Mirela Oprea

Mireh ^

'ieste^!Prea" 'ttl morrcnirii

Cnnvright nq^ii,ghr i1/irela Oprea-y/ " |RITONIC 2017 penrru edilia prezente.

Iqats dreotr,..,

Tqg6tc "t

rezervate' inclusiv dreptul de a reproduce fragmente din carte.

51t coi.*

^.mail. ^.qzelor n r. 5, Bucuresti

*,w*t'fQit"t41t;ton ic ro'untc.ro

Dsyl3rea (1.

04Ea,Mtq ja Bibliotecii Nafionale a Rom6niei

iletrcnu;:ltrrlt;c, ):nottun iri i / M irela Oprea

'rAN,S70:17- \06_749_249_1

fl,o,ifitr r*o t o tA BA RDA N

1*noreq)DAN HRIB

6aiprdq,\tare: ADRIANA BEJGU

iroerrp.rr. 2O4liunie 201 7

119arthq'r; tunie2017,

"rnania

616e rePro,,

,6,16ru1ui U'ucere, totald sau parfiald, a acestei lucrdri, fdrd acordul scris al" '\te strict interzisi si se ped.prqr..on,,orrl.E, OIO*,u, de autor.

BtESTEililUt

[il'0'STENIRII,

David Phillip Pierce, moqtenitorul urui vast funperiu gi al

unui rang pe misura averii sale, fu oarecum surprins si.vadi

reaclia tristl gi plini de dezamdgire din ochii ProasPetei sale

sofii la aflarea adeviratei sale identitili. Alte tAniri ar fi fost

in al noudlea cer afldnd cd nu se miritase cu un oarecare, insinu qi Lauren a lui. Daci ar fi fost sincer, s-ar fi simlit vinovat

pentru ci o minfise, dar asta nu insernna ci trebuia sd qi re-

cunoasci. Din propria lui experienli gtia ci titlul 9i bogilia

nu fuseserl decAt o povari aplsitoare pentru u'nrerii sii. Deqi

avusese parte de tot ce igi dorise inci de mic copil, din punct

de vedere material, nu cunoscuse cu adevirat fericirea pAni

ce nu o intdlnise pe Lauren.

La urma urmei ce valoare aveau banii in lipsa fericirii?!

Recunoqtea cL, f;arit doar qi poate, viala era mai ugoari flrigrija:banilor, dar mai qtia gi ci bucuria vine din interior, nu

din luxul care te inconjoari. Cu toate cd eta un birbat sufi-

cient de chipeg, prezentabil, modest 9i bldnd, orgolitrl de a fi

prefuit pentru ceea ce rcprezentael ca om, dincolo de rang 9i

avere, putea trece uneori drept o slibiciune, alteori drept un

purlct forte pentru el. Iar asta depindea de felul curn il per-

cepeau cei din jur atunci cAnd ii aflau identitatea, d,e cele mai

multe ori coplegifi de asta.

Acest lucru il mAhnea pentru ci nu putea s6-qi arate

adevliata valoare. De aceea mdndria interioard' ii infl'uen(a

mai mult decit gi-ar fi dorit acfiunile, mai mult'decdt o fr-ceau rafiunea sau conqtiinla. igi dorise de la fiir4a minunati

din fala lui, in ai cirei ochi se putea citi suferinla, iubirea ei

I I MTRELA OPREA

neconditionati gi sinceri. Ca si fie sigur ci persoana lui fuse-

se adevlratul motiv pentru care Lauren alesese sd-qi petreacd

restul viefii alituri de el, se vizuse nevoit s6-gi ascundi ade-

virata identitate. Acum, cAnd visul i se implinise, Lauren iiera solie qi li purta pruncul in pdntec, se simlea cel mai fericit

Ei implinit birbat de pe pimAnt.

Cu ochii strilucind din cauza lacrimilor neplAnse, sofia

lui igi impreuni mAinile cu afectare la piept, oferindu-i toa-

ti aten{ia aqa cum fbcea de obicei. in timp ce altl femeie ar

fi trecut in grabi peste acest comentariu, incercAnd s1-9i as-

cundi extazul gi mulfumirea, ea reugea in schimb si-l faci

si se simti cel mai fericit om, dar gi cel mai stdnjenit pentru

ci o minlise. il scruta cu privirea ei pitrunzltoare, ce o ca-

tacteriza, ca 9i cum nimeni gi nimic altceva nu ar fi fost mai

important pentru ea decit persoana lui. Nici titlul, nici averea

sa. Nu era de mirare ci ajunsese in scurt timp si o adore qi sinu-gi poati imagina viala fbri ea.

- Pentru Dumnezeu, iubita mea, tocmai !i-am spus clsunt bogat, nu c-am omorAt un oml

Lauren clipi dureros, insi nu scoase nici un sunet.

- N-ai idee cit de obositor este cAteodati slfii duce, mai

ales atunci cAnd trebuie sl te porli ca atare...

Birb atul zimbi gtrengire gte.

- Scumpa me4 a fi ducesi este o onoare, nu un stigmat...

- Dar... Phillip, am crezut cd eEti un om normal...

Glasul ei se stinse in timp ce el o privea atent. CAnd sprdn-

cenele lui se ridicar| amuzate, ea incerci si-qi giseasci cu-

vintele potrivite.

- Agu, ca mine... sirac vreau si sPun. ..

- Ah, draga mea, dar aga am fost pAnd si te intAlnesc pe

tine.

BLESTEMUL MOsTENIRII I 9

O privi plin de speranli gi iubire. Lauren il stripunse cu

privirea, nedumeriti.

- Degi delineam averi, imi simleam sufletul grozav de

slrac...Ochii lui, de culoarea mirii involburate, nu se desprin-

deau de chipul ei.

- insi tu, scumpi Lauren, mi-ai imbogilit viafa.

- Phillip, il intrerupse solia lui, nu-mi vine si cred ci m-ai

minlit cu bun6 gtiin{i... De ce?

Vinovat qi oarecum incurcat, birbatul incerca si-gi g[-

seasci cuvintele potrivite pentru Lauren. Frumuselea ei ilhipnotizase de cum o vizuse prima dat[. Dar nu asta il atri-

sese cel mai mult, ci acel ceva profund'.. blAndelea caldi'..

dlruirea interioarl, a cirei forfi putea vindeca orice rani,

orice cicatrice ascunsi cu griji. $i, pe misuri ce ciuta s-o

cunoascl mai mult, descoperea adAncimi nebinuite.

Bunitatea qi dragostea ei aveau o for!6 de neinleles chiar

qi pentru el, care se crezuse pdn[ atunci expert ln cunoaqterea

oamenilor. Lauren avea darul deosebit de a scoate tot ce era

mai frumos din oameni. Iar pe el, omul serios 9i calculat, ilfrcuse s[ priveasci viala prin algi ochi: ochii iubirii.

- Iarti-ml, iubito, igi drese el vocea, n-am avut nici un

motiv ascuns, jur! N-am vrut si te simli intimidati sau stdn-

jenitl de titlul sau averea mea...

- Bine, dar totuqi...

Se opri inghilind in sec. Durerea din glasul ei ii spunea lui

Phillip foarte mult. Ochii ii erau plini de lacrimi qi intrebiri.

- Te rog, scumpo, nimic nu s-a schimbat. Sunt tot eu.

Uiti-te in ochii mei, Lauren.

Birbatul agtepti pini ce femeia il privi.

- Sau acum nu mi mai iubesti?!

1'O I M{R,ELA OFREA

Lauren icni, a,poi clitini din cap.

- Cum po(i fie gi si gdndeqti aga ceva, Phillip!Birbatu,l iqi sirnti ini,ma ugoari. ,

- N.u gti,u..., continui ea, puteam destul de bine si fac fafinoii situagi,i, ad;ici slfiu pur gi simplu doa,mna Phillip, dar ca

ducesi, nri tem c[ voi fi o rnare dezarndgire pentru tine...Dumnezeu,le, nu rni pot schimba intr-atdt!

D'ucele era arrnuzat de fel'til precipitat in care solia lui igi

frdngea mdd,r.r.ile gi se bdlbiia.

- Doarm,ae, ce anume ifi imaginezi?! Niciodati nu (i-aq

cere si te schriqmbi! Di'mpotriv6. Felr,r,l tiu de a fi este motivulpentru care te ador. Egti sincer6; ai tm su,flet minunat gi, pe citegti de f.rumoasi, pe atAt eqti de modesti. Adici persoana cea

rnai poiLrivirti pentru o ducesi.

Vnzanldu-i inci indoiala pe ch,ip, el continul:

- Te ir*besc, Lauren! Nu lisa un titlu, o avere si stea inca,lea ferici,rii noas,tre. . .

Un zi'r,rarbet ca,ld lurnini chipu,l ferneii.

- Oh, d,ragtrl meu, gtii ci te iubesc enorm...

- Dar...

- Dac[ n-am si mi ridic la nivelul agteptirilor?...

- Tu?! Niciodati! line minte, Lauren, nu trebuie si dove-

degti niminui nirnic. Doar mie, ztmbi el larg cu subinfefes.

Deja mi-ai d:ovedit ceea ce irni dorearn atunci cAnd mi-ai di-ruit dragostea ta qi rodul iubirii noastre.

Lauren iqi duse mecanic mina la abdomen gi il mdngAie

cu nespusi tandele.

- Se pare ci nu mai e cale de intoarcere. Sper insd, de

dragul iubirii pe care !i-o port, si fi ftcut alegerea corect[,Phillip.

, - Cu.rn poli sn spui aqa ceva? Fati drag[, sunt convins ci

BLESTEMUL MOSTENIIRil | r 1

a fost gi este cea mai bund alegere' M-ai flcrfi cel rnai fericit

birbat de pe pimAnt!

- Mi refer la tradilie,la responsabilitatea ta de a te cisito-

ri cu cineva cu acelaEi statut social.

- Lauren, apisi el pe cuvAnt; vreau si gtii ci nu-mi pasi

cituqi de pulin de toate acele reguli absurde. In plus, daci ai

uitat, sunt deja un om insurat.

Solia zAmbi tirnid. Tot ce iqi dorea era si nru faci pe ni-

meni si sufere. Phillip se incnmti. Nu-i plicea deloc cum

privea ea lucrurile.

- Dumnezeule, Ducesi, sPuse el grav, uiti-te in ochii rnei

gi spune-mi cd nu ai aceleaqi sentirnente pentrtr mirne, ci n'u

mi mai iubegti la fel de mult pe cAt te iubesc eu pe tin:e.

O apuci de ambele miini gi o for!6 si-l priveasci pdni ce

ea incetl si-l infrunte.

- Nu pot si fac una ca asta, gopti ea incet, ar fumennna site mint...

lgi ridici apoi din nou privirea spre el.

- $tii cn te iubesc enorm... mai presus decdt propria-rni

via!6... dar tot cred ci suntem nebuni de legat...

- Poate ci ai dreptate, rdse el fericit. Poate ci este o nebu-

nie din care nu ar trebui si ne revenim n'iciodati, argtlnnenrti

el.

Apoi o lui in brale gi i'ncerci si o lini,steasci ctl u'lr sirut

plin de dragoste. CAnd o depirti si o priveascd, i'n ochii ei

ziri strilucind lacrimi de fericire'

- $tii ce cred? lnainte de a-mi cunoaqte familia, hai si ne

bucurim din plin de luna noastri de miere. Vrei?

Birbatul s. prefrcu ingrijorat de rnspunsul ei, dar de fapt

nu era. Citea in ochii ei ci erau mai apropia'fi ca orici'nd 9i aqa

vor fi toati viafa lor.

12 | MTRELA OPREA

- Pare ispitito4 Phillip...Dupil care izbucniri amdndoi in rAs.

- De acord, consimfi ea. .p

Se intreba daci va reugi si faclfaldsituafiei. Cdnd il cunos-

cuse, piruse exact ceea ce ii trebuia: birbatul tandru gi drdgis-

tos pe ca,re-l puteai ir,rbi toati via{a. Acum, privind in urmi gi

gfuad,i'radu-se cine este el, poate ci f[cuse o gregeali, dar chiar

gi aga, niciiodati nu iubise cu atdta profunzime. $i niciodatirul sirm'liqe ci nu poate trei fire dragostea cuiva. O lacrimiriticiti fi a,rdea obrazul gi ea ridici mdna si o gteargi repede.

- Ah, te rog, iubita mea! Sunt trn bdrbat matur gi trebuie

sl rni crezi ci rrc va fi bine inoprerani. Vom fi ferici{i. Temerile

ta,tre s.wat p,rerma,trrrrre qi de-a dreptul absnrde.

PtLililii,p i'racerca si-i prezi,rirte lucrr,rile lntr-o lumini favora-

b,ild qi ea tncerca si-i dea dreptate. Ea avea doar nouisprezece

ani, ia,,r el era un birbat in toati firea, care urma s[ implineas-

ci Xn cra;ri'r.ld treizecide ani. Nu ceruse p6ni atunci mAna niciu,nei femei pentru ci nu sir'n{ise ninr,ic special. Acum avea

certiitudriur,ea ci o iubea nespus de nrult pe Lauren.

Doar*ure, D,u,rnnezeule! Era uluitor! Era solialui! Aproape

toate tinerele a,r fi frcut rnoarte de om si se cdsitoreasci cu el,

ia,r ea pbrr,rce nefericiti la inceput. Izbucni in rAs amintindu-gi

cdt d,e nouit evitase toate acele femei care se lipeau ca ventqze-

le d,e el, iar fata blondi din fafa lui se gindea cu indiritniciernai nr,rdt la ferici,rea celorla,lli.

- Te i,urbesc! Te iu,besc cu adevdrat, Lauren, niciodati sd nu

te indoiegti de asta!

O trase ferrm ln bralele lui gi o siruti din nou. Tinira in-cerci si profiesteze, dar se l6si pigr$aqi, cu rlsuflarea tiiatiqi genunchii Xnrmuiafi, copleqiti de puterea pe care o exerci-

ta asupra ei. C6,r.ld el se desprinse intr-un sfArqit din sirutul

BLESTEMUL MOSTENII'RII I l3

devorator, ea il privi gi uiti pentru o cl'lPe de toa{e barierele

care apiruseri intre ei.

- $i eu te iubesc.. ' soful rlaeu...

Din ziua urmitoare, aga cum plinuiseri, lncepuri si-si

petreaciluna de miere, fbri si lase nir'nic si stea itl calea fe-

ricirii lor. O ducea in cele mai minunate gi eleganite locuri.

Se cazau la cele mai sofisticate hoteluri qi mergeau in fiecare

seari la dans. De fiecare dati aparilia lor sti,rnea rna're vArlviL

qi toati lume a se repezea din toate pirlile si-l serveasci qi si-iintre in gra\ii; numindu-l,,inil1imea Voastri'l

Curdnd incepu s6-gi aduci arninte cum este si !i se spu-

ni,,Buni seara, lni$imea Voastri! ";,,Cum doreqte inil4i'rnea

Voastri!" Phillip incepu si fie deranjat de toa,te astea, iar

Lauren se amuza copios de nnutra lui posornorAti.

- incearci si fii mai ingiduitor cu ei, dragul naeu' La urma

urmei nu cred ci o fac intenfionat, cred ci te admiri cu ade-

virat, pe tine vreau s5,zic, nu ra'ngul.

- Hm, aprobi el absent in tin'rp ce dansau.

Un gdnd nistrugnic incolli in mintea lui. Zambi fenne-

citor. Gestul fu atdt de vizibil, incAt ea sinlfi h'r*edriat ci pt'rne

ceva la cale.

- Ce s-a-nt6mplat?

- Nimic, spuse el spiqit. Pur qi simplu sun't fericit.

- Nu te cred...

- Cum pofi spune aga ceva? zise el rnimAnd drezamdgi'rea.

- Iart[-m6, interveni ea repede. Mi refer la faptu'l ci rul

este numai fericirea:ta la ntijloc. Presimt ci;puri ceva la cale...

Phillip igi re{inu un zAmbet. Era uimit cfft d,e bi,ne reugise

si-l cunoasci sofia sa.

14 | MTRELA OPREA

- Mi uimifi, inilfimea Voastrdl

Ea se incordi, apoi inghiqi in sec. Cizuseri de comun

acord si nu faci inci public faptul cd era sofia lui. Voia si se

mai bucure de cAteva zlle,in tihni, inainte de a fi misuratdgi observati sub lupa ochilor critici gi pretenfioqi ai inaltei

societifi. De parcd acest lucru era posibil de vreme ce se afla

in permanenli in preajma lui!

- Si nu indrizneqti! aproape chilii tAnira.

El o privi drigistos. Era inzestrat din belgug cu qarm gi bun

sim!. PAn[ atunci incercase din risputeri si pistrezeaparenlele

gi nu o si.rutase qi nici nu o strAnsese necuviincios ln brale inpublic, din respect pentru ea, ca si o apere de vAnitorii de bir-fe de societate. ,,Dar la naiba cu toate astea'] igi spuse el. Merita

din plin s5-gi triiasci viala gi fericirea aga cum simfea, nu cum

era corect pentru societate. $i, mai riu, ardea de neribdare sisurprindi reaclia de pe chipurile tuturor.

Ducele de Whinfield, integritatea gi onoarea in persoani,

era pe cale si gocheze lumea. Se aflau inci pe ringul de dans

cA'nd Lauren surprinse pentru o clipi sclipirea diabolici din

ochii solului ei. igi ingusti ochii spre el intr-un gest preve-

nitor. Bdrbatul zAmbi alene apoi, asemenea unui biielel ne-

astimpirat, care era pe cale sd sdvirqeasc| o obrdznicie, se

apleci, igi apropie buzele de ale ei, dupi care se addnci intr-un sirut pitimag. Brafele lui o strA'nserl cu o for!6 nebinui-ti qi o apropie tare de el, intr-un gest prea intim pentru a fiimpirtiEit in public. Continui sI o sirute aga un timp, iar

c6nd se desprinse de gura ei, aveau amAndoi risuflarea in-tretiiati. Fetei ii striluceau ochii mai ceva ca doui diamante,

flri si incerce s[ pari supirati sau speriatd.

- Mi gAndesc acum, spuse el t[riginat, cl, pentru a-!i

salva reputafia, trebuie si recunoagtem imediat cd suntem,

BLESTEMUL MOSTENIRII | 15

nici mai mult, nici mai pulin, decAt cisitorifi. in plus, rAnji

el complice, imi place al naibii de mult si arit lumii cI sunt

amorezat de solia mea.

Lauren tresiri. il privi curioasi la inceput, apoi, realizdnd

un lucru, fafa i se lumind de un zAmbet gugubi!.

- Milord, in incercarea de a-mi salva mie reputalia, te-ai

gAndit ci ai putea si o faci prafpe a ta?

Se uitd in jur doar pentru a se convinge ci toli ii fixau cu o

curiozitate fbfga qi cu o mini tAmpl. iqi intoarse atenlia ina-

poi spre solul siu. Acesta pirea sd se bucure nespus de noile

sentimente Ei de promisiunea a ceea ce ar putea urma.

- S-ar putea si ai dreptate, rAse elvesel. $i cand te gAndegti

cAt de mult am lucrat la asta! Imagineaz|-li, implacabilul

David Phillip Pierce, Duce de Whinfield, indrigostit p6ni

peste cap de propria sofie...

- Tu chiar n-ai minte? qopti ea.

El fbcu un gest de indignare, apoi ii fbcu cu ochiul.

- De cAnd te-am cunoscut pe tine, se pare cl mi-am pier-

dut orice urmd de rafiune...

- Phillip, eu vorbesc serios, qopti ea.

- $i eu, scumpa mea. $i eu.

in timp ce reveneau la locurile lor, pirisind ringul de

dans, observi la rAndul lui privirile alarmate ale celor din jur.

Amuzat gi in culmea fericirii, era tentat sl o slrute din nou'

dar se gAndi ci era Ei aga prea mult. Pufni in rAs incAntat. Nu-

qi aducea minte si se mai fi simlit vreodati atit de bine in pie-

lea lui. Zdri o cunoqtinfi la masa din apropiere gi se opri sl ilsalute. Din proprie experienli gtia cI distinsa lui solie era una

dintre cele mai infocate devoratoare de bArfi. Saluti scurt pe

toati lumea, apoi se apleci gi ii gopti cunogtinlei suficient de

tare incAt si audi toli cei de fali:

16 | MTRELA OPREA

- Si-nri fie cu iertare, dar nu mi pot abline si nu-mi sirutsofia.

Pinr si stea pulin pe ginduri, apei continui:* Nl,r gtir,r daci voi reugi si fac asta vreodati...

$ocul apdrru vizibil in ochii tuturor. Solia lui?

- N.u gtiu crlm reugesc un'ii, dar noua Ducesi de Whinfieldeste un rea,l pericol pentru mine, chicoti el. Ar trebui si o linincuiatl Xn donnitorul meu.

Fer,lei,le de Ia masi icnird la unison.

- Nnr su,nrbeli de acord cu mine? i se adresi Phillip birba-tutrui carre, ftri si wea, urmi direclia privirii Ducelui ce igi

adnr,i,ra so(ia.

.Acesta i,ngh,i{i in sec niucit de frurnuselea tinerei, apoi

aprobi hotdrrait d,i,n cap, sltre surprinderea tuturor.

- Sunt in'nebu,nit dupi ea, rnai spuse Ducele, apoi se de-

pi,rtd mffrnd,ru.

in u,nnd,toarele sipti,mAni Phillip qi Lauren se dovediri a

fi periculos de fericili gi lndrigostifi. Tdnira ducesi arita ab-

softd senza{ional la bragul fermecitorului duce.

Lauren ii intdlni pe prietenii sofrilui s[u, fermecAndu-i cu

frumuselea gi naturalelea ei. Era bhnd6, veseli, spontani gi

exagerat de modesti pentru o persoani care tocmai urcase

pe scara ierarhiei sociale. Era o minunilie s[ fii in preajma ei. .

La insisten{ele lui Phillip, ea accepti si-gi curnpere citeva

rochii noi", ca,re ar6,tau fabulos pe trupul ei delicat qi perfect..

intr-o sear[, pe cind piriseau restaurantul unde cinaseri,gefi;,l de sa,li i se adresl fascinat de tAniri.

- Fleca,ti? Aga repede? Ah, ce riu imi pare, inillimeaVoastri!... Vi neai agteptirn pe la noi...

BLESTEMUL MOFTEN;|RII | 17

Degi i se adresase numai ei, Phi'll'ip n'u se supiri.

Dimpotrivi. Era rnindru gi incdntat de so{ia sa' Du'pd ce

ieqiri din local, ea 1l intrebi pe solul siu:

- A$a mi se vor adresa oamenii de acul.ln i'ncolo? Cu

inlllimea Voastri?

- M[ tem ci da, iubire. Te-am avertizat, u'neori poate de-

veni o povari grea. Mai ales pentru o fiin{6 aga de plapdndn

ca tine..,Pirea serios, dar ea gtia c[ o tachineazi.

- lnillimea Sa, Ducesa de Whinfield... Suni al naibii de

frumos qi trebuie si recunosc, fi se potriveqte de rmialiune.

Lauren igi dndu ochii peste cap. Deqi era foarte tdniri,avea o eleganfi inniscuti. Aliura gi migcirile bh{de o fbceau

si treaci drept o adevirati aristocrati. Phill'tP se simlea ca

un adolescent indrigostit qi nu se putea opri diln a-i d,eclara

continuu cit de fericit il fbcea. Iubea tot ce insenma ea, tot ce

gAndea, felul grijuliu gi atent cum se comporta cu cei din jur'

Uneori, fbri sd-qi dea seanoa de ce, era nilpftrlrit de senti-

mente ingrijordtoare gi rostea frri si vrea ci nu ar fi in stare

si supravieluiasci daci o pierdea.

- Cum pofi si crezi a a ceva? Nu mi vei pierde niciodatl.

Sunt solia ta pentru totdeatrna, Phillip, qi te i'ubesc nesPus de

mult.

Trdiau un vis de nedescris. iqi,diruiseri unu,l altuia incre-

derea Ei iubirea necondilionatl. Gisiserl dragostea qi ferici-

rea aga cum nu-gi irnaginaseri s[ existe vreodati.

- Vreau si te fac mereu fericiti, aqa cum md faci 9i tu, iigoptea el incet pe cAnd o linea in bra{e de fieca're da,ti du,pI ce

ficeau dragoste. Vreau si fi'rn rnereu alituri u'ruil de celilalt.