Traditii si obiceiuri in lumea crestina internationala

In Grecia In 325 dupa Hristos, primul Sinod Ecumenic a stabilit sa se sarbatoreasca Pastele Crestin, "Invierea Domnului", in prima duminica dupa luna plina a echinoctiului de primavara. Obiceiurile de Pasti sunt ecoul traditiilor vechi grecesti pe care religia crestina le-a acceptat si pe parcursul timpului si le-a insusit. Acestea alcatuiesc o veriga vie de legatura intre trecut si prezent. Acestea ne vor ajuta sa nu ne pierdem identitatea in viitor. Inainte de 1930 nu se spunea Pasti, ci "Stralucita" si evenimentele se stabileau inainte si dupa aceasta. In duminica de Lasata Secului nurorile duc portocale la soacre si-si cer iertare. La fel fac si pentru nasele lor.

In Insulele grecesti se confectioneaza o papusa Kira-Saracosti, cu sapte picioare atitea cite saptamini sint pina la Paste, fara gura ca sa nu manince (datorita postului) si sa nu-i vorbeasca pe ceilalti, fara nas ca sa nu miroasa mancarurile, cu urechi ca sa auda si cu mainile impreunate pentru a se ruga. In fiecare vineri cind merg la biserica, rup un picior al papusii, iar ultimul in Vinerea Mare.

In ajunul Sambetei lui Lazar, copiii merg de dimineata, din casa in casa, chiar si in satele vecine, purtind efigia simbolica a lui Lazar facuta din trestie (papura) si alte materiale, impodobita cu panglici multicolore, flori de primavara si cosulete cu flori de primavara. Ei fredoneaza cantecele lui Lazar, iar in partea a 2-a preaslavirea familiei: ei sunt rasplatiti cu oua pentru a le vopsi rosii de Paste, nuci, mere, smochine si alte bunatati. In multe locuri gospodinele fac omuleti din aluat, numiti Lazaruti, pe care ii ofera calzi, dimineata, copiilor veniti la colindat. In Tessalia, cu colindele "Lazarului" merg de obicei fete numite "Lazarine".

In ziua urmatoare Duminicii Floriilor, toti mici si mari merg la biserica sa se pregateasca sufleteste pentru incercarea din Saptamina Mare (Saptamina Patimilor), care este o prelungire si o traire intensa a Postului (perioada Postului Mare). Credinciosii duc in Duminica Floriilor la biserica ramuri de dafin, iar in Tracia, rodii, care sint luate de catre fetele tinere si cele proaspat maritate pentru a face multi copii. Seara merg toti la biserica, ca sa fie iertati, iar preotul, la rindul sau isi cere iertare.

In Miercurea Mare, cu totii se merge la Maslul Bisericii. Iau faina pe care o pastreaza tot anul ca sa alunge raul. In Joia Mare, lumea vopseste ouale rosii, de dimineata inainte de rasaritul soarelui. Primul ou vopsit care va fi scos din oala este pastrat la icoane tot anul. Apa rosie se arunca intr-o groapa in pamint si se acopera cu pamint.

Copiii merg la biserica sa se impartaseasca; totodata, cind rasare soarele se scoate din casa o batista rosie, care se atirna la intrarea in casa pentru a impartasi suferinta crucificarii lui Iisus ce va avea loc seara. Seara, cind se trag clopotele, se duc cununi de flori pentru cruce sau cadouri (batiste, servete, camasi). Acestea mai tarziu sunt vandute de catre biserica, asa cum s-a procedat si cu hainele lui Iisus. Toata noaptea bisericile sunt deschise, iar credinciosii tin sa ramina alaturi de Mantuitorul lor cel crucificat in acea zi.In Vinerea Mare se merge la Epitaf o masa impodobita cu flori. Copii trec pe dedesubt in forma de cruce, iar cei mari se inchina. Toata ziua clopotele bat. Oamenii nu fac nici o munca (curatenie sau mancare) si maninca fara ulei. Seara se face inconjurul Epitafului. Credinciosii aleg pe cei care vor cara epitaful. Acesta este urmat de preoti, cantareti si toti credinciosii cu luminari aprinse.

Procesiunea Epitafului parcurge toate strazile si se intoarce la biserica. La fiecare rascruce preotul face urari, iar pe tot parcursul, cantaretii si credinciosii aduc osanale. Toate casele care se afla pe drumul procesiunii au aprinse la balcoane luminari si cadelnite cu tamaie. La intoarcerea in biserica toti credinciosii trec pe sub Epitaf sustinut de cei alesi, la intrarea in biserica. Cea mai profunda importanta a Procesiunii Epitafului este purificarea morala a intregului teritoriu, a caselor si a paminturilor comunitatii. Vinerea Mare este dedicata celor plecati dintre noi.Toti merg la cimitire si aduc celor morti oua ,flori si aprind candelele. Este ziua postului celui mai sever cand unii isi umezesc buzele numai cu otet.In Sambata Mare gospodinele pregatesc cozonaci. Seara pregatesc maghirita.

Nasterea Domnului Craciunul, alaturi de Invierea Mantuitorului - Pastele reprezinta cele mai importante sarbatori ale crestinilor eleni.

Iata cinci traditii de Paste fascinante:

In Finlanda, Suedia si Danemarca Copiii din aceste tari nordice se costumeaza in vrajitaore, se dau cu funingine, poarta nuiele de salcie si vin sa ceara bomboane.

In Finlanda de Vest si in Scotia se fac focuri in aer liber. Aceasta deoarece se crede ca flacarile vor arde vrajitoarele ce zboara pe maturi intre Vinerea Mare si Duminica Pastelui.

In Finlanda, se planteaza secara in vase; aceasta simbolizeaza viata lunga si primavara.

In Sambata Mare, familiile din Suedia si Danemarca fac o masa-bufet pe care se gasesc mancaruri cum ar fi: herring, somon, cartofi, oua etc.

Polonia Sunt doua traditii ce se urmeaza in aceasta tara. Una include oamenii cu apa rece, alta decorarea Cosului cu Binecuvantari. Traditiile sunt urmate deoarece se crede ca aduc sanatate.

In prima luni dupa Paste, o traditie poloneza numita Smingus Dyngus este ca baietii sa ude fetele cu apa sau parfum. Se spune ca acelea care vor fi udate se vor casatori in cursul anului. Aceasta traditie pagana simboliza la origini ca apa este purificatoare.

Cea de a doua traditie include decorarea Cosului cu Binecuvantari cu oua vopsite, paine, prajituri, sare, carnati etc ce se duc la biserica pentru a fi binecuvantate. De aici si numele.

Franta, Olanda si Belgia In Franta, clopotele bisericilor bat in fiecare zi a anului cu exceptia catorva zile inainte de Paste pentru a le reaminti oamenilor de moartea lui Isus.

In Duminica Pastilor, clopotele incep sa sune din nou semnificand revenirea la viata a Mantuitorului. Potrivit legendei, clopotele fusesera duse la Roma pentru a fi binecuvantate, iar cand au fost aduse inapoi, in gradinile tuturor au fost imprastiate oua de ciocolata.Copii se trezesc sa gaseasca oua prin casa ori in locurile pe unde le-au ascuns cu o zi inainte.

Cehia si Slovacia Aici exista o singura traditie de Paste - barbatii bat femeile cu un bici facut manual si numit pomlazka in Cehia si korbac in Slovacia.Scopul nu este ca acestea sa simta durere si suferinta, insa legenda spune ca femeile trebuie biciuite pentru a-si pastra sanatatea si frumusetea de-a lungul anului.