Traditii si obiceiuri de Paste

Radut BogdanClasa a XI a MI1 Colegiul National C.D Loga TimisoaraProfesor coordonator:

Sarbatoarea invierii-Lumina sufletelor noastrePatele este cea mai important srbtoare anual cretin. Ea comemoreaz evenimentul fundamental al cretinismului-nvierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, n a treia zi dup rstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de nceput a Patelui marcheaz nceputul anului ecleziastic. Aceast srbtoare dureaz trei zile i ncepe, conform deciziei Conciliului de la Niceea din anul 325, n duminica de dup prima Lun plin dup echinociul de primvar.Farmecul deosebit al Srbtorii Patelui este dat att de semnificaia spiritual (nvierea Mea va fi totodat o nviere pentru toi cei care M urmeaz. Marea Evanghelie a lui Ioan de Jakob Lorber) ct i de tradiii (oul pictat, masa cu mncruri tradiionale, slujba de smbt seara cu primirea luminii). Patele este un moment de pace sufleteasc, de interiorizare, de mpcare, de bucurie.Un miracol care se petrece cu regularitate n fiecare an, ateptat cu sufletul la gur i uimind totui de fiecare dat, este apariia luminii divine la Sfntul Mormnt din Ierusalim n noaptea de nviere a Patelui ortodox. Este darul pe care Iisus ni-l face, amintindu-ne de lumina strlucitoare care i-a umplut mormntul n momentul nvierii Sale. Este modul Su de a ne transmite c este mereu alturi de noi.Acest foc imaterial de culoare albstruie i care poate fi atins fr s ard este ateptat cu toate luminile stinse. El apare atunci ntr-un mod supranatural din Sfntul Mormnt aprinznd candela aezat special acolo. Apoi Patriarhul ortodox aprinde cele dou mnunchiuri de cte 33 de lumnri pe care le are pregtite i ncepe s mpart Lumina Sfnt miilor de pelerini care ateapt plini de emoie. Focul cel viu ns acioneaz i de unul singur, strlucind ca un fulger i aprinznd din zbor candelele de la intrarea n biseric, precum i lumnrile unora dintre pelerini.Acest eveniment se petrece n fiecare an n faa a mii de martori vizuali. Nu poate fi negat de nimeni. De aceea efectul su este foarte puternic, contribuind la ntrirea credinei n Dumnezeu.

Sptmna Mare este ultima sptmn a Postului Patelui, numit i Sptmna Mare sau Sptmna Patimilor, este o perioad important de interiorizare i comemorare. Acum se rememoreaz Patimile lui Iisus, chinurile prin care a trecut, de la trdarea Lui de ctre Iuda, pn la rstignirea pe cruce pe dealul Golgota, moartea i nvierea Sa.Sptmna ncepe cu Duminica Floriilor, ziua n care Iisus Hristos a intrat n Ierusalim i se ncheie cu Duminica Patelui, ziua nvierii Sale. Ziua de miercuri este ziua n care Iuda l-a trdat, iar cea de vineri ziua n care a fost rstignit. De aceea aceste dou zile au devenit zile de post de-a lungul ntregului an. Joia este ziua splrii picioarelor apostolilor de ctre Iisus, a Cinei de Tain, a rugciunii din grdina Ghetsimani i a arestrii lui Iisus de ctre cei ce voiau s-l ucid.

Trufia cea mai mare poate fi nimicit doar prin umilina cea mai profund. De aceea, este necesar s Mi se petreac Mie aceasta. Dar voi s nu v nspimntai atunci, cci nu voi rmne n mormnt, nici nu m voi descompune, ci voi nvia n a treia zi i voi veni din nou la voi, exact la fel ca acum! Abia aceasta va fi mrturia cea mai mare i mai adevrat pentru sufletele voastre a misiunii Mele divine i ea v va ntri pe deplin n credina voastr. Marea Evanghelie a lui Ioan de Jakob Lorber

Aceasta va constitui o judecat extrem de suprtoare pentru aceti oameni ri i ndrtnici, iar pentru ai Mei va reprezenta apogeul iubirii Mele, n timp ce nvierea Mea va fi totodat o nviere pentru toi cei care M urmeaz. Marea Evanghelie a lui Ioan de Jakob Lorber

nvierea lui Iisus Hristos simbolizeaz refacerea legturii dintre fiina uman i Creatorul su. Celebrarea ei n fiecare an duce la retrezirea aspiraiei ctre ndumnezeire, la transfigurarea vieii pmnteti ntr-o via impregnat de prezena lui Dumnezeu. De aceea Patele este o srbtoare a bucuriei, o bucurie asemntoare celei a apostolilor cnd l-au vzut pe Iisus nviat. Iar salutul care se obinuiete cu aceast ocazie este tot o expresie a acestei bucurii: Hristos a nviat! Adevrat, a nviat!.

Obiceiuri si traditiiTradiii populare

Ca i alte srbtori cretine, Patele este nsoit de numeroase obiceiuri populare care i au originea n tradiiile strvechi (considerate azi de muli a fi pgne) i de credine i superstiii legate de ciclul anotimpurilor i treburilor gospodreti.

n Vinerea Mare se obinuiete s fie duse flori la biseric pentru Iisus. n timpul slujbei se trece pe sub mas de trei ori ca simbol al poticnirilor lui Iisus atunci cnd i-a dus crucea. Tot n aceast zi, numit i Vinerea Seac se obinuiete s se in post negru. Se mai spune c dac va ploua n aceast zi, anul va fi unul roditor i mbelugat, iar dac nu va ploua va fi un an secetos. Un alt obicei spune c cel care se va sclda n ap rece de trei ori n aceast zi, aa cum Ioan Botezatorul boteza n apele Iordanului, va fi sntos pe tot parcursul anului.

n Smbta Mare se prepar pasca i cozonacul ce vor fi duse la biseric pentru a fi sfinite n noaptea de nviere. Seara, toat lumea merge la biseric pentru a asista la slujba de nvierea Domnului, pentru a lua lumina, pentru a lua tradiionalele Sfinte Pati precum i flori sfinite, dintre cele care au fost duse n Vinerea Mare la biseric. n dup amiaza zilei de smbt se ncheie postul de 40 de zile i clopotele ncep s bat din nou. Cel mai important moment al zilei este sfinirea apei boteztoare la biseric. Se spune c prima persoan care urmeaz s fie botezat cu aceast ap nou va avea noroc toat viaa.

n Duminica nvierii este obiceiul s fie purtate haine noi ca semn de nnoire a trupului i a sufletului. Dimineaa se pune ntr-un ibric ap rece, un ou i un ban de argint. Cine se spal cu aceast ap va fi rumen n obraji ca oul, tare ca banul i va avea o via mbelugat.

n noaptea de nviere cei care merg la biseric au cte o lumnare pe care o vor aprinde din lumina adus de preot de pe masa Sfntului Altar. Aceast lumnare este simbolul nvierii, al victoriei vieii asupra morii, a luminii divine asupra ntunericului ignoranei. Unii obinuiesc s pstreze restul de lumnare rmas, pe care l aprind n cursul anului cnd au vreo problem grav.

O credin rspndit este aceea c, timp de o sptmn, ncepnd cu noaptea nvierii, porile raiului rmn deschise. Astfel nct sufletele celor decedai n timpul Sptmnii Luminate ajung cu siguran n rai.

Oule roii simbolizeaz mormntul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la nvierea Sa. De aceea atunci cnd se sparg oule prin ciocnire se obinuiete s se spun: Hristos a nviat! Adevrat, a nviat! Aceste formule se pot folosi ca formule de salut timp de patruzeci de zile, pn la nlarea Domnului. Exist credina c cei care ciocnesc ou se ntlnesc pe lumea cealalt. Culoarea roie a oulor simbolizeaz sngele lui Iisus. n unele zone se obinuiete s se picteze oule. n funcie de zona n care se fac ele se numesc ou ncondeiate, nchistrate, muncite, picate (cu cear) etc.

Circul i numeroase legende despre oule roii. n unele, Maica Domnului, hituit, fie face ou roii pe care le arunc n spate pentru a-i deruta pe urmritori, fie transform pietrele pe care le aruncau acetia n ou roii. Alt legend povestete c, la rstignirea lui Hristos, Sfnta Maria pune un co cu ou sub cruce ca s-i mbuneze pe soldai, iar acestea sunt nroite de sngele Mntuitorului. Se mai spune c atunci cnd Iisus a fost btut cu pietre, acestea atingndu-l s-au transformat n ou roii. O alt legend povestete c vestea nvierii lui Iisus a fost primit cu nencredere de unii: o precupea care vindea ou n pia a zis c ea va crede doar atunci cnd oule se vor nroi, iar oule s-au nroit pe loc.

Oule simbolizeaz i rentinerirea, primvara. Oule mpodobite sau colorate erau druite primvara, ca simbol al renaterii, nc din era precretin. n Egiptul antic, oul era simbolul legmntului vieii i reprezenta totodat sicriul ori camera mortuar. n tradiia popular romneasc, oule de Pati sunt purttoare de puteri miraculoase: vindec boli, au capaciti protectoare.

Pasca este o prjitur specific Patelui, de form rotund, cu o cruce la mijloc i aluat mpletit pe margini, umplut cu brnz de vaci. n momentul n care se pune n cuptor, femeile de la ar fac semnul crucii cu lopata pe pereii cuptorului. Despre originea ei exist o legend care spune c, n timp ce predica mpreun cu apostolii, Iisus a fost gzduit la un om foarte generos. Acesta le-a pus n traist la plecare, fr tirea lor, pine pentru drum. Apostolii l-au ntrebat pe Iisus cnd va fi Patele, iar el le-a rspuns c atunci cnd vor gsi pine n traist. Au cutat i au gsit pinea. De atunci e obiceiul s se coac pasc de Pati.

Alte obiceiuri:

* Primii cretini numeau prima sptmn dup Pati, Sptmna Alb, deoarece cei care se botezau atunci purtau veminte albe, simbol al rennoirii.* Austriecii mpodobesc oule cu frunze sau flori, apoi le introduc n vopsea legate ntr-un ciorap, modelul pstrndu-se alb. Romnii folosesc i ei frunze de ptrunjel sau leutean pentru decorarea oulor.* n a doua zi de Pati, fetele din Ardeal sunt stropite cu parfum.* Polonezii ncondeiaz i ei asemenea romnilor oule, obiceiul fiind denumit pisanski (de la verbul pisac, a scrie).* Bulgarii ciocnesc, n noaptea de nviere, un ou de zidul bisericii.* n Italia preotul binecuvnteaz toate oule de Pati aezate la loc de cinste n mijlocul mesei de duminic.* Germanii adun toi pomii de Crciun pe care i aprind apoi n Focul de Pati, simbol al trecerii iernii i venirii primverii.* n Spania, Semana Santa (Sptmna Mare) este srbtorita prin procesiuni de care alegorice, care amintesc de festivalurile de dinainte de cretinism.* A doua zi de Pati galezii urc pe munte pentru a ntmpina primele raze ale Soarelui care vestesc nvierea.* n Mexic, n Semana Santa (Sptmna Mare) sunt organizate spectacole avnd ca subiect patimile lui Iisus Hristos, actorii purtnd veminte ca acum 2000 de ani.- Un obicei care se practica numai in Bucovina in noaptea de Inviere este acela ca fetele sa se duca in clopotnita si sa spele limba clopotului cu apa neinceputa.Apa neinceputa inseamna ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand va fi folosita la spalatul clopotului. Cu aceasta apa se spala apoi fetele in zorii zilei de Paste ca sa fie frumoase tot anul si sa alerge feciorii la ele.

In trecut, feciorii isi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca si pedepsi toate greselile facute de-a lungul anului. Cei gasiti vinovati erau purtati in jurul bisericii si la fiecare latura erau loviti cu vergele de lemn la talpi pentru a nu mai repeta greselile in anul viitor.

- In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor.

In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se aseaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. Fiecare gospodar pregateste un astfel de cos acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei, dupa oranduiala stramosilor. In cos sunt asezate, pe o farfurie: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri.

Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie. In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

- La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

- In Maramures, zona Lapusului, dimineata in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor 'Sarbatori fericite'. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

- In Arges, printre dulciurile pregatite de Sfintele Pasti se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua, 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului.

- In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde.

- In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, acestia sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat 'hotii', cat si 'pagubasii'. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

- Pe valea Crisului Alb, la Almas, toata suflarea comunei se aduna in curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se gatesc in straie de sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si 'impistritesc' (incondeiaza) oua.

Bibliografiehttp://www.yogaesoteric.net/content.aspx?item=5204&lang=ROhttp://www.paste.totu.ro/obiceiuri.html

Pareri personale despre Paste: