Transmisie Longitudinal A LR Disco 3

download Transmisie Longitudinal A LR Disco 3

of 21

  • date post

    20-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    298
  • download

    6

Embed Size (px)

Transcript of Transmisie Longitudinal A LR Disco 3

1Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor PROIECT C.C.A. II CALCULUL SI CONSTRUCTIA TRANSMISIEI LONGITUDINALE Student: Rosu Octavian Grupa: 2441/1 An universitar: 2010-2011 2Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor Cuprins 1. Intoducere. Transmisia longitudinala. Rol, cerinte impuse 2. Studiu solutii similare 2.1. Transmisia longitudinala spre puntea spate a autovehiculului VW Touareg 2.2. Transmisia longitudinala spre puntea spate a autovehiculului LR Disco 3 2.3. Transmisia longitudinala spre puntea spate a autovehiculului LR Disco 2 3. Solutia adoptata: Transmisia longitudinala spre puntea spate a autovehiculului LR Disco 3 3.1. Analiza Constructiv-Functionala 3.2. Schema de organizare a subansamblului 3.2.1. Suportul intermediar 3.2.2. Arborele telescopic 4. Elemente de calcul 4.1. Specificatii tehnice ale autovehiculului 4.2. Determinarea momentului de calcul si calculul arboriilor a ) Momentul de calcul b) Calculul arboriilor c) Verificarea deformatiei la rasucire d) Verificarea turatiei critice 4.3. Calculul articulatiei cardanice 4.3.1. Calculul crucii cardanice a) Predimensionare b) Efortul unitar de incovoiere 3Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor c) Efortul unitar de forfecare 4.3.2. Calculul furcii cardanice a) Predimensionare b) Efortul de incovoiere in sectiunea periculoasa B-B c) Efortul unitar de torsiune 4.3.3. Calculul si alegerea rulmentiilor a) Rulment radial cu ace pentru articulatia cardanica b) Rulment radial cu bile pe un rand pentru suportul intermediar 4.4. Desenul de ansamblu (Anexa1) 4.5. Desen executie o piesa (Anexa2) 4Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor 1. Intoducere. Transmisia longitudinala. Rol, cerinte impuse. Transmisia longitudinala este o unitate functionala independenta ce are rolul de a transmite prin miscare de rotatie, fara modificare, fluxul de putere pentru autopropulsare intre ansambluri ale transmisiei dispuse la distanta, in planuri diferite, cu pozitie relativa de obicei variabila. Intrucat partile componente ale transmisiei longitudinale sunt de tip cardanic, transmisia longitudinala este frecvent denumira transmisie cardanica. La autovehiculele rutiere, transmisia longitudinala se urilizeaza ca transmisie de forta pentru transmiterea fluxului de putere de la curia de viteze sau reductor-distribuitor) la mecanismele de putere ale puntilor motoare. Principalele conditii impuse transmisiei longitudinale sunt: - sa asigure sincronismul miscarii transmise, indiferent de unghiurile dintre axele arborilor cuplati; - sa realizeze compensarile unghiulare si axiale necesare; - sa amortizeze vibratiile si sa atenueze solicitarile dinamice; - sa nu atinga turatia critica corespunzatoare regimului de rezonanta; - sa aiba o durabilitate mare si un randament cat mai ridicat; - constructia sa fie simpla si cat mai economica, iar montarea si demontarea sa fie usoara; - tehnologia de executie sa fie simpla; -intretinerea sa se faca usor. Transmisiile longitudinale se clasifica dupa mai multe criterii, astfel: a) Dupa legea de transmitere a miscarii exista: - transmisii asincrone, la care raportul de transmitere este o marime periodica, avand valoarea medie egala cu unu; - transmisii sincrone (homocinetice), la care raportul de transmitere este constant si egal cu unu. 5Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor b) Din punct de vedere constructiv: - transmisii rigide; - transmisii elastice. c) Dupa numarul articulatiilor cardanice se deosebesc: - transmisii monocardanice; - transmisii bicardanice; - transmisii tricardanice - etc. b) Dupa modul de constructie pot fi: - transmisii deschise; - transmisii Inchise (dispuse Intr-un tub cardanic sau Intr-un carter). Schema transmisiei longitudinale In cazul unui autovehicul cu punte motoare amplasata In spate este prezentata in Figura 1.1. De la arborele secundar k al cutiei de viteze 1 (care este montata pe cadrul 4 al autovehiculului), momentul de torsiune se transmite prin transmisia longitudinala, compusa din cuplajul unghiular cardanic (articulatie cardanica), cuplajul de compensare axiala 3, arborele longitudinal 5 si prin cuplajul unghiular cardanic 6, la arborele conducator 7 al transmisiei principale. O asemeneatransmisie longitudinala se numeste transmisie bicardanica.

Transmisia principala impreuna cu puntea motoare 8 este legata de cadrul autovehiculului prin intermediul arcurilor 9. Fig 1.1. Transmisia longitudinala bicardanica 6Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor Cuplajul de compensare axiala 3 este prevazut deoarece In timpul deplasarii autovehiculului distanta dintre articulatiile cardanice 2 si variaza (Ia franare, accelerare, trecere peste obstacole, etc) ca si urmare deformariile arcurilor 9 ale suspensiei. Fig 1.2. Transmisia longitudinala tricardanica (a) si tetracardanica (b) In cazul autovehiculelor cu ampatament mare, pentru a mari rigiditatea arborelui longitudinal si pentru a-i reduce tendinta de vibrare, se recurge la una din situatiile prezentate in figura 1.2., In care transmisia longitudinala se realizeaza cu un arbore principal si cu unul sau doi arbori intermediari 2, legati succesiv prin intermediul articulatiilor cardanice 1. In acest caz arborele 2 este prevazut cu un suport intermediar 3 dispus pe cadrul autovehieulului, iar arborele 5 este prevazut cu cuplajul axial 4. O astfel de transmisie, compusa din trei, respectiv din patru artieulatii cardanice se numeste transmisie tricardanica (a), respectiv tetracardanica (b). 7Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor 2. Studiu solutii similare 2.1. Transmisia longitudinala spre puntea spate a autovehiculului VW Touareg Fig 2.1.1. Poza ansamblu transmisie longitudinala spre puntea spate VW Touareg Este o transmisie longitudinala sincrona tricardanica. Prezinta in partea frontala un arbore scurt care se fixeaza direct cu flansa de flansa reductor-distribuitorului, iar in partea posterioara a acestui arbore avem un suport intermediar (rulment fixat pe arbore si fixat pe cadrul autovehiculului). Dupa acest arbore scurt, avem articulatia cardanica, arborele cardanic, cea de-aa doua articulatie cardanica si flansa de prindere. 8Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor 2.2. Transmisia longitudinala spre puntea spate a autovehiculului Land Rover Discovery 3 Fig 2.2.1. Poza ansamblu transmisie longitudinala spre puntea spate LR Disco 3 Transmisia longitudinala spre puntea spate este o transmisie sincrona tricardanica. Este compusa din 2 arbori legati intre ei de o articulatie cardanica iar la celalalte capete tot cu articulatii cardanice. Pe primul arbore avem prevazut si un suport intermediar care se compune dintr-un rulment fixat pe capatul de arbore si pe cadrul autovehicului. Dimensional primul arbore este mult mai scurt, iar acesta se prezinta a fii telescopic cu 2 sectiuni. Cuplajele din capat ale celor doi arbori este un cuplaj elastic. 9Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor 2.3. Transmisia longitudinala spre puntea spate a autovehiculului Land Rover Discovery 2 Fig 2.3.1. Poza ansamblu transmisie longitudinala spre puntea spate LR Disco 2

Transmisia longitudinala spre puntea spate este o transmisie sincrona bicardanica. Se compune din articulatiile cardanice 1,3 si de arborele cardanic 2. Solutia este una simpla, insa in cazul acestui tip de autovehicul dezavantajul il are faptul ca arborele este foarte lung, datorita ampatamentului mare. 10Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor 3. Solutia adoptata: Transmisia longitudinala spre puntea spate a autovehiculului Land Rover Discovery 3 3.1. Analiza Constructiv-Functionala Fig 3.1.1. Poza ansamblu transmisie longitudinala spre puntea spate LR Disco 3 In fig. 3.1.1 avem poza de ansamblu al transmisiei longitudinale spre puntea spate pentru autovehiculul Land Rover Discovery 3. Avem o flansa de fixare a furcii articulatiei cardanice 1, de flansa de iesire din reductor-distribuitor. 2 este arborele intermediar telescopic, prezentat ca fiind din 2 sectiuni/trepte. Pe acest arbore in capatul spre articulatia cardanica 4, avem un element de sustinere si fixare de cadru al aborelui, constituindu-se defapt dintr-un rulment 3. 5 este cel de-al doilea arbore. Acesta este dimensional mult mai lung decat arborele 2. In capat acest arbore 5 are si el o articulatie cardanica 6, cu ajutorul careia se fixeaza de puntea spate a autovehicului. 11Proiect C.C.A. II-Calculul si constructia transmisiei longitudinale a automobilelor 3.2. Schema de organizare a subansamblului Fig 3.2.1.1. Schema de organizare a transmisie longitudinala spre puntea spate LR Disco 3 In schita de mai sus avem 1,4,6 articulatiile cardanice prevazute cu 2 furci si o cruce cardanica. 2 este arborele intermediar, pe care avem montat suportul intermediar 3. Iar 5 este arborele principal la transmisiei longitudinale. In cazul transmisiilor longitudinale ale autoturismelor cu ampatament mare, arborele cardanic se sectioneaza si din motive de imbunatatire a indicilor de maniabilitate si de utilizare optima a spatiunui interior. 3.2.1. Suportul intermediar In afara rolului principal de rezemare a arborelui cardanic, suportul intermediar trebuie sa permita compensari unghiulare axiale si radiale ale arboriilor; de asemenea trebuie sa amortizeze si sa izoleze vibratiile care iau nastere in transmisia longitudinala. Suporturile intermediare utilizate in transmisia longitudinala a autovehiculelor pot fi elastice sau rigide, cu unul sau doi rulmenti. In cazul de fata, suportul intermediar este unul elastic cu un singur rulment, rulm