trafic de fiinte umane

7/18/2019 trafic de fiinte umane

http://slidepdf.com/reader/full/trafic-de-fiinte-umane-56921bbe496d0 1/4

Ce ştim despre trafcul de persoane

Istoric

Într-o ormă mai latentă, trafcul de finţe umane există din secolul XIX(denumit „sclavie albă!" În ormula lui clasică, cu denumirea de trafc de

persoane sau trafc de finţe umane este atestat de mai multe state şior#anisme internaţionale la s$rşitul secolului XX, %n special după cădereacortinei de fer" &n studiu al enomenului %n 'el#ia, landa şi )uedia a alertator#ani*aţia ne#uvernamentală „+undaţia lande*ă Împotriva rafcului de+emei () landa!, care ace publice un şir de date statistice. %n /001, din/23 ca*uri examinate, 204 se reereau la emei din 5uropa Centrală şi de 5st6peste 78 la sută dintre acestea erau din 9usia, &craina şi alte oste republicisovietice6 %n anii /00:-01 numărul victimelor din aceste ţări s-a dublat, acelor din ;olonia şi Ce<ia a crescut de la = la 18"

În#ri>orate de amploarea enomenului, ) landa şi alte două ?@-uripentru protecţia drepturilor emeilor (din ;olonia şi Ce<ia!, au ondat %n /007o reţea internaţională, numită „Aa )trada, la care, p$nă %n B88/ aderă alţi 2parteneri din &craina, 'ul#aria, 'elarus, 'osnia şi erţe#ovina, Dacedonia,Doldova, constituind c$ţiva ani mai t$r*iu (aprilie B881! EsociaţiaInternaţională „Aa )trada" r#ani*aţiile membre ale acestei reţele %şi propunsă implemente*e %mpreună ;ro#ramul Internaţional „Aa )trada F prevenireatrafcului de emei %n ţările 5uropei Centrale şi de 5st" ;ro#ramul prevedeinormarea cetăţenilor, %n special emei şi ete tinere, despre pericoleletrafcului de finţe umane, precum şi a>utorarea persoanelor ce au avut desuerit de pe urma trafcării %n stabilirea contactelor cu or#ani*aţiile din reţea

care acordă asistenţă victimelor trafcului" În acelaşi timp, reţeauapromovea*ă activităţi de sensibili*are şi lobbG a structurilor de stat pentru a

%ntreprinde măsuri eective şi coerente de combatere a enomenului, deinstruire şi mobili*are a actorilor anti-trafc, de prevenire şi educare apopulaţiei" r, la răscrucea mileniilor doi şi trei, trafcul de finţe umanedevine un enomen care a aectat treptat toate ţările lumii şi care, prinvolumul profturilor ilicite ale reţelelor de or#ani*aţii criminale transnaţionale,a>un#e a se plasa e locul trei după trafcul cu arme şi cel cu dro#uri" ;otrivitunor date ăcute publice %n primii ani ai mileniului trei de diverse or#anismeinternaţionale, trafcaţii de persoane obţin din acest business criminal un

proft anual de circa 3 miliarde de dolari (&?HC!, iar conorm datelor5&9;A, cira „de aaceri a acestui business ile#al balansea*ă %ntre 2-0miliarde dolari" În acelaşi timp, surse ale @uvernului )&E estima %n aceeaşiperioadă (aprilie B881! că anual pe #lob victime ale trafcului de finţe umanedevin de la 288"888 p$nă la 388"888 de persoane" ;otrivit unor date ăcutepublice de &?IC5+, anual %n lume a>un# victime ale aceluiaşi enomen circaun milion de copii, iar &?+;E estima că %n %ntrea#a lume sunt trafcate circa Bmilioane de emei" Însă dincolo de toate aceste cire cel mai periculos este



aptul că acest enomen, căruia omenirea %n ace aţă cu #reu, repre*intă o#ravă violare a drepturilor undamentale ale omului"

În 9epublica Doldova trafcul de finţe umane apare, latent, la s$rşitul anilor08 ai secolului trecut, dar cunoaşte o „%nJorire spectaculoasă la s$rşitul

mileniului doi F %nceputul mileniului trei" Dai mult c<iar, Doldova a>un#e şi semenţine c$ţiva ani buni %n topul ţărilor de ori#ine a trafcului" Estel, potrivitunor date ale r#ani*aţiei Internaţionale pentru Di#raţiune (ID!, larăsp$ntia celor două milenii din numărul total de victime ale trafcului definţe umane, readuse la de ID din Kosovo şi Dacedonia, 7B4 şi respectiv284 erau din 9epublica Doldova" Hate similare %nre#istra %n aceeaşi perioadăşi ;oliţia Hepartamentală de +rontieră a ;ortului Daritim dessa F 38 la sutădin etele repatriate din urcia prin acest port proveneau din Doldova"

Enume din acest moment la C<işinău se %nfinţea*ă Centrul Internaţionalpentru ;rotecţia şi ;romovarea Hrepturilor +emeii „Aa )trada, una din

primele şi principalele direcţii de activitate find prevenirea şi combatereatrafcului de finţe umane prin inormarea şi sensibili*area opiniei publicedespre pericolele acestui enomen şi necesitatea contracarării lui, precum şinevoia de asistenţă %n reinte#rarea socială a victimelor" În acest scop, ca unuldin principalele instrumente de reali*are a obiectivelor propuse, la /septembrie B88/ este creată Ainia +ierbinte a Centrului Internaţional „Aa)trada (clicL aici F Ainia +ierbinte!, c<emată să inorme*e populaţia despreriscurile trafcului de finţe umane şi mi#raţia %n si#uranţă" Iniţial Ainia+ierbinte (A+! opera cu un număr de teleon B:"::"80, find posibilă deservireasimultană a : apeluri" Hin B8 mai B88: şi p$nă %n pre*ent A+ operea*ă cu unnumăr nou 8 388 ===== şi se pre*intă ca find o Ainie +ierbinte ?aţională cuapel #ratuit pe %ntre# teritoriul 9epublicii Doldova, numărul vec<i 8BBB:"::"80 find re*ervat pentru apeluri de peste <otare"

@rupul ţintă al serviciului teleonic Ainia +ierbinte (şi, implicit, al CentruluiInternaţional „Aa )trada! sunt potenţialii mi#ranţi (persoanele careintenţionea*ă să plece peste <otare %n dierite scopuri. la muncă, studii, %nturism, pentru a se căsători etc"!, victimele trafcului de finţe umane şi rudeleacestora şi #rupurile proesionale (lucrătorii sociali, repre*entanţii or#anelorde drept, cadrele didactice şi medicale, ?@-uri speciali*ate %n domeniul anti-trafc prevenirea mi#raţiei neinormate, or#ani*aţiilor internaţionale etc"!" Hin

septembrie B88/ şi p$nă %n pre*ent (:/"/B"B8/:! la Ainia +ierbinte a CentruluiInternaţional „Aa )trada au ost recepţionate circa :3"788 de apeluri, findconsiliate cam tot at$tea persoane" persoane (pentru mai multe detalii clicLaici!"

;remisele apariţiei acestui Ja#el sunt considerate situaţia economică precară, %n special a noilor state din spaţiul ex-sovietic, iar pentru 9epublica Doldovaşi o tran*iţie %ndelun#ată la economia de piaţă, secundată de pauperi*area



populaţiei din mediul rural, apariţia şoma>ului şi mi#raţiei nesecuri*ate,ile#ale" Aipsa unor strate#ii de re#lementare a enomenului mi#raţie, precumşi lipsa unor perspective clare de de*voltare a businessului mic şi mi>lociu %nspaţiul rural au determinat o bună parte din populaţia activă şi aptă demuncă să-şi caute un loc de muncă bine plătit peste <otarele republicii" În

acest context, cirele care caracteri*ea*ă Doldova la capitolul mi#raţie aorţei de muncă varia*ă %ntre circa 288 mii (date ofciale! şi circa un milion(estimări ale dieritelor surse neofciale! de cetăţeni plecaţi, le#al şi ile#al, lamuncă peste <otare" Aipsa oportunităţilor de an#a>are %n c$mpul muncii (maibine *is, a unui loc de muncă bine plătit! pentru absolvenţii instituţiilor de

%nvăţăm$nt de toate #radele %i ace pe mulţi tineri să fe aectaţi de pericolultrafcării"

;otrivit datelor Centrului Internaţional „Aa )trada (dar şi a partenerilor dindomeniu!, #eo#rafa trafcului de finţe umane din Doldova varia*ă %n dieriteperioade şi cuprinde, uneori, cele mai neaşteptate colţuri ale lumii" Estel,

dacă %ntre anii /003-B881 ma>oritatea victimelor erau re%ntoarse %n Doldovadin *ona balcanică (circa 084!, %n anii B887-B8/8 creşte semnifcativ numărulvictimelor trafcateMreaduse din rientul Epropiat şi Di>lociu, 5uropa de 5st(urcia, 5miratele Erabe &nite, Cipru, 9usia, dar şi ;olonia, Israel, Ce<ia,&craina!" Cel mai des emeile din Doldova sunt supuse exploatării sexuale %n

urcia, Cipru şi 5E&, iar bărbaţii F exploatării prin muncă %n +ederaţia 9usă,&craina" ictime ale trafcului, ori#inare din Doldova, au ost descoperite şi %nElbania, Eustria, 'el#ia, 5#ipt, +ranţa, @eor#ia, @ermania, @recia, Italia,;ortu#alia, 9om$nia, )iria, En#ola, Erabia )audită, 'a<rain, 5lveţia, Aiban,Aibia, Darea 'ritanie, )lovaca, )pania,)&E, ad>iListan, unisia, urLmenistan,

&n#aria F %n total %n peste 18 de ţări" În acelaşi timp, %ncep$nd cu anul B882, %n lista ţărilor de destinaţie pentru locuitorii Doldovei au apărut astel de noiadrese „exotice ca India, ;aListan, C<ina, Aiban, Iordania, care anterior nuf#urau %n lista respectivă" He preci*at de asemenea că dacă p$nă %n B887Centrul Internaţional „Aa )trada a fxat doar ca*uri unice de trafc depersoane pe teritoriul Doldovei, atunci %n perioada B887-B8/8 asemeneaca*uri constituiau de>a /B4 din numărul total al ca*urilor de trafc fxate"

He la an la an, %n ba*a de date a Centrului Internaţional „Aa )trada maif#urea*ă de la :8 p$nă la 78 de ca*uri de persoane dispărute, despre care nuse ştie nimic, dar bănuite a f victime ale trafcului"

Cine, cum şi ce ar trebui să %ntreprindă pentru a diminua trafcul %n DoldovaNAa modul ideal, contracararea trafcului de finţe umane ar trebui să fepreocuparea %ntre#ii comunităţi F de la simplii cetăţeni, p$nă la primapersoană din stat, %ntruc$t consecinţele lui sunt dintre cele mai de*astruoasepentru %ntrea#a societate" ;rimele care ar trebui să-şi intensifce eorturile decombatere a acestei inracţiuni sunt or#anele de drept" Cu toate măsurilele#islative şi operative %ntreprinse %n ultimii ani de autorităţi, eectul aplicării



le#ii aţă de reţelele de trafcanţi nu este cel aşteptat" În mai multe rapoarteanuale ale Hepartamentului de )tat al )&E privind trafcul de persoane %nlume se arată că deşi Centrul de Combatere a rafcului de ;ersoane al DEIdin 9epublica Doldova intentea*ă anual un număr anumit de cau*e penale,aţă de trafcanţi şi prota#oniştii comerţului cu finţe umane se aplică măsuri

de pedeapsă incoerente şi inefciente, instanţele de >udecată adesea reducacu*aţiile de trafc la cele de proxenetism, aplic$nd pedepse mai bl$nde,autorităţile nu iau măsuri coerente aţă de unele persoane corupte dinsistem, bănuite a f %n complicitate cu trafcanţii, iar #uvernarea nu a devenitvioara %nt$i %n lupta cu trafcul, ced$nd cele mai multe iniţiative or#ani*aţiilorne#uvernamentale şi celor internaţionale" 9ăm$ne %ncă pasivă aţă deaceastă problemă şi comunitatea locală F %n virtutea unor tradiţii şipre>udecăţi, populaţia mai de#rabă sti#mati*ea*ă victimele, dec$t condamnătrafcanţii, apt ce diminuea*ă eorturile de reinte#rare socială a primelor şiacilitea*ă tacit libertatea %n acţiuni a celor din urmă"

otodată, %n opinia mai multor specialişti, pe plan internaţional statele artrebui să substituie politicile restrictive din sera mi#raţiei orţei de muncă cuacorduri de colaborare şi prote>are a drepturilor emi#ranţilor străini, mi#raţiaile#ală, asociată trafcului de finţe umane, cu mi#raţia le#ală şi liberacirculaţie a cetăţenilor %n spiritul respectării drepturilor undamentale aleomului" rebuie să recunoaştem, de asemenea, că deocamdată eorturile decontracarare a enomenului ale or#ani*aţiilor internaţionale şi structurilorinterstatale se re*umă la activităţi de prevenire, educative şi lic<idare aconsecinţelor trafcului preponderent %n ţările de ori#ine şi de tran*iţie atrafcului, şi mai puţin %n cele de destinaţie, unde există cererea pentru acest

business criminal" În ţările de destinaţie %ncă nu a devenit o prioritatecombaterea cererii comerţului cu finţe umane, pedepsirea trafcanţilor"Himpotrivă, acţiunile #uvernelor din aceste ţări se %ndreaptă adesea

%mpotriva victimelor, de cele mai dese ori emi#ranţi din statele %n curs dede*voltare %n căutarea unui loc de muncă şi a mi>loacelor materiale pentruasi#urarea bunăstării amiliei lor" Estel, victimele a>un# să suporte o dublăvictimi*are, un >u# dublu F cel al exploatării sexuale şi de alt tip din parteareţelelor de trafcanţi şi cel al discriminării din partea le#islaţiilor naţionaleaJate %n contradicţie cu dreptul internaţional" În s$rşit, %ntruc$t aceastăcrimă este una transnaţională, ar f binevenită o mai bună colaborare %ntrestructurile c<emate să o combată din dierite ţări, inclusiv %n cadrul unorasemenea structuri ca I?59;A şi 5&9;A"

trafic de fiinte umane

Documents

Transcript of trafic de fiinte umane