Ovidiu Demetrescu: Stocarea de energie la Hidro Tarniţaeste piesa lipsă din puzzle

4 iunie, 2015, Castelul Cantacuzino, Bușteni

Acesta este transcriptul mesajului transmis de Ovidiu Demetrescu, Director General alSocietății Hidro Tarnița SA, cu prilejul Energy Strategy Summit, desfăşurat pe 4 iunie laPalatul Cantacuzino din Buşteni.

Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie. Întotdeauna este extrem de dificil să vorbeşti după un prânzextraordinar, puterea de concentrare scade, organismul fiind preocupat cu digestia alimentelorexcepţionale. Am să încerc totuşi să vă captez atenţia şi cu siguranţă îi voi capta atenţia colegului depanel [Ciprian Glodeanu], spunându-i că tocmai cel mai bun prieten al lui este în capătul celălalt almesei - cel mai bun prieten al regenerabilelor ia naştere acum când vorbim şi vorbim despre proiectulTarniţa.

Sunt aici în calitate de reprezentant al companiei de proiect, dar aş putea spune că pot reprezenta şiîntreaga industrie de stocaj de energie din România, care nu există la acest moment şi care este piesălipsa din puzzle.

Peste 10 ani, vom vedea mult mai multe automobile electrice, deci un consum mai scăzut de produsepetroliere şi atunci mix-ul de consum de energie, incluzând şi sectorul transporturi, va arată cu totul şicu totul altfel decât astăzi.

Vorbim de strategia energetică şi îmi permit să iau de la antevorbitorii mei câteva cuvinte extrem defrumoase şi am să mă folosesc de cuvântul strategie = poveste. Există şi o poveste a proiectuluiTarniţa, el există, cred, încă de pe vremea când eram în facultate - asta nu mă deconspira, cei care ştiuproiectul o să-mi ghicească şi perioada în care am făcut facultatea, e foarte simplu - dar vreau săasociem proiectul Tarniţa cu cele 3 elemente pe care le-a menţionat Excelenţa Sa, domnulambasador Mihnea Constantinescu, şi anume cu guvernanţa energetică, cu securitatea energetică şi cusecuritatea naţională.

Vorbim astăzi de 20.000 Megawatti, peste 20.000 Megawatti putere instalată. Dacă îi dăm cheie, lafigurat vorbim, şi vrem să pornim aceşti 20.000 Megawatti, o să constatăm că probabil putem săpornim vreo 15.000-14.000 aşa cu indulgenţă. Se uită Carmen [Neagu] şi mă aprobă sau mă semi-aprobă. Hai să nu ne îmbătăm cu apă rece, deci dacă vrem să plecăm la drum la o strategie, 1. trebuiesă luăm în considerare în primul şi în primul rând elementul timp, noi vorbim aici de proiecte înenergetică, proiecte în energetică care înseamnă un minim de 5 ani, dar sunt proiecte care au o duratade execuţie mult mai mare, sunt şi proiecte care se întind pe durata a 10 ani. Făcând o socotealaextrem de simplă un mandat politic e cam de 4 ani în medie din câte ştiu eu de la ultimele strigări,deci lucrurile astea trebuie să aibă un acord transpartinic şi să fie apolitice, să ne uităm spre generaţiaurmătoare de peste 20 şi peste 30 de ani, cum va arată landscape-ul energeticii româneşti în 20 de ani,ce vrem să fim atunci.

Vrem să fim un importator net de energie sau vrem să fim un furnizor regional de energie, de serviciide securitate energetică şi de soluţii energetice şi vorbim de energie în întregul ei mix, nu numai desectorul energiei electrice, dar putem să vorbim şi de sectorul gazelor naturale. Nu întâmplător amdirecţionat astăzi de dimineaţă la primul panel întrebarea mea referitoare la mix-ul de energie, amîncercat să fie o întrebare cu bătaie lungă şi să încercăm să vedem cum va arată circulaţia pe străzipeste 10 ani, când vom vedea mult mai multe automobile electrice, deci un consum mai scăzut deproduse petroliere şi atunci mix-ul acesta de consum de energie incluzând şi sectorul transporturi, vaarată cu totul şi cu totul altfel de cum arată astăzi.

Între financiarele proiectului Tarniţa şi cerinţa de cash-flow a unui fond de pensii există o asemănareizbitoare: ei au nevoie de cash-flow pe termen lung, 25-30 de ani, ceea ce este exact ceea ce un astfelde proiect le poate da.

În afară de această poveste de stocaj şi securitate energetică aş vrea să mai asociaţi proiectul Tarniţacu permisiunea sau cu permisivitatea de a accepta mult mai multe surse de energie verde în sistem.Un astfel de proiect permite proiectelor de vânt şi de solar să se integreze mult mai uşor în sistemulenergetic naţional, având rolul de baterie a sistemului energetic naţional. O baterie care astăzi nuexistă. Chiar dacă va trebui să-i demontez mitul pompajului de pe Olt colegului Borza, o să-i aduc înatenţie două elemente extrem de simple: hidrocentralele de pe Olt nu au fost proiectate tehnic şitehnologic vorbind ca să facă pompaj. Nu există pompaj în lumea asta pe o apă curgătoare, pe un râu,mai ales în condiţiile în care nu ai lacul inferior, şi 2 - tehnologic, turbinele alea au randament de40%, ceea ce nu-ţi permite să faci bani din proiectul respectiv. În anii în care a fost gândit proiectulTarniţa era asociat cu dezvoltarea la întreaga capacitate a proiectului nuclear, cu toate cele 5 unităţicare ar fi trebuit să fie puse în funcţiune. Astăzi fiind un proiect extrem de versatil de stocaj, aşa cumam spus, este veriga lipsa sau piesa de puzzle lipsa din sistemul energetic, el se pliază şi se adapteazăfoarte uşor în special pe zona de regenerabile şi poate să adapteze zona de regenerabile. Pentru noi,cu cât mai multe regenerabile vin în sistem, cu atât e mai bine. California a dat recent o regulă prinreglementatorul de piaţă şi a spus aşa: la fiecare 6 Megawatti instalaţi în putere eoliană saufotovoltaică, trebuie să ai 1 Megawatt de stocaj, nu contează cum. Cea mai teastată tehnologie destocaj este asta de acumulare pompaj.

Ultimul aspect pe care vroiam să îl abordez astăzi, dar mă uit, cred că mi-a plecat investitorulstrategic din sala, investitorul meu strategic fiind fondul de Pensii BCR. De ce spun investitorstrategic, pentru că între financiarele proiectului Tarniţa şi cerinţa de cash-flow-uri a unui fond depensii există o asemănare izbitoare. Ei au nevoie de cash-flow pe termen lung pe 25-30 de ani, ceeace este exact ceea ce un astfel de proiect le poate da.

Ce v-am pus pe cele 2 slide-uri - ghici ghicitoarea mea - care este diferenţa, ca la clasa I, care estediferenţa dintre cele 2 grafice ? Este o curbă zilnică de sarcină, asta este o curbă zilnică de sarcinaundeva anul trecut că e luată aleator din sistem din Transelectrica, şi asta e peste 10 ani când mi-adispărut cărbunele şi mi-a dispărut o parte din energia pe gaz. Semnele acelea de întrebare reprezintădeficitul de energie care îmi rămâne în sistem, dispărându-mi aceste surse convenţionale tradiţionalede producere de energie. Vorbim de lucrurile astea pentru că în 5 ani, în 10 ani de acum încolo, nevor dispărea din sistem cu certitudine o mare parte din capacităţile de generare de energie clasice, pecărbune şi respectiv pe gaz. Cele pe gaz din punct de vedere al competitivităţii nu vor mai intra însistem, pentru că gazul va fi mai bine folosit în altă parte, iar cele pe cărbune pur şi simplu ies lapensie, îşi termină durata de exploatare şi nu vor mai fi economic viabile.