TRANSMISIE MECANICA
-
Upload
ciprian-storus -
Category
Documents
-
view
86 -
download
1
description
Transcript of TRANSMISIE MECANICA
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Temă proiect
Sa se proiecteze o TRANSMISIE MECANICA , conform figurii de mai jos :
Figura 1
Page 1 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Date initiale:
Puterea motorului : P=5,5 kw
Turatia motorului : n=750 rot/min
Raportul transmisiei prin curele : =2,35
Raportul transmisiei prin roti dintate: =2,95
Randamentul transmisiei prin curele : =0,88
Randamentul transmisiei prin roti dintate : = 0,93
Randamentul in lagare : =0,96z
Elemente componente :
1-motor electric de actionare
2-cuplaj elastic cu bolturi
3-roti de curea conducatoare
4-curea capezoidala
5-roata de curea condusa
6-arbore conducator
7-lagare de rostogolire
8-roata dintata conducatoare
Page 2 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
9-roata dintata condusa
10-arbore condus
11-carcase
1.Alegerea motorului electric :
Vom alege un motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit conform
cataloagelor existente , in functie de doi parametrii : puterea (P) su turatie (n).
Conform STAS 3998/1-74 alegem motorul
ASI 160M-42-8 :
A-Motor asincron trifazat
S-Rotor in scurtcircuit
I-Constructie inchisa
160M – Gabaritul 60mm
42 – Diametrul axului motorului
8 – numarul de perechi de poli
Caracteristicile acestui motor sunt : Tabel 1Puterea kw
Turatua Rot/min
Curent nominal La 380 V. A
Radament ɳ %
cos Ip/In Mp/Mn Mmax/Mn GdKgfm
MasaNetaKg
5,5 708 13,96 81,5 0,735 5,5 1,7 2 0,466 97
Figura 2
Page 3 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Tabel 2
Gabarit A AA AB AC AD B BA BB C D E160M-42 225 70 324 319 255 210 75 260 108 42 110
F G GD H HA HC HD K L LC LD KK
12 37,1 8 160 24,5 319,5 372 14 608 - - 2*IPE 21
2.Alegerea cuplajului elastic cu bolturi:
Cuplajul elastic cu bolturi transmite miscarea de la motor in transmisie,
atenuand socurile din transmisie spre motor si socurile de la pornire ale
motorului catre transmisie .
Alegerea cuplajului elastic se face conform STAS 5982-79.
Intrucat diametrul axului motorului este de 42mm , alegem cuplajul de
marime 4 , corespunzator diametrului nominal d=42mm .
Cuplajul elastic cu bolturi se figureaza astfel :
Page 4 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Figura 3
Cotele M si m reprezinta deplasarea maxima a bolturilor si respectiv a
bucselor elastice in stare
demontata .
Se micuplele sunt in
executie P, pregaurit , ca in
figura ce urmeaza :
Figura 4
Page 5 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Astfel, cuplajul ales are linia caracteristicilor corespunzatoare marimii 4a
cuplajului, evidentiata in tabelele de mai jos :
Tabel 3
Tabel 3 (continuare )
Notarea cuplajului: CEB 4N-P42-OT 60-3 STAS 5982-79
a)Denumirea (cuplaj) si simbolul cuplajului (CEB);
b)Marimea cuplajului;
c)Simbolul tipului urmat de o linioara orizontala;
d)Simbolul variantei de executie a semicuplei si valoarea diametrului nominal d
al alezajului, urmat de
o linioara oblica;
e)Simbolul variantei de
executie a celeilalte
Page 6 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
semicuple si valoarea diametrului nominal d al alezajului urmat de o linioara
oblica;
f)Materialul din care sunt executate semicuplele;
1.Verificarea transmiterii momentului de la motor:
MTC=ks*Mn=2,95*236=6962 [daN*cm]
Mt cap m=95500*P/n=95500*5,5/750=700,33 [kW/rot/min]
2.Verificarea la strivire a boltului:
σs=2*MTC/D1*ns*d3*l6=2*6962/10*10*1,8*6=12,8 [daN/cm2]
σs<σas , σas=50-70 [daN/ cm2]
Deci boltul rezista.
3.Proiectarea transmisiei prin curele :
Transmisia prin curele presupune existenta a doua roti de curea si a uneia
sau mai multor curele .
In proiectarea transmisiei prin curele vom folosi STAS 1162-67 si STAS
1163-71 in speta avand o transmisie cu arbori paraleli . Vom adopta tipul de
curele trapezoidale .
Plecand de la datele initiale tehnice ale motorului electric ce dezvolta
miscarea de rotatie : P=5,5 kW si turatia n=708 rot/min, rezulta ca roata
conducatoare va avea turatia =708 rot/min.
Page 7 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Turatia rotii conduse rezulta din formula:
= ∙
Cum = 2,35, vom avea =301,27rot/min.
Regimul de lucru al transmisiei il stabilim la 8 ore zilnic.
Raportul de transmitere este:
=n1/n2=708/301,27=2,35>1
Alegem curele trapezoidale clasice.
Figura 5
Din STAS 1162-67 alegem diametrul primitiv al rotii conducatoare :
=100 mm
Diametrul primitiv al rotii conduse rezulta din formula
= ∙ =100 2,35∙
Page 8 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Asadar , =235mm.
Diametrul primitiv mediu al rotilor de curea este dat de formula :
=( + )/2=(100+235)/2=335/2
Rezulta =167,5 mm.
Transmisia este doar cu 2 roti deci nu este nevoie de role de intindere.
Vom determina valoarea preliminara a distantei dintre axele rotilor de
curea Ap conform frmulei :
0,7( + )≤Ap≤2( + )
0,7 335≤A∙ p≤2 335∙
Avem 234,5≤Ap≤670 mm.
Alegem constructiv Ap=300 mm.
Unghiul dintre ramurile curelei are formula preliminara :
=( - )/Ap=135/300=0,45
Adoptam constructiv ƴ =23⁰
Unghiul de infasurare la roata mica de curea este :
=180⁰-
Page 9 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Vom avea =180⁰-23⁰ → =157⁰
Unghiul de infasurare la roata mare de curea este :
=180⁰+
Vom avea =180⁰+23⁰→ =203⁰
Lungimea primitiva a curelei =2 A∙ p+ D∙ pm+(Dp2-Dp1)2/4 A∙ p
Inlocuim calculele numerice: =2 300+3,14 167,5+(235-100∙ ∙ /4 300∙
Facand calculele rezulta =1156,325 mm
Facem calculul de definitivare a distantei dintre axe:
Adef=[Lp-π/360( D∙ p1+ D∙ p2)]/2 sin(∙ /2)
=1156,325+[0,008(15700+47705)/0,979]=1674,445[mm]
Adef=1674,445 [mm]
Viteza periferica a curelei este data de relatia :
v=π∙ ∙ /60 1000=3,7 [m/s]∙
Deci avem v=3,7m/s ( 30, recomandat ).
Coeficientul de functionare , cf conform tabelului 3 din STAS 1163-71:
Page 10 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Cf=1,0.
Coeficientul de lungime , cL conform tabelului 4 din STAS 1163-71:
cL=0,91
Coeficientul de infasurare c conform tabelului 5 din STAS 1163-71:
C =0,94
Puterea nominala transmisa de o curea rezulta din tabelul 8 din STAS
1163-71, prin interpolare liniara : =0,94 [kW]
Numarul de curele preliminar dat de formula :
=cf P∙ m/cL c∙ ∙ =5,5/0,804
Prin inlocuirea valorilor numerice rezulta =6,84->7 curele
Coeficientul numarului de curele conform tabelului 6 din
STAS 1163 -71 : =0,9.
Numarul definitiv de curele este:
z=z0/cL=6,84/0,91=6,22-> 7 curele
Frecventa incovoierilor curelei f=x ∙ ∙ , in care x=2 ( doua roti ).
Calculand , rezulta f=6,399 [Hz] .
Forta periferica transmisa: F=103 P∙ m/v =103 5,5/3,7 =1486,486 [N] ∙
Page 11 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Forta de intindere a curelei: S0=2 F=2 1486,486=2972,972 [N]∙ ∙
Cotele de modificare a distantei dintre axe :
X 0,03 Lp → X 0,03 1156,325 →X=34,689[mm]∙
Y 0,015Lp →Y 0,015 1156,325 →Y=17,344[mm].∙
In figura alaturata este prezentat modul in care se aseaza cureaua pe
roata de curea .
Figura 6
Latimea totala a rotilor de curea este : B=(z-1)e+2f , unde : z → numarul
de canale ; cum z=1 → B=2f ; f=8 mm ( tab.2 din STAS 1162-67); vom avea B=16
mm.
4.Proiectarea rotilor dintate :
Avem de proiectat roti dintate cilindrice cu dinti drepti , exteriori ,
necorijate . Rotile vor avea dintii prelucrati.
Un angrenaj cilindirc , cu o roata conducatoare si una condusa este
reprezentata in figura de mai jos:
Page 12 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Figura 7
Turatia rotii conducatoare este data de formula :
=nm/
Inlocuind , avem =708/2,35=301,27 [rot/min]
Turatia rotii conduse este data de forumula:
= /
Vom avea =301,27/2,95=102,125 [rot/min]
Page 13 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Numarul de dinti ai rotii conducatoare il adoptam constructiv , pentru
=23⁰÷30⁰. Alegem =17 dinti (roata conducatoare).
Numarul de dinti ai rotii conduse rezulta din formula:
= ∙
Inlocuind numeric com avea : =2,95 17=51 dinti ( roata condusa).∙
Modulul m este standardizat si alegem m=2 [mm].
Pasul p rezulta din formula : p= m → p=3,14 2 → p=6,28 [mm]∙ ∙
Diametrele cercurilor exterioare :
=m( +2) si =m( +2)
Inlocuind numeric vom avea :
=38 [mm]
Page 14 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
=106 [mm]
Diametrele cercurilor de divizare:
= -2m si = -2m
Inlocuind numeric vom avea :
=31,72 [mm]
=99,72 [mm]
Inaltimea capului dintelui a=m , deci a= 2 [mm].
Inaltimea piciorului dintelui b=m+c , unde c este jocul la fund ,
c=(0,2...0,3)m → c=0,25∙2 → c= 0,5 [mm] .
Vom avea b= 2,5 [mm].
Inaltimea dintelui ( adancimea golului ) va fi h=a+b ;
Deci h=4,5 [mm].
Dintii rotilor fiind prelucrati vom avea jocul la flancuri j=p/40 .
Asadar , j=0,157 [mm].
Deoarece avem angrenaj pentru puteri mici , lungimea dintelui va fi 2p,
adica 12,56[mm] .
Grosimea dintelui (pe cercul de divizare ) : =p/2 ;
=3,14 [mm] .
Largimea golului ( pe cercul de divizare ) : =p/2 ;
Page 15 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
=3,14 [mm].
Unghiul de angrenare : = .
Unghiul flancurilor : 2∙ = .
Latimea coroanei L va fi minimum 1,6 m ; constructiv , L=4 [mm].∙
Distanta intre axele ( centrele ) rotilor :
A=m( + )/2
Numeric rezulta A =68 [mm].
Viteza tangentiala pe cercul de divizare :
= ∙ ∙ /60 100 (∙ in cm ).
= ∙ ∙ /60 100 (∙ in cm ).
Inlocuind , vor rezulta : =0,536 m/s si =0,545 m/s .
Componenta tangentiala la cercul de divizare a presiunii pe dinte :
F t1= 75 P∙ a1 75/v∙ 1=75 4,64 75/0,536=48694,02∙ ∙
[kgf]
Ft2=75 P∙ a2 75/v∙ 2 =75 4,46 75/0,545=46032,11∙ ∙
[kgf]
Pa1=Pm η∙ TC η∙ L=5,5 0,88 0,96=4,64 [Cp].∙ ∙
Pa2=Pm η∙ TC η∙ L η∙ RD η∙ L=5,5 0,88 0,96 0,96=4,46 [Cp]∙ ∙ ∙
Page 16 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Coeficientul de solicitare a materialului
Cr=22 [kgf/cm2]
5.Proiectarea arborilor :
Arborii - organe de masini cu miscare de rotatie - se foloseste pentru
transmiterea momentului de torsiune organelor cu care sunt asamblati , in
speta , rotile dintate , avand in acelasi timp si rolul de a mentine pozitia axei de
rotatie a acestora .
Arborii transmit momentul de torsiune la rotile dintate :
Figura 9
Fulie curea : Figura 10
Page 17 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Materialele din care pot fi fabricati arborii sunt :
- OL37 – otel de uz general ;
- OL50 – otel cu duritate sporita si rezistenta naturala mare ;
- OL60.
In faza de predimensionare vom determina un diametru minim al
arborelui conducator , folosind formula :
d=
→ momentul de torsiune : Mt =95500 ∙ =203,19 [daN cm]∙
τat → rezistenta admisibila la solicitarea de torsiune a arborelui :
τat = 150...350 daN/ .
Rezulta d=1,55 cm ;
Asadar , diametrul minim d=16 mm . Figura 11.
Page 18 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Stabilim diametrele fiecarui tronson al arborelui conducator :
D1 = d ; D1 = 16 mm.
D2=D1+5 mm; D2 =21mm.
D3=27 mm ( ales din catalog , in functie de diametrul interior al
rulmentului ce se va monta pe acest tronson ) .
D4=D3+5mm; D4=32 mm.
D5=D4+5mm; D5=37 mm.
D6=D5+5mm; D6=42 mm.
D7=D4; D7=32 mm.
D8=D3; D8=27 mm.
Vom determina in continuare lungimea fiecarui tronson al arborelui
conducator :
l1-latimea rotii de curea condusa
l1=30...50 mm; Alegem constructiv l1=30 mm
Page 19 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
l2-tronson distantier
l2 =20...30mm ; Alegem constructiv l2=20mm.
l3=30...50mm; l3=30mm.
l4=20...40mm; l4=20mm.
l5: data de latimea coroanei rotilor dintate L ; l5= 6mm.
l6=5...10mm; l6=5mm.
l7=l4=20mm.
l8=l3=30mm.
7. Alegerea rulmentilor :
Vom alege lagare cu rulmenti de tipul rulmenti radiali cu bile pe un rand
cu cale de rulare adanca , executie normala , conform STAS 3041/1-68.
Figura 12
Caracteristicile rulmentului:
Dimensiuni-mm Capacitatea de incarcare daN
Simbolul rulmentului
Page 20 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
d D B r DinamicaC
StaticaCo
Executie normala
Protejat pe o parte z
Protejat pe 2 parti 2z
Etansat pe o parte
25 52 15 1,5 1100 710 6205 □ 6205-z □ 6205-2z □ 6205-RS●
8.Alegerea penelor :
Asamblarile intre butucii rotilor de curea , respectiv rotilor dintate si
arbori se realizeaza prin imbinari demontabile prin pene .
Deoarece momentele de torsiune sunt reduse se aleg pene paralele
.
Calculul de proiectare al unei imbinari cu pana paralela :
Page 21 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Canal pentru pana :
Figura 13
Page 22 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Pana : Figura 14
Dimensiuni :
d
Panab h l c
Nominal Abateri limita
Nominal Abateri limita
De la Pana la Max. Min.
16 5 -0,030 5 -0,030 10 56 0,40 0,2537 10 -0,036 8 -0,090 22 110 0,60 0,40
Canal
Ajustaj
liber
Ajustaj
normal
Ajustaj
presat
l1
(in arbore )
l2
( In butuc)
r2
+0,030 -0,030 -0,012 3,0 +0,1 2,3 +0,1 0,25 0,16
+0,036 -0,036 -0,015 5,0 +0,2 3,3 +0,2 0,40 0,25
Page 23 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IASIFACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA ENERGETICA SI INFORMATICA APLICATA
Bibliografie
1. STAS 822-61
2. STAS 5982-79
3. STAS 1163-71
4. “Atlas de reductoare cu roti dintate”, Ion Crudu, Editura Tehnica, Bucuresti, 1981
5. “Masini Electrice”, Constantin Radauti, Editura Tehnica, Bucuresti, 1981
Page 24 of 24BUBURUZ NICOLAE CRISTIAN GRUPA 6106