovituri cu pumnii, picioarele i o rang din metal peste diferite

pri ale corpului, ca urmare a ocului traumatic survenind decesul Busuioc Eugenia.

La 14 noiembrie 2006, ora 11.15, ca urmare a investigaiilor ntreprinse de organul

de urmrire penal, n conformitate cu prevederile art. 166, 167 din Codul de procedur

penal, Busuioc Vasile a fost reinut pe un termen de 72 ore, iar prin ncheierea

judectorului de instrucie din 15 noiembrie 2006, n privina lui a fost aplicat msura

preventiv sub form de arest preventiv pe un termen de 10 zile, fi ind eliberat un

mandat de arest pn la data de 23 noiembrie 2006, ora 11.15.

La 18 noiembrie 2006 Busuioc Vasile a fost pus sub nvinuire pentru svrirea infraciunii

prevzute de art. 145 alin. (3) lit. b) i h) din Codul penal.

n baza materialelor acumulate, se constat necesitatea de a prelungi n privina

nvinuitului Busuioc Vasile msura arestrii preventive. Prelungirea arestului preventiv

se impune n virtutea urmtoarelor motive i temeiuri:

- infraciunea comiterea creia i se incrimineaz bnuitului Busuioc Vasile este

una excepional de grav, pentru care este prevzut pedeapsa sub form de

nchisoare pe un termen mai mare de 2 ani;

- imediat dup comiterea infraciunii, bnuitul Busuioc Vasile s-a ascuns de organul

de urmrire penal, prsind localitatea de domiciliu, fi ind reinut conform

datelor procesului-verbal de reinere, n or. Cahul, n sudul republicii. Acest fapt

denot c bnuitul inteniona s se sustrag urmririi penale;

- n timpul percheziiei efectuate la 16 noiembrie 2006 la domiciliul prinilor lui

Busuioc Vasile din or. Cahul, a fost gsit un bilet de cltorie feroviar pe ruta

Chiinu-Moscova, benefi ciar fi ind nvinuitul. Biletul de cltorie probeaz intenia

lui Busuioc Vasile de a prsi teritoriul rii, pentru a se eschiva de rspunderea

penal;

- n procesul de cercetare la faa locului, n apartamentul din str. Izmail a fost gsit

un fragment dintr-o scrisoare adresat lui Busuioc Ion, fi ul nvinuitului, n

care se arata c decedata Busuioc Eugenia a fost vinovat n iscarea confl ictului,

aceasta avea un comportament amoral i c, n cazul n care va fi interogat

asupra cazului, s ia poziia de aprare a nvinuitului. Proba respectiv indic

asupra inteniilor de infl uenare a martorilor n detrimentul stabilirii adevrului

obiectiv de ctre nvinuit.

n contextul celor expuse, conducndu-m de prevederile art. 52 alin. (1) pct. 16),

186 i 308 din Codul de procedur penal,

DISPUN:

Inaintarea ctre judectorul de instrucie a demersului privind prelungirea msurii

preventive sub form de arest preventiv pe un termen de 30 zile n privina nvinuitului

Busuioc Vasile, nscut la 12 decembrie 1951, originar din or. Cahul i domiciliat

n mun. Chiinu, str. Izmail, nr. 298, ap. 11, moldovean, nencadrat n cmpul muncii,

cetean al Republicii Moldova.

Test 4

Subiectul I: Banditismul

1.1.Determinai momentul de consumare a infraciunii de banditism (art.283 CP RM).

Banditismul poate fi definit ca o activitate criminal ce const din n organizarea unor bande armate n scopul atacrii persoanelor fizice sau juridice, precum i participarea la asemenea bande sau la atacurile svrite de ele.

Banditismul este o infractiune formala ea se consider consumat din momentul organizrii bandei, indiferent de faptul dac au fost sau nu realizate atacurile plnuite de band asupra persoanelor fizice sau juridice.

1.2.Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de banditism (art.283 CP RM) i infraciunea de tlhrie (art.188 CP RM).

1. obiectul juridic special:

La banditism:Obiectul infraciunii l constituie relaiile sociale ce in de securitatea i ordinea publica, buna funcionare a structurilor economice etc.

La tilharie: Relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.

2. obiectul juridic secundar este diferit si anume:

La banditism: In unele cazuri rel sociale cu privire la viata si sanatatea persoanei in alte cazuri alte drepturi si libertati ale persoanei,posesia asupra bunurilor.

La tilharie:Relatiile sociale cu privire la sanatatea persoanei.

3.latura obiectiva:

La banditism :Latura obiectiv a infraciunii de banditism se realizeaz prin urmtoarele modaliti:

Organizarea bandei. Aceast modalitate const din orice aciuni care au ca rezultat crearea unei bande armate pentru a realiza scopul de atac asupra persoanelor juridke sau fizice. Se realizeaz, de obicei, prin selectare de membri, dotare a membrilor cu arme, elaborare de planuri de activitate criminal etc.

Participarea la asemenea bande. Noiunea n cauz include nu numai intrarea per- soanei n calitate de membru, dar i ndeplinirea, n interesul bandei, a altor aciuni: de finanare, asigurare cu arme i mijloace de transport, culegere de informaii despre potenialele victime etc.

Participarea la atacuri svrite de bande. Presupune aplicarea violenei fizice sau psihice fa de victime ntru realizarea scopului criminal.

La tilharie: Latura obiectiv se manifest prin aciuni cu caracter agresiv, - atac deschis asupra victimei, nsoit de aplicarea violenei periculoase pentru via i sntatea persoanei agresate,ori de ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene.

Violena n cadrul svririi tlhriei este un instrument de acaparare averii, sau de a omenine.

4.Din ce categorii de infr fac parte:

La banditism: infr contra securitatii publice si ordinii publice

La tilharie: infractiuni contra patrimoniului.

5.motivul:

La banditism: Legiuitorul, formulnd componena de infraciune, nu a precizat motivul infraciunii.Din considerentele expuse, motivul banditismului poate consta n: sustragerea averii proprietarului, omor, viol etc.

La tilharie: motiv de profit.

6.scopul

La banditism: atacarea PF si PJLa tilharie: de sustragere

7. Ambele infraciuni sunt formale, ns ceea ce le deosebete este faptul c n infraciunea de banditism se consum din momentul organizrii bandei armate chiar dac n-a fost svrit nici un atac, asupra persoanelor fizice, pe cind infraciunea de tilhrie se consider consumat din momentul svririi atacului asupra persoanei , care este nsoit de aplicarea violenei periculoase pentru viaa sau sntatea persoanei agresate ori de a ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene.1.3.Considerai oare corect formularea din Hotrrea Plenului Curii Supreme de Justiie, nr.9 din 15.11.1993 Cu privire la practica judiciar n cauzele despre omorul premeditat, conform creia omorul intenionat svrit de participanii bandei n timpul atacului urmeaz a fi calificat n conformitate cu regulile concursului de infraciuni, ca banditism i omor intenionat?

Parerea mea este ca aceasta formulare a HP CSJ este corecta deoarece in art 283 CP nu este incriminata si actiunea de omor din partea bandei ci doar scopul si afilierea la astfel de bande organizarea unor bande armate n scopul atacrii persoanelor juridice sau fizice, precum i participarea la asemenea bande sau la atacurile svrite de ele. Doar daca sar fi incriminat in acelasi art dar in alt alin atunci nu ar fi fost necesara concursul de infractiune.

2.12.1 Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei arestate preventiv, reinute sau n privina creia s-a naintat demers de arestare poate fi acordat de ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de ctre instana de judecat i este nsoit de una sau mai multe obligaii prevzute la alin.(3) (2) Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acord bnuitului, nvinuitului, inculpatului n cazul n care acesta are antecedente penale nestinse pentru infraciuni grave, deosebit de grave sau excepional de grave sau exist date c el va svri o alt infraciune, va ncerca s influeneze asupra martorilor sau s distrug mijloacele de prob, sau s fug. (3) Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei deinute este nsoit de una sau mai multe din urmtoarele obligaii: 1) s nu prseasc localitatea unde i are domiciliul dect n condiiile stabilite de ctre judectorul de instrucie sau, dup caz, de ctre instan; 2) s comunice organului de urmrire penal sau, dup caz, instanei de judecat orice schimbare de domiciliu; 3) s nu mearg n locuri anume stabilite; 4) s se prezinte la organul de urmrire penal sau, dup caz, la instana de judecat ori de cte ori este citat; 5) s nu intre n legtur cu anumite persoane; 6) s nu svreasc aciuni de natur s mpiedice aflarea adevrului n procesul penal; 7) s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la svrirea infraciunii. 8) s predea paaportul judectorului de instrucie sau instanei de judecat. (4) Organul de poliie n a crui raz teritorial locuiete bnuitul, nvinuitul, inculpatul liberat provizoriu efectueaz controlul asupra respectrii de ctre acesta a obligaiilor stabilite de instana de judecat. (5) Controlul judiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi ridicat, total sau parial, pentru motive ntemeiate, n modul stabilit pentru aplicarea acestei msuri.2.2 Revocarea liberrii provizorii (1) Liberarea provizorie poate fi revocat dac: 1) se descoper fapte i circumstane care nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare i care mpiedic liberarea provizorie; 2) nvinuitul, inculpatul cu rea-credin nu ndeplinete obligaiile stabilite sau a svrit o nou infraciune cu intenie.Astfel dupa aplicarea liberarii provizorii sub controlul judiciar in faza de urm penala se poate modifica invinuirea in sensul agravarii pt o infr cu o pedeapsa ce depaseste limita legala de acordare a acestei liberari , sau dupa liberare se afla despre existenta condamnarilor pronuntate in strainatate si recunoscute in inst de jud ale RMpt infr grave,deosebit de grave sau exceptional de grave care sunt temeiuri de revocare a liberarii provizorii

Revocarea poate fi dispusa cind exista date ca ar putea comite unele actiuni prevazute de art.16 CPP, precum si in scopul executarii sentintei de condamanre la ped cu inchisoarea.

Revocarea liberarii provizorii sub controlul judiciar se dispune in faza urm penale la demersul procurorului de catre jud de instructie , iar in faza judecarii de inst de jud ,prin inchiere , iar la pronuntarea sentintei de condamnare la ped cu inchisoareacprin aceasta hotarire.

2.3

Articolul 5 - Dreptul la libertate si la siguranta

1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit

de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale :

a. daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un

tribunal competent;

b. daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru

nesupunerea la o hotar?re pronuntata, conform legii, de catre un tribunal

ori ?n vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege ;

Conventia Europeana a Drepturilor Omuluic. daca a fost arestat sau retinut ?n vederea aducerii sale ?n fata autoritatii

judiciare competente, atunci c?nd exista motive verosimile de a banui ca

a sav?rsit o infractiune sau c?nd exista motive temeinice de a crede ?n

necesitatea de a-l ?mpiedica sa sav?rseasca o infractiune sau sa fuga dupa

sav?rsirea acesteia;

d. daca este vorba de detentia legala a unui minor, hotar?ta pentru

educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, ?n scopul

aducerii sale ?n fata autoritatii competente ;

e. daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa

transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui

toxicoman sau a unui vagabond ;

f. daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei persoane

pentru a o ?mpiedica sa patrunda ?n mod ilegal pe teritoriu sau ?mpotriva

careia se afla ?n curs o procedura de expulzare ori de extradare.

2. Orice persoana arestata trebuie sa fie informata, ?n termenul cel mai scurt si

?ntr-o limba pe care o ?ntelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei

acuzatii aduse ?mpotriva sa.

3. Orice persoana arestata sau detinuta, ?n conditiile prevazute de paragraful 1.lit

c) din prezentul articol, trebuie adusa de ?ndata ?naintea unui judecator sau a altui

magistrat ?mputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul

de a fi judecata ?ntr-un termen rezonabil sau eliberata ?n cursul procedurii.

Punerea ?n libertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea

persoanei ?n cauza la audiere.

4. Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul sa

introduca un recurs ?n fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze ?ntr-un

termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna eliberarea sa daca

detinerea este ilegala.

5. Orice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri ?n conditii

contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii.

Test 5

Subiectul I: Aplicarea pedepsei

1.1. Descriei condiiile aplicrii pedepsei pentru recidiva de infraciuni i pentru participaie.

Conform Codului Penal al RM, la aplicarea pedepsei pentru recidiv, recidiv periculoas i recidiv deosebit de periculoas de infraciuni se ine cont de numrul, caracterul, gravitatea i urmrile infraciunilor svrite anterior, de circumstanele n virtutea crora pedeapsa anterioar a fost insuficient pentru corectarea vinovatului, precum i de caracterul, gravitatea i urmrile infraciunii noi. Toate aceste mprejurri pe care instana de judecat le ia n considerare la aplicarea pedepsei dau posibilitatea de a individualiza pedeapsa, innd cont de datele referitoare la fapta comis i la persoana celui vinovat. Codul penal a introdus limitele formale pe care trebuie s le respecte instana de judecat, aplicnd pedeapsa pentru fiecare tip de recidiv. Cu ct este mai periculoas recidiva, cu att este mai mare termenul minim ce poate fi aplicat persoanei. Astfel mrimea pentru recidiv nu poate fi mai mic dect jumtate, pentru recidiva periculoas, aceasta este cel puin dou treimi, iar pentru recidiva deosebit de periculoas-de cel puin trei ptrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a CP. Dac persoana este condamnat concomitent pentru mai multe infraciuni, atunci pedeapsa definitiv pentru concurs de infraciuni se aplic potrivit regulilor concursului de infraciuni, ns ea nu poate fi mai mic dect limita prevzut n cazul fiecrui tip de recidiv. Conform legii, instanele de judecat nu sunt n drept s aplice condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei fa de persoanele care au svrit infraciuni deosebit de grave, excepional de grave, precum i n cazul recidivei.

Codul penal al RM prevede limitele rspunderii penale a participanilor la svrirea unei infraciuni. Astfel, conform acestuia, organizatorul, instigatorul i complicele la o infraciune, prevzut de legea penal, svrit cu intenie se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor. L astabilirea pedepsei se ine cont de contribuia fiecruia la svrirea infraciunii, precum i de criteriile generale de individualizare a pedepsei. La aplicarea pedepsei instanele de judecat trebuie s respecte anumite criterii, adic s in seama de contribuia fiecruia dintre participani la svrirea infraciunii, de dispoziiile Prii generale a Codului Penal, de limitele de pedeaps fixate n Partea secial, de gravitatea faptei, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea, de influena pedepsei asupra corectrii sau reeducrii vinovatului, de condiiile de via ale familiei acestuia.

1.2. Comparai regulile aplicrii pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni i n cazul unui cumul de sentine.

Din prevederile Codului Penal al RM, n cazul unui concurs de infraciuni instana de judecat pronun pedeapsa pentru fiecare infraciune aparte i abia dup aceasta stabilete o pedeaps definitiv prin una dintre cele trei metode expuse expres n lege care sunt urmtoarele:

1) cumul total al pedepselor aplicate;

2) cumul parial al pedepselor aplicate;

3) absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr.

Stabilirea pedepsei definitive pentru concurs de infraciuni prin metodele cumulului total sau parial se aplic cu condiia ca termenul pedepsei definitive s nu fie mai mare de 25 ani de nchsoare.

Metoda absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr poate (dar nu este obligatorie) fi aplicat n cazul n care persoana este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multe infraciuni uoare i/sau mai puin grave. n acest caz pedeapsa definitiv nu poate depi termenul sau mrirea pedepsei prevzute pentru cea mai grav dintre infraciunile svrite.

n cazul unui concurs de infraciuni, la pedeapsa principal poate fi adugit oricare din pedepsele complementare prevzute la articolele corespunztoare din Partea special a prezentului cod, care stabilesc rspunderea pentru infraciunile a cror svrire persoana a fost declarat vinovat. Pedeapsa complementar definitiv stabilit prin cumul, total sau parial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depi termenul sau mrimea maxim prevzut de Partea general a codului penal pentru aceast categorie de pedepse.

Dac pentru infraciunile care intr n concurs sint stabilite pedepse principale de diferite categorii, i instana de judecat nu va gsi temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de ctre alta, cumularea lor se face potrivit art. 87 CP, care stipuleaz c la cumularea diferitelor pedepse principale aplicate n cazul unui concurs de infraciuni , unei zile de nchisoare i corespund 2 ore de munc n folosul comunitii.Celelalte pedepse cumulate cu nchisoarea se execut de sine stttor.

Pedeapsa se stabilete dup aceleai reguli i n cazul n care dup pronunarea sentinei, se constat c persoana condamnat este vinovat i de comiterea unei alte infraciuni svrite nainte de pronunarea sentinei n prima cauz. n acest caz, n termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parial, n baza primei sentine..

n cazul unui concurs de infraciuni, cnd s-a stabilit o pedeaps ca deteniune pe via i una sau mai multe pedepse cu nchisoarea ori alte categorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv deteniunea pe via.

Regulile de aplicare a pedepsei n cazul unui cumul de sentine se deosebesc de regulile de aplicare a pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni. n conformitate cu prevederile codului penal cu privire la aplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine, pentru aceasta pedeapsa poate fi aplicat numai conform metodei cumulului total sau parial al pedepselor. Astfel, dac dup pronunarea sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplicat prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar. n acest caz pedeapsa definitiv nu poate depi termenul de 30 ani. Pentru cumul de sentine legea penal nu prevede aplicarea metodei absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr, dei n practic aceasta uneori nu este real.

Cumularea pedepselor complementare n cazul cumulului de sentine se efectueaz n condiiile cumulrii n cazul unui concurs de infraciuni.

Pedeapsa definitiv n cazul unui cumul de sentine trebuie s fie mai mare dect pedeapsa stabilit pentru svrirea unei noi infraciuni i dect partea neexecutat a pedepsei pronunate prin sentina anterioar a instanei de judecat.

La cumularea pedepselor, dac prin una din sentine este stabilit pedeapsa deteniunii pe via, pedeapsa definitiv va fi deteniunea pe via.

1.3. C.P al RM prevede ca Dac, dup pronunarea sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplicat prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar. n acest caz, pedeapsa definitiv nu poate depi termenul de 30 de ani de nchisoare, iar n privina persoanelor care nu au atins vrsta de 18 ani - termenul de 15 ani.Astfel condamnatul Z. a comis o noua infr in timpul ispasirii pedepsei pentru infr anterioara.

Pedeapsa defintiva va fi 25 de ani, tipul penitenciarului este inchis.

Faptele lui Z pot fi calificate ca recidiva care este comiterea cu inteintie a uneia sau mai multor infr de o pers cu antecedente penale pt o infr comisa cu intentie.Z are antecendente penale care este o stare juridical a prsoanei ce apare din momentul raminerii defintive a sentinteo de condamare.2.1 C.P.P. defineste masurile preventive ca fiind masurile de constringere prin care banuitul,incinuitul, inculpatul este impiedicat sa intreprinda anumite actiuni negative asupra desfasurarii pr penal sau asupra asigurarii executarii sentintei.

In raport cu alte masuri de constringere masurile preventive se caracterizeaza printr-o serie de scopuri imediate:

1. preintimpinarea sustragerii invinuitului de la urm penala si judecata si asigurarea prezentei lui in fata ore jud

2. inlaturarea posibilitatilor invinuitului, inculpatului de a impiedica stabilirea adevarului in cauza penala fie prin distrugerea probelor fie prin amenintarea martorilor sau alte asemenea actiuni3. asigurarea executarii sentintei de condamnare la ped cu inchisoarea

4. preintimpinarea posibilitotii invinuitului , inculpatului de a comite alte infractiuni legate de caua penala data sau oricare alte infr.

Particularitatile:

1. masurile preventive se dispun numai in cadrul unui process penal declansat

2. se aplica numai banuitului, invinuitlui si inculpatului

3. se aplica la oportunitatea procurorului sau dupa caz jud de instructie

4. nu sunt caracteristice oricarei cause penale, avind un character adicent fata de activitatea procesuala prinicpala

5. au character provizoriu ele pot fi revocate in momentul in care dispar imprejurarile care au impus luarea acestora

2.2 HOLOMIOV c. MOLDOVEI(cererea nr.30649/05) - violarea art. 3 al Conveniei(interzicerea torturii)-neacordarea asisteneimedicalestrictnecesare,timpdepeste 3 ani, uneipersoane aflat ndetenie care sufer de boli renale; violarea art.5 1 alConveniei(legalitateadeineriisubarest)-lipsireadelibertateareclamantului, ?n perioada 23.05.2002 - 28.12.2005, fr un mandat legal duptransmiterea dosarului penal ?ninstana de judecat spre examinare; violarea art. 6 1 al Conveniei (termenul rezonabil) - examinarea ntr-o singur instan a uneinvinuiri penale n privina unui inculpat bolnav, timp de 4 ani 9 luni i 14 zile, cuintervale de 5 luni ntre edine, perioad n care au avut loc 54 de edine (dintrecare doar 15 au fost amnate datorit reclamantului, iar multe amnri au avut locdin cauza lipsei procurorului sau a judectorului).Pretenia privind violarea art. 5 3 al Conveniei (motivarea insuficient a deciziilorde inere sub arest) a fost declarat inadmisibil deoarece a fost depus peste maimult de 6 lunide la emiterea deciziilor de autorizare a arestului.Lipsa violrii art. 6 2 al Conveniei (prezumia nevinoviei) deoarece nu au fostprezentate indicii c procesul penal mpotriva reclamantului se baza pe prezumiac reclamantul ar fi comis infraciunea care i se incrimina.prejudicii materiale - EUR 0prejudicii morale - EUR 25,00

2.3 .Minorul Cuc in virsta de 13 ani a sustras un telefon mobil de la colegul sau banca.Tatal minorului Cuc a cerut transmiterea acestuia sub supravegherea sa.In baza art 184 s-a dispus transmiterea sub supraveghere a minorului Cuc

Test 6

Subiectul I: Rpirea mijlocului de transport

1.1. Determinai momentul de consumare a infraciunii de rpire a mijlocului de transport (art.1921 CP RM). (3 puncte)Infraciunea de rpire a mijlocului de transport este o infraciune formal i se consider consumat din momentul nceputului deplasrii mijlocului de transport. ncercarea nereuit de a porni motorul n scopul rpirii mijlocului de transport urmeaz a fi calificat drept tentativ de infraciune.

Dac mijlocul de transport rpit va fi lsat de fptuitor fr supraveghere i ulterior va fi nsuit de ctre alte persoane, fptuitorul va purta raspundere doar pentru rpire. Dac n urma deplasrii fptuitorul cu mijlocul de transport rpit de el personal ca rezultat al nclcrii regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a mijlocului de transport, automobilul va fi distrus sau deteriorat, cauznd astfel daune n proportii mari prorprietarului, aciunile fptuitorului urmeaz a fi calificate att n baza art. 192/1 ct i n baza art. 264 CP-nclcarea regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de ctre persoana care conduce mijlocul de transport.

1.2. Argumentai care trebuie s fie calificarea n cazul cererii de transmitere a bunurilor strine, care este nsoit de ameninarea cu rpirea mijlocului de transport. (5 puncte)Consider, c calificarea n cazul cererii de transmitere a bunurilor strine, care este nsoit de ameninarea cu rpirea mijlocului de transport urmeaz a fi calificat conform componenei de infraciune prevzut la art. 189 CP-antaj, deoarece latura obiectiv a infraciunii ncriminate la art. 189 CP se poate exprima n fapta prejudiciabil care const ntr-un complex de aciuni: aciunea principal i aciunea adiacent. Astfel, aciunea principal n cazul nostru este cererea de a se transmite bunurile proprietarului, ale posesorului sau al deintorului, care este nsoit de aciunea adiacent de ameninare cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, ale posesorului sau ale deintrului-ameninarea cu rpirea mijlocului de transport.

1.3. Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la rpirea mijlocului de transport fie n Capitolul XII Infraciuni n domeniul transporturilor, fie n Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea Special a Codului penal.

Datorit faptului c latura obiectiv a infraciunii de rpire a mijlocului de transport se realizeaz prin aciunea de rpire a mijlocului de transport, considerm c este oportun i raional plasarea normei cu privire la rpirea mijlocului de transport n Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea special a codului penal, deoarece rpirea mijlocului de transport nu ntodeauna este soldat cu nclcarea regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a mijlocului de transport, dar o asemenea fapt ntodeauna l priveaz pe posesor sau proprietar de posibilitatea folosirii, posedrii i administrrii lui.

Astfel urmeaz de apreciat i modificrile recente ale legiuitorului nostru cu referire la Codul Penal al RM, care prin ultimele modificri a plasat norma cu privire la rpirea mijlocului de transport n Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea speciala a CP., fiind prevzut de art. 192/1, anterior acest norm era plasata n Capitolul XII Infraciuni n domeniul transporturilor la art. 273 CP, ce consider dupa cum am menionat mai sus binevenit aceast modificare.

Subiectul II: Reinerea

2.1. Relatai despre instituia bnuelii rezonabile. (3 puncte)Literatura de specialitate defineste notiunea de banuiala rezonabila, prin existenta unor motive verosimile de a bnui o persoana ca ea ar fi svrit infraciunea. Arestarea sau detentia trebuie sa intervina ca rezultat al unor motive verosimile de a banui ca persoana in cauza a savirsit o infractiune.

2.2Determinai particularitile reinerii unui bnuit minor

O conditie privind legalitatea retinerii se refera la subiectul retinut, care trebuie sa intruneasca o serie de particulartati prevazute de lege. Conform regulii generale, subiectul retinut poate fi orice persoana fizica , care a tins virsta de raspunderii penaleart21 CP, minoriiin virsta de 14-16 ani pt unele infractiuni prevazute expres si in virsta de de 16 ani pt toate infractiunile. In situatia cind necesitatea retinerii apare spontan este imposibil de stabilit indentitatea persoanei, iar persoana banuita este minora, poate fi retinuta pina la 14 ani, in cazul unor infractiuni grave, cu scopul stabilirii identitatii persoanei in cauza. Daca dupa stabilirea virstei, minorul retinut nu poarta raspundere penala conform art 21 CP, se va elibera imediat ori in caz de necesitate va fi retinut in institutiile de detentie provizorie.retinerea minorului nu poate depasi de 24 de ore.

Potrivit art 477 din CPP la solutionarea chestiunii privind aplicarea masurii preventive in privinta minorului, in fiecare caz se discuta in mod obligatoriu, posibilitatea transmiteriilui sub supraveghere, conform at=rt. 184 din CPP. Retinerea minorului, in temeiurile prevazute de art 166, 176, 185, 186, din CPP pot fi aplicate doar in cazuri exceptionale, cind au fot savirsite infractiuni grave,deosebit de grave sau exceptional de grave. Despre retinerea minorului se instiinteaza imediat parintii sau alti reprezentanti legali ai minorului.Durata tinerii in stare de arest a invinuitilor minori nu poate depasi 4 luni.

2.2. Proiectai cteva situaii cnd persoana se elibereaz nainte de expirarea termenului reinerii. (7 puncte)Eliberarea persoanei reinute (1) Persoana reinut urmeaz s fie eliberat n cazurile n care: 1) nu s-au confirmat motivele verosimile de a bnui c persoana reinut a svrit infraciunea; 2) lipsesc temeiuri de a priva n continuare persoana de libertate; 3) organul de urmrire penal a constatat la reinerea persoanei o nclcare esenial a legii; 4) a expirat termenul reinerii; 5) instana nu a autorizat arestarea preventiv a persoanei. (2) Persoana eliberat dup reinere nu poate fi reinut din nou pentru aceleai temeiuri. (3) La eliberare, persoanei reinute i se nmneaz certificat n care se menioneaz de ctre cine a fost reinut, temeiul, locul i timpul reinerii, temeiul i timpul eliberrii.

1 situatie.

La data de 12.03.2009, banuitul Tricolici Ion a fost retinut de catre organelle operative pentru savirsirea infractiunii de furt. Organul de urmarire penala a retinut banuitul in baza art166 alin2, bazindu-se pe declaratiile depuse de catre martorul Pasat Ecaterina, care l- memorizat in baza unei cicatrice la ochi . Pe parcursul interogarilor, banuitul Tricolici a declarat ca este nevinovat si ca in momentul furtului acesta se afla internat la Spitalul de Urgenta, fapt ce a fost dovedit in cele din urma de organul de urmarire penala. Astfel, Tricolici a eliberat in baza art174 alin1- nu s-au confitmat motivele verosimile de a banui ca persoana retinuta a savirsit o infractiune,stabilindu-se lipsa de probe in invinuire..

2 situatie- La data de 25.09.2008, banuitul Tusca Alexandru a fost retinut de catre organul de urmarire penala pentru savirsirea infractiunii de pungasie. Fiind adus la Comisariatul de Politie al sectorului Centru, banuitul a fost interogat si a dat explicaii ofiterului de urmarire penala de mai bine de 4 ore. L a venirea avocatului sau, acesta a cerut procesul-verbal de retinere a banuitului tusca Alexandru si de inregistrare a infractiunii, actiune ce trebuia efectuata in procesul retinerii.Astfel conform prevedrilor din CPP, Tusca a fost eliberat, drept temei fiind ca in decursul a 3 ore de la momentul aducerii persoanei retinute organul de urmarire nu a intocmit process-verbal de retinere.

Test 7

1.1 Fapta infractionala reprezinta semnul cel mai important al laturii obiective si consta din actul de conduita interzis. Fara o activitate exterioara nu poate exista infractiunea. Numai o actiune poate atinge una din valorile aratate in CP.Fapta infractionala se poate realize prin acte materiale(vatamare, constringere), prin scris(prescrierea ilegala a preparatelor narcotice sau psihotrope), prin fals in acte publice(falsul in acte publice), sau prin cuvinte(amenintarea).

Fapta infractionala se rpezinta sub forma de actiune sau inactiune.

Actiunea este o comportare pozitiva , o conduita a faptuitorului prin care se face ceva de natura sa produca o schimbare in sfera relatiilor sociale.Actiunea este aceea prin care se face ceea ce nu trebuia sa se faca

Inaciuntea inseamna a nu face ceea ce este ordonat de lege.Inactiunea este o comportare negative prin raminerea in pasivitate prin abtinearea sau omiterea de a face ceva.

1.2 In procesul de stabilire a temeiului tragerii la rasp penala a pers vinovate de comiterea unei infr si de calificare a faptei prejudiciabile org de urm penala stabileste absolute in toate cazurile locul, timpul, mijlocul,metoda si imprejurarile concrete in care a fost comisa infr.In raport cu componenta de infr, semnele laturii obiective aratate locul, timpul, metoda, mijloacele, imprejurarile comiterii infr, alaturi de urmarile prejudiciabile si legatura cauzala, constituie semen facultative ale acesteia, Acestea nu se iau in seama pt ca considera fapta ca infr decit atunci cind sunt prevazute in continutul ei legal, adica cind sunt indicate in dispozitia n.j concrete.

Locul- se considera locul unde a fost comisa actiunea sau inactiunea, indifferent de timpul survenirii consecintelor.Locul este stability in dispozitia n.j de ex frontiera vamala aRM art.248

Timpul- acesta se manifesta intr-un anumit interval, perioada, de timp in care este comisa fapta. Pt calificarea faptei acesta nu prezinta nici o importanta. Legea penala inrare cazuri contine indicatia despre un anumit timp al comiterii faptei, atribuindu-I o importanta de semn principal al lat obiective a infr. De ex in cazul vinatului illegal legiuitorul pe linga semen ale lat obiective a infr si perioada interzisa

Metoda- totalitatea de procedee si moduri aplicate de faptruitor in procesul comiterii infr. De ex art 309 prin amenintarea sau alte acte ilegale

Mijlocul si instrumental comiterii infr reprezinta obiectele materiale cu ajutorul carora este comisa fapta. De regula acestea sunt armele, diferite obiecte aplicate incalitate de arma

Imprejurarile comiterii faptei reprezinta situatia , circumstantele, conditiile in care a fost comisa fapta, de ex omorul comis in stare de affect

1.3

Instanta de apel va lasa in vigoare hot pronunta de prima instanta.Legatura cauzala exista intrea actiunile faptuitorului si decesul victemei. Art. 151 nu indica expres timpul survenirii consecintelor prejudiciabile, astfel chiar daca consecintele au survenit dupa 12 zile legatura cauzala exista.

Subiectul II: Formele expertizei ?n procesul penal

2.1. Descriei formele de expertiz n procesul penal. (3 puncte)

Expertiza constituie o actiune de cercetare efectuata de catre un expert in scopul solutionarii unor chestiuni puse in fata lui de catre organul de urmarire penala sau instant de judecata, in urma careia se intocmeste un raport ce contine concluziile la care a ajuns expertul in urma efectuarii investigatiei.

In literature de specialitate au fost interprinse incercari de a clasifica exeprtizele, recunoscindu-se in esenta urmatoarele criteria: natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite prin expertiza, modul in care legea reglementeaza necesitatea efectuarii expertizei, modul de desemnare a expertului, modul de organizare a experizei.

In ceea ce priveste natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite prin expertiza- mai des este utilizata expertiza criminalistica( balistica, dactiloscopica, autotehnica, grafica), expertiza medoco-legala, ex. Psihiatrica si altele.

Un alt criteriu este modul in care legea reglementeaza necesitatea efectuarii expertizei si in acest sens expertizele se divizeaza in faculatative si obligatorii. Ex. Facultative sunt dispuse de catre un organ de urmarire penala din oficiu sau la cererea partilor si de catre instant la cererea partilor, in cazurile cind se sonsideraca sunt necesare cunostinte special in domeniul stiintei, tehnicii, artei. Ex. Obligatorii: Expertiza se dispune i se efectueaz, n mod obligatoriu, pentru constatarea:

1) cauzei morii;

2) gradului de gravitate i a caracterului vtmrilor integritii corporale;

3) strii psihice i fizice a bnuitului, nvinuitului, inculpatului n cazurile n care apar ndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-i apra de sine stttor drepturile i interesele legitime n procesul penal-se efectueaza obligatoriu ex psihiatrica. Ex. Psihiatrica care se dispune in situatia cind apar indoieli cu privire la starea de responsabilitate a persoanei;

4) vrstei bnuitului, nvinuitului, inculpatului sau prii vtmate n cazurile n care aceast circumstan are importan pentru cauza penal, iar documentele ce confirm vrsta lipsesc sau prezint dubiu;

5) strii psihice sau fizice a prii vtmate, martorului dac apar ndoieli n privina capacitii lor de a percepe just mprejurrile ce au importan pentru cauza penal i de a face declaraii despre ele, dac aceste declaraii ulterior vor fi puse, n mod exclusiv sau n principal, n baza hotrrii n cauza dat;

6) altor cazuri cnd prin alte probe nu poate fi stabilit adevrul n cauz.

Dupa modul de organizare a experizeise cunosc: expertiza simpla, expertiza. de comisie- se efctueaza de catre o comisie compusa din citiva experti de acelasi profil, in comisie pot fi inclusi experti numiti de catre institutia de expertiza, cit si experti propusi de parti. Comisia de experti ajungind la o opinie comuna semneazaraportulde expertiza,cind sunt dezacorduri fiecare expert semneaza raportul vizavi de chestiunile cu privire la care sunt dezacorduri.

Expertiza complexa se efectueaza in cazul in care constatarea unei circumstante ce poate avea importanta probatorie in cauza penala, este posibila numai in urma efectuarii unei investigatii in diferite domenii.

Contraexpertiza se efctueaza in cazurile cind concluziile espertului nu sunt intemeiate, exista indoieli in privinta lor sau a fost incalcata ordinea prosuala de efectuare a expertizei.

2.2. Determinai situaiile de efectuare a expertizei suplimentare.

Expertiza suplimentara se efctueaza in cazurile cind raportul de expertiza nu este sufficient de de clar sau este incomplet.Conform prevederilor din CPP ,reglementeaza ca organul de urmrire penal care a dispus expertiza sau instana de judecat consider c raportul expertului nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispus efectuarea unei expertize suplimentare de ctre acelai expert sau de ctre un alt expert.In aceasta situatie, la efectuarea unei expertize suplimentare poate participa si primul expert pt a da explicatii, insa acesta nu poate participa la efectuarea investigatiilor si la finalizarea concluziilor. Aprecierea raportului de expertiz presupune, dup cum se tie, determinarea pertinenei i admisibilitii faptelor constatate de expert n baza cunotinelor sale speciale, adic dac concluziile la care acesta a ajuns reprezint fapte ce in de obiectul probaiunii ntr-o anumit cauz penal, iar faptele i mprejurrile de fapt ce constituie fondul raportului de expertiz au fost stabilite n ordinea prevzut n legislaia procesual-penal n vigoare. Aceasta implic verificri ale competenei expertului, condiiilor n care el a activat, a concluziilor lui, a raportului de expertiz n ntregime.

Pe lng aspectul tiinific i metodologic, se va verifica cum se respect dispoziiile legale ce reglementeaz dispunerea i efectuarea expertizei. Dac n urma activitii de apreciere i verificare se constat c raportul de expertiz nu conine deficiene, c la efectuarea expertizei s-au folosit cele mai actuale realizri ale tiinei n domeniul respectiv, iar concluziile fcute corespund probelor existente n cauz, organul de anchet procedeaz la utilizarea acestui important mijloc de prob n procesul de probaiune. La raportul de expertiz se va apela n cadrul interogatoriului desfurat cu ocazia ascultrii nvinuitului, bnuitului, victimei i a altor persoane implicate, precum i pentru a argumenta deciziile privind existena sau inexistena faptei, vinovia sau nevinovia fptuitorului.

n practic, organul de anchet nu de puine ori constat c raportul de expertiz este incomplet, adic nu conine rspunsuri exhaustive la ntrebrile formulate n actul prin care s-a dispus efectuarea expertizei. n vederea completrii raportului de expertiz, legea (art.65 CPP) prevede efectuarea unei expertize suplimentare sau audierea expertului (art. 170 CPP).

Expertiza suplimentar poate fi efectuat numai de acelai expert. Obiectul expertizei suplimentare l constituie ntrebrile la care n cadrul expertizei iniiale nu s-a rspuns sau s-a dat un rspuns incomplet.Aceasta se va nfptui doar printr-un studiu suplimentar al materialelor examinate iniial. n literatura i practica de specialitate, contrar semnificaiei atribuite acestui gen de expertiz n lege - de a ntregi raportul de expertiz - se susine c obiectul expertizei suplimentare cuprinde att ntrebrile, la care expertul trebuia s rspund, dar la care nu a rspuns sau a dat un rspuns incomplet, ct i aspectele noi, necunoscute n momentul n care s-a dispus efectuarea expertizei. Conformndu-se acestei concepii, unii practicieni cer examinarea suplimentar a obiectelor (urmelor, documentelor) descoperite dup efectuarea expertizei.

Constatrile suplimentare fcute, la cererea organului judiciar (anchetatorului sau instanei judectoreti), vor fi expuse ntr-un raport suplimentar de expertiz, care urmeaz a fi apreciate complementar.

Dac n urma aprecierii rezultatelor expertizei se constat neclariti privind maniera n care s-au desfurat anumite operaii de examinare, iar modul de redactare a raportului de expertiz, limbajul folosit la formularea concluziilor impun precizri fr de care nu se poate stabili nelesul exact al examinrii de specialitate, se dispune ascultarea expertului.1 Obiectul ascultrii expertului este n mod expres formulat n art. 170 al CPP: desluirea semnificaiei lucrrilor desfurate cu prilejul efecturii expertizei i a nelesului raportului prezentat. Prin urmare, pe aceast cale nu se poate cere expertului completarea raportului i nici efectuarea unor noi examinri.

Necesitatea unor lmuriri suplimentare apare, de obicei, dac expertul opereaz n raportul de expertiz cu categorii tiinifice mai puin accesibile nespecialitilor, i rezultatele expertizei sunt ntemeiate pe realizrile unui domeniu ngust al tiinei, pe calcule matematice, formule .a. Audierea expertului se realizeaz prin adresare de ntrebri i ascultarea rspunsurilor.

2.3. Proiectai o situaie n care este necesar efectuarea contraexpertizei. (7 puncte)

La 2 iulie 2006, aproximativ la ora 23.30, pe drumul Chisinau-Straseni, la km 17 in apropriereasatului Valea Haiducului, raionul Straseni, Bobu GH. si Cazac Marin au fost loviti de un automobil.Bobu Gheorghe a decedat la fata locului, iar lui Cazac Marin i-au fost cauzate leziuni corporale mai putin grave.Conducatorul automobilului a fugit de la fata locului. In timpul cercetarii la fata locului, pe marginea drumului au fost depistate si ridicate citeva cioburi de sticla de la farul automobilului,indicindu-se in raportul de expertiza. Astfel organul de urmarire penala a constatat ca raportul de expertiza este neclar, incomplet, pentru a putea afla marca automobilului cit si identitatea faptuitorului, drept temei fiind lipsa de probe si a dispus sa se efectueze o contraexpertiza de catre un alt specialist sau de o comisie de specialisti.

Test 8

Subiectul I: nclcarea regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de ctre persoana care conduce mijlocul de transport1.1. Determinai ce rol ndeplinete mijlocul de transport n contextul infraciunii prevzute la art.264 CP RM: obiectul material al infraciunii sau mijlocul de svrire a infraciunii? (3 puncte)In contextual infractiunii de la art 264 mijlocul de transport este obiectul material , sau dupa caz, mijlocul de comitere a infractiunii.

Prin mijloc de transport, potrivit acestui articol, nelegem toate tipurile de maini (auto-mobile, tractoare, combine), alte tipuri de maini autopropulsate, tramvaiele i troleibuzele, precum motocicletele i alte mijloace de transport mecanice, care circul pe magistral,strad, in curte, teritoriul ntreprinderii, cmp i alt loc n care este posibil circulaiamijloacelor de transport.

La aplicarea legislaiei in cadrul examinrii cauzelor penale referitoare la nclcarea regulilor de securitate a circulaiei i de exploatare a mijloacelor de transport, prin maini autopropulsate se nelege mijloacele de transport care circul in mod ocazional pe drumurile pubJice, fiind destinat executrii unor lucrri de construcie, agricole, silvice sau altor activiti (macarale, excavatoare, combine de recoltare etc). Prin alte mijloace de transport mecanice se nelege orice mecanism pus n micare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm cubi. n dispoziia art, 264 nu sunt enumerate expres nclcrile n urma crora survin consecinele prejudiciabile, fcndu-se doar trimitere la anumite reguli referitoare la securitatea circulaei sau de exploatare a mijloacelor de transport, ns este necesar s aplicm actele normative speciale, stabilind ce articol, alineat sau punct ale acestor norme au fost ncicate i aflate n raport de cauzalitate cu aceste consecine.

1.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.264 CP RM, i infraciunea de nclcare a regulilor privind meninerea ordinii i securitii circulaiei (art.269 CP RM).

Deosebirile dintre infraciunea prevzut la art. 264 CP i infraciunea de nlcare a regulilor privind meninerea ordinii i securitii circulaiei (art. 269 Cp) sunt determinate de urmtoarele:

1. Obiectul infraciunii

Obiectul juridic principal al infraciunii prevzute la art. 264 l constituie relaiile sociale cu privire la securitatea funcionrii mijloacelor de transport indicate n lege.

ns obietul juridic principal al infraciunii prevzute la art. 269 l formeaz relaiile sociale cu privier la ordinea i securitatea circulaiei.

2. Latura obiectiv

Art.264 Latura obiectiv a infraciunii se realizeaz prin nclcarea regulilor de securttate a circu-laiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de ctre persoana care conduce mijlocul de transport, n legtur cu care apar vtmri medii ate integritii corporale sau ale sntii ori daune materiale n proporii mari ce se afl n raport de cauzalitate.

Art.269 Latura obiectiv a infraciunii se realizeaz prin nclcarea de ctre pasager, pieton sau altparticipant la trafic a regulilor privind meninerea ordinii i securitii circulaiei, dac aceasta a provocat urmrile indicate la art. 264.

3.Subiectul infraciunii.

La art.264 ca subiect al infraciunii poate fi conductorul m