Transmisiunea mostenirii

8/10/2019 Transmisiunea mostenirii

http://slidepdf.com/reader/full/transmisiunea-mostenirii 1/55

TRANSMISIUNEA MOŞTENIRII

CAPITOLUL I

NOŢIUNEA DE MOŞTENIRE SI FELURILE ACESTEIA

1.1. NOŢIUNEA, ACCEPŢIUNILE TERMENULUI DE

MOŞTENIRE (SUCCESIUNE) ŞI ALTE PRECIZĂRI TERMINOLOGICE

A succede înseamnă a lua locul unei alte persoane. De pildă, cumpărătorul

succede vânzătorului, fiind un succesor cu titlu particular între vii.

Art. 644 Cod Civil enumeră “succesiunea” printre modurile de dobândire i

transmitere a proprietă!ii, iar art. 6"# Cod Civil prevede că “succesiunile se desc$id

prin moarte” etc.

Accep!iunea termenului de “succesiune” este cea de transmitere a dreptului.

%n dreptul civil, termenul de “succesiune” are două sensuri.

În sens larg , sens ce depăete sfera termenilor de moştenire şi ereditate & prin

“succesiune” se în!ele'e orice transmisiune de drepturi (universală, cu titlu universal

sau cu titlu particular) de la o persoană la alta, fie prin acte între vii, fie pentru cauză

de moarte.

În sens restrâns & accep!ia ce este avută în vedere în materia succesiunilor * prin

“succesiune” se în!ele'e o transmisiune de bunuri sau valori determinate, care au

apar!inut unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane fizice, în

via!ă, către una sau mai multe persoane +uridice sau către stat, în temeiul unor re'uli de

drept prestabilite.

4




Aadar în dreptul succesoral, termenul de “succesiune” este utilizat în sens

restrâns i este sinonim cu cel de “motenire”, sau “ereditare” i are două semnifica!ii

i anume de transmisiune cât si de masă patrimonială transmisă.

ormele +uridice civile care re'lementează motenirea sunt aplicabile numai în

cazul încetării din via!ă a unei persoane fizice.

Deci, prin termenul de “succesiune” (motenire sau ereditate) urmează să

în!ele'em atât transmisiunea din cauză de moarte cât i obiectul acestei transmisiuni,

adică acea universabilitate & activ i pasiv patrimonial care trece de la defunct la

motenitorii săi, astfel spus masa succesorală.

-ersoana decedată al cărei patrimoniu se transmite prin succesiune se numete

de cujus. %n acest sens se vorbete, de eemplu, de moartea lui de cujus, fiind oarecum

impropriu să se vorbească “de moartea defunctului”. /e mai utilizează, uneori, itermenul de “autor” (de eemplu, autorul comun al motenitorilor), iar în cazul

motenirii testamentare de “testator”.

-ersoanele care dobândesc în tot sau în parte patrimoniul celui care a lăsat

motenirea sunt denumite 'eneric succesori sau moştenitori.

%n cazul motenirii testamentare, motenitorul este desemnat de re'ulă, printermenul legatar .

1.2. FELURILE MOŞTENIRII

După izvorul ei succesiunea este de două feluri0 legală i testamentară. 1eoretic,

mai poate fi i convenţională (contractuală) prin dona!iunea de bunuri viitoare (art. 23"

Cod Civil). Aceasta din urmă este lipsită de interes practic.

Art. 6" Cod Civil prevede că “succesiunea se deferă sau prin le'e, sau după

voin!a omului prin testament”. %n consecin!ă motenirea este (în principiu) de douăfeluri0 legală i testamentară.

5




Moştenirea (succesiunea) este legală în cazul în care transmisiunea din cauză de

moarte are loc în temeiul le'ii. 5a intervine numai în cazul în care persoana care a

decedat nu a dispus de bunurile sale prin testament ori prin dona!iuni de bunuri

viitoare, în favoarea uneia sau mai multor persoane.

%n literatura de specialitate# în locul no!iunii de motenire le'ală, uneori se

folosete no!iunea de motenire sau succesiune ab intestat , adică motenire fără

testament.

otenirea este le'ală i atunci când de cujus-ul (defunctul) a lăsat testament

dar fie că acesta nu cuprinde dispozi!ii ce privesc transmiterea patrimoniului

succesoral, fie că, dei con!ine asemenea clauze, acestea sunt nule.

-ersoanele care dobândesc în temeiul legii patrimoniul lui de cu+us se mai

numesc moştenitori, erezi (cocrezi) sau urmaşi. 5i sunt moştenitori universali, cuvoca!ie la între'ul patrimoniu succesoral, c$iar dacă în cazul concret, eistând o

pluralitate de motenitori, ei beneficiază numai de o frac!iune din patriomoniu3.

Cât privete rezerva succesorală7 se cule'e, în toate cazurile, cu titlu universal4.

Deci, motenitorii le'ali nu pot avea voca!ie numai la bunurile sin'ulare, privite

izolat, neputând eista motenitori le'ali cu titlu particular "

.

# D. Aleandresco, -rincipiile Dreptului Civil 8omân, vol. 99, :ucureti, #;63, p.#6< C.

=aman'iu, 9. 8osetti & :ălănescu, Al. :ăicoianu, >p. Cit, p. 764< . 5liescu, >p. Cit 9, p. 3 & #42.

%n literatura de specialitate franceză se folosete cu precădere no!iunea de succesiune ab intestat

3 Dumitru acovei, arius /ebastian /triblea, dr. C. Contracte. /uccesiuni, 5d. ?unimea,

9ai, 3, p. 7#

7 8ezerva succesorală este aceea parte a motenirii care prin voin!a le'ii se deferă anumitor

motenitori le'ali i de care testatorul nu poate dispune cu titlu 'ratuit

4 Dumitru acovei, arius /ebastian /triblea, op. cit. -. 7#

" @rancisc Dea, 1ratat de Drept succesoral, 5d. Actami, :ucureti, #;;;, p. 2

6




otenirea este testamentară în cazul în care transmisiunea motenirii are loc pe

baza testamentului făcut de de cujus prin care acesta desemnează, prin voin!a sa,

persoanele care îl vor moteni.

Cel care dispune de patrimoniul său prin testament se numete testator, iar

persoanele desemnate să motenească în temeiul unui testament se mai numesc i

le'atori.

Aceste persoane pot cule'e, potrivit testamentului, întrea'a motenire (le'atari

universali), o parte a motenirii (le'atari cu titlu universal) sau bunuri sin'ulare

(le'atari cu titlu particular).

Cele două forme de motenire nu se eclud, ci pot coeista potrivit art. 6" Cod

Civil.

/pre deosebire de dreptul roman unde motenirea testamentară era re'ula, îndreptul nostru motenirea le'ală este re'ula.

Cu toate acestea, motenirea testamentară poate înlătura pe cea le'ală în ipoteza

în care testatorul nu a lăsat motenitori rezervatari, iar le'atele epuizează între'ul

patrimoniu succesoral.

7




CAPITOLUL 2

CARACTERELE URIDICE ALE TRANSMISIUNII

SUCCESORALE

2.1. ENUMERARE

Caracterele +uridice ale transmisiunii succesorale rezultate din defini!ia acesteia,

acceptată unanim de literatura de specialitate# sunt următoarele0

*transmiterea motenirii este o transmisiune pentru cauză de moarte (mortis

causa)<

*transmiterea motenirii este o transmisiune universală<

*transmiterea motenirii este o transmisiune unilaterală<

*transmiterea motenirii este indivizibilă.

Aceste caractere o deosebesc de celelalte moduri de transmitere a drepturilor i

obli'a!iilor civile.

2.2. CARACTERUL DE TRANSMISIUNE SUCCERORALĂ PENTRU

CAUZĂ DE MOARTE (MORTIS CAUSA)

1ransmisiunea succesorală se produce numai la încetarea din via!ă a unei

persoane fizice, fie că este vorba de moarte fizic constatată, fie moarte declarată prin

$otărâre +udecătorească (viventis hereditas non datur ).

!




@aptul mor!ii constituie elementul distinctiv al transmisiunii succesorale i o

deosebete de transmisiunea prin acte +uridice între vii (inter vivos)2.

Bn astfel de efect nu este de conceput în cazul încetării eisten!ei unei persoane

+uridice, c$iar dacă i în acest caz are loc o transmisiune universală sau cu titlu

universal. 1ransmisiunea realizată în situa!ia din urmă are loc în baza unor norme

+uridice cu caracter special.

%n sc$imb, normele care re'lementează transmisiunea motenirii sunt, în

principiu, aplicabile i statului sau persoanelor +uridice atunci când apar în calitate de

dobânditori ai unor bunuri sau ai între'ului patrimoniu al celui care a încetat din via!ă.

2.". CARACTERUL UNI#ERSAL AL TRANSMISIUNII SUCCESORALE

>biectul transmisiunii succesorale & cu ecep!ia le'atului cu titlu particular * îl

formează patrimoniul celui decedat fie în totalitate, fie în frac!iuni.

Altfel spus, transmisiunea succesorală poartă asupra unei universalită!i de bunuri

sau asupra unei cote & păr!i din această universalitate i nu asupra unui bun anumedeterminat, ca în situa!ia transmisiunii prin acte +uridice între vii.

Deci, la transmisiunea mortis causa i universală se transmite odată cu activul i

pasivul motenirii, adică patrimoniul în inte'ralitatea lui, pe când la transmisiunile cu

#

Dan C$irilă, Drept civil. /uccesiuni, 5ditura umina*e, :ucureti, #;;6, p. "3. 5liescu, op. cit., 9, p. 42< ?. anoliu, t. 8ăusc$i, Drept civil. /uccesiuni, 9ai, #;27, p. 4<

D. acovei, Drept civil (succesiuni), 5d. “tefan -rocopiu”, #;;", p. 2

$




titlu particular se transmite un anumit bun, fără nici o datorie aferentă, cu ecep!ia

sarcinilor reale, care sunt opozabile er'a omnes.

Această transmisiune & activă i pasivă * caracteristică transmisiunii succesorale,

determină i alte importante deosebiri fa!ă de transmisiunile prin acte între vii.

%ntre acestea se relevă următoarele0

opozabilitatea drepturilor reale imobiliare ce se transmit ca păr!i componente

ale unei universalită!i, fără îndeplinirea formelor de publicitate, care sunt cerute de

le'e în cazul transmisiunii de drepturi prin acte +uridice între vii<

%n acest sens, art. 32 alin. # din e'ea nr. EF#;;6 a cadastrului i a publicită!ii

imobiliare prevede că0 “Dreptul de proprietate i celelalte drepturi reale sunt opozabile

fa!ă de ter!i, fără înscriere în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune,

vânzare silită i uzucapiune.

Aceste drepturi se vor înscrie în prealabil dacă titularul în!ele'e să dispună de

ele”.

posibilitatea transmisiunii datoriilor de la persoana debitorului decedat la

motenitorii săi cu toate că în Codul Civil nu este re'lementată transmisiunea de

datorie cu titlu particular. Acest lucrul este posibil întrucât datoriile sunt privite ca păr!icomponente ale unui patrimoniu<

stin'erea acelor drepturi sau obli'a!ii patrimoniale care, având caracter

via'er, eistente în patrimoniul celui decedat la data desc$iderii succesiunii, o dată cu

încetarea din via!ă a titularului i pe cale de consecin!ă, netransmiterea lor către

succesori aa cum se întâmplă în re'ula 'enerală cu bunurile acestuia.De pildă0 uzul, uzufructul, dreptul de folosin!ă asupra locuin!ei, renta via'eră,

obli'a!iile rezultate din contractele între persoane.

1ransmisiunea succesorală este o transmisiune universală nu numai în cazul în

care motenitorii au voca!ie universală0 (motenitorii le'ali sau le'atari universali) ci i

în situa!ia în care ei au doar voca!ie cu titlu universal.

1%




ai mult c$iar, în ipoteza în care nu eistă motenitori le'ali rezervatari, ori,

dei eistă, sunt renun!ători sau nedemni, este posibil ca între' patrimoniu succesoral

să revină le'atarilor cu titlu universal. De eemplu, cinci le'atari cu o voca!ie la câte o

cincime din motenire & deci le'atari cu titlu universal & cule' motenirea în

universalitatea ei * între' patrimoniu succesoral.#

2.4. CARACTERUL UNITAR AL TRANSMISIUNII SUCCESORALE

%n cazul transmisiunii succesorale patrimoniul este privit unitar ceea ce are drept

consecin!ă faptul că motenirea (deci toate drepturile i obli'a!iile defunctului) se

transmit motenitorilor le'ali sau le'atari după aceleai norme +uridice, indiferent de

natura i F sau provenien!a ori ori'inea bunurilor care îl compun. 3 caracterul unitar al

dreptului succesoral corespunde unită!ii patrimoniului transmis i al dreptului de

proprietate, drept care formează obiectul principal al transmisiunii motenirii.7

caracterul unitar al transmisiunii succesorale comportă i unele ecep!ii,

determinate de considerente de ec$itate sau de ordin social & economic, i anume04

a) so!ul supravie!uitor, în concurs cu al!i motenitori decât descenden!ii, va

moteni în afară de partea sa succesorală i mobilele i obiectele apar!inând

'ospodăriei casnice, precum i darurile de nuntă (art. " din e'ea nr. 7E;F#;44).

# Dumitru acovei, arius /ebastian /triblea, op. cit., p. 77

3 . 5liescu, op. cit., 9, p. "#7 C. /tănescu, Dr. civil. Contractul de transport, Drepturile de crea!ie intelectuală.

/uccesiunile, 5d. Did i -eda'., :ucureti, #;6E, p. #2 4 oise :o+incă, Dr. civil român, Dreptul la motenire, 5d. /tudii 5uropene, 33, 1'*?iu, p. ;

11




obilele 'ospodăriei casnice i darurile de nuntă formează deci o masă distinctă

de bunuri succesorale, re'lementată de norme distincte de cele care cârmuiesc restul

succesiunii. %n cazul în care so!ul supravie!uitor vine în concurs cu descenden!ii

defunctului, el nu mai are acest drept special i principiul unită!ii transmisiunii

succesorale se va aplica inte'ral<

b) dacă defunctul cetă!ean român a lăsat bunuri în străinătate sau defunctul

cetă!ean străin are bunuri în 8omânia, succesiunea imobilelor va fi supusă le'ii locului

unde sunt situate (le rei sitae) indiferent de cetă!enia defunctului, iar succesiunea

bunurilor mobile va fi cârmuită de le'ea na!ională pe care defunctul o avea în

momentul mor!ii sale (le patriae) (art. 66 din e'ea nr. #"F#;;3 privind raporturile

de drept interna!ional privat).

5cep!ia de mai sus care func!ionează în cadrul succesiunii le'ale poate fi

înlăturată prin voin!a defunctului eprimată prin testament. Art. 62 din e'ea nr. #" F

#;;3 prevede în acest sens că “testatorul poate supune transmiterea prin motenire a

bunurilor sale altei le'i decât cea arătată în art. 66, fără însă a avea dreptul să înlăture

dispozi!iile ei imperative.”

Astfel, dacă în masa succesorală eistă un teren situat în 8omânia, iar le'eastrăină aleasă conferă voca!ie succesorală asupra terenurilor indiferent de cetă!enia

motenitorilor, se vor aplica dispozi!iile art. 4# alin. 3 din Constitu!ie si ale art. 7 din

e'ea nr. "4F3 martie #;;2 privind circula!ia +uridică a terenurilor, care prevede că0

“Cetă!enii străini i apatrizi nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.”

c) ”în cazul decesului salariatului, drepturile băneti car ei se cuvin până la datala care s*a produs decesul se plătesc so!ului supravie!uitor, copiilor i părin!ilor lui, iar

în lipsa acestora se plătesc celorlal!i motenitori în condi!iile dreptului comun”, potrivit

prevederilor art. E, alin. 4 din e'ea nr. #4 F #;;# a salarizării.

-rin urmare, în privin!a salariului neîncasat de defunct nu se aplică principiul

unită!ii motenirii, ci norme dero'atorii. 8ezultă că so!ul supravie!uitor, copiii i părin!ii defunctului încasează aceste drepturi băneti, indiferent de calitatea de

12




motenitor (i c$iar dacă au renun!at la motenirea defunctului) fără a fi nevoie să

prezinte certificatul de motenitor.

%n aceeai ordine de idei, art. ;E din e'ea nr. #;F3 privind sistemul public

de pensii i alte drepturi de asi'urări sociale prevede că “sumele rămase neîncasate de

către pensionarul decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul, i

după caz, drepturile de supravie!uitor, copiilor, părin!ilor sau, în lipsa acestora,

celorlal!i motenitori în condi!iile dreptului comun”.

d) e'ea nr. 2F#;;6 privind dreptul de autor i drepturile conee stabilete în

capitolul G (art. 34*73) re'uli dero'atorii de la dreptul comun privind durata protec!iei

dreptului patrimonial de autor.

Art. 3" alin. # prevede că0 “Drepturile patrimoniale prevăzute la art. #7

(utilizarea sau eploatarea unei opere), art. #6 (autorizarea traducerii publicate în

cule'eri, adaptarea sau transformarea operei) art. #E (înc$irierea ori'inalului i a

copiilor operei), art. #2 (împrumutul public pentru utilizarea ori'inalului sau a copiei)

i art. 3# (revânzarea unei opere de artă plastică la licita!ie publică sau printr*un a'ent

comisionar) durează tot timpul vie!ii autorului, iar după moartea acestuia se transmit

prin motenire, potrivit le'isla!iei civile, pe o perioadă de E de ani, oricare ar fi data lacare opera a fost adusă la cunotin!ă publică în mod le'al. Dacă nu eistă motenitori,

eerci!iul acestor drepturi revine or'anismului de 'estiune colectivă mandatat în

timpul vie!ii de către autor sau, în lipsa unui mandat, or'anismului de 'estiune

colectivă cu cel mai mare număr de membrii, din domeniul respectiv de crea!ie.

-ersoana care, după încetarea protec!iei dreptului de autor, aduce la cunotin!ă publică, în mod le'al, pentru prima oară, o operă nepublicată înainte, beneficiază de

protec!ia ec$ivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului.

Durata protec!iei acestor drepturi este de 3" de ani începând din momentul în

care a fost adusă pentru prima oară la cunotin!ă publică, în mod le'al.

Art. 3; prevede că “Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor de artăaplicată este de 3" de ani de la data creării acestora.”

1"




Drepturile patrimoniale asupra pro'ramelor pentru calculator durează tot timpul

vie!ii autorului, iar după moartea acestuia se transmit prin motenire, potrivit le'isla!iei

civile, pe o perioadă de " de ani (art. 7).

1ermenele prevăzute mai sus se calculează începând cu data de # ianuarie a

anului următor mor!ii autorului sau aducerii operei la cunotin!ă publică, după caz.

%ntrucât în toate cazurile în privin!a devolu!iunii le'ale sau testamentare a

motenirii, din care fac parte aceste drepturi patrimoniale de autor, inclusiv stabilirea

cotelor succesorale sau a rezervelor motenitorilor rezervatari ori a voca!iei

succesorale, se aplică dreptul comun, principiul caracterului unitar al transmisiunii

succesorale este respectat. imitarea în timp a dreptului însui transmis de autorul

operei motenitorilor săi nu constituie o adevărată ecep!ie de la caracterul unitar al

motenirii.

u constituie ecep!ie de la caracterul unitar al transmisiunii succesorale nici

dispozi!ia art. 73 din e'ea nr. #76F#;;" privind asi'urările i reasi'urările în 8omânia

care prevede în materia asi'urărilor facultative de persoane că “în cazul decesului

asi'uratului, dacă nu s*a desemnat un beneficiar, suma asi'urată se plătete

motenitorilor asi'uratului în calitate de beneficiari.”Dacă asi'uratul nu a dispus altfel, atunci când sunt mai mul!i beneficiari

desemna!i, acetia au drepturi e'ale asupra sumei asi'urate.

8ezultă că în cazul motenitorilor repartizarea între ei o indemniza!iei de

asi'urare se face potrivit re'ulilor devolu!iunii succesorale le'ale sau testamentare.

De altfel, dreptul beneficiarilor asupra sumei asi'urate rezultă din contract, iar nu din calitatea de motenitori ai asi'uratului decedat, astfel că suma nu poate fi

inclusă în masa succesorală rămasă de pe urma acestuia. %n realitate, motenitorii

asi'uratului cule' indemniza!ia de asi'urare nu în calitate de motenitori, ci în calitate

de ter!i beneficiari ai unei stipula!ii pentru altul.

u constituie o ecep!ie de la caracterul unitar al transmiterii succesoralecoeisten!a motenirii le'ale cu motenirea testamentară i nici împăr!irea de către

14




defunct prin testament a motenirii în mase diferite, atribuite prin le'at unor

motenitori diferi!i (eemplu, le'atul tuturor mobilelor i le'atul tuturor imobilelor),

întrucât ele se devoluează după un sistem unitar i unic de norme +uridice, care permite

titularului patrimoniului să îi eercite, în anumite limite i condi!ii stabilite de le'e,

voin!a liberală pentru cauză de moarte.

2.5. CARACTERUL INDI#IZI&IL AL TRANSMISIUNII

SUCCESORALE

-atrimoniul succesoral este nu numai unitar, ci i indivizibil. Aa fiind,

transmisiunea succesorală va fi i ea indivizibilă i va avea drept consecin!ă faptul că

acceptarea sau renun!area la motenire au, fiecare în parte, caracter indivizibil

(neputând avea ca obiect numai o parte din motenire)#.

Cu alte cuvinte, fiecare motenitor trebuie să accepte motenirea potrivit

voca!iei sale succesorale sau să renun!e la ea. 5l nu poate accepta o parte din

motenirea la care este c$emat i să renun!e la cealaltă parte a ei.Acceptarea sub beneficii de inventar a motenirii nu constituie o dero'are de la

principiul indivizibilită!ii, ci o măsură de limitare a răspunderii motenitorului pentru

pasivul succesoral, în limitele activului succesoral.

%n sc$imb, prin dero'are de la principiul indivizibilită!ii transmisiunii

succesorale, crean!ele i datoriile defunctului se divid la motenitori, “care nu pot cere

# . 5linescu, op. cit. 9, p. "7< C. /tătescu, op. cit., p. #;< t. Cărpenaru, op. cit., p. 72#< ?.

anoliu, it. 8ăusc$i, op. cit., p. E< D. acovei, op. Cit., p. ##< D. C$irică, op. cit., p. 2*;

15




crean!a sau care nu sunt !inu!i de ai plăti decât în propor!ie cu păr!ile lor ereditare” (art.

#6 fraza a 99*a Cod civil). %n condi!iile art. #6# Cod civil obli'a!ia defunctului

dobândete însă caracterul indivizibil care determină solidaritatea pasivă a

motenitorilor.

Art. #7 alin. 3 al e'ii nr. #2F#;;# (republicată #), privind fondul funciar,

stabilete o altă ecep!ie de la principiul transmiterii succesiunii în stare de indiviziune

atunci când prevede că0 “otenitorii care nu*i pot dovedi această calitate, întrucât

terenurile nu s*au 'ăsit în circuitul civil, sunt socoti!i repui de drept în termenul de

acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apar!inut autorului lor.

5i sunt considera!i că au acceptat motenirea prin cererea pe care o fac comisiei.”

-rin urmare, c$iar dacă nu acceptaseră motenirea, în termenul de op!iune

succesorală (dar nici nu renun!aseră epres la ea) ei sunt socoti!i acceptan!i pentru

terenurile a căror proprietate cer a fi reconstituită în temeiul e'ii nr. #2F#;;#, dacă au

formulat cereri în acest sens.

1itlul de proprietate se emite cu privire la suprafa!a de teren determinată pe

numele tuturor motenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun (art.

#7 alin. 7 din e'ea nr. #2F#;;#). Dispozi!iile art. #7 din e'ea nr. #2F#;;# rămânaplicabile i în cadrul e'ii nr. #F3 pentru reconstituirea dreptului de proprietate

asupra terenurilor a'ricole i celor forestiere.

> dispozi!ie asemănătoare este cuprinsă în art. 4 alin. 3 i 7 din e'ea nr.

#F3# privind re'imul +uridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6

martie #;4" & 33 decembrie #;2;. 1etul prevede că0 “De prevederile le'ii beneficiazăi motenitorii persoanelor fizice îndreptă!ite la măsurile reparatorii.

# e'ea nr. #2F#;;# a fost republicată în onitorul >ficial nr. # din " ianuarie #;;2.

16




/uccesibilii# care după data de 6 martie #;4" nu au acceptat motenirea sunt

repui de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunuri care fac obiectul

acestei le'i. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile

a căror restituire se solicită în temeiul e'ii nr. #F3#.”

# /uccesibilii sunt persoanele care îndeplinesc condi!iile pentru a putea moteni, adică au

capacitate i voca!ie succesorală i nu eistă cauze care să*i înlăture de la motenire, dar care n*au

eercitat dreptul de op!iune succesorală (acceptarea motenirii sau renun!area la ea).

17




CAPITOLUL "

T'*+*- /0-- 3 *-- +30'

".1. O&IECTUL TRANSMISIUNII

otenirea este transmisiunea patrimoniului unei persoane fizice decedate uneia

sau mai multor persoane fizice sau +uridice în fiin!ă (eistente).

-atrimoniul este o universabilitate +uridică care cuprinde totalitatea drepturilor i

obli'a!iilor cu con!inut patrimonial (economic) ale persoanei#.

1ransmisiunea succesorală cuprinde deci atât activul, cât i pasivul patrimonial

al defunctului.

!ctivul patrimonial succesoral este format în principiu numai din drepturile

patrimoniale eistente la data desc$iderii succesiunii.

%n mod cu totul ecep!ional i numai în cazurile i condi!iile prevăzute de le'e se

transmit i drepturile nepatrimoniale, cum ar fi eercitarea dreptului de a pretinde

recunoaterea calită!ii de autor al operei, a dreptului de a pretinde respectarea

inte'rită!ii operei i de a se opune oricăror modificări sau atin'eri aduse operei, dacă

pre+udiciază onoarea sau reputa!ia autorului (art. # lit. b i d din e'ea nr. 2F#;;6

privind dreptul de autor i drepturile conee)3.

%n activul succesoral intră deci drepturile patrimoniale ale defunctului, indiferent

de natura lor, drepturi reale principale sau accesorii, drepturi de crean!ă, drepturi

# oise :o+incă, Drept civil român. teoria 'enerală a drepturilor reale principale, 5ditura

=elios, Craiova, 3#, p. ##3 %n cazul artitilor interpre!i i eecutan!i, eerci!iul tuturor drepturilor morale se transmite

prin motenire (art. ;E, alin. 3 Codul familiei).

1!




patrimoniale de autor i ac!iunile în +usti!ie patrimoniale la care defunctul avea dreptul

i care pot fi continuate sau c$iar pornite de motenitori.

Gor fi incluse în activul succesoral i fructele naturale i civile produse de

bunurile succesorale, după desc$iderea succesiunii, precum i drepturile 'enerate de

raportul dona!iilor sau de reduc!iunea liberalită!ilor ecesive dei acestea nu făceau

parte din patrimoniul defunctului la data desc$iderii succesiunii.

u vor intra în activul succesoral drepturile cu caracter via'er care se stin' la

moartea titularului, drepturile constituite în favoarea defunctului intuitu personae i

ac!iunile în +usti!ie prin care se valorifică aceste drepturi.

"asivul succesoral este constituit din datoriile i sarcinile motenirii (art. EE4

Cod civil).

Datoriile succesorale sunt obli'a!iile patrimoniale ale defunctului indifernt de

izvorul i natura lor ori de persoana creditorului, eistente în patrimoniul succesoral la

data desc$iderii succesiunii.

u sunt datorii succesorale i ca atare nu vor fi incluse în pasivul motenirii

obli'a!iile defunctului care se stin' prin moartea sa (via'ere) sau cele intuitu personae

(ca antreprenor, mandatar, etc).

/arcinile succesorale sunt obli'a!iile care se nasc în persoana motenitorului la

desc$iderea succesiunii sau ulterior independent de voin!a defunctului sau de voin!a

lui.

/unt sarcini succesorale0

*c$eltuielile de înmormântare, inclusiv cele efectuate de motenitori cu pomenile(parastasele) pentru rememorarea defunctului, la diferite intervale de timp, conform

obiceiurilor #<

#

C/B, s. civ., dec. nr. E;F#;;4, în Dreptul nr. #3, #;;4, p. 67

1$




*c$eltuielile pentru administrarea i lic$idarea motenirii, inclusiv taele i

impozitele pentru bunurile din motenire sau c$eltuielile necesare pentru efectuarea

procedurii succesorale (art. E37 Cod civil)<

*plata le'atelor cu titlu particular (inclusiv sarcini impuse motenitorilor), care

conferă le'atarului calitatea de creditor al unei crean!e, reprezintă, de asemenea, o

sarcină succesorală în sensul lar' al no!iunii.

Dacă le'atarul are ca obiect un drept real asupra unui bun individual determinat,

le'atarul dobândete calitatea de titular al dreptului real (de proprietate, uzufruct, etc.)

din momentul desc$iderii succesiunii. Deci le'atul nu va reprezenta un pasiv al

succesiunii. -entru predarea bunului, le'atarul va ac!iona în calitate de proprietar i nu

în calitate de creditor #.

".2. TRANSMISIUNEA ACTI#ULUI SUCCESORAL

1ransmisiunea activului succesoral (ca i a pasivului) se produce ope legis (de

drept) în momentul decesului titularului patrimoniului. 1ransmisiunea succesorală

poate fi universală, cu titlu universal sau cu titlu particular #.

#ransmiterea universală are ca obiect patrimoniul defunctului la data decesului

acestuia.

1itularii transmisiunii sunt motenitorii cu voca!ie universală, motenitorii le'ali

sau le'atari universali, care sunt virtual c$ema!i la între' patrimoniul succesoral, c$iar

dacă concret emolumentul succesoral pe care îl vor cule'e va fi mai mic decât activulsuccesoral.

# Devenind titular al dreptului de proprietate, le'atarul bunului determinat îl poate revendica

de la persoana care îl stăpânete fără drept. 1. le'. Craiova, dec. civ. r. 4"E#F#;"E, în .-. nr. #,

#;"2, p. ##6*##E, cu otă de 9.D. /tănculescu< 1. le'. :ucureti, s.a. 999*a. civ., dec. nr. 432F#;"", în

.-. nr. E, #;"6, p. 223, cu otă de . 9onescu.

2%




1ransmisiunea cu titlu universal are ca obiect o frac!iune (cotă*parte) din

motenire.

1itularul dreptului este succesorul cu titlu universal, motenitor le'al sau le'atar

cu titlu universal care este c$emat la motenire în limita cotei la care are voca!ie le'ală

sau. După caz, testamentară.

#ransmisiunea cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe bunuri,

determinate sau determinabile, privite ut singuli (sin'ular).

1itular al transmisiunii cu titlu particular este le'atarul cu titlu particular.

atura dreptului dobândit de le'atarul cu titlu particular depinde de obiectul

le'atului. Dacă acesta este un drept real asupra unui bun individual determinat sau un

drept asimilat acestuia (dreptul defunctului asupra unei succesiuni desc$ise, dar

nelic$idate), le'atarul cu titlu particular devine proprietar din momentul succesiunii,

dobândind dreptul de la defunct.

Dacă obiectul le'atului este un bun 'eneric, o obli'a!ie de a face sau a nu face

sau un bun al altuia, le'atarul dobândete un drept de crean!ă împotriva motenitorului

obli'at la plata le'atului.

Drepturile reale succesorale se transmit la motenitori în stare de indiviziune,

comotenitorii dobândind cote*păr!i ideale din dreptul real, corespunzător cotelor lor

succesorale.

Drepturile eclusive ale fiecărui motenitor asupra bunurilor succesorale vor fi

stabilite prin parta+.

%n sc$imb, crean!ele defunctului (c$iar i cele solidare) se divid la desc$idereasuccesiunii între comotenitori, corespunzător cu cota succesorală a fiecăruia (art. EEE

Cod civil).

21




-otrivit art. #6 Cod civil, fiecare motenitor va putea urmări pe debitor numai

pentru partea lui de crean!ă#.

@ac ecep!ie crean!ele al căror obiect este indivizibil, fiecare motenitor putând

cere în totalitate eecutarea obli'a!iei (art. #64 Cod civil).

".". TRANSMISIUNEA PASI#ULUI SUCCESORAL

-asivul succesoral, alcătuit din datoriile i sarcinile succesiunii, se suportă de

către succesorii universali sau cu titlu universal, fie ei motenitori le'ali sau le'atari

testamentari universali sau cu titlu universal, deoarece ei sunt c$ema!i la un patrimoniu

sau la o frac!iune din el.

%ntrucât patrimoniul succesoral este o universalitate +uridică care cuprinde

totalitatea drepturilor i obli'a!iilor defunctului, o dată cu transmiterea activului

succesoral i în aceeai propor!ie ereditară ( pro portionibus hereditarii) operează de la

data desc$iderii succesiunii i transmiterea pasivului succesoral.

/uccesorii universali sau cu titlu universal răspund de patrimoniul succesoral

numai dacă au acceptat motenirea. 8enun!ătorul, fiind socotit că nu a fost vreodată

succesor, nu are această obli'a!ie.

e'atarii particulari care sunt dobânditori cu titlu particular ai unui anumit drept,

nu răspund * în principiu* pentru pasivul succesoral.

1otui, în mod ecep!ional, le'atarul cu titlu particular va fi obli'at să suporte plata unor datorii i sarcini ale motenirii în următoarele cazuri30

#Dumitru C. @orescu, op. cit., p.363 -rincipiul divizării de drept a crean!elor succesorale a fost stabilit în dreptul roman de e'ea

celor H99 1able0 omina inter $eredes pro portionibus $ereditariis divisa sunto (Crean!ele ereditare se

împart de drept între motenitori).

22




a) *dacă testatorul a impus epres sau tacit le'atarului cu titlu particula obli'a!ia

de a plăti anumite datorii sau le'ate<

b) &dacă le'atul are ca obiect un imobil ipotecat, le'atarul cu titlu particular,

dei nu este obli'at personal să plătească datoria defunctului nefiind debitor, totui, în

calitate de proprietar al bunului (propter rem) este !inut de obli'a!iile 'arantate prin

ipotecă.

Dacă pentru a salva imobilul de urmărirea creditorului ipotecar, el plătete

datoria, se va subro'a în drepturile creditorului, plăti i se va re'resa împotriva

motenitorilor obli'a!i să suporte pasivul motenirii<

c) &dacă le'atul particular are ca obiect o universalitate cuprinsă în patrimoniul

succesoral (cum ar fi succesiunea acceptată dar nelic$idată ori o parte socială dintr*o

societate). %n acest caz asupra le'atului particular trec nu numai drepturile, dar i

obli'a!iile cuprinse în aceea universalitate<

d) &dacă totalul le'atelor făcute de testator întrece activul net al motenirii, toate

le'atele & inclusiv cel cu titlu particular & vor fi reduse în mod propor!ional, pentru că

nimeni nu poate face liberalită!i atât timp cât nu i*a plătit creditorii. %n acest fel

le'atarul cu titlu particular va suferi indirect, efectele pasivului succesoral<

e) &le'atarul uzufructului între'ii moteniri sau al unei frac!iuni din motenire

contribuie împreună cu proprietarul la plata datoriilor în propor!ie cu valoarea

uzufructului raportată la valoarea fondului (art. ""3 Cod civil)#.

e'atarul uzufructului universal sau cu titlu universal al motenirii este obli'at

să ac$ite în propor!ie cu folosin!a sa i fără nici un drept de repeti!iune le'atele, pensiile alimentare i veniturile rentale perpetue sau pe via!ă care privesc patrimoniul

succesoral (art. "" Cod civil).

# .:. Cantacuzino, op. cit., p. #2"*#26< C. =aman'iu, 9. 8osetti :ălănescu, Al. :ăicoianu,

op. cit., vol. 99, p. 72"*7;.

2"

TRANSMISIUNEAMOŞTENIRII




e'atarul uzufructului asupra unui bun determinat (când atât le'atul, cât i

uzufructul sunt cu titlu particular) nu răspunde pentru plata datoriilor i sarcinilor

succesorale.

8e'ula fundamentală a transmisiunii pasivului succesoral este cea a divizării

sale de drept, de la data desc$iderii succesiunii între motenitorii universali i cu titlu

universal propor!ional cu păr!ile lor ereditare.

Codul civil stabilete această re'ulă în art. EEE0 “Coerezii plătesc datoriile i

sarcinile succesiunii, fiecare în propor!ie cu partea sa ereditară”, calculată după voin!a

fiecărui motenitor indiferent de mărimea emolumentului cules efectiv de acesta.

u prezintă importan!ă în aplicarea re'ulei divizării de drept a pasivului

succesoral faptul că motenirea a fost acceptată pur i simplu sau sub beneficiu de

inventar. @elul acceptării prezintă importan!ă pentru stabilirea limitelor răspunderii

motenitorilor pentru cota parte din pasiv ce le incubă, i anume dacă vor răspunde

ultra vires hereditatis sau intra vires hereditatis.

%n cazul acceptării pure i simple motenitorul va răspunde pentru cota partea

din pasivul primit peste limitele activului primit deci i cu bunurile sale proprii ultra

vires hereditatis. Cu alte cuvinte motenitorul va suporta riscul insolvabilită!ii

succesiunii.

%n cazul acceptării sub beneficiu de inventar motenitorul va răspunde pentru

pasivul succesoral la care este !inut conform cotei sale ereditare, numai în limitele

cotei de activ primite (intras vires hereditatis) i numai cu bunurile primite (cum

viribus).8iscul insolvabilită!ii succesiunii va fi suportat de creditor.

Calitatea motenitorului de a fi sezinar sau nesezinar nu are importan!ă sub

aspectul divizării pasivului succesoral între motenitori, deci creditorii pot ac!iona i

împotriva motenirilor nesezinari#.

# Dumitru C. @lorescu, op. cit., p. 367

24





%n cazul în care partea ereditară a succesorului nu este stabilită sub forma unei

frac!iuni din motenire (cum ar fi în cazul le'atului cu titlu universal al tuturor

bunurilor imobile), ea se va calcula raportând valoarea le'atului la valoarea între'ii

moteniri, le'atarul fiind !inut la pasiv în această propor!ie (re'ula aritmetică a trei

simplă).

a divizarea pasivului între motenitori se au în vedere păr!ile ereditare calculate

cu ecluderea din activ a bunurilor 'ospodăriei casnice pe care so!ul supravie!uitor le

motenete în temeiul unui drept special (art. " din e'ea nr. 7#;F#;44).

De altfel, creditorii succesorali nu pot să urmărească bunurile care constituie

dreptul special al so!ului supravie!uitor decât în mod ecep!ional dacă pasivul

motenirii nu a putut fi satisfăcut prin lic$idarea restului bunurilor succesorale.

Articolul #6# Cod civil, dispune că “-rincipiul din articolul precedent (al

divizării crean!elor i respectiv datoriilor succesorale în propor!ie cu creditare)# nu se

aplică în privin!a erezilor debitorului0

a) *când debitul are ca obiect un corp cert (art. #6#, pct. # Cod civil)<

b) *când unul dintre erezi (motenitori) este însărcinat sin'ur prin titlu3 cu

eecutarea obli'a!iei (art. #6# pct. 3 Cod civil)<

c) *când obli'a!ia este indivizibilă * indivizibilitate naturală sau conven!ională *

oricare motenitor poate fi urmărit pentru între' (art. #6# pct. 7 i art. #67 Cod

civil), cu drept de recurs împotriva comotenitorilor (art. #6# alin. 7 teza a 99*a i art.

#6" Cod civil).

# Art. #6 Cod civil stipulează0 “>bli'a!ia primitoare de diviziune trebuie să se eecute între

creditor i debitor ca i cum ar fi nedivizibilă. Divizibilitatea nu se aplică decât în privin!a erezilor

lor, care nu pot cere crean!a, sau care nu sunt !inu!i de a o plăti decât în propor!ie cu păr!ile lor

ereditare.3 1itlu poate fi testamentul, contractul înc$eiat de defunct cu creditorul sau conven!ia

înc$eiată de motenitori după desc$iderea succesiunii

25





%n cel dintâi caz eredele care posedă lucrul debit, poate fi ac!ionat pentru

totalitate, rămânându*i recurs contra celorlal!i erezi.

%n cel de*al doilea caz, numai eredele însărcinat cu plata debitului, i în cel de*al

treilea caz, fiecare erede poate fi ac!ionat pentru totalitate, rămânându*i recurs contra

coerezilor săi.”

%n consecin!ă, creditorul motenirii poate urmări bunurile succesorale pentru

întrea'a datorie i deci nu suportă riscul insolvabilită!ii unora dintre motenitori, fiind

satisfăcut inte'ral din pre!ul ob!inut, fără să se !ină seama de diviziunea datoriilor între

motenitori.

Creditorul succesoral este însă obli'at să !ină seama de diviziunea de drept a

pasivului succesoral dacă ar trece la urmărirea patrimoniului personal al motenitorilor,

în cazul în care activul succesoral ar fi insuficient pentru acoperirea crean!elor lor, cu

condi!ia ca motenirea să fi fost acceptată pur i simplu i nu sub beneficii de inventar.

Această ecep!ie este adoptată de practica +udiciară pentru riscul insolvabilită!ii

unuia dintre motenitori să nu fie suportat de creditorii succesorali atunci când activul

succesoral în ansamblu ar depăi pasivul motenirii.

%n cazul în care motenitorul solvens a plătit peste partea la care era obli'at, el

are o ac!iune personală în re'res împotriva comotenitorilor care poate di o ac!iune din

'estiunea de afaceri, o ac!iune din subro'a!ia le'ală sau dacă a plătit după ieirea din

indiviziune o ac!iune în 'aran!ie a împăr!elii (art. E2E Cod civil).

Ac!iunea în re'res motenitorului solvens este în toate cazurile i indiferent de

felul ei, divizibilă, adică solvensul va putea cere de la comotenitori numaicontravaloarea păr!ii fiecăruia dintre ei.

Ac!iunea în re'res urmărind valorificarea unei crean!e, are un caracter personal,

i este prescriptibilă în termenul 'eneral, c$iar dacă ar fi promovată pe cale incipientă

în cadrul procesului de ieire din indiviziune.

26





%n concep!ia Codului Civil întinderea răspunderii succesorilor pentru suportarea

pasivului succesoral este diferită după cum este vorba despre motenitorii re'ula!i sau

succesorii nere'ula!i.

otenitorii re'ula!i sunt rudele defunctului cu voca!ie le'ală i so!ul

supravie!uitor, iar succesorii nere'ula!i sunt le'atarii universali sau cu titlu universal i

statul.

otenitorii re'ula!i sunt considera!i continuatori ai persoanelor defuncte

( $eres personam de%uncti sustinent ), care se substituie în toate raporturile +uridice ale

defunctului în calitatea pe care acesta o avea de debitor sau de creditor i răspund

nemăr'init de datoriile i sarcinile succesiunii, nu numai cu emolumentul pe care l*au

cules, ci c$iar cu propriile lor bunuri, afară de cazul când au acceptat succesiunea sub

beneficii de inventar.

/uccesorii nere'ula!i (le'atarii universali i le'atarii cu titlu universal) care sunt

simpli succesori la bunurile defunctului nu i constinuatori ai persoanei acestuia,

răspund pentru pasivul succcesoral numai în limita bunurilor succesorale motenite.

imitarea răspunderii acestor succesori este condi!ionată de întocmirea unui

inventar pentru evitarea confuziei între patrimoniul propriu i patrimoniul succesoral i

pentru a putea dovedi componen!a activului succesoral (art. 2;E Cod civil).

-entru a opri confuziunea celor două patrimonii i a limita răspunderea pentru

pasivul succesoral nu este necesar ca succcesorul nere'ulat să facă în fa!a notarului

declara!ia scrisă de acceptare a succesiunii sub beneficiu de inventar în fa!a notarului.

Dacă succesorul nere'ulat a intrat în posesia bunurilor fără inventar, el varăspunde pentru pasiv ca i motenitorii re'ula!i care au acceptat succesiunea pur i

simplu.

%n practică#, însă, limitarea răspunderii pentru pasivul succesoral numai cu

bunurile activului succesoral se realizează prin acceptarea motenirii sub beneficiu de

#Dumitru C. @lorescu, op. cit., p. 366

27




inventar, de către to!i succesorii universali i cu titlu universal, fie ei motenitori le'ali,

fie le'atari testamentari.

umai statul care cule'e motenirea vacantă răspunde pentru pasiv în toate

cazurile în limita activului succesoral.

%n ce privete le'atele cu titlu particular, al căror obiect ar conferi le'atarului

calitatea de creditor, acestea vor fi plătite de motenitorii re'ula!i numai în limitele

bunurilor succesorale.

%n fine, art. E2 Cod civil prevede că “1itlurile eecutorii ob!inute în contra

defunctului sunt personal eecutorii i contra eredelui. Cu toate acestea, creditorii nu

pot urmări eecu!ia decât după opt zile de la notificarea acestor titluri făcute persoanei

(pe numele motenirii n. n.) sau la domiciliul eredelui.”

Dispozi!ia art. E2 Cod civil este dezvoltată i precizată de articolul 7;2 Cod

pro. civ. care prevede că0 “Dacă eecutarea nu începuse la moartea debitorului,

$otărârile i titlurile eecutorii nu se vor putea eecuta în contra motenitorilor sub

pedeapsa de nulitate, decât după 2 zile după ce li s*a făcut o încunotiin!are colectivă a

acestor titluri sau $otărâri la domiciliul desc$iderii succesiunii pe numele motenirii,

fără a se arăta numele i calitatea fiecărui motenitor.”

Cu alte cuvinte, to!i motenitorii, re'ula!i sau nere'ula!i le'ali sau testamentari

pot fi urmări!i în virtutea titlurilor eecutorii dobândite în contra defunctului, fără ca

aceti motenitori să fie ac!iona!i personal într*un proces.

".4. SEPARAŢIA DE PATRIMONII

Confuziunea patrimoniului succesoral cu cel propriu al motenitorului

determinată de acceptarea pură i simplă a motenirii poate pre+udicia pe creditorii

succesorali i pe le'atari ori de câte ori un motenitor insolvabil acceptă o succesiunesolvabilă.

2!




%n acest caz, creditorii succesorali, în mod direct, i le'atarii în mod indirect, ar

urma să suporte concursul creditorilor personali ai motenitorului.

De aceea, le'ea acordă creditorilor succesorali i le'atarilor, simetric cu

acceptarea sub beneficiu de inventar a motenitorilor, privile'iul (beneficiul) de a cere

separa!ia între patrimoniul succesoral solvabil i patrimoniul personal insolvabil al

motenitorului.

%n conformitate cu dispozi!ia art. E2# Cod civil, separa!ia de patrimonii

reprezintă un beneficiu le'al (bene%icium separationis), un privile'iu conferit de le'e#,

prin care creditorii defunctului i le'atarii acestuia au dreptul să fie plăti!i cu prioritate

din valoarea bunurilor succesorale, înaintea creditorilor personali ai motenitorului3.

/epara!ia de patrimonii este deci un privile'iu care poartă, în condi!iile le'ii atât

asupra mobilelor, cât i asupra imobilelor succesorale. -rin efectul separa!iei de

patrimonii, creditorii succesorali i le'atarii au dreptul să fie plăti!i din valoarea

bunurilor succesorale, cu preferin!ă fa!ă de creditorii personali ai motenitorului.

-otrivit art. E2# Cod civil “5i (creditorii succesiunii & n.n.) pot cere în orice caz

i în contra oricărui creditor, separa!ia patrimoniului defunctului de acela al eredelui.”

8ezumând, putem defini separa!ia de patrimonii ca fiind un privile'iu, în

virtutea căruia creditorii succesorali i le'atarii au dreptul să fie plăti!i din valoarea

bunurilor succesorale, cu preferin!ă fa!ă de creditorii personali ai motenitorului.

/epara!ia de patrimonii poate fi invocată numai de creditorii succesorali i

le'atarii cu titlu particular al căror le'at constă într*o sumă de bani 7.

# %n doctrină au eistat opinii conform cărora separa!ia de patrimonii nu este un privilegiu

veritabil , ci numai un simplu drept de preferin!ă< D. Aleandresco, >p. Cit., vol 999, partea a 3*a, p.

E"3. e raliem ma+oritatea autorilor care consideră dreptul de separa!ie a patrimoniilor, ca un

privile'iu veritabil3 D. Aleandresco, op. cit., p. E#"

7 Dumitru C. @lorescu, op. cit., p. 36E.

2$




e'atarii universali, cei cu titlu universal sau le'atarii cu titlu particular al căror

le'at constă într*un bun individual determinat nu pot invoca privile'iul beneficiarului

separa!iei de patrimonii.

/epara!ia de patrimonii folosete numai creditorilor succesorali i le'atarilor

care au invocat*o. dili'en!a unora nu profită celorlal!i. prin urmare, privile'iul

separa!iei de patrimonii are prin urmare un caracter individual atât în privin!a

persoanelor, cât i în privin!a bunurilor.

/epara!ia de patrimonii este invocată în principal împotriva creditorilor

personali ai motenitorului i nu împotriva motenitorului însui.

Atunci când creditorii motenitorului nu sunt cunoscu!i, separa!ia se va putea

invoca i împotriva motenitorului.

/epara!ia de patrimonii produce efecte individuale numai asupra bunurilor

succesorale cu privire la toate bunurile motenirii, numai în cazul acceptării sub

beneficiul de inventar, când intervine în temeiul le'ii, i nu la ini!iativa creditorilor

succesorali sau a le'atarilor.

%n mod obinuit, creditorii i le'atarii separatiti invocă privile'iul asupra

fiecărui bun scos la vânzare cu prile+ul distribuirii pre!ului.

-rivile'iul are drept obiect nu numai bunurile succesorale, ci în temeiul

subro'a!iei reale cu titlu universal i pre!ul acestor bunuri, dacă au fost înstrăinate,

precum i bunurile dobândite cu acest pre!#.

/epara!ia de patrimonii poate fi invocată atât pe cale principală, cât i pe cale

incidentă de către creditorii succesiunii sau de le'atarii cu titlu particular. De îndată ce

a fost invocată, separa!ia de patrimonii îi produce efectele de drept, în puterea le'ii.

# %n +udicas universalibus, pretium succedit loco rei et res loco pretii (%n +udecă!ile universale,

un bun urmează în locul pre!ului i pre!ul în locul bunului * în contractele de vânzare*cumpărare*).

"%




Creditorii i le'atarii care cer separa!ia patrimoniului defunctului conservă

privile'iul lor asupra imobilelor succesiunii în fa!a creditorilor personali ai

motenitorilor sau reprezentan!ilor defunctului prin inscrip!ia acestui privile'iu, în

termen de 6 luni de la desc$iderea succesiunii.

Conservarea privile'iului în materie imobiliară pentru opozabilitate fa!ă de ter!i

se face prin înscrierea în Cartea funciară potrivit art. 3# lit. c i art. 6# din e'ea nr.

EF#;;6 a cadastrului i publicită!ii imobiliare.

-otrivit alin. 3 al art. #E47 Cod civil, înainte de epirarea termenului de 6 luni,

nici o ipotecă instituită de motenitori sau reprezentan!ii defunctului asupra imobilelor

succesiunii în scopul pre+udicierii creditorilor sau le'atarilor succesiunii nu poate avea

efect.

Creditorii succesorali sau le'atarii care au invocat privile'iul separa!iei au

dreptul să fie plăti!i cu preferin!ă fa!ă de creditorii personali ai motenitorului din

pre!ul bunurilor succesorale în le'ătură cu care a fost invocat.

/epara!ia de patrimonii fiind un beneficiu individual, dili'en!a creditorilor

succesorali sau a le'atarilor care au cerut*o, nu va profita, dar nici nu*i va pă'ubi pe

cei care nu au cerut separa!ia.

Creditorii separatiti care i*au înscris privile'iul nu se bucură însă de un drept

de preferin!ă fa!ă de creditorii succesorali care nu au îndeplinit această formalitate.

/epara!ia de patrimonii nu sc$imbă raporturile le'ale dintre creditorii

succesorali i le'atari.

-rin urmare, în plata crean!elor i le'atelor se va respecta următoarea ordine0

creditorii separatiti cu 'aran!ii reale vor fi plăti!i înaintea celor c$iro'rafari< cei

c$iro'rafari propor!ional cu crean!a lor< iar le'atarii după to!i creditorii succesorali,

conform principiului nemo liberalis& nisi liberatus'.

# imeni nu este liber ('eneros) decât dacă este eliberat (de datorii). @elicia tef., op. cit., p. 3E<

"1




Dacă crean!ele creditorilor separatiti nu au putut fi satisfăcute din pre!ul

bunurilor obiect al privile'iului, ei vor putea urmări pentru diferen!ă patrimoniul

personal al motenitorilor pentru partea de pasiv care revine fiecăruia dintre ei, prin

divizarea de drept a acestuia.

-rivile'iul separa!iei de patrimonii încetează în 'eneral i fa!ă de toate bunurile

supuse separa!iei, dacă creditorii separatiti renun!ă în mod neîndoielnic la acest

privile'iu.

u constituie renun!ări la separa!ie de patrimonii, notificarea unui titlu

eecutoriu împotriva defunctului pentru a*l face opozabil motenitorului sau faptul de

a primi de la motenitor un acont asupra unei crean!e.

%n privin!a bunurilor mobile, privile'iul se stin'e dacă bunurile au fost

înstrăinate sau a operat o confuzie în fapt cu bunurile motenitorului#, deoarece

creditorii nu au luat măsuri de conservare, ori după trecerea a trei ani de la desc$iderea

succesiunii, prin prescrip!ie (art. E27 Cod civil).

# C. =aman'iu, 9. 8osetti :ălănescu, Al. :ăicoianu, o. cit., p. 67;, nr. ;4E< . 5liescu, op. cit.,

p. #E6.

"2




CAPITOLUL 4

T'*+*- (8') **- +30'

4.1. CONSIDERAŢII INTRODUCTI#E (PREALA&ILE)

Drepturile tuturor motenitorilor asupra succesiunii se dobândesc de la data

desc$iderii acesteia, adică de la decesul de cujus*ului.

Dobândirea eerci!iului drepturilor succesorale (a posesiunii motenirii) se face

însă deosebit, în func!ie de trei cate'orii de motenitori0a) motenitorii sezinari, care au posesia de drept a motenirii (sezina) (art. 6"7

alin. # Cod civil)<

b) motenitorii nesezinari, care nu au sezină i în consecin!ă trebuie să ceară

trimiterea în posesie prin eliberarea unui certificat de motenitor (art. 6"7 alin. 3 Cod

civil)<c) le'atarii cu titlu particular care trebuie să ceară predarea sau plata le'atului#

(art. 2;; Cod civil).

# Dumitru acovei, arius /ebastian tiblea, op. cit., p. 4E

""




4.2. DO&9NDIREA DE DREPT A POSESIEI MOŞTENIRII (SEZINA)

/ezina# este un beneficiu al le'ii, în virtutea căruia anumi!i motenitori &

descenden!ii i ascenden!ii lui de cujus & au posesiune de drept a bunurilor succesorale

de la data desc$iderii succesiunii (art. 6"7 alin. # Cod civil).

/inta'ma “posesiune a motenirii” are o semnifica!ie specială, ea nu presupune

în mod necesar stăpânirea materială a bunurilor succesorale (corpus) i nici inten!ia de

a stăpâni acele bunuri pentru sine (animus sibi babendi).

/ezina este independentă de elementele constitutive ale posesiei.

-osesia motenirii (sezina) este posesia de drept a titlului de motenitor.

5a conferă motenitorului sezinar posibilitatea +uridică de a intra în stăpânirea

bunurilor succesorale i de a eercita drepturile la aceste bunuri, fără a fi necesară

atestarea prealabilă a calită!ii de motenitor pe cale materială sau +udecătorească.

-otrivit art. 6"7 Cod civil, numai descenden!ii i ascenden!ii defunctului sunt

motenitori sezinari, adică numai rudele în linie dreaptă, descendentă sau ascendentă,

indiferent de 'radul de rudenie sau clasa de motenitori din care fac parte, ori dacă sunt

sau nu motenitori rezervatari.

/ezina are un caracter individual i succesiv, pentru că este condi!ionată de

eisten!a voca!iei succesorale concrete, utile. otenitorul care nu motenete nu poate

avea sezină.

8e'ulile referitoare la sezină au un caracter imperativ i nu pot fi modificate

prin voin!a defunctului.

# Concis, esen!a sezinei este eprimată în art. 7#2 din Cutuma -arisului ortuus facit vivum

possesorem (ortul îl face posesor pe cel viu).

"4




/ezina produce două e%ecte0

a)motenitorul sezinar intră în stăpânirea de fapt i administrarea tuturor

bunurilor succesorale fără îndeplinirea vreunei formalită!i prelabile, deci înainte deob!inerea certificatului de motenitor #.

5l va avea totui nevoie de certificatul de motenitor pentru a*i dovedi

drepturile succesorale în cazul sumelor de bani depuse la C.5.C. pentru care nu eistă

clauză testamentară sau pentru depunerile băneti în lei sau valută la alte unită!i

bancare ori pentru valorile sau alte bunuri mobiliare păstrate în casete de si'uran!ă

bancare (art. 2 din e'ea bancară nr. "2F#;;2)3.

otenitorul sezinar va fi împiedicat să eercite în fapt stăpânirea bunurilor

mobile succesorale cu privire la care s*ar fi luat măsuri speciale de conservare de către

notarul public (art. E3*E6 din e'ea nr. 76F#;;").

Dacă bunurile succesorale se află în posesia unui ter!, motenitorii sezinari le pot

ob!ine folosind ac!iunea în revendicare sau ac!iunile posesorii7, după caz.

b)motenitorul sezinar poate eercita de la data desc$iderii succesiunii toate

ac!iunile patrimoniale care apar!ineau defunctului i poate fi urmărit ca pârât de

creditorii succesiunii, fără atestarea prealabilă a calită!ii de motenitor.

%ntrucât sezina nu înlătură diviziunea de drept între motenitori a activului i

pasivului succesoral, motenitorul sezinar poate ac!iona sau poate fi ac!ionat numai

pentru partea care îi revine din crean!ă, respectiv din datoriile i sarcinile succesiunii.

/ezina este deci divizibilă.

# %n cazul pluralită!ii de motenitori sezinari, oricare dintre ei poate eercita posesiunea de

drept asupra universalită!ii succesorale. %n acest sens se spune că sezina are caracter indivizibil.

(azeaund, op. cit., p. ;#E, nr. ##67)3 -$. alaurie, op. cit., p. 2E nr. #67 Cas. 9, dec., nr 47;F#;4, în C. civ. Adnotat, vol 99, p. #2, nr. "

"5




4.". DO&9NDIREA POSIUNII MOŞTENIRII DE CĂTRE

MOŞTENITORII NESEZINARI

otenitorii nesezinari pot intra în stăpânirea bunurilor succesorale i pot

eercita drepturile i ac!iunile succesorale numai după încuviin!area intrării lor în

posesiune, adică după eliberarea certificatului de motenitor de către notarul public

otenitorii le'ali nesezinari sunt rudele colaterale ale defunctului i so!ul

supravie!uitor.

-otrivit art. 6"7 alin.3 Cod civil, “motenitorii le'ali nesezinari intră în

posesiunea succesiunii cu permisiunea +usti!iei.”

1etul a fost modificat implicit după intrarea în vi'oare a Decretului nr. 4F#;"7

cu privire la procedura succesorală notarială i ulterior de e'ea nr. 76F#;;".

%n prezent, intrarea în posesiunea succesiunii se realizează pe calea procedurii

succesorale notariale (necontencioase), prin eliberarea certificatului de motenitor de

către notarul public din circumscrip!ia teritorială a +udecătoriei de la locul desc$iderii

succesiunii.

otarul public este investit prin le'e să stabilească calitatea motenitorilor i

le'atarilor, întinderea drepturilor acestora, precum i compunerea masei succesorale.

otenitorul le'al nesezinar nu poate eercita, până la eliberarea certificatului

de motenitor ac!iunile dobândite prin motenire, nu poate fi urmărit de creditorii

succesorali i nici nu poate administra patrimoniul succesoral.

otenitorul le'al poate însă cere notarului public să dispună luarea măsurilor

de conservare a bunurilor succesorale.

1rimiterea în posesie produce aceleai efecte de la desc$iderea succesiunii, ca i

sezina (dreptul de a urmări debitorii succesiunii, dreptul de a eercita ac!iunile

posesorii, dreptul de a se apăra ca pârât fa!ă de ter!ii reclaman!i).

"6




4.4. PREDAREA (E:ECUTAREA) LEGATELOR

e'atarii nu sunt motenitori sezinari i de aceea pot ob!ine posesiunea bunurilor ce formează obiectul le'atului cu care au fost 'ratifica!i, numai cerând

predarea legatului (art. 22;, 2;" i 2;; Cod civil)#.

-redarea le'atului constă, fie în remiterea materială a posesiunii bunurilor care

formează obiectul le'atului, fie în învoirea la luarea lor în stăpânire.

Dacă obiectul le'atului îl formează bunuri 'enerice sau obli'a!ii, predarea se

face prin plată.

e'atarul devine proprietarul lucrurilor i dobândete calitatea de titular al

drepturilor cuprinse în le'at de la data desc$iderii succesiunii, însă posesiunea acestor

bunuri o dobândete numai de la data când -au %ost predate sau n ziua cererii de

predare (art. 2;, 2;2 Cod civil).

4.4.1. PREDAREA LEGATULUI UNIVERSAL

e'atarul universal va cere punerea în posesia bunurilor cuprinse în testament

de la motenitorii rezervatari (art. 22; Cod civil), adică din momentul desc$iderii

succesiunii dacă motenitorii rezervatari sunt i sezinari (descenden!ii i ascenden!ii

defunctului) sau după ob!inerea sezinei de către motenitorii rezervatari nesezinari

(so!ul supravie!uitor).

%n cazul în care defunctul nu are motenitori rezervatari, le'atarul universal va

cere de la +usti!ie posesiunea bunurilor cuprinse în testament (art. 2;# Cod civil).

# -ână la predarea le'atului, le'atarului îi este permis a face numai acte de conservare. 5l nu

poate eercita nici un drept sau o ac!iune, cu ecep!ia dreptului de a pretinde predarea le'atului.

"7




Art 2;# a fost modificat implicit prin Decr. r. 4F#;"7 privitor la procedura

succesorală notarială, înlocuit ulterior prin e'ea nr. 76F#;;" a notarilor publici i a

activită!ii notariale, care prevede în acest caz procedura eliberării certificatului demotenitor de către notarul public.

Dacă le'atarul universal a fost instituit printr*un testament autentic, notarul

public va cita numai motenitorii rezervatari, iar în lipsă de motenitori numai pe

le'atarul universal.

Dacă testamentul este olo'raf sau mistic, se citează i motenitorii le'ali. %n

ambele cazuri se ca cita i eecutorul testamentar dacă a fost desemnat prin testament

(potrivit art. E" alin. 3 din e'ea nr. 76F#;;").

-e baza înc$eierii finale a dezbaterilor succesorale notarul public va redacta

certificatul de motenitor sau de le'atar, care va cuprinde numărul i calitatea

motenitorilor i cotele ce le revin din patrimoniul defunctului (art. 27 din e'ea nr.

76F#;;").

e'atarul universal are dreptul să pretindă fructele bunurilor cupr"inse în

testament, din ziua în care a cerut să fie pus în posesie sau din ziua în care motenitorul

a consim!it să*i predea le'atul (art. 2; Cod civil).

e'atarul universal va trebui să fie trimis în posesie prin eliberarea certificatului

de motenitor, c$iar i atunci când el are i calitatea de motenitor le'al sezinar, pentru

ceea ce dobândete peste cota sa de motenitor le'al.

4.4.2. PREDAREA LEGATULUI CU TITLU UNIVERSAL

Art. 2;" Cod civil prevede că “e'atarul unei frac!iuni de ereditate va cere

posesiunea de la erezii rezervatari, în lipsa acestora de la le'atarii universali, iar în

lipsa i a acestora din urmă, de la ceilal!i erezi le'itimi.”

"!




Cu alte cuvinte, le'atarul cu titlu universal va putea cere punerea în posesie de la

motenitorii rezervatari sezinari sau care au dobândit sezina< în lipsa acestora de la

le'atarul universal care a fost însezinat, iar dacă nu eistă nici le'atar universal, de lamotenitorii le'ali nerezervatari#, după ce acetia a dobândit sezina motenirii.

%n mod obinuit, dacă intrarea în posesia frac!iunii de motenire nu s*a putut

realiza prin bună învoială, le'atarul cu titlu universal va solicita notarului public

trimiterea în posesia păr!ii sale succesorale prin eliberarea certificatului de motenitor.

/pre deosebire de situa!ia le'atarului universal instituit prin testament autentic,

notarul public va cita obli'atoriu pe to!i motenitorii le'ali, rezervatari i nerezervatari,

indiferent de felul testamentului, pentru că oricare dintre ei are o voca!ie le'ală

abstractă la partea din motenire care depăete partea le'atarului cu titlu universal.

Dacă succesibilii îi contestă unii altora calitatea sau nu se în!ele' cu privire la

compunerea masei succesorale i la întinderea drepturilor ce li se cuvin, procedura

succesorală notarială necontencioasă se va suspenda, urmând ca instan!a să solu!ioneze

neîn!ele'erile.

Dacă rezolvarea acestora pe baza $otărârii +udecătoreti, rămase definitive i

irevocabile, notarul public va emite certificatul de motenitor.

-otrivit art. 2;2 Cod civil “e'atarul cu titlu universal poate pretinde fructele

bunurilor succesorale la care are dreptul din ziua în care a cerut în condi!iile le'ii

punerea în posesie sau din ziua în care i s*a oferit de bună voie predarea le'atului.”

# . 5liescu, op. cit., p. 27< D. C$irică, op. cit., p. 364.

"$




4.4.3. PREDAREA LEGATULUI CU TITLU PARTICULAR

Art. 2;; Cod civil prevede că “>rice le'at pur i simplu dă le'atului din ziua

mor!ii testatorului un drept asupra lucrului le'at.”

%n dreptul român le'atarul indiferent de voca!ia lui nu are niciodată sezină.

%n cazul în care motenitorii universali sau cu titlu universal contestă calitatea de

motenitor a le'atarului cu titlu particular i refuză să*i predea de bună voie le'atul,

acesta îi va putea stabili calitatea i drepturile succesorale notariale, ob!inând

certificatul de motenitor, care face dovada deplină a calită!ii de motenitor în parte

potrivit art. 22 alin. # din e'ea nr. 76F#;;".

%n temeiul certificatului de motenitor, le'atarul cu titlu particular, poate cere

prin +usti!ie predarea bunului care formează obiectul le'atului în cazul în care cel

obli'at la predare refuză.

e'atarul cu titlu particular dobândete posesia, le'atului din ziua în care a făcut

cererea în +usti!ie pentru predarea le'atului sau din ziua în care predarea le'atului 9 s*a

încuviin!at de bună voie (art. 2;; alin. 3 Cod civil).

%n cazul în care obiectul le'atului este un drept real asupra unui lucru individual

determinat, le'atarul îl poate valorifica printr*o ac!iune în revendicare dacă este vorba

despre un drept de proprietate sau printr*o ac!iune confesorie în cazul unui drept real#

(e., ac!iunea confesorie de uzufruct).Dacă obiectul le'atului cu titlu particular este un

drept de crean!ă, predarea le'atului va fi ob!inută, dacă nu este eecutat de bună voie,

printr*o ac!iune personală întemeiată pe testament.

# t. Cârpenaru, >p. Cit., p 4#7, 1/, s. civ., dec. nr. 2E"F#;6;, în 88D nr. 3F#;E. %ntr*o altă

opinie, celor două ac!iuni li se adau'ă o ac!iune în constatare (art. ### c. civ.) i o ac!iune ipotecară

(întemeiată pe art. ;3 alin. 3 C. civ)< D. C$irică, op. cit., p. 366.

4%




Ac!iunea va fi intentată împotriva “motenitorilor testatorului universali sau cu

titlu universal, care sunt obli'a!i să îl ac$ite fiecare în propor!ie cu partea pe care o ia

din succesiune” (art. ;3 Cod civil).%n mod ecep!ional, ac!iunea va fi intentată împotriva le'atarului cu titlu

particular însărcinat de testator cu eecutarea le'atului sau c$iar împotriva unui ter!

debitor, dacă obiectul le'atului este crean!a pe care o avea defunctul împotriva ter!ului.

Când obiectul le'atului cu titlu particular îl formează sumele depuse la C.5.C.,

ar desemnarea le'atarului a fost făcută prin clauză testamentară, el poate cere predarea

le'atului (eliberarea sumelor) din momentul desc$iderii succesiunii C.5.C.*ului, fără a

fi necesar consim!ământul motenitorilor defunctului.

Ca i le'atarii universali sau cu titlu universal, le'atarul cu titlu particular are

dreptul la fructele lucrului le'at din momentul cererii de predare a le'atului, făcută în

+usti!ie sau din ziua în care acesta 9*a fost predat de bună*voie.

5l va avea dreptul la fructe din momentul desc$iderii succesiunii dacă testatorul

a dispus epres în testament astfel sau dacă obiectul le'atului este o rentă via'eră sau o

pensie alimentară (art. ; Cod civil).

>biectul le'atului trebuie predat cu toate accesoriile sale, în starea în care se

'ăsea la desc$iderea succesiunii.

înfrumuse!ările i construc!iile noi făcute asupra fondului le'at fac parte din el.

%n sc$imb, dacă testatorul a mărit imobilul le'at prin alte ac$izi!ii, acestea nu fac parte

din le'at, în lipsă de dispozi!ia testamentară contrară, c$iar dacă ac$izi!iile ar fi alături

de imobilele le'ate.

Dacă înainte de întocmirea testamentului sau c$iar după aceea, dat înainte de

desc$iderea succesiunii, lucrul le'at a fost ipotecat pentru datoria succesiunii sau c$iar

pentru altă datorie, sau supus dreptului de uzufruct, acela care este dator să predea

le'atul nu este obli'at să libereze lucrul de această sarcină, afară numai dacă testatorul

l*a obli'at epres la aceasta (art. ;" Cod civil).

41


D ă l l î i ă d ă l l l i l bli l



Dacă testatorul a le'at în cunotin!ă de cauză lucrul altuia, cel obli'at la

predarea le'atului este dator să dea, sau lucrul în natură, sau valoarea lui din momentul

desc$iderii succesiunii.%ntrucât creditorii succesiunii au preferin!ă fa!ă de le'atarii cu titlu particular #,

le'atul cu titlu particular se eecută după ac$itarea datoriilor succesorale, conform

principiului memo liberalis& nisi liberatus.

e'atarul cu titlu particular va suporta, dacă vine la motenire în concurs cu

motenitorii rezervatari, reduc!iunea dacă aceasta este ecesiv i încalcă rezerva lor

succesorală.

# e'atarii particulari nu pot cere predarea le'atelor decât după ac$itarea în prealabil a

datoriilor. 1/, col. Civ., dec. nr. ##;3F#;"E, în 8epertoriuI#;"3*#;6;, p. 447

42


CAPITOLUL 5



CAPITOLUL 5

D /0;< *-//*'. P0< '00.

5.1. PROCEDURA SUCCESORALĂ NOTARIALĂ

-rocedura succesorală notarială se desc$ide, după caz, la cererea oricărei

persoane interesate, a procurorului, precum i a secretarului consiliului local în raza

căreia defunctul i*a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunotin!ă că motenirea

cuprinde bunuri imobile.

%n cazul decesului unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu în !ară,

procedura succesorală se poate îndeplini de notarul public din circumscrip!ia teritorialăa +udecătoriei în care defunctul i*a avut bunurile cele mai importante ca valoare.

otarul public sesizat are obli'a!ia de a verifica în prealabil competen!a

teritorială, iar dacă constată că succesiunea este în competen!a altui birou notarial se

desesizează fără să mai citeze păr!ile, trimi!ând cauza notarului public competent.

%n cazul în care într*o circumscrip!ie teritorială sunt mai multe birouri de notari publici, competen!a apar!ine primului birou sesizat. otarul public va verifica dacă

procedura succesorală nu s*a desc$is la un alt birou de notar public din aceeai

circumscrip!ie, cercetând în acest scop re'istrul de eviden!ă al succesiunilor (art. 62

din e'ea nr. 76F#;;").

%n cererea de desc$idere a procedurii succesorale vor fi men!ionate datele destare civilă ale defunctului0 numele, prenumele i domiciliul motenitorilor prezumtivi<

bunurile defunctului cu men!iunea valorii acestora, precum i a pasivului succesoral.

Cererea va fi înscrisă în re'istrul succesoral al notarului public.

%n cazurile prevăzute de le'e sau la cererea celor interesa!i, notarul public,

personal sau printr*un dele'at, va face inventarierea bunurilor succesorale.

4"


Dacă nu eistă cerere anterioară pentru desc$iderea procedurii succesiunii



Dacă nu eistă cerere anterioară pentru desc$iderea procedurii succesiunii,

cererea de inventariere !ine loc i de cerere de desc$idere a acestei proceduri.

-rocesul*verbal de inventariere va cuprinde enumerarea, descrierea i evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau în posesia defunctului la data decesului.

Dacă prin testament autentic s*a instituit un le'atar universal i nu eistă

motenitori rezervatari, notarul public citează numai le'atarul, dacă însă testamentul

este olo'raf sau mistic va cita i motenitorii le'ali. %n ambele cazuri se va cita i

eecutorul testamentar, dacă a fost desemnat prin testament.%n succesiunea ce urmează a fi declarată vacantă, notarul public citează

autoritatea administra!iei publice competente a prelua bunurile.

%n cazul motenitorului incapabil, se citează reprezentantul său le'al i

autoritatea tutelară (art. E" din e'ea nr. 76F#;;").

%n cadrul procedurii succesorale, notarul public stabilete calitatea motenitorilor

i le'atarilor, întinderea drepturilor acestora, precum i compunerea masei succesorale.

%n cazul eisten!ei unui testament 'ăsit la inventar sau prezentat la partea

interesată, notarul public procedează la desc$iderea lui. Dacă testamentul este olo'raf

sau mistic se constată starea lui materială i se întocmete un proces*verbal.

-e bază de declara!ie sau probe administrate în cauză se va stabili dacă

succesorii au acceptat succesiunea în termenul le'al.

Declara!iile de renun!are la succesiune i cele de acceptare sub beneficiu de

inventar se înscriu într*un re'istru special (art. E6 din e'ea nr. 76F#;;").

Calitatea de motenitor i numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă

i cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorală se dovedesc prin înscrisuri sau

orice alte mi+loace de probă admise de le'e.

%n succesiunile care privesc bunurile comune ale defunctului i ale so!ului

supravie!uitor, cotele de contribu!ie ale acestora la dobândirea bunurilor se stabilesc

prin acordul motenitorilor.

44


-rocedura succesorală se poate suspenda dacă#0



-rocedura succesorală se poate suspenda dacă 0

a) au trecut 6 luni de la desc$iderea succesiunii i dei au fost cita!i, succesibilii

nu s*au prezentat ori au abandonat procedura succesorală, fără a cere eliberareacertificatului de motenitor i eistă dovada că cel pu!in unul dintre ei a acceptat

motenire<

b) succesibilii îi contestă unui altora calitatea sau nu se în!ele' cu privire la

compunerea masei succesorale i la întinderea drepturilor care li se cuvin<

c) motenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s*au adresatinstan!ei de +udecată pentru stabilirea drepturilor lor.

%n cazul men!ionat la lit. b) notarul public stabilete prin înc$eiere masa

succesorală, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contestă, întinderea

drepturilor motenitorilor i motivele neîn!ele'erii, îndrumând păr!ile să solu!ioneze

neîn!ele'erile dintre ele pe care +udecătorească.

%n cazurile de suspendare de la lit. a) i c), dacă nu s*a făcut dovada că cei în

cauză s*au adresat instan!ei sau că cei interesa!i n*au cerut repunerea pe rol a cauzei,

notarul public va stabili taele succesorale provizorii i onorariile i le va comunica

or'anelor financiare.

a cererea păr!ilor, notarul public va repune pe rol dosarul succesoral oricând,

dacă se constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui.

Dacă notarul public constată că în masa succesorală nu eistă bunuri, dispune

prin înc$eiere înc$iderea procedurii succesorale i clasează cauza ca fără obiect (art. 2

din e'ea nr. 76F#;;").

# oise :o+incă, Drept civil român, Dreptul la motenire, 5ditura /tudii 5uropene, 1'*?iu,

33, p. 364

45


%n succesiunea în care eistă bunuri, s*a realizat acordul dintre motenitori i s*



%n succesiunea în care eistă bunuri, s a realizat acordul dintre motenitori i s

au administrat probe îndestulătoare, notarul public întocmete înc$eierea finală a

procedurii succesorale.%nc$eierea finală va cuprinde, pe lân'ă men!iunile comune înc$eierilor notariale,

numele, prenumele i ultimul domiciliu al defunctului, data decesului, numele,

domiciliul i întinderea drepturilor tuturor motenitorilor, onorariul, precum i alte date

care au fost necesare la solu!ionarea cauzei.

Dacă motenitorii i*au împăr!it bunurile prin bună*învoială, în înc$eiere se vaarăta modelul de împăr!eală i bunurile succesorale atribuite fiecăruia.

Actul de împăr!eală va putea fi cuprins în înc$eierea finală sau se va putea

întocmi separat, într*una din formele prescrise de le'e (art. 2# din e'ea nr. 76F#;;").

%nc$eierea procedurii succesorale se poate face i înainte de epirarea

termenului de acceptare a succesiunii, dacă este neîndoielnic că nu mai sunt i alte

persoane îndreptă!ite la succesiune#.

-rocedura succesorală se poate înc$eia, de asemenea, de îndată în temeiul unui

testament, dacă acesta îndeplinete condi!iile le'ale de formă, nu con!ine dispozi!ii

contrare le'ii i nu aduce atin'ere drepturilor motenitorilor rezervatari sau eistă

acordul acestora.

otarul public va putea proceda, dacă are acordul tuturor motenitorilor, la

reducerea liberalită!ilor, până la limitele prevăzute de le'e.

%n termen de 3 de zile de la întocmirea înc$eierii finale se redactează

certificatul de motenitor sau de le'atar care va cuprinde constatările din această

înc$eiere referitoare la masa succesorală, numărul i calitatea motenitorilor i cotele

ce le revin din patrimoniul defunctului.

# Dumitru C. @lorescu, op. cit., p. 3E2

46


Bn eemplar al certificatului de motenitor se eliberează fiecăruia dintre



p

motenitori sau le'atari, după caz, după ac$itarea taelor succesorale i a onorariilor.

%n cazul în care s*a instituit un eecutor testamentar se va elibera un certificatconstatator al acestei calită!i.

după suspendarea procedurii succesorale pentru că succesibilii îi contestă unii

altora calitatea sau nu se în!ele' cu privire la compunerea masei succesorale i la

întinderea drepturilor ce li se cuvin sau prezintă dovada că s*au adresat instan!ei de

+udecată pentru stabilirea drepturilor lor, certificatul de motenitor se eliberează întemeiul $otărârii +udecătoreti rămase definitive i irevocabile (art. 27 alin. final din

e'ea nr. 76F#;;").

-otrivit prevederilor art. 24 din e'ea nr. 76F#;;" în cazul în care nu s*a făcut

dovada eisten!ei unor bunuri în patrimoniul defunctului ori determinarea acestora

necesită opera!iuni de durată i motenitorii solicită să lise stabilească numai calitatea,

se poate emite certificat de calitate de motenitor (art. 24 din e'ea nr. 76F#;;").

Ca urmare, considerăm util ca în certificatul de calitate să se men!ioneze că el nu

are valoarea unui certificat de motenitor i că poate fi utilizat numai pentru

dobândirea actelor necesare pentru a dovedi eisten!a bunurilor care compun masa

succesorală, urmând ca certificatul de motenitor să se elibereze după ob!inerea acelor

dovezi i, evident, după plata taelor de timbru i a onorariilor.

-entru eliberarea certificatului de claritate de motenitor este necesar să se

dovedească nu numai această calitate, ci i acceptarea în termen a motenirii, întrucât,

în caz contrar, succesibilul este străin de motenire prin neacceptare, conform art. E

Cod civil.

%n lipsa motenitorilor le'ali sau testamentare, la cererea reprezentantului

statului, notarul public constată că succesiunea este vacantă, eliberând certificat de

vacan!ă succesorală, după epirarea termenului le'al de acceptare al succesiunii.

După emiterea certificatului de motenitor nu se mai poate întocmi un alt

certificat, decât în situa!iile prevăzute de le'e.

47


Cu acordul tuturor motenitorilor, notarul public poate relua procedura



succesorală în vederea completării înc$eierii finale cu bunurile omise din masa

succesorală, eliberând un certificat de motenitor suplimentar.5rorile materiale cuprinse în înc$eierea finală, precum i eventualele omisiuni se

vor putea îndrepta, la cererea motenitorilor, în baza unei înc$eieri făcându*se

men!iune despre aceasta în înc$eierea finală i pe toate eemplarele certificatului de

motenitor.

-otrivit art. 22 din e'ea nr. 76F#;;" “cei care se consideră vătăma!i îndrepturile lor prin emiterea certificatului de motenitor pot cere instan!ei +udecătoreti

anularea acestuia i stabilirea drepturilor lor, conform le'ii. -ână la anularea sa prin

$otărâre +udecătorească, certificatul de motenitor face dovada deplină în privin!a

calită!ii de motenitor i a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui motenitor în

parte.”

%n cazul anulării certificatului de motenitor, notarul public va elibera un nou

certificat pe baza $otărârii +udecătoreti definitive i irevocabile.

%n acest scop, instan!ele +udecătoreti le revine obli'a!ia de a trimite la biroul

notarului public competent în solu!ionarea cauzei o copie de pe $otărârea rămasă

definitivă i irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul

+udecă!ii.

-rocedura succesorală notarială este o procedură necontencioasă. Activitatea

notarială se întemeiază pe acordul dintre motenitori cu privire la calitatea lor, la cotele

păr!i ce le revin din succesiune, la valabilitatea dispozi!iilor succesorale i la toate

celelalte probleme succesorale.

Dacă succesibilii îi contestă unii altora calitatea sau nu se în!ele' cu privire la

compunerea masei succesorale i la întinderea drepturilor ce li se cuvin, procedura

notarială îi pierde caracterul necontencios i notarul public o va suspenda îndrumând

păr!ile să solu!ioneze neîn!ele'erile dintre ele în cadrul procedurii contencioase

+udiciare.

4!


-rocedura succesorală notarială are un caracter facultativ. 5a se suspendă dacă



motenitorii prezintă dovada că s*au adresat instan!ei de +udecată pentru stabilirea

drepturilor lor.De altfel, nici o dispozi!ie le'ală nu implică păr!ile să se adreseze direct

instan!elor +udecătoreti, dacă tiu că între ele eistă neîn!ele'er i.

5.2. CERTIFICATUL DE MOŞTENITOR

otarul public întocmete în termen de 3 de zile de la finalizarea procedurii

succesorale certificatul de motenitor.

Certificatul de motenitor se întocmete pe baza înc$eierii finale, reprezentând o

sinteză a activită!ii succesorale notariale i se întemeiază pe acordul de voin!ă al

păr!ilor asupra tuturor problemelor succesorale din cauză.

Certificatul de motenitor este un înscris oficial, autentic, constatator al calită!ii

de motenitor.

5l îndeplinete doar func!ia unui instrument probator care constată calitatea de

motenitor dobândită de succesibil încă de la data desc$iderii succesiunii.

Certificatul de motenitor va cuprinde date privind defunctul (data decesului,

ultimul domiciliu al acestuia), bunurile rămase de pe urma acestuia i respectiv

motenitorii.

%n masa succesorală sunt eviden!iate distinct bunurile mobile i bunurile

imobile. /e specifică care este cota din bunurile comune ale so!ului defunct care intră

în masa succesorală i care este cota din aceste bunuri a so!ului supravie!uitor.

/e precizează natura succesiunii le'ale sau testamentare cu indicarea temeiului

+uridic al calificării.

%n punctul 3 al certificatului de motenitor sunt enumera!i motenitorii accepta!i

(identifica!i prin nume, prenume, domiciliu) cu specificarea datei acceptării, calită!ii

succesorale i a cotei păr!i din motenire care se cuvine fiecăruia.

4$


Dacă certificatul de motenitor a fost eliberat pe baza unei $otărâri +udecătoreti,



se men!ionează acest lucru cu precizarea numărului $otărârii, a datei pronun!ării, a

numărului i anului dosarului, i a instan!ei care a pronun!at*o./unt men!iona!i în continuare succesibilii renun!ători la succesiune cu

consemnarea datei i a numărului de înre'istrare al declara!iei de renun!are.

%n sfârit, sunt enumera!i străinii de succesiune prin neacceptare, conform art.

E Cod civil.

%n certificat se men!ionează suma plătită cu titlu de taă succesorală imodalitatea în care a fost ac$itată (cu c$itan!ă sau prin debitare, confirmată de

administra!ia financiară) i a valorii timbrelor +udiciare ac$itate.

Certificatul de motenitor îndeplinete două %uncţii0

a)este un mi+loc de însezinare în sensul că motenitorii care nu se bucură de

sezină pot fi trimii în posesiunea motenirii, numai prin eliberarea certificatului de

motenitor.

b)este un mi+loc probator # în sensul că prin el se constată drepturile preeistente

succesiunii.

Certificatul de motenitor nu investete pe succesori cu anumite drepturi la

motenire.

/uccesorii au dobândit aceste drepturi de la desc$iderea succesiunii.

-uterea doveditoare a certificatului de motenitor este diferită după cum el este

opus celorlal!i succesori sau este invocat fa!ă de ter!e persoane.

Art. 22 alin. # din e'ea nr. 76F#;;" cuprinde o dispozi!ie privind valoarea

probatorie a certificatului de motenitor.

# 1/, s. civ., dec. nr. ###;F#;66 în CD #;66, p. #63<1/ col. Civ. Dec. nr. ";4F#;67 în CD

#;67, p. #7E

5%


-otrivit acestui tet “Cei care se consideră vătăma!i în drepturile lor prin



emiterea certificatului de motenitor pot cere instan!ei +udecătoreti anularea acestuia

i stabilirea drepturilor lor, conform le'ii. -ână la anularea sa prin $otărâre +udecătorească, certificatul de motenitor face dovada deplină în privin!a calită!ii de

motenitor i a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui motenitor în parte.J

-rin urmare, men!iunile certificatului de motenitor pot fi contestate prin

intermediul unei ac!iuni în anulare# a certificatului de motenitor.

Cu privire la puterea doveditoare a certificatului de motenitor trebuie sădistin'em după cum certificatul este opus succesorilor care au consim!it la întocmire

lui sau este opus unor ter!e persoane.

%n primul caz, întrucât certificatul de motenitor se întemeiază pe acordul

succesorilor, care îl i semnează în fa!a notarului public, men!iunile cuprinse în

certificat vor face dovadă deplină împotriva motenitorilor în privin!a calită!ii de

motenitor i a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui motenitor în parte (art. 22

alin. #, fraza a 99*a, din e'ea nr. 76F#;;").

Ca orice act autentic însă, certificatul de motenitor poate fi anulat la cererea

unuia dintre motenitori pentru vicii de consim!ământ sau pentru incapacitate3.

@a!ă de ter!i certificatul de motenitor face dovada deplină a calită!ii de

motenitor i a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecărui motenitor în parte.

5l nu constituie însă un titlu de proprietate al bunurilor men!ionate în cuprinsul

său. certificatul de motenitor nu face dovada dreptului de proprietate, adică nu

constituie o dovadă că bunurile aflate în patrimoniul defunctului 9*au apar!inut acestuia

în proprietate.

# 9. /pirescu, 9. i$alac$e, Anularea certificatului de motenitor la cererea păr!ilor prezente la

dezbaterea succesorală în fa!a notarului de stat, în 88D nr. 6F#;2#, p. 76

3 Dumitru C. @lorescu, op. cit., p. 323

51


5l este un mi+loc de dovadă a dobândirii drepturilor pe cale de motenire (mortis



causa) i nu constituie dovada însăi a eisten!ei acelui drept i cu atât mai pu!in un act

constitutiv al acestui drept. otarul public constată i autentifică eisten!a i calitatea motenitorilor,

declara!ia acestora privind bunurile aflate în masa succesorală i stabilete cotele care

li se cuvin.

Certificatul de motenitor nu este deci un titlu de proprietate i prin urmare el nu

face dovada că bunurile în cauză au fost proprietatea defunctului i ca urmare atransmisiunii succesorale acestea sunt proprietatea succesorului în lotul căruia se află

acele bunuri, dacă firete s*a făcut i împăr!eala bunurilor.

Dovada dobândirii dreptului de proprietate de către defunct se face cu alte

mi+loace de probă decât certificatul de motenitor i declara!iile succesorilor.

De aceea orice ter! care a fost vătămat în drepturile sale prin certificatul de

motenitor poate cere anularea acestuia, iar în dovedirea ac!iunii poate folosi orice

mi+loc de probă permis de le'e.

/ub acest aspect certificatul de motenitor prezintă aceleai caractere ca i actul

autentic. 5l face dovadă până la înscrierea în fals cu privire la men!iunile care

reprezintă constatările notarului public făcute e propriibus sensibus i în limitele

atribu!iilor sale i face dovadă până la proba contrară cu privire la veracitatea

con!inutului declara!iilor păr!ilor.

-roba contrară poate fi administrată de cei care se consideră vătăma!i în

drepturile lor prin emiterea certificatului de motenitor (ter!i, al!i succesibili necita!i în

cadrul procedurii succesorale), dar numai în cadrul ac!iunii în anulare a certificatului

de motenitor.

otenitorii care au fost prezen!i i au fost de acord cu men!iunile cuprinse în

certificatul de motenitor nu pot folosi ac!iunea în anulare împotriva certificatului,

întrucât acesta este rodul acordului lor de voin!ă, i deci nu pot administra proba

contrară împotriva lui, afară de cazul în care ac!iunea în anulare este întemeiată pe

52


viciul consim!ământului eprimat de motenitor în fa!a notarului public sau pe



incapacitatea motenitorului reclamant.

%n cadrul procesului de anulare al certificatului de motenitor se pot administraorice mi+loace de probă admise de le'e (testamente, acte de stare civilă, alte înscrisuri

i c$iar martori pentru stabilirea calită!ii de motenitor).

%n cazul anulării certificatului de motenitor, notarul public va elibera un nou

certificat, pe baza $otărârii +udecătoreti definitive i irevocabile. %n acest scop,

instan!ele +udecătoreti au obli'a!ia de a trimite la biroul notarului public competent însolu!ionarea cauzei, copie de pe $otărârea rămasă definitivă i irevocabilă, împreună cu

dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul +udecă!ii.

5.". PETIŢIA DE EREDITARE

%n cazul în care patrimoniul succesoral este stăpânit de persoane străine ale căror

drepturi sunt contestate, adevăratul motenitor are la îndemână pentru a intra în posesia

motenirii ac!iunea numită peti!ia de ereditate ( petitio hereditas).

-eti!ia de ereditate este deci o ac!iune prin care un succesor cere instan!ei

+udecătoreti recunoaterea titlului său de motenitor le'al sau de le'atar (universal sau

cu titlu universal)# i obli'area celui care, pretinzându*se la rândul său motenitor

universal, sau cu titlu universal, la restituirea bunurilor succesorale.

%n esen!ă, prin peti!ia de ereditate se pune în discu!ie calitatea de motenitor

universal sau cu titlu universal. -entru a*i fi admisă ac!iunea, reclamantul trebuie să

dovedească titlul său de motenitor le'al sau testamentar, universal sau cu titlu

# e'atarii cu titlu particular cărora li se contestă calitatea (i în consecin!ă nu primesc

obiectul le'atului) au la îndemână ac!iunea în revendicare sau confesorie i nu ac!iunea în peti!ie de

ereditate.

5"


universal sau, dacă este cazul, că titlul său este preferabil celui al pârâtului de!inător al

b l i ( i )



bunului (motenitor aparent).

-oate fi reclamat în peti!ia de ereditare persoana care se pretinde succesor universal sau cu titlu universal (motenitor le'al sau le'atar) al defunctului, precum i

succesorii lor în drepturi (motenitorii succesiunii prin retransmitere sau cesionarii de

drepturi succesorale).

e'atarii cu titlu particular care nu au preten!ii asupra universalită!ii succesorale

nu pot folosi peti!ia de ereditate. %n sc$imb ei îi pot valorifica drepturile succesoralecu a+utorul ac!iunii în revendicare sau al ac!iunii confesorii.

-ârâtul în peti!ia de ereditate este persoana care se pretinde la rândul ei succesor

universal sau cu titlu universal i care, în această calitate# posedă bunurile succesorale

(posesor pro $erede).

Dacă prin întâmplare, pârâtul învederează instan!ele că de!ine bunurile nu încalitate de succesor ci cu alt titlu (de proprietar sau de titular al unui alt drept real sau

(posesor) ac!iunea va fi în func!ie de dreptul pe care pârâtul îi întemeiază apărarea0 fie

o ac!iune în revendicare, fie o ac!iune ne'atorie, fie o ac!iune posesorie, c$iar dacă

reclamantul pentru a avea le'itimare procesuală activă va trebui să*i dovedească

calitatea de motenitor.

-rin urmare pe când peti!ia de ereditate este folosită împotriva pârâtului care

contestă calitatea de succesor a reclamantului, ac!iunea în revendicare este intentată

împotriva pârâtului care fără a contesta calitatea de succesor a reclamantului contestă

calitatea de proprietar a de cujus*ului.

# %n cadrul peti!iei de ereditate se pune în discu!ie însui titlul de succesor al motenitorului

aparent. 1/ s. civ. Dec. nr. #"#F#;6;, în CD, #;6;, p. #6

54


Ac!iunea în peti!ie de ereditate se deosebete i de ac!iunea în împăr!eală prin

care s ccesor l reclamant pretinde partea sa din s ccesi ne iar pârât l n contestă nici



care succesorul reclamant pretinde partea sa din succesiune, iar pârâtul nu contestă nici

calitatea de succesor a reclamantului i nici întinderea voca!iei sale. %n unele cazuri peti!ia de ereditate se poate înfă!ia ca o c$estiune pre+udicială în procesul de ieire din

indiviziune.

%n alte cazuri peti!ia de ereditate implică admiterea ac!iunii în anularea

certificatului de motenitor eliberat pe numele pârâtului dacă reclamantul se consideră

vătămat în drepturile sale prin eliberarea certificatului sau anularea testamentului pecare pârâtul îi întemeiază calitatea sa de le'atar universal sau cu titlu universal.

Ac!iunea în peti!ie de ereditate nu se confundă nici cu ac!iunea personală prin

care succesorul reclamant cere de la pârât plata datoriei pe care pretinde că o are fa!ă

de succesiune. Dacă pârâtul debitor recunoate calitatea de motenitor a reclamantului,

dar contestă titlul de creditor al defunctului, ac!iunea motenitorului nu va fi o peti!iede ereditate ci o ac!iune personală a defunctului în eecutarea crean!ei pe care a

dobândit*o prin motenire succesorul reclamant

-eti!ia de ereditate presupune deci întotdeauna că titlul de succesor universal sau

cu titlu universal este în discu!ie, fiecare dintre păr!ile în proces pretinzând că are drept

la bunurile succesorale liti'ioase în temeiul unei transmisiuni succesorale universale

sau cu titlu universal făcute în folosul său.

Ac!iunea este o peti!ie de ereditate indiferent dacă titlul în discu!ie este cel de

motenitor le'al sau testamentar, universal sau cu titlu universal, ori dacă pârâtul

de!ine toate bunurile succesorale, o cotă*parte din ele sau bunuri sin'ulare.

-eti!ia de ereditate este o ac!iune reală care are ca scop să deposedeze pe

motenitorul aparent de patrimoniul succesoral pe care îl de!ine.

5a este o ac!iune divizibilă, pentru că în caz de pluralitate de succesori fiecare

succesor reclamant ac!ionează în nume propriu, iar fiecare pârât se apără în nume

propriu. -e de altă parte, $otărârea +udecătorească are efecte relative, fiind opozabilă

numai păr!ilor din proces.

55


-eti!ia de ereditate este o ac!iune prescriptibilă în termenul 'eneral de prescrip!ie

(7 ani) care cur'e nu de la data desc$iderii succesiunii ci de la data când pârâtul a



(7 ani) care cur'e nu de la data desc$iderii succesiunii, ci de la data când pârâtul a

făcut acte de succesor, care prin natura lor contestă drepturile adevăratului succesor #

.i+loacele de probă admise în procesul pornit prin peti!ia de ereditate sunt

certificatul de motenitor sau certificatul de calitate de motenitor< testamentul, actele

de stare civilă i orice alte mi+loace de probă admise de le'e.

%n cazul în care succesorului reclamant i s*a eliberat certificatul de motenitor,

dovada calită!ii sale se face cu acest certificat ori cu certificatul de calitate demotenitor.

Dacă pârâtul este în posesia unui certificat de motenitor, peti!ia de ereditate

îmbracă forma ac!iunii în anularea certificatului de motenitor al pârâtului.

%n cazul în care reclamantul nu are certificat de motenitor, el va trebui să*i

dovedească calitatea de motenitor prin alte mi+loace de probă0 le'atarii cu a+utorultestamentului, motenitorii le'ali vor dovedi calitatea de rudă cu defunctul sau de so!

supravie!uitor cu a+utorul actelor de stare civilă, iar în lipsa acestora prin orice mi+loc

de probă.

Dacă ac!iunea este admisă, motenitorul aparent, pârât, este obli'at să înapoieze

reclamantului, adevăratul motenitor, toate bunurile succesorale.

%n cazul în care a fost de bună*credin!ă, pârâtul păstrează fructele percepute, iar

pentru bunurile înstrăinate restituie pre!ul acestora.

%n cazul în care a fost de rea*credin!ă, pârâtul restituie i fructele, iar pentru

bunurile înstrăinate restituie valoarea lor.

-ârâtul de bună*credin!ă are dreptul la despă'ubiri pentru toate c$eltuielile

făcute cu bunurile succesorale, în timp ce pârâtul de rea*credin!ă are dreptul la

despă'ubiri numai pentru c$eltuielile necesare i dacă a fost obli'at la restituirea

fructelor i la cel de între!inere.

# Dumitru C. @lorescu, op. cit., p. 32".

56


Crean!ele încasate de motenitorul aparent sunt supuse restituirii cu dobânzi din

ziua plă!ii dacă acesta a fost de rea*credin!ă i din ziua cererii de c$emare în +udecată



ziua plă!ii, dacă acesta a fost de rea credin!ă i din ziua cererii de c$emare în +udecată

dacă a fost de bună*credin!ă.%n ce privete valabilitatea actelor înc$eiate de motenitorul aparent cu ter!i în

perioada în care a de!inut bunurile succesorale, solu!ia este diferită în func!ie de natura

actului înc$eiat.

Actele de conservare i cele de administrare a bunurilor succesorale se men!in i

sunt opozabile motenitorului adevărat, întrucât ele sunt în interesul său, afară numaidacă ter!ul a fost de rea*credin!ă i actul dăunător motenitorului.

Actele de dispozi!ie privind bunurile mobile se men!in0 dacă ter!ul dobânditor a

fost de bună*credin!ă, el se poate apăra invocând posesia de bună*credin!ă a unui bun

mobil corporal în conformitate cu art. #;; Cod civil.

%n cazul actelor de dispozi!ie privind bunurile imobile, ar trebui ca potrivit principiului *emo plus juris ad alium trans%erre potest +uam ipse habest (imeni nu

poate transmite mai multe drepturi decât are), actul înc$eiat de motenitorul aparent,

care nu este proprietarul imobilului succesoral, să fie desfiin!at.

%n practica +udiciară, i apoi în doctrină#, s*a admis însă că actul înc$eiat cu un

motenitor aparent nu va fi desfiin!at, ci va fi men!inut dacă sunt îndeplinite cumulativ

următoarele condi!ii0 înstrăinarea este cu titlu particular i oneros< ter!ul a fost de bună*

credin!ă, în momentul înstrăinării, având credin!ă că tratează cu adevăratul motenitor,

i în sfârit, să fi eistat o eroare obtească i invincibilă în le'ătură cu calitatea de

motenitor a celui care a înstrăinat imobilul.

Dacă înstrăinarea se men!ine, motenitorul aparent va fi obli'at la restituirea

prin ec$ivalent, cu precizările făcute mai sus, după cum a fost de bună*credin!ă sau de

rea*credin!ă în momentul înc$eierii actului.

# @rancisc Dea, op. cit., p. "43

57


Dacă înstrăinarea se desfiin!ează, potrivit principiului resoluto jure dantis

resolvitar jus accepientis ter!ul va fi obli'at la restituirea fa!ă de adevăratul motenitor,



esolvita jus accepientis ter!ul va fi obli'at la restituirea fa!ă de adevăratul motenitor,

dar va avea o ac!iune în despă'ubiri împotriva motenitorului aparent, întemeiată peobli'a!ia de 'aran!ie prin evic!iune.

5!

Transmisiunea mostenirii

Documents

Transcript of Transmisiunea mostenirii