ACADEMIA ROMANASTUDS[ $1 CERCETARI

XXX

OUILE DE PAST'STUDIU DE FOLKLOR

DE

ARTUR GOROVEI

MONITORUL OFICIAL$1 1MPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA

DEPOZITUL GENERALCARTEA ROMANEASCAB-DUL ACADEMIEI, 3-5

BUCUREVTI193

e

P

IA.

. .

71,

'

n

-a

;

1p

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANASTUDII $1 CERCETARI

XXX

OUALE DE PA$TISTUDIU DE FOLKLOR

DE

ARTIJR GOROTEI

MONITORUL OFICIAL DEPOZITUL GENERAL.$1 IMPRIMERIILE STATULUI CARTEA ROMANEASCA.IMPRIMERIA NATIONALA B-DUL ACADEMIEI, 3-5

BUCURESTI1 9 3 7

www.dacoromanica.ro

P REF ATAIn Octomvrie 1928, la (< Congresul International de Arta

populara din Praga, am facut o comunicare despre # Orna-mentatia ouglor de Pasti la Romani , chestiune care Incanu fusese tratata. De atunci, am adunat materialul din lucra-rea de fats, care complecteaza comunicarea sumara, facutape cat permiteau imprejurarile in care a fost desvoltata.

La alcatuirea acestei lucrari am avut ajutor nepretuit delaurmatoarele persoane, care au binevoit sa-mi comunice infor-matii si s faca traduceri din limbi pe care nu le cunosc,persoane carora, si cu acest prilej, li exprim cele mai caldu-roase multamiri si recunostinta :Doamna Baronesse de GERLACH, din Bruxelles (traduceri

din limba suedeza);Domnisoara Louise HAGBERG, dela Muzeul din Stokholm;Domnisoara Helmi HELMINEN, din Helsinki (Finlanda);Domnisoara Valy HOTTGES, din Koln;Domnipara Virginia REIT, din Brasov;Domnisoara de STUERS, din Bruxelles (traduceri din limba

olandeza);Doamna Elena VORONCA, din Cernauti;Doamna Maria G. VARNAV.

Domnii:G. G. BEZVECONNAI, Directorul revistei q Din Trecutul

Nostru , din Chisinau (traduceri din ruseste si comuni-cari personale);

Than BRONITKI, avocat din Folticeni (traduceri din limbapolona si din limba ukrainiana);

I.

www.dacoromanica.ro

4 ARTUR GOROVEI

Vasile CHRISTU, invatator la Scoala romans din Gorni-Giumaia (Bulgaria);

Emile DAVE, din Namur (Belgia);N. I. DUMITRASCU, folklorist;G. G. FIERASCU, invatator in Pausaqti-Otarau (jud. Valcea);Prof. Adam FISCHER, dela Universitatea din Lwow (Polo-

nia);Dr. M. GASTER, din Londra;Dr. Stefan v. GYORFFY, conservator la Muzeul National

din Budapest;C. C. van de GRAFT, din Utrecht (Olanda);Jan G. HAZEWINKEL, din Haga (Olanda);Prof. Dr. E. HOFFMANN-KRAYER, din Basel (Elvetia);Dr. Claudiu ISOPESCU, profesor de limba romans la

Universitatea din Roma;Octav-George LECCA;F. LEINBOCK, Directorul Muzeului National al Estoniei,

din Tartus;I. LICEA, profesor la Liceul 4 V. Alecsandri din Galati;Ramiro ORTIZ;G. OSSADETZ, profesor la Liceul

OUALE DE PAST' 5

The VESLOVSCHI, profesor pensionar din Campulung(Bucovina);

Dr. H. A. WINKLER, Privatdozent, din Tubingen (Ger-mania);

Prof. Dr. WREDE, dela Universitatea din Kln.

De asemenea aduc multamiri Directiunii Muzeului 0 Staatl.Sammlung fur deutsche Volkskunde din Berlin, care apermis sa se fotografieze piesele utilizate in aceasta lucrare.

Folticeni, 12 Aprilie 1937.ARTUR GOROVEI

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

ACADEMIA ROMANA, Manuscris Nr. 3418.RICHARD ANDREE, Braunschweiger Volkskunde. Braunschweig, 1901.VLADZIMIERZ ANTONIEWICZ, Pisanki w Polsce. Revista a Ziemia a. An. IV,

Nr. 12, din 22 Martie 1913. Warszawa.ARAZ (H. DJ. SIRUNI), Datine ti obiceiuri la Armeni. Datine de Patti. Revista

Ani a, An. I, vol. III, Iu lie 1936. Bucureati.PREOTUL T. BALASEL, Oudle rotii. Legende, traditii, credinte, datine ti ziceri.

Revista a SezatoaLea , vol. XVII (r 9r 5).BATKY ZSIGMOND, Szarvasaganes-loportartdink ornamentikdjdhoz. Revista

a Ethnographia 1926, p. 57. Budapest.IOAN BIANU ai NERVA HODOS, Bibliografia romdneasca veche, 1508-183o.

Tom. I. Bucureati, 1903.I. G. BIBILE.SCU, Poesii populare din Transilvania. Bucuresti, 1893.LEONIDA BS/UN) "ARESCU, Cdteva datini de Patti la Romdni. Cernauti, 1908.DEL CHIARO, Istorie chile moderne rivoluzioni dela Valahia. Editia Iorga.ELENA C. CORNESCU, Cusaturi romeinetti. Socec, Bucureati.DUMITRU COSMULEI, Datini, credinte ti superstitii aromcinetti. Bucureati, 1909.GUSTAV DALMAN, Arbeit und Sitte in Paleistina, Band I, 2; Beitrage zur For-

derung christlicher Theologie, 2 Reihe, 17 Band, P. 437, Guterslih, 1928.DIMITRIE DAN, Comuna Straja ti locuitorii ei. Studiu istoric, topografic ai fol-

kloric. Cernauti, 1897.EMILE DAVE, Coutumes de la Semaine Sainte. Revista a Guetteur wallon s, Avril,

1931.I. DASCALESCU,ION Oudle incondeiate. Revista a Arta ai Arheologia a. Iasi,1929.

FRANTZ ECKSTEIN, Ostern und Eiergeheimnisse. Ziarul a Tubinger Chronik 0,Nr. din 28 Martie 1934.

Dr. EM. ELEFTERESCU, Istoricul oudlor rote. Calendarul revistei x Izvorasul 0,1934, P. 87

Dr. EM. ELEFTERESCU, Focul din Seimbdta Pattilor. a 5ezftoarea *,p. rIo.

STERIE ENUICA, Oud incondeiate comunicate din Poiana-Mare, Dolj. Calendarulrevistei a Izvorasul 5, 1932, p. 37.

MARIE ANDREE EYSN, Volkskundliches aus d. bayrisch-dsterreichischer Alpen-gebiet, p. 09. Braunschweig, 191o.

J. FALKOWSKI, B. PASZNYCKI, Na pograniczu lembowsko-bojkowskiem. Lwow,1935.

A. FALESCHINI, Orazioni popolari religiose. Revista o Ce Fastu a, An. V (1929).Buletinul oficial al Societatii Friulene din Udine.

EUGENJUSZ FRANKOWSKI, Sztuka ludu polskiego. Monografie artystyczne.Tom. XVII, Warszawa.

P. GALAUNE, L'Art lithuanien. Un recueil d'image. Editeur, John Kroon. A. B.Malmo Ljustrycksanstalt, Malmo.

ARNOLD van GENNEP, Le Folklore du Dauphine (Isere). Paris, Maisonneuve,1932, 2 volume.

XVIII.

e,

www.dacoromanica.ro

8 ARTUR GOROVEI

ARNOLD van GENNEP, Le Folklore de Bourgogne (Cote-d'Or). Paris, Maison-neuve, 1934.

ARNOLD van GENNEP, Le Folklore de la Flandre et du Hainaut frangais (Dd-partement du Nord). Paris, Maissonneuve, 1935, 1936, 2 volume..

CONSTANTIN C. GIURESCU, Istoria Romdnilor. Vol. I, Bucuregti, 1935.ARTUR GOROVEI, Mestesugul vopsitului cu buruieni. Nr. 22, Seria B, din # Cu-

nostinti folositoare s, Bucuregti, Cartea Romaneasca.ARTUR GOROVEI, L'Ornementation des oeufs de Pdques chez les Roumains. Pu-

blicatia # Art populaire *. Paris, 193o.Dr. GYORFFY ISTVAN, Himes Tojdsok. Kiadja a Magyar Nemzeti Mtizeum Nep-

rajzi osztdlya. Budapest, 1925.ISTVAN GYORFFY, Erdelyi szdsz falubilyogok. Revista a Ethnographia a, 1929,

p. 1x6. Budapest.Prof. Dr. M. HABERLANDT, Oesterreichische Volkskunst aus dem Sammlungen

des Museums far Ssterreichische Volkskunde in Wien. Wien, 1911, 2 volume.LOUISE HAGBERG, Gammal tro och sed isveriges byggder. PliskhOgtiben. Rasunda,

1920, A. B. Handpresstryckeriet.CONRAD HAHM, Deutsche -Volkskunst. Berlin, Deutsche Buchgemeinschaft, 1928.SIMION HARNEA, Datinele gi obiceiurile noastre dela sdrbdtorile Paftilor. Nr. 5

din Biblioteca Popular a Comoara Vrancei s, Focgani, 1931.JAN G. HAZEWINKEL, Paaschvuren en Paascheieren. Oude gebruiken, in revista

s De Prins o, Nr. 3o din 26 Martie 1932, Amsterdam.HELMI HELMINEN, Kansanomainen ajanlasku ja vuotuisjuhlat. (Cronologia po-

pulara gi skrbatorile anuale), in publicatia Eripainos teoksesta Suomenkulttuurihistoria *, I.

HELMI HELMINEN, Vuotuisjuhlista Hartolassa (Despre sarbatorile anuale inHartola), in publicatia Ylipainos Hilmeen Heimoliiton julkaisusta HA-meenmaa II 5.

HENDERSON, Folklore of the Northern Counties. London, 1879.D-ra JACINTA GARCIA HERNANDEZ, Les motifs decoratifs et les ornements

dans les coutumes populaires espagnoles, publicatia Art populaire *, Paris,1930.

Dr. HOFFMANN-KREYER,Prof. Feste and Brauche des Schweizervolkes. Zurich,1913.

TRAIAN ICHIM, Sfintele Pasti de altddatd. Revista Sezatoarea *, XXIV, p. 52.IRINA IUPCEANU, Pagind demonstrativd de ma incondeiate. Revista Farul

Caminului 5, II, 1936.Izvoragul o, revista de folklor, sub directia d-nei Olimpia gi Pr. Gh. Dumitrescu-

Bistrita. Bistrita, jud. Mehedinti.G. JOCU, medic veterinar, Cdteva deslusiri asupra oudelor rosii incondeinte de Paid,

Bucuregti, 1912.Kleine Notizen, in revista Internat. Archiv fur Ethnographic 5, X, p. 213, 1897.Prof. JOS. KLVANA, Kraslice morayske Paspevek k ornamentice lidove, in revista

Cesky Lid *, An II (1893), P. 480-488.S. KULCITKI, Despre superstitiile, obiceiurile, credintele locuitorilor din satul Std-

vuceni, jud. Hotin. Rusegte, in revista Kiiinevskie Eparhiialnik Vedomosti *,P. 430, 1873.

KURDINOVSKI, Obiceiuri de Pafti in Basarabia. Rusegte, in revista 4tKiginevskieEparhiialnik Vedomosti 5, 1898.

FRANcOIS LENORMAND, La Magic chez les Chaldiens et les origines acca-diennes. Paris, Maisonneuve, 1874.

P. LEVA$OV, Obiceiul intrebuintcfrii oudlor rosii la sdrbdtoarea Sf. Pa,cti. In rusegte,Petersburg, 1895.

MIHAI LUPESCU, Povestea oului. Revista Sezatoarea *, I, p. 279, 1892.S. FL. MARIAN, Sdrbdtorile la Romdni. Studiu etnografic, vol. II, Paresimile.

Bucuregti, 1899,S. FL. MARIAN, Ornitologia poporului romdn. Cernauti, 1883.

;27

I

s

s

e

I

www.dacoromanica.ro

()DALE DE PASTI 9

N._MATEESCU, Oud le rolii. Revista a Doina a, I, p. ix, nota 2.N. MATEESCU-MOVILA, in ziarul a Calendarul poporului a, x Aprilie, 19341

Cernauti.ALECU MATEEVICI, Sdrbdtorile Moldovenilor dela Pacti ptind la Rusalii. Ruseste,

in revista a Kisinevskie Eparhiialnik Vedomosti *, 1913.ALECU MATEEVICI, Schitd asupra traditiilor religioase la Moldoveni. Ruseste,

in revista a Kisinevskie Eparhiialnik Vedomosti a, 1912.ELARD HUGO MEYER, Badisches Volksleben im 19Jahrhundert. Strassburg, 190o.R. MIGLIARDI, Le uova di Pasqua. a Rivista delle tradizionii popolari italiene

I, P. 647. Roma, 1893.EUGEN MOGK, Sitten und Gebrduche im Kreislauf des Yahres. a SAchsische Volks-

kunde a, herausgegeben von R. Wuttke. Leipzig, 1903.EUGENE MONSEUR, Le Folklore wallon. Bruxelles, Charles Rozez..Dr. GEORGE MONTANDON, professeur d'Ethnologie a l'Ecole d'Anthropo-

logie, L'Ologenese culturelle, Trate d'Ethnologie cyclo-culturelle. Payot,Paris, 1934.

ION MUSLEA, Obiceiul Junilor brasoveni. Studiu de folklor, Cluj, 193o.ION MU$LEA, Analele Arhivei de folklor, I. Cluj, 1932.Pr. GH. NEMTANU, Unele informatiuni despre biserica Ii parohia satului Cuciur-

Menjir, jud. Tighina. Ruseste, in revista Kisinevskie Eparhiialnik Vedo-mosti *, 1876, p. 561.

C. S. NICOLAESCU-PLOPSOR, Oud incondeiate din judetul Dort. Craiova, 1929.EMILIAN si j ECATARINA, CARALINA NOVACOVICIU, Din Comoara Ba-

natului. Folklor, Oravita.GEORGE OPRESCU, Peasant Art in Roumania. Special autumn number of a The

Studio a. London, 1929.M. A.ORLOV, Pantile credintile obiceiurile poporane. Ruseste, in revista a Na-

tura $i oamenii o, 1908, Nr. 23, Petersburg.TUDOR PAMFILE, Boll leacuri la oameni, vite si pdsdri, dupd datinile si credin-

tile poporului roman. Adunate din comuna Tepu (Tecuciu). Bucurecti, 1912.TUDOR PAMFILE, Agricultura la Romani. Studiu etnografic, Bucurecti, 1913.TUDOR PAMFILE, Povestea lumii de demult, dupd credintile poporului roman. Bu-

curecti, 1913.TUDOR PAMFILE MIHAI LUPESCU, Cromatica poporului roman. Bucuresti,

1914.TUDOR PAMFILE, Vdzduhul, dupd credintile poporului roman. Bucuresti, 1916.TUDOR PAMFILE, Dusmani Ii prieteni ai omului. Bucuresti, 1916.MARIA I. PANAITESCU, Colectie de oud incondeiate din diferite judete. Din pu-

blicatiile Casei Scoalelor.IOAN N. PARALESCU-KACOTY, in revista a Satul a, Aprilie, 1934.EMIL PETROVICI, Folklor din Valea Almdjului. a Anuarul Arhivei de Folklor a,

III, p. 44. Cluj, 1934.VASILE PARVAN, Getica, o protoistorie a Daciei. Bucurecti, 1926.FRANZ PAUL PIGER, IGLAU, Das Osterei in der Iglauer Sprachinsel. In a Zeit-

schrift fur osterreichische Volkskunde a, II, Jahrg. 1896, Wien und Prag,1897, p. 23.

Prof. Dr. FRANTI8EK POSPI8IL, Etnologicke Materidlie z Jihozdpadu U.S.A.Brno, 1932.

C. RADULESCU-CODIN si D. MIHALACHE, Sdrbdtorile poporului, cu obice-credintele fi unele traditii legate de ele. Culegere din partile Muscelului.

Bucurecti, 1909.C. RADULESCU-CODIN, Literature', traditii Ii obiceiuri din Corbii-Muscelului.

nucureti, 1929.RENTSCH, Volkssitte, Brauch und Aberglaube bei den Wenden. In revista a Each-

sische Volkskunde a, 1903, p. 36o.Revista ruseasca a Arta si Industria artisticl a. Petersburg, igoo, Nr. x8.a Revue des traditions populaires a, VII, p. 465, Paris.

In i

turtle,

-M.

pi

si

www.dacoromanica.ro

so ARTUR GOROVEI

EUG. ROLLAND, Faune populaire de la France. Tome II, Les oiseaux sauvages.Paris, Maisonneuve, 1879.

Dr. LUIS de HOYOS SAINT., Les zones ethnographiques de l'Ornementation po-pulaire espagnole. In t Art. populaire *, II.

VICTOR SANDULESCU-TOPOLITA, 0 incercare de monografie a satului Hasdeudin judetul Hotin. Revista a Izvorasul a, XI.

Prof. Dr. PAUL SARTORI, Osterei. In * Handworterbuch des deutschen Aber-glaubens VOL VI. Berlin and Leipzig, 5935, Walter de Gruyter et C-ie.

K. SCHMIDT, Die bduerliche Wohnung. Revista Sichsische Volkskunde *, 5903,p. 482.

PAUL SEBILLOT, Le Folklore de Franc;,'''E. Guilmoto, editeur, Paris, 4 vol.,1904 -1907.

PAUL SEBILLOT, La section des traditions populaires cl l'Exposition des arts de lafemme. *Revue des traditions populaires *, VII (1892), P. 457-473.

F. P. STULBERGER, Gelitzte Ostereier. Revista a Bayerischer Heimatschut *,heraug. vom Verein fur Volkskunst u. Volkskunde. X Jahrgang, Nr. 2,p. 66, Munchen.

Superstitions et croyances populaires. Revista L'Echo britanique *, 1835, p. 92.Traducere din revista a American Quartely Review *.

V. *ERBAKIVSKII, Osnovni elementi ornamentatii ukrainsdkih pisanok i ikne pohod-jennia. In * Prati e, ukrainsakogo istoriclnofilologicinogo tovaristva v Prazi.Praga, 5926.

Dr. MARGARETA *TEFANESCU, Obiceiurile de Patti ale poporului cehoslovac.Ziarul Ooinia * din Iasi, Nr. din 3 Aprilie 1929.

RENATA TYRg OVA., Das bOhmische Bauernhaus. Die Volkskunst auf der jubi-lawns- Ausstellung. Verfast von Dr. Cenek Zibrt. Prag, 1896.

HRISTIAN N. TAPU, Din iesle pe truce. Nr. 1 din colectia t Biblioteca literara *.Edit. Ramuri, Craiova.

AL. TZIGARA-SAMURCA*, Arta in Romania, I. Studii oritice. Bucuresti, 5909.AL. TZIGARA-SAMURCA*, Muzeul Neamului romdnesc. Bucuresti, Minerva *,

5909.A. VANDERBORGT, Course aux oeufs. Revista 4 Folklore brabangan *. 14-e armee,

Nr. 85-82, decembre 1934fevrier 1935, p. 244.Prof. VICIU, Obiceiuri de Pa,sti. Revista * Comoara satelor *, II, P. 49. Elai, 5924.T. VOLKOV, Les oeufs de Pdques. 4 Revue des traditions populaires *, VIII (1893),

P. 533.ELENA NICULITA-VORONCA, Datinele credintile poporului roman, adunate

afezate in ordine mitologicd. Cernauti, 5903.

*

fi

a

e

1i

www.dacoromanica.ro

ORIGINEA OUALOR INROITE

()Hat ne-am stradanui si determinam epoca dela caredateaza obiceiul de a inrosi oHl, ar fi zadarnic.

Fapte mentionate in scrierile celor vechi, se stabilesc prinscrisul lor; altfel ar fi limas pe veci necunoscute; credintesi obiceiuri care dainuesc de veacuri, a caror existents nu oputem constata, pentru vremurile acelea, prin documente,au trecut in generatii, dela individ la individ, dela grupare lagrupare, dela neam la neam, si au ajuns pans la noi.

Filiatia credintelor si a obiceiurilor, nu a venit Inca vremeasa fie determinata. Cum s'ar putea explica, in starea de astazia cercetarilor, existenta unei aceleiasi credinte, a unui ace-luiasi obiceiu, la popoare asa de indepartate unele de altelein spatiu, si care dup5." Cate stim astazi niciodata nu auvenit in atingere.

Cum am putea sa precizam: unde si cand s'a inrosit pri-mul ou ? Care popor 1-a intrebuintat, pentru prima oars,nici n'am putea s ne intrebarn, pentruca oua rosii de piatras'au gasit si in morminte din vremuri prea vechi. Chineziiintrebuintau ouale rosii cu doua mii de ani inainte de Hristos,si de sigur ca, la dansii, obiceiul acesta era o mostenire dintimpuri si mai vechi.

Am putea, totusi, s incercam o explicare logics a origineiobiceiului de a inrosi

Misterul care invaluie oul, de sigur ca a preocupat minteaprimului om inzestrat cu un rudiment de cugetare. Un obiectneinsufletit, ca o piatra, sa dea nastere unei fiinte vii !

Oul a sintetizat misterul Creatiunii; dintr'un ou trebue sa sefi nascut Universul, Lumea deci si omul.

Oul cosmic trebue presupus la baza credintei tuturor popoa-relor din lume.

(male.

www.dacoromanica.ro

12 ARTUR G OROVEI

Egiptenii adorau pe zeul Knef, a caruia statue purta unou in gura.

Persil credeau CA, in valtoarea haosului, apAru un ou, pecare Noaptea i1 acoperi cu aripile ei, i1 cloci, si din on iesilumea: Soarele si Luna se ridicara in sus, Pamantul se rasaAn jos.

Indienii, Fenicienii ca si Israelitii, considerau oul ca prin-cipiu al Creatiunii.

Dupe una din legendele brahmane, la inceput era pe lumenumai apa, din care se nascu un ou de aur ce pluti pe apeun an de zile, si din el se nascu Cerul, Pamantul si VAzduhul.Brahma insusi se nascu in acest ou, din care se facu Cerul siPamantul.

In Kalevala Nordului, se vorbeste de Ilmatara mama apei ,care traia la inceput in aer, si apoi s'a coborit in ocean, pevalurile caruia s'a leganat 700 de ani. Rata selbateca, crezandca genunchiul Ilmatarei este parnant, facut cuib pe elsi a ouat un ou de fier si sase de aur. Ridicandu.se Ilmataradin apa, mine s'au spart si din ele s'a format lumea: dingalbanus a iesit Soarele, din albus a iesit Luna.

Grecii, Romanii aveau aceeasi credinta; filosofii for vor-besc despre crearea lumii ab ovo .

Credintele unora dintre popoarele moderne nu deose-besc, in fond, de ale celor vechi. Traditia ca din ou s'a nascutlumea, persists Inca. Asa cred popoarele slave Rusi,

Ukrainieni la caH, insa, traditia e putin cam intu-necata: la dansii nu se spune ca.' din ou a iesit Universul,ci a iesit o cask on un palat, care se pot confunda cu omulce locueste in ele, omul fiind o quintesenta a Universului.

Galii Francezii de astazi au mers mai departe in con-ceptia for figurativa: si-au luat ca simbol cocosu/, al caruigermene este in ou.

Oul cosmic traieste si in credintele poporului nostru.In Bucovina este credinta ca Soarele e dintr'un ouIntr'o poveste se spune: A fost odata un om si avea un

ou. El (omul) a fost Incuiat oul Intr'o lads si altul, ce stia,and s'a dus omul de acasa, s'a dus si i-a dat drumul, sidin acela apoi s'a facut soarele pe cer

si-a

Silo-rusi,

.

.

.

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PA$TI 13

Culegatoarea acestei credinte spune: u Este poveste mailunga, dar comunicatorul n'o stie 1).

Oul insufletit, oul cu insusiri de om, este pomenit intr'o fru-rnoasa poveste din Brosteni, pe valea Bistritii moldovenesti:

Ci-ca a fost data un mosneag si o baba, asa de saraci,ca n'aveau, la casa lor, decat o gainuta. Dar nici de oualegainii nu aveau parte, ca nu stiu ce le manca de sub gains,cand le oua. Neputandu-se dumeri mosneagul de ce nu poateafla oua sub gains, se puse intr'o zi, de panda, in dosul poetii.Cand gaina facu oul, odata el incepu s fuga. Mosneaguldupa el s-1 princla, ca sa-1 manance, ca nu-si indulcise sufle-tul cine stie de cand, cu frupt. Oul insa spuse mosneagului:

Lasa-ma, tats, ca eu ma duc sa-ti aduc avere.Mosneagul, vazand un ou vorbind, isi facu cruce

trazni indata prin minte ca trebue sa fie nazdravan. Sfatuin-du-se cu baba, dete drumul oului sa se dud'.

Se is oul si se duce pe un drum; cum mergea el gandind,se intalneste cu un rac.

Da unde te duci, mai oule ?Ma duc la bine; hai si tu cu mine.Hai, zice racul.

Racul se lila dupa ou si mersera amandoi sfatuind maideparte; numai dela o vreme iaca se intalnesc ei cu un soricut.

Da unde te duci tu, mai oule, zice soricutul.Ma duc la bine; hai si tu cu mine.Hai, zice soricutul.

$i tustrei se iau la drum, chicotind si hatjonindu-se. $icum mergeau ei, numai ce se intalnesc cu o mats.

Da unde te duci tu, oule, cu cei doi tovarasi ?Ma duc la bine; hai si tu cu mine.Hai, zice mata.

Si cu totii pornesc tot nainte.Dupa ce merg un popas bun, se intalnesc, la un damb,

cu un cocos.Buna ziva, mai oule Da unde te duci cu droaia ceea

dupa tine ?

1) Elena Niculitli-Voronea, Datine credinte, p. 4zo.

I

ti

www.dacoromanica.ro

14 ARTUR GOROVEI

Ma duc la bine; hai si tu cu mine.Hai, zice cocosul.

Si se luara toti cinci, si mersera tot nainte spre o padure.Cand la marginea padurii, numai ce dau de un tap.

Da unde fugi, mai oule, cu voinicii ceia dupa tine?Ma duc la bine; hai si tu cu mine.Hai, bre omule ! Unde te duci tu, hai si eu, ca te stiu

ca esti cu cap.Se vede ca si tapul era o Ora de nazdravan.Nu intarziara mult la vorba, si intrara in padure. Si cum

mergeau ei, numai ce zaresc o casa unde stateau 12 talharifoarte bogati. Oul o cotigeste inteacolo, si ce face, ce drege,numai ce descuie usa, eaci tilharii erau dusi dupa mestesugullor. Cum intra oul, spune celorlalti:

Eu, mai, ma pun in spuza, in vatra; tu, soricutule,sa te Irani in borta ceia de sub pirostii; tu, racule, sa te viriin ceaunul cu apa; tu, mita, sa stai pe cuptor; cocosul sa sesuie in gura podului, si tu, tapule, sa stai ascuns in tinda,dupa ciuveie.

Dupa ce oul ii mai dascali, ce au sa faca fiecare, se asezara'fiecare la locul for si taceau cum tace chiticul.

Intr'un tirziu, numai ce yin talharii. Dupa ce mai umblaei, cat umbla, prin casa, unul din ei vrea sa faca foc si seduce in vatra s imprastie sperla.

Puf ! numa ce pocneste odata oul si improasca pe bietultalhar cu cenusa drept in ochi.

Unul din et, fuga s vire mina in ceaun, sa ieie apa si sdeie la ochi celui ce aproape chiorise de durere. Atunciracul it prinde de degete, si it strange, cat poate. Ti.. ti..ti... face soarecul din borticica (adica tine-1, intelese til-harul), si motanul de pe cuptor numai ce-i da: Curmei...curmei... (adica sa se aduca funii, sa-1 lege).

Tilharii, sparieti, dadura busna pe usa, socotind ca-s,draci.

Cand s iasa, numai ce aud: cot... cot... cot... cot...(adica: dati cu coatele, cu parul , intelesera ei), si tapulatunci numa ce incepe a-i bufni cu capul, de-i busi pe usa,ca pe niste snopi.

www.dacoromanica.ro

(WALE DE PAST! rs

Talharii, vazand dracia asta la casa lor, si socotind ca-icuprinsa de necuratul, o parasira.' si se dusera in lume, iar oul,dupa ce dete fiecarui tovaras ate ceva, isi lua partea lui sio duse mosneagului. Cand vazura mosnegii atata bogatie, eras moara de bucurie.

Pe ou i1 insurara cu o fats frumoasa, si la nunta lui au jucattoate gainele din lume 1).

Credinta dualistica a popoarelor primitive in existentageniului Binelui si al Raului, mentinuta si la crestini, caricred in Dumnezeu, dar cred si in Diavol, s'a p5strat si inceea ce priveste oul: din ou se poate naste si Diavolul, dacase indeplinesc anumite practice.

Pretutindeni, la Romani, este raspandita credinta ca dinou se poate naste Spiriduful, un fel de Drac minor.

Oul parasit se cloceste 4.0 de zile subtioara, si din el ieseSpiridusul. Sau: oul se poarta noua zile, si cand iese cuInvierea si se cants Hristos a inviat , cel ce poarta oulzice:

16 ARTUR GOROVEI

esti emanatia zeitei Nin-ka-si, to fad sd tremure nbaptea ceirtii))1).

# Focul este cel mai mare si mai activ dintre zeii cu cariomul poate intra direct in comunicatie, prin mijlocul unorrituri sacre si a unor descantece magice; cu el se stabilesteacest comert in chip mai intim, pentruca omul it produceel insusi, sau cel putin it instaleaza, dupa vointa, pe vatrasa, aprinzand flacara sacrificiului >>.

Acest zeu, Focul, este invocat in descantecele Chaldeenilorca dusmanul cel mai mare al Diavolului, singur care poatesa-1 alunge si sa risipeasca toate farmecele: # Tu, care alungiduhurile necurate, care ingrozesti pe cei rai, Focule, nimicitoral dusmanilor, arms teribila, care alungi ciuma; fecund, stra-lucitor, care distrugi duhurile necurate >> 2).

Conceput ca forta care alunga duhurile necurate, si sim-bolizat prin coloarea lui rosie, focul a fost asociat oului, adicainfaptuirii lumii, pentru ca sa fie puss la adapostul tuturorprimejdiilor..

De aici, de sigur, conceptia primilor oameni despre oulrosu: Creatiunea ferita de primejdiile N ecuratului, prin pute-rea focului, simbolizat prin coloarea rosie.

i dupa credintele noastre romanesti, oul rosu este apa-rator in contra Diavolului.

Ouale rosii, pastrate in casa, apara de /11100 3).Oul rosu e bun de pazeste casa de farmece. Babele dau

din el la muieri ca sa-I ingroape in curte, on in casa, dupausa 4).

Casa in care se gasesc oua rosii, dela Pasti, este feria deduhurile cele rele si de uneltiri diavolesti 5).

Ca sa fereasca roadele de piatra, podgorenii leaga prima-vara vice din vie cu salcie dela Florii, sau ingroapa un ourosu din Vinerea Mare 6).

1) Francois Lenormand, La Magic chez les Chaldeens et les origines accadiennes,pp. 169-173.

2) Lenormand, op. cit., p. 17o.3) Novacoviciu, III..p. 17.4) e*ezatoarea s, IV, p. 3o.5) Italasel, in t ezatoarea s, XVII, p. 23.6) Gorovei, Credinti, p. 142, 353.

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PA.STI 17

Prin Valcea, se ingroapa, in acest scop, un ou din JoiaMare 1).

Pentru a feri de grinding, se pun in fereastra oua delaPasti, la Macedo-Romani 2).

Multi sateni poarta la sine, in toate zilele, ca un amuletdant, si aparator de dusmanii cei nevazuti, dela Pasti pans laIspas, un ou rosu, cu care au fost la biserica in ziva de Pasti 3).

Pentru a alunga duhurile necurate din grajdurile vitelor,in ziva de Pasti se lipeste pe parete, langa usa, o balega incare se pun, in Banat, coji de oua rosii 4).

Pamantul s'ar scufunda, lumea s'ar prapadi, daca oameniin'ar mai face oua rosii. 4 Pamantul sta pe patru furci de ceara..Iuda roade mereu la ele, ca s se prapadeasca lumea; darcand ispraveste una de ros, da fuga la alta, si pang sa o roads,cea roasa creste la loc, si asa el roade de cold pans cold, faraniciun folos. De Pasti, cand vede oua rosii la crestini, el simai rau se prosteste; isi pierde de tot cumpatul. Credintadin tefanesti, jud. Valcea 5).

In Bucovina se crede ca Diavolul tot una intreaba de se maiscriu oua pe pamant, si de mai sunt colinde prin sate. Cand ouanu se vor mai scrie si colinde nu vor mai fi, atunci si el va iesi 6).

Pazitor de duhuri necurate, oul rosu se intrebuinta caamulets, obiceiu practicat, in zilele noastre, la Rusii dinpartile Uralului, unde se faceau oua din pietre semi-pre-tioase, de diferite colori, intre care si rosii, mici de tot, si sepurtau ca fetisuri la ceas, cum se poarta martisoarele 7), dupacum fetis trebue sa fi fost (male de piatra vapsite' cu rosu,din mormintele preistorice, ingropate cu mortul, ca sa-1 aperede Geniul Raului.

Coloarea rosie fiind simbolul biruintei, deci a fortei, seexplica pentru ce popoarele razboinice au adoptat-o pe stea-gurile lor, pentru ce la popoarele indo-germanice coloarea

1) Balasel, in t Sezatoarea s, XVII, p. 20.2) Cosndei, p. 54.$) Balasel, in aSezatoarea 5, XVII, p. 23.4) Novacoviciu, op. cit., p. 2o.5) t ,5ezatoarea 5, III, p. 27 ; Dan, Comuna Straja; Gorovei, Credin;i, p. 25x.6) Voronca, Datine, p. 422; Marian, Sdrbdtorile, III, p. 51.7) M. A. Orlov, Paftele in credintile i obiceiurile poporane, in revista ruseascA

s Natura oamenii s, din Petersburg, Nr. 23 din 1908.

2 A R. Staii Si Cercetdri

si

www.dacoromanica.ro

i8 ARTUR GOROVEI

rosie era semnul maririi si al cinstei, coloare cu care se Ina-surau imparatii purpura semnul biruintei, al fortei, alslap Anirii.

Talmudul pomeneste ca intre cele sapte haine ce trebuiasa le imbrace Mesia, a saptea era rosie, ca rAzbunare contraRomei, deci un simbol al victoriei, adoptat si de crestinatate.

Odinioara, numai la curtile domnesti era ingaduita intre-buintarea unor anumite obiecte de coloare rosie. Del Chiaro,descriind obiceiurile din timpul Voevodului Const. Branco-veanu, spune ca jupanesele se plimba in oras in radvanetrase de Cate doi cai, cu valtrapuri de coloare verde sau alba-stra, dar niciodatd rosie, coloare rezervatd numai familiei dom-nitoare*. In casa mare cum se numea odaia de man-care spune Del Chiaro, a scaune nu se intrebuinteaza; inschimb, sunt banci fixate in jurul paretilor si acoperite cupostav (la Curte e de coloare rosie), care imbraca si paretiipada la oarecare inaltime, servind de reazam

Religiile tuturor popoarelor au introdus oul rosu in cere-moniile cultului lor.

Egiptenii aveau un cult special, la equinoxul de primavaraPastele nostru and ofereau (AA zeului creator; Persiiaveau acelasi obiceiu la serbatoarea anului nou, obiceiudespre care vorbeste un calator chiar si pentru anul 1704,care spune CA, de Anul Nou (20 Mai) Persii se feliciteazadaruindu-si oua in diferite colori.

Oul avea mare insemnatate si la Romani, can faceau jertfespeciale cu oua, la serbatoarea equinoxului de primavara, sila scriitorii Ovidiu, Juvenal, Pliniu se pot gasi dovezi caouale acestea erau colorate.

Credintele si obiceiurile pagane au trecut in religia cre-sting, acomodandu-se cu dogmele ei. Zeii pagani traiesc siastazi in sfintii carora ne inchinam noi. Datina oului rosunu a putut sa faca exceptie; primii crestini 1-au mentinut,1-au lasat mostenire, pans in zilele noastre, tuturor popoare-lor crestine, care Tun traditia aceasta in legatura cu sari-gele moartea si invierea lui Isus Hristos, Creatorul lumii

t.

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PASTI 19

crestine, dupa cum primele popoare au considerat oul rosuca simbol al creatiunii Cosmosului.

Oul rosu a ramas, in cultul nostru, alaturea cu crucea, casimbol al biruintei contra Diavolului.

()data cu mentinerea si intrebuintarea oului rosu, crestiniiau introdus si coloarea rosie in cultul lor. Daca Papa delaRoma poarta mantie de purpura, Biserica noastra, care nuadmite vestminte albe, ca la preotii catolici, in serviciulBisericii, a adoptat coloarea rosie in odajdii, iar anumite fetebisericesti poarta, in semn de autoritate, brau si culion decoloare rosie.

*

Aceasta ar fi originea oului rosu, in obiceiurile popoarelormoderne : ramasita dela primii locuitori ai pamantului, cari,venerand oul si focul, au asociat aceste doul simboluri pentrua simboliza Creatiunea la adapost de primejdiile Geniului rau.

ORIGINEA OUALOR ROSH IN FOLKLORULROMANESC

Acceptat de crestini, obiceiul oualor rosii, in legatura cusarbatorile primaverii dela pagani, sarbatori care coincid cuPastele crestinesti, era firesc lucru ca oul rosu sa fie pus inconcordanta cu sarbatoarea crestineasca a Invierii DomnuluiIsus Hristos, si sa se ajunga la conceptia credintei ca oualerosii simbolizeaza sangele Mantuitorului, dupa cum rezultadin toate traditiile despre originea lor, ceea ce se spune chiarin mod concret : (( In jurul Gherlei e credinta ca ouale rosiisimbolizeaza sangele Mantuitorului 1).

Credintele despre origina aceasta a oualor rosii, sunt pusein legatura cu fiecare faza prin care a trecut vieata lui Hristos,in timpul pe care-1 sarbatoresc crestinii, la Pasti.

1. In judetul Mehedinti se spune ca in timp ce evreiidusesera pe Isus la Pilat, sa fie judecat si osandit, si dupa

1) 4 Comoara satelor *, II, p. 72.

a*

www.dacoromanica.ro

20 ARTUR GOROVEI

ce judecatorul, spalindu-se pe mini, spusese ea negasindnicio villa asupra-i, nu -1 poate condamna, evreii auzind, aucerut capul lui Isus, iar Pilat, intinzand mina peste ei, a spus: De voiti s'a ucideti un om nevinovat, pacatul sa cada asupravoastra . 0 ploaie de pietre a cazut asupra capului lui Isus,si urlete grozave au risunat. Dar, minune: toate pietrele s'aupreficut in owl rosii.

De atunci, in amintirea sangelui varsat pentru omenire,popoarele aduc ca jertfa oua rosii 1).

2. In Posada-de-sus (Ardeal), cred oamenii ca pe andif duceau pe Domnul Hristos sa-1 rastigneasci, copiii jidovilordideau cu pietre dupi el; pietrele acelea insa toate se pre-ficuri in oua rosii 2).

3. Pe cand Simion mergea la camp, avand o pane si ouaalbe in traista, 1-a ajuns Hristos ducandu-si crucea in spate.Simion i-a dus-o pans la ogorul lui, de unde i-a dat-o inapoilui Hristos. Mai pe urmi, punandu-se la masa, n'a mai gasitce avea, ci in loc a gasit pane si oua rosii 3).

La Rusi, legenda aceasta suns asa : Pe and evreii duceaupe Hristos la fastignire, si el cadea sub greutatea crucii,un om care intrase in oras, ducand un cosulet cu oua, 1-aajutat pe Hristos sa-si duca crucea. Cand omul s'a intorsla cosuletul cu oua, a gasit numai oua rosii (krasenki) si incon-deiate (pisanki). Omul n'a mai dus oua in piaci', intelegandsernnul Domnului 4). .

'4. In targusorul Boian, din Bucovina, se crede ca dupa ceHristos a fost rastignit, invitatii si mai marii jidovilor, seadunari la o masa, pe care era un blid cu zeami de cocos simai multe oua fierte. Pe cind se ospatau, unul dintre eipovesti despre spusa lui Isus, ca dupa ce va fi inmormantat,are s invie. Un altul raspunse:

Cand va invia cocosul pe care-1 mancgm acuma, si andse vor preface lige acestea in oua rosii, atunci va invia siHristos.

1) Revista Satul )), Aprilie 1931.2) (i Comoara satelor s, loc. cit.2) Pamfile, Cromatica, II, p. 16.') Kurdinovski.

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PA$TI 21

In clipa aceea male se facura rosii, si cocosul, batand dinaripi, incepu sa cante 1).

Moldovenii din Basarabia, povestesc astfel aceasta legenda:Dupa inmormantarea lui Hristos, carturarii si fariseii,

sefii evreilor, s'au bucurat si au facut un ospat mare. In tim-pul veseliei, unul din ei adus aminte de prorocia ca atreia zi Hristos va invia. Atunci cel care sedea o in capumesei 2), razand, a spus: Cand va invia cocosul pe care-1mancam ci ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia siHristos N'a ispravit bine cuvintele acestea, cand ouales'au facut rosii, iar cocosul a inviat, a iesit pe farfurie, a ince-put sa bats din aripi si a cantat. Mind din aripi, cocosul i-astropit pe evrei cu zeama, si toti au capatat 4 raie 2) pe cap.De atunci evreii isi rad capul 0-0 lass par numai langa urechi,pe unde nu i-a stropit cocosul, isi lass

22 ARTUR GOROVEI

8. Prin judetul Tulcea se spune ca, pe cand Hristos erape cruce, it rugs sa faca o minune, pentru ca multimea spoata cunoaste ca este Fiul lui Dumnezeu. Abia ispravirugaciunea, si minunea se arata: pietrele svarlite de jidoviasupra lui Hristos se prefacura in oua rosii 1).

9. In Bucovina se povesteste ca, pe cand Isus era rastignitpe cruce, Maica Domnului crezand ca va indupleca pe jidovisa nu-1 mai chinuiasca, li duse o cosarca plina cu oua. Jidovii,insa, mai rau se intaratara, si cand Hristos li ceru apa, ei iideters otet si urzici. Maica Domnului puse cosarca la picioa-rele celui rastignit si incepu a plange. Sangele din raneleMantuitorului curgand peste oua, le inrosi, iar Hristos spusecelor de fats ca de acuma sa faca si ei oua rosii, intru amin-tirea rastignirii lui. Dupa ce a inviat Hristos, Maica Domnuluia facut oua rosii si pasca, pe care le impartea oamenilor ceintalnea, spunandu-le: Hristos a inviat ! 2).

In Basarabia, legenda aceasta are urmatoarea cuprindere :Pe cand Hristos era rastignit, Sfanta Maria s'a dus la

evrei cu un cosulet cu oua, cer and sa nu-1 mai chinuiasca.Vazand ca evreii au inceput sa-1 batjocoreasca si mai tare,Sfanta Maria a pus cosul la picioarele crucii si a inceput splanga. Sangele care curgea din Hristos, a zugravit uneleoua cu diferite izvoade, iar pe altele cu totul le-a inrosit.Vazand aceasta, Hristos a zis: De acum inainte si voi veticrestina si yeti zugravi oua, in amintirea rastignirii mele,precum am facut astazi eu .

Dupa Inviere, Sfanta Maria, cea intai a boit si a inchistritoua, pe care le-a luat intr'un cosulet cu pasculiti 3) si s'adus, fericita sa-1 vada pe fiul ei. In drum, pe toti ce-i intal-nea, ii saluta cu cuvintele Hristos a inviat , si li &dm citeun ou si o pasculita 4).

1o. 0 legenda din Bucovina, reprodusa intr'o carte dinSuedia, vorbeste despre Maica Domnului ca s'ar fi dus laPilat: Cand Mantuitorul a fost inchis si dus la moarte pe

i) Tapu, Din iesle pe cruce, p. 27.2) Marian, Seirbatorile, II, p. i7.3) Cuvitnt moldovenesc in textul rusesec.4) Mateevici.

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PA$T1 23

cruce, indurerata Maica Domnului a incercat sa-si scapefiul. A colorat oua cu our si le-a pus intr'un cosulet aurit.Apoi a luat o gains frumoasa si s'a dus cu ele la Pi lat. Cazuin genunchi inaintea lui si se rugs pentru Fiul ei. Nu plange,ii raspunse Pilat, Fiul tau nu mai sufere, a fost torturat p Anasi-a dat sufletul. Ca traznita, Maica Domnului cazu la pamant,iar oak au facut ocolul pamantului 1).

II. In Pausesti-Otarau, jud. Valcea, legenda este astfel: Dupa ce 1-au rastignit pe Hristos, si au venit soldatii

cu ciocanele de au rupt fluierele picioarelor celor doi talhari,toatA lumea a plecat, mai cu seams cand s'a cutremuratpamantul si s'a intunecat soarele. Maica Domnului a venitcu un cos de (nth' sa-1 dea soldatilor, ca s'o lese sa ieie pe fiulsail de pe cruce. Cand a venit ea, s'a dus langa cruce, a puscosul jos si a inceput sa planga amarnic. CAnd a luat ea cosulsa-1 dea unui soldat, a picat o picatura de singe din manileMantuitorului peste oua, si deodata toate ouale s'au inrosit.Au venit toti soldatii si au luat cite unul ca sa aiba si ei unsemn despre cea din urma minune a lui Hristos. De atuncie obiceiul sa se inroseasca oua de Pasti 2).

12. In Vascau (Crisana) se spune ca < o femeie s'a dus lacrucea Domnului, unde era rastignit, cu o cora plina cu oua;a pus-o langa sfanta cruce, Oa a sarutat-o, si cand a plecat,vantul a ridicat marama ce era pe deasupra oualor, si ce i-afost mult mirarea vazand toate ouale rosii in cora 3).

13. In Racasdia (Banat), (male rosii sunt pietrele pe carecopiii de scoala, adusi de dascalii lor, be aruncau asupra luiHristos, pe cruce 4).

Aceeasi credinta este si in Vascau (Crisana 5).14. In Ujfalau (Aiud), credinta despre ouale rosii este ca

mergand mironositele de dimineata sa unga trupul Domnului,aveau in cosuri oua, si jumatate din acele s'au rosit, jumatatenu, si indata au vazut pe Domnul. Dupa aceea au dat din

1) Louise Hagberg, p. 124.2) Comunicat de d-1 G. G. Fierescu, Invatator.3) Comunicat de preotul Vasile Sala.4) Novacoviciu, Folklor, II, p. 73; III, p. 29.6) Comunicat de preotul Vasile Sala.

www.dacoromanica.ro

24 ARTUR GOROVEI

ouale rosii invataceilor, cari s'au mirat si le-au socotit dreptsemn despre Invierea Domnului 1).

15. In Movilita, jud. Putna, se spune ca dupa ce a fostinmormantat Hristos, Maria Magdalena s'a dus la Chesarulde atunci si s'a plans ca Pilat s'a spalat pe mani de pacatulmortii ce evreii au savarsit asupra Domnului. Ea a dus impa-ratului plocon oua rosii. Imparatul s'a mirat de asa nelegiuire,si gasind vinovat pe Pilat, a pus de 1-a cusut Intr'o piele debivol, uncle a si murit. De atunci a limas obiceiul inrosituluioualor de Pasti 2).

Legenda aceasta o au si Rusii, cari cred ca Sfanta MariaMagdalena s'a dus la imparatul Tiberiu si a predicat, incepandcu vorbele: Hristos a inviat*, si oferi imparatului un ou rosu.Traditia spune ca predica Mariei Magdalena a avut mareefect, asupra lui Tiberiu, care atunci a auzit, prima oars,despre omorirea lui Hristos, si a trimes pe Pilat in judecata 3).

0 variants a acestei legende crede ca Maria Magdalenas'a dus la Pilat impreuna cu Petru si Pavel 4).

In Stelanesti (Valcea), traditia spune ca mironositele s'auservit cele intai de ouale rosii, ca de un sfant simbol al Invie-rii lui Hristos. Maria Magdalena mergand la Roma, dupainviere, a prezentat Cesarului Tiberiu un ou rosu, zicandu-i: Hristos a inviat * 5).

16. Prin Bucovina se spune ca jidovii aruncau pietre pemormantul Domnului, care pietre se prefacura in oua rosii 6).

17. In Bucovina cred oamenii ca datina de. a inrosi oua,vine dela muncirea Domnului Isus Hristos, ca precum 1-aumuncit jidovii pe el, asa au luat si crestinii datina de a faceoua rosii spre aducere aminte de muncirea Domnului.

Se mai crede Ca, iesind din mormant, Hristos era in ves-mant rosu, si purta un steag rosu 7).

1) a Comoara satelor u, II, p. 72.2) Mateescu, in revista a Doina s, I, p. I I.3) Kurdinovski, care citeaztt pe Constantin Economid, Despre inceputul obice-

iului Intrebuintdrii oudlor rofii In timpul Pastelui. In ruseste, din greceste, traduceredin r826.

4) Revista a Albina u, z6 Aprilie x935.5) Balasel, in a Sezatoarea s.6) Marian, Sdrbdtorile, II, p. zr.7) Marian, Sdrbdtorile, II, p. 21.

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PAST! 25

18. 0 legendg din Capul-Codrului (Bucovina), spune: IsusHristos anuntase cg dupg ce va fi inmormantat, are sg invie.Jidovii, dupg ce 1-au luat de pe cruce si 1-au inmormantat,au pus pgzitori la mormant, ca nu cumva crestinii furesi sg spuie ca a inviat. Pgzitorii s'au inarmat cu pietre, ca saarunce in acei ce ar veni sg-1 fure. Ingerul Domnului cobo-rindu-se din cer, se apropig de mormant ca sg ridice piatrade pe el. Pgzitorii viind sg arunce asupra ingerului pietrelece le aveau in san, acestea s'au prefacut in oug rosii. Deatunci pgzitorii acestia stau si astgzi impietriti langg mormant,si intineresc cand e lung noug, iar la lung veche imbatra-nesc 1).

19. In Ardeal, batranii spun cg dupg ce a fost ingropatHristos, o fats de jidov a zis ca ea nu crede cg va invia Isus,pang ce nu se vor rosi ougle ce le avea intr'un cos pe cap,si atunci indata s'au inrosit 2).

2o. In Rosa (Bucovina), ougle rosii de aceea se fac, pentrucaatunci and Domnul Hristos a inviat, toti copiii s'au trezit cuate un ou rosu in mans, si de atunci a rgmas Obiceiul case facg la Pasti oug rosii 3).

21. Traditie din Calieni, jud. Putna: In noaptea Pastilor,dupa Inviere, Isus sculandu-se din morti, umbla in jurulIerusalimului ca sg &eased pe cineva care sg vesteascgInvierea lui. Atunci, viind o femeie spre oral, Isus i-a zis-sg mearga sg vesteascg pe ucenici ea a inviat, plinindu-seScriptura. Femeia a rgspuns: Doamne, nu ma va credenimeni ; dg-mi un semn adeveritor despre aceasta, si Mantui-torul, cu puterea lui dumnezeiascg, a inrosit toate ougle ce leavea femeea in cos 4).

22. Dupg o traditie din judetul Valcea, toate ougle dinlume, pang si ougle de prin cuiburile pgsarilor, s'au inrositin clipa cand a inviat Hristos 5).

') Marian, op. cit., II, p. i6.2) t Comoara satelor a, II, p. 72.2) Voronca, Datine, p. 424.1) N. Mateescu-Movill, in a Calendarul poporului a, ziar din Cernauti, i Aprilie.

1934.5) Balasel, in ezatoarea s, XVII, p. 19.

sA-1

sa

I

www.dacoromanica.ro

26 ARTUR GOROVEI

23. In Bucovina se mai spune ca, pe cand se inalta Hristosla cer, jidovii aruncau asupra lui pietre, care, cazand pe pamant,se prefacura in oua rosii 1).

24. Tot in Bucovina, o alts legenda spune asa : Pe timpulInvierii Domnului, statea o evreica in piata, cu doua cosercicu oua de vanzare. Maria Magdalena, vesela, ii zise : Hristosa inviat )), iar evreica raspunse ca atunci va invia Hristos, candouale din panerile ei se vor inrosi, ceea ce s'a si intamplatchiar in acea clips. Maria Magdalena duse cateva oua de acesteaimparatului Tavreri (Tiberiu ?), a caruia sotie era oarba, siatingandu-i ochii cu ouale rosii, o vindeca 2).

Aceeasi legenda din Basarabia, vorbeste de imparatul Ta-breru, in loc de Tavreri. In ziva Invierii lui Isus, o evreicastatea cu doua coserci de oua ce be vindea. Printre cumpara-tori era si Maria Magdalena, care aduse cu bucurie vesteaca Hristos a inviat. Cu dispret, evreica raspunse: Atunciva invia, cand ouale mele se vor inrosi )), si imediat s'auinrosit. Maria Magdalena a dus cateva oua lui Hristos, iaraltele le-a dus sotiei imparatului Tabreru, care era oarba.Cand a atins ouale de ochii imparatesei, aceasta a inceputsa vada.

Multe minuni a mai facut Maria Magdalena, cu acesteoua 3).

25. In judetul Tulcea, se spune ca Maica Domnului alergaspre Ierusalim sa duca vestea Invierii, si s'a intalnit cu femeeacu oua, si ouale s'au inrosit 4).

Alte variante ale acestei legende, vorbesc de fete careduceau oua de vanzare, de o Samariteanca si o variants, spuneca intamplarea aceasta a fost in Tarigrad 5).

26. Mai amplificata o variants din Bucovina:A doua zi dupa Inviere, o fats de crestin se duse in targ

sa vanda niste oua. Pe drum intalni o fats de pagan, care voia

1) Malian, Sdrbdtorile, II, p. zi.2) Marian, Sdrbdtorile, II, p. zi. :

z6 Aprilie 1935.2) Mateevici.4) Hristian Tapu, op. cit.5) Balasel, in

OUALE DE PASTI

sa le cumpere, dar neavand bani destui la dansa, o rugs samearga la ea acasa, ca sa-i dea restul. Pe drum, fata de crestinincepu a istorisi ca numai legea crestineasca este cea mai buns,si o indemna sa treaca la aceasta lege. Fata de pagan ii spuseca numai atunci o va crede, cand ouale ce le are in -cosercutase vor inrosi. Minunea se infaptui. Fete le, de spaima, lesi-'nara. Niste baietani, fiind prin apropiere, adusera apa delafantana, le udara si fetele se trezira. Fata de crestin impartibaietanilor oua rosii, si de atunci a ramas obiceiul ca baie-tanii sa ude fetele a doua zi de Pasti, si, ca rasplata, s capeteoua rosii 1) .

27. Pilat, fiind chemat de mai marii Evreilor, dupa rastig-nirea lui Hristos, la o masa, tocmai cand Linea un ou in mans,un soldat roman a strigat: (( Hristos. a' inviat s. Pilat a ras sia raspuns neincrezator : (< Hristos o s invie cand se va rosioul acesta s. Minunea s'a infaptuit pe loc. Pilat, fiind infri-cosat, a scapat oul din mans si s'a spart. De atunci a ramasobiceiul ciocnitului cu oua rosii 2).

28. In Brosteni, pe malul Bistritei, se crede ca ouale rosiisunt facute din bolovanii ce aruncau jidovii dupa MaicaDomnului, cand cauta pe Domnul Hfistos 3).

29. Prin judetul Muscelului, unde se spune ca Jidovii iiziceau lui Hristos # Marin *, este legenda urmatoare:

Maica Domnului, cautand pe Hristos, it gaseste sub chipde voinic, cantand cu cavalul. Hristos i-a povestit chinurilelui, si cum i-au pus pe mormant noua pietre de moara sideasupra au pus jidovii masa, pe care aveau pane, fierturade. cocos si yin. Un jidov a strigat :

Cand om vedea panea asta spic verde, vinul vita verdein gradina si cocosul intrupat cum a fost, atunci sa mai iasafiul Marin de unde 1-am bagat noi.

Cand a ispravit de urat, pe camp graul era verde, in gradinavita era verde si pe buzele strachinii cocosul face : cucurigusi stropeste pe jidovi cu zeama, de au ramas cu pistrui pe obraz.

1) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 131.8) Codin, Sdrbdtorile, p. 53.8) M. Lupescu, in 1 ezatoarea*, VII, p. 117.

27

www.dacoromanica.ro

28 ARTUR GOROVEI

Pe masa nu mai era nici pane, nici vin, numai cocosul.lidoviiau strigat:

Us ! Vede-ti-asi ouale rosii !Si cum s'au uitat sub pat, au vazut ouaDe atunci au ramas jidovii cu pistrui pe obraz, iar la Pasti

se fac oua rosii 1).3o. Dupa o credinta din satul Rachiti, jud. Botosani, ori-

gina oualor rosii ar fi aceasta:Dupa ce Maica Domnului a gasit pe Hristos inviat, mer-

gand cu el, intalnesc niste gaini scurmand.Mama, ce-s acestea ? intreba Hristos.Gaini, dragul mamei.Gainelor, gainelor, blagoslovite sa fiti sj blagoslovit

s fie oul vostru, jar' cand va da Dumnezeu sj vor ajungePastele, fiecare om, cat de nevoias, sa se inchine, sa facamacar cateva oua rosii 2).

31. In Mihalcea (Bucovina), se crede ca ouale rosii se facde atunci de cand Hristos, fugind de jidovi, impreuna cuMaica Domnului, a blagoslovit graul ce a fost in acea zibun de secerat. Evreii atunci luandu-se dupa el, Hristosarunca in urma sa pietre, care indata se faceau ouaverzi, galbene, etc., si jidovii vazandu-le, au prins a le culege,si Domnul Hristos a putut fugi 3).

32. Dupa o traditie din Vascau (Crisana), ouale rosii suntlacramile mironositelor, care au stat la sfanta cruce sarutan-d-o sj varsand lacrami, ce s'au prefacut in oul rosii, pe carecopiii se ingramadeau s le culeaga 4).

33. In satul Balaceana (Bucovina), minunea cu ouale rosiise crede ca s'a infaptuit inainte de moartea si invierea Dom-nului. Se spune ca pe cand Hristos predica, intr'un templu,cuvantul lui Dumnezeu, Jidovii voira sa puie mana pe el sisa-1 omoare. Domnul nostru, cunoscandu-le gandurile, iesidin templu, dar Jidovii se luara pe urma lui sj aruncara cu

1) Codin, Sdrbdtorile, p. 53.2) Voronca, Datine, p. 337.3) Voronca, Datine, p. 423.4) Comunicat de preotul Vasile Sala.

rosii.

rosii,

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PA$T1 29

pietre dupa el. Pietrele toate se prefacura in oua rosii. Inspai-mantati, Jidovii fugira in toate partite, si de atunci oameniifac oua rosii 1).

In Basarabia, aceasta legenda este la fel : data, candHristos propovaduia intr'un templu, Evreii au vrut s1-1prinda si sa-1 omoare. Hristos, cunoscand gandurile tor, aiesit din templu si s'a dus in alts parte. Evreii au inceput saarunce in Hristos pietre, pe care el le-a prefacut in oua rosii 2).

34. Dupa o legends din Fratautul-nou (Bucovina), MaicaDomnului, afland intentia Jidovilor de a pune mana pe dansa,si pe fiul ei, 1-a luat in brate si a fugit, aruncand in urma eioua rosii 3).

In Basarabia, legenda aceasta spune : Cand s'a nascutHristos, Evreii voiau sa-1 prapadeasca. Sfanta Maria a fugitcu pruncul, dar era urmarita si era sa fie prinsa. Atunci aaruncat in urma cateva oua rosii, si Evreii le-au admiratasa de mult, incat au uitat s o mai urmareasca. Astfel outrosu a salvat pe Hristos, si de atunci nu trece Pastele liraoua rosii 4).

Rusii au o legenda care spune ca in ziva cand s'a nascutimparatul Sever, o gains din curtea- parintilor lui a ouatun ou rosu. Ajuns imparat, Sever a stabilit obiceiul de aoferi oua rosii, in semn de atentie, de bunacuviinta impara-teas* obiceiu adoptat si de crestini, in semn de bucurieca vor intra in imparatia cereasca 5).

In termeni mai laconici, un scriitor rus explica coloareaoului de Pasti astfel : # Coloarea rosie inseamna nastereanoastra prin sangele Domnului 6).

*

Credinta despre origina cresting a oualor rosii, o intalnimsi la poporul francez.

1) Marian, Scirbeitorile, II, p. 15. Aceeasi credinta in Ardeal: t Comoara satelor *,II, p. 7z.

3) Mateevici.3) Marian, Sdrbdtorile, II, P. 14.3) Mateevici.5) Kurdinovski.e) P. Levasov.

www.dacoromanica.ro

30 ARTUR GOROVEI

0 traditie din Bretagne, spune asa :Cand Mantuitorul a fost tintuit pe cruce, doua paseri s'au

asezat pe instrumentul de supliciu. Prima era o tarca, paserecare, pe atunci, era cea mai frumoasa dintre paseri. Pe capavea o egreta si coada-i era tot asa de frunnoasa ca si a pail-nului. Dar, pe cat era de superba, pe atat era si de rauta-cioasa, si nenorocita a insultat pe Hristos, care-si dadeasufletul. A doua era o pasarica cenusie la pene, care se apropiasfioasa de cel rastignit, ciripind ca si cum ar fi plans; cu ari-pile ei sterse lacramile din ochii Mantuitorului, si cu plisculii smulse spinii din cap. Deodata o picatura de sange cazude pe fruntea Domnului pe pieptul pasaruicei, ale careipene se facura toate rosii. Sa fii binecuvantata , ii ziseHristos, to care te induiosezi de durerile mele. Unde te veiduce, fericirea si veselia sa te insoteasca; ouale tale sa aibacoloarea azurului cerului si de acuma sa fii paserea bunuluiDumnezeu, purtatoarea mesagiilor fericite. Tu, zise el catratarca, sa fii pasere blastamata. SA nu mai ai de acuma niciegreta, nici aceste colori stralucitoare, cu care te mandresti,dar nu esti vrednica de ele. Fugi, pasere rautacioasa; oncevei face, apa cerului va cadea in cuibul tau 1).

TRADITII IN LEGATURA CU OUALE DE PATIIn satele din Sarand (Muntii apuseni), se aduna feciorii

de Sambata Pastelor, se duc la padure dupa butuci, aduccateva care cu butuci si le descarca in cimitir. De cu sears,feciorii fac foc in cimitir, care foc nu se stange in cele treizile ale Pastelor. Toti oamenii stau afara, in curtea bisericii,pana vine preotul, si atunci intra cu totii in biserica. Dupasf. liturghie, se dau Pasti (dating generals la Romanii dinMuntenia si Ardeal); cel care is Pasti , da un ou rosu(ySezatoarea, XVIII, p. 119).

Pretutindeni, la Romani, acei ce se duc la Inviere, sespala cu apa proaspata in care s'a pus macar un ou rosu sicativa bani de our sau de argint. Oul rosu insemneaza ca sa

1) Rolland, Faure populaire, H, p. 263.

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PASTI 31

fie usori si sanatosi ca oul, iar banii, ca sa li mearga binepeste tot anul, si sa fie curati ca argintul sau ca aurul. Aceastase face si in ziva de Pasti, inainte de a merge la biserica (Buco-vina: Marian, Sarbatorile, III, 44; Dan, Comuna Straja, p.47; Voronca, Datine, p. 424. Moldova: Gorovei, Credinti,p. 251; Sezatoarea, VII, p. 116; Harnea, p. 20. Bihor : Goro-vei, Credinti, p. 251).

Pasca la sfintit se duce intr'un servet curat, intr'o cosarcasau pe o tabla, puindu-se doua paste: cea cu cruce, care seaduce inapoi acasa, si una fara cruce; aceasta se lass preotului,si mai pune o bucata de slanina si patru oua rosii (Voronca,Datine, p. 341).

La Inviere bisericile Tarii Oasului sunt pline de cosuricu alimente: pasca, colaci, carnati, miei, sunca, oua. Le aducbarbatii pe umar, ca sa le sfinteasca preotul (Muslea, in Ana-lele Arhivei de folklor, I, 154).

Pe la Magarova, Bitolia, si in alte parti, femeile duc ouarosii la biserica, de Pasti, la Inviere si la a doua Inviere,dumineca (Comunicat de d-1 Licea).

Din ouale pe care le sfinteste preotul, se dau cateva preo-tului, si restul se aduce acasa (Marian, Sarb., III, 45).

Tot crestinul e dator sa dea preotului si altor prieteni sirubedenii, ate un ou rosu in ziva de Pasti, zicandu-i: Hri-stos a inviat , si cel ce primeste e dator sa raspunda: (( Ade-varat a inviat (Balasel, ySezatoarea, XVII, 21).

Sosind acasa, dela Inviere, se pun cu totii la masa, gustandintai din pasca, si apoi ciocnesc oua rosii (Marian, Sarb.,III, 46).

Cand incep a manca, de Pasti, incep intai cu oul, si cioc-nesc mai intai barbatul cu femeia, apoi parintii cu copiii,zicand la ciocnit: Hristos a inviat ! Adevarat el a inviatSe crede ca acel ce stria oul celuilalt, e mai tare (Voronca,Datine, 424).

Sa nu mananci oua rosii in cele trei zile ale Pastelor (Jorasti,Covurluiu), sau macar in ziva de 'ntai (Tutcani, Covurluiu;Schineni, Tutova. Pamfile, Agricultura, 122).

Unii nu mama oua rosii in ziva intaia a Pastelor, ca-i rAude buboaie (Vrancea : Harnea, p. zo).

< , .

www.dacoromanica.ro

ARTUR QOROVEI

Rar cine mananca oua rosii in ziva de Pasti, si mai ales inMoldova si Banat, crezandu-se ca celui ce mananca i se facbuboaie pe corp (Marian, Sarb., III, ioi).

In Mihalcea (Bucovina) se spune ca de Pasti sa nu mananciou impestrit intai, caci vezi serpi peste an, asa cum sta. scri-soarea incolacita (Voronca, Datine, 422).

Oua rosii nu se mananca in ziva de Pasti, pans ce nus'a impartit pomana mortilor. Altcum pomana nu e primita(Banat: Novacoviciu, III, 19).

In ziva de Pasti, dupa ce te-ai impartasit, sau ai luat Pasti,mananci intai ou rosu, apoi iei alte mancari (Balasel, Sez.,XVII, 21).

E bine ca ouale pe care le mananci in ziva de Pasti, sa fienesarate; altfel ti se vor rosi (parli) manile (Muscel: Codin,Sarb., 55).

E bine ca pe cel intai ou ce mananci in ziva de Pasti, s-1mananci cu gaoci cu tot, caci vei fi tare, sanatos si viteazpeste an (Balasel, Sez., XVII, 21).

In ziva de Paste e bine ca copiii, dupa ce si-au deslegatgura cu oua , sa manance daca au peste ramas, fiede pe la Florii, fie de pe la Blagovestenii (Muscel: Codin,Sarb., 55).

Oul rosu cu care te-ai impartasit in ziva de Pasti, it pastrezipeste an, si daca in cursul anului se va sparge si va face viermi,e semn ca vei fi cu noroc. Daca, din contra, se pastreaza bine,e semn ca vei fi sec de noroc (Balasel, Sez., XVII, 22).

In ziva de Pasti se impart numai oua rosii, si nu la capulmortilor, ci prin curtea bisericii (Pausesti-Otarau, Valcea;corn. de d-1 G. G. Fierescu).

Spun batranii ea inainte vreme era obiceiul ca in ziva dePasti sa se imparts numai oua incondeiate. Azi rar se mai \radoua de acestea, prin 10-15 comuni imprejur. Chiar in restuljudetului nu e nicio comuna sa exceleze. Aproape in fiecarese gasesc cateva babe care sa incondeieze. Acum au inceputsa fie in mare cinste ouale incondeiate. Au mai adus de pe laprase mestesugul de a incondeia cu spirt de sare (idem).

Exists obiceiul ca sa trimeata oua rosii pe la rude si pe lacunoscuti (Macedonia; corn. de d-1 Christu).

32

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PASTI 33

In prima zi de Pasti, se aseaza pe masa colacei si oua pen-tru pomana mortilor si sanatatea vitelor (Banat: Novacoviciu,III, 17).

In Banat si Transilvania, in ziva de Pasti, se dau mosi desufletul celor morti. Celor ce vin cu mosii, li se daruiescoua rosii (Marian, Sarb., III, 1).

Prinoasele din ziva de Pasti au, in locul colivei, sate 4sau 8 oua. Mara de acestea, fiecare crestin mai da la miruiall,colo unde is nafora, cate doua oul rosii. Femeile impartcopiilor de pomana, la usa bisericii, oul rosii (Muscel: Codin,Sarb., 54).

Cei batrani, cu deosebire mamele care au copii morti, saufara de lumanare, nu pot lua nimic in gull inainte de a impartide sufletele raposatilor oua rosii cu lurnanari, care au fostaprinse in momentul cand s'a incunjurat biserica cu DomnulHristos (Epitaful). Cu aceasta ocazie de obiceiu se impartoul rosii pe care e desemnata poteca ratacita , caci aceasta poteca ratacita este simbolul drumului celui ratacit, pe careorbeca, pe ceea lume, toti cei ce mor fara lumanare, on faralumina botezului (Balasel, Sez., XVII, 21).

In ziva de Pasti e bine sa dai pe o- apa curgatoare gaocide oua rosii, caci aceste gaoci vor merge pe ape pans vor dain apele Sambetei , si de aci apoi vor trece in apele celede sub pamant, unde sunt infipte furcile pamantului. Iudaroade mereu la aceste furci, cu gand ca sa scufunde pamantul,dar cand vede venind pe apele Sambetei >> gaoci de ouarosii, isi aduce aminte ca a sosit Pastele crestinilor si i se taiecurajul, sta.' din lucru si furcile in clips cresc la loc. De asemeneacei ce mor nebotezati, lark' lumanare si neispoveduiti si nelm-partasiti, au mare usurare cand \Tad gaoci de oua rosii venindpe apa Sambetei (Balasel, ez., XVII, 21).

Ouale increstite puse sub perm fetelor, in noaptea Invierii,se crede ca se vor marita fetele (Salageni, Falciu).

In ziva de Pasti, top copiii si toti oamenii trebue sa albain buzunare on in san, un ou. Cand copilul se grijeste cuoul in san, acel ou it pune mama-sa in boabele de samantade porumb, ca sa rasara toate si s rodeasca (Pausasti-Otarau,Valcea).

3 A. R. Studii ,ci Cercetdri

www.dacoromanica.ro

34 ARTUR GOROVEI

Se opreste, in ziva de Pasti, un ou rosu; se acopere cu ofasie de ceara pe la mijloc, ca sa se poata lega, si apoi se atarnain cuiu, in casa, si la un an, la celalt Pasti, se sparge. Daca segaseste cu viermi, cel ce 1-a pus va fi om norocos; daca nuva avea viermi, va fi fara noroc. Altii pastreaza oul acesta 40de zile, si daca in acest rastimp nu se imputeste, e semn cacel ce 1-a pastrat, este norocos (ezatoarea, III, 122).

In ziva de Pasti sa nu arunci ghiocele oualor rosii afara,ca-ti arunci norocul (jud. Valcea: Gorovei, Credinti, 251).

In Bucovina, in ziva de Pasti, copiii se dau in scranciobcu ate un loc, care se fac pe la unele case, si cel ce se da inscranciob, plateste celui de casa Cate un ou rosu (Voronca,345) -

In cea dintai zi a Paste lor, slujba bisericeasca este sfarsita'Dana' 'n ziva. Satenii se duc fiecare pe la casele lor, si in zivaaceea sed toti in casa si nu iau parte la nicio petrecere sgo-motoasa doar isi rosesc ouale incondeiate mai inainte (Cor-bii-Muscelului: Codin, p. 67).

In satul Cuciur-Menjir, jud. Tighina ,(Basarabia), in pri-mele zile ale Pastelor, cei casatoriti se duc cu nevestele sa, sefeliciteze, si-si daruesc colaci si doua oua colorate (Pr. Gh.Nemtanu).

In satul Stavuceni, jud. 'Hotin (Basarabia), este obiceiul cadupa ce se feliciteaza zicandu-si

OUALE DE PASTI 35

baietii cu udatul : le ucla cu un manunchiu de busuiocmuiat in cofita si li ureaza sanatate, noroc. Fetele dau catedoua oua on pasca (satul Hajdau, jud. Hotin (Basarabia):Sandulescu-Toplita).

Pang la Duminica Tomei, la vizita, pe langa dulceata sicafea turceasca, se da si cate un ou rosu (Macedonia: Licea).

Un ou dela Pasti, rosu si Incondeiat, .e bine sa-1 pastrezisi sa-1 pui vara in patul cu gandacii, pentru ca sa nu ti sedeoache gandacii sau gogosile (Muscel: Codin, Sarb., 55)

Primul ou rosu vopsit in Joia Mare, se pastreaza la icoanapang la celalalt an (Macedonia: Christu).

Oul muncit e pacat sa-1 dai de pomana (Bucovina: Voronca,Datine, 422).

In Macedonia este obiceiul ca in Limp de furtuna sa sepuie sub stresina casei o pirostie pe dos, iar deasupra un ourosu din Joia Mare, ca sa Inceteze furtuna (Marian, Sarb.,II, 28o).

Daca se ingroapa la hotarele unei mosii un ou inrositMiercuri in Saptamana Patimilor, nu va bate piatra pe aceamovie (Vlasca: Marian, Sarb., II, 28o).

In Joia Mare se duc 12 oua rosii servet, la biseria,seara la denie, si se lasa acolo pana in ziva de Pasti; in urrnase ingroapa cate un ou din acelea la hotarele mosiei, spre a fiferite de piatra (Dr. Elefterescu, in Izvorasul, 1932, p. 113).

Celor ce mor sau se inmormanteaza in zilele Pastelor, li sepune mana cea dreaptI in un ou rosu, ca semn ca au raposatin zilele Invierii, si pe care it arata dracilor dela vami, iaracestia vazand oul rosu, Il lasa de trece nesuparat, oricatepacate ar fi facut (Balasel, ez., XVIII, 221).

Cojile de oua, la Pasti, trebue date pe apa, ca sa ajungala Blajini, si sa le dud.' veste ca au sosit Pastele (Puescu, Sez.,VII, 116; Gorovei, Credinti, p. 252; Dan, corn. Straja).

Aceeasi credinta in Galicia: Gaocile oualor rosii se aruncainteo sama de comune din Galitia, Inca si astazi, in rau, cre-zandu-se ca abia atunci cand ajung aceste gaoci de oua in CaraRachmanilor, tin ei sarbatoarea for (Marian, Sarb., III, 186).

Nu e bine s tii in casa gaoci goale de oua rosii, fiindca seascunde dracul in ele (Bucovina: Marian, Sarb., III, 49).

3.

intFun

www.dacoromanica.ro

36 ARTUR GOROVEI

Gaocile oualor colorate nu se dau gainilor de mancare, canu mai oua (Banat: Novacoviciu, III, i6).

In cele trei zile ale Pastelui trebue sa ai, la toata masa,oul rosii (Ba lasel, tiS.ez., XVII, 22).

In cele trei zile ale Pastilor se pastreaza pe masa o scafa(de lemn) o farfurie astazi cu oua rosii (Banat: Nova-coviciu, III, 19).

La sfintele Pasti mananca oul rosii, ca sa fii rosu (Gorovei,Credinti, p. 251; Luncusoara, Bihor; Basarabia : Mateevici).

Oa rosii, sfintite in ziva de Pasti, la biserica, se tin pansla anul si atunci se sparg; daca oul e sec, n'ai nevoie, daca eplin, ai nevoie mult (Lupescu, Sez., VII, 117).

In cozonaci, colaci, se pune la mijloc Cate un ou rosu (Mace-donia : Licea).

In Mahala (Bucovina), cand yin oamenii cu pasca unii laaltii, se pune pe masa o strachina plina cu ma si ciocnesc,ca s se vada pe ceea lume, iar ouale le mananca (Voronca,Datine, 424).

Dupa parerea unor romance, e tare bine daca la priinicepentru cei raposati, pe langa mancarile si bauturile uzitatela asemenea ocaziuni, se dau de pomana si oua rosii (Cupca,Bucovina : Marian, Sarb., II, 278).

Copilul, dupa ce s'a grijit, lass un ou pentru preot, iar unulit da unui alt copil, impreuna cu lumanarea care a tinut-o inmans, cand s'a grijit (Pausasti-Otarau, Valcea).

In ziva de Sf. Toma, femeile fac coliva cu oua rosii, pentrumorti (Macedonia: Christu).

La Duminica Tomei si la Duminica Mare (sarbatoareaverde), toti oamenii duc la cimitir pasca, oua rosii, cozonac,canite cu zaharicale si alune americane cu covrigi, pe care leimpart de pomana, langa morminte. Se face parastas si sepomenesc toti mortii, de okra preot, dupa ce s'a terminatslujba liturghiei (satul Hajdau, jud. Hotin).

In Bucovina, unele romance scot albusul si galbanusul prino borticica, din o sama de oua rosii, sau impistrite, si pastreazagaocile p aria la Pastele viitor, si le intrebuinteaza la feluritelucrari, precum spre a inpiestri alte oua de pe dansele, insi-randu-le pe o ata, si atarnandu-le pe la icoane, sau puindu-le

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PAST! 37

in cuie, ca podoabe. Se zice insa ca nu e bine de tinut acestegaoci goale in casa, fiindca se ascunde dracul in ele (Marian,Sarb., III, 49).

Aceste gaoci se numesc < harzob r> (Pamfile, Cromatica, 191).Daca moare cineva in sat, in Joia Pastelor, apoi ouale rosii

nu ies frumoase (Bucovina: Gorovei, Credinti, p. 251).La Sfantul Gheorghe se impart, de sufletele raposatilor, oua

rosii cu flori de liliac (Balasel, ez., XVII, 23).In Lunea Pastilor, prietenii si rudele se viziteaza acasa unii

pe altii, dandu-si unii altora oua rosii. Asa, copiii se ducpe la parintii lor, finii pe la nasii lor, ducandu-si unii altorabasmale cu oua rosii. Apoi se aduna cu totii la hors si acipun mese, ciocnind oua rosii si petrecand unii cu altii pansseara (Ba lase), *ez., XVII, 22).

Cand preotul iese cu Invierea a doua, femeile (la munte)dau dascalilor ate 1 sau 2 oua (Lupescu, ySez., VII, 116).

A doua zi de Pasti, este praznic la bisericele ursaresti(Sfintii Voevozi), si la biserica din satul Talvaci (hramul Sf.Neculai), plasa Otarau. Dupa ce s'a sculat masa, toata lumeatrece la hoed'. Aici se intalnesc oameth din 3-4 comune, incare nu se prea fac petreceri, in aceste zile. Aici, la hors, seciocnesc multe, foarte multe oua. Sunt ani in cari mergi pecojile de oua, cate o saptamana in urrna (G. G. Fierascu).

In toate partile romanesti e obiceiul a merge de Pasti cupasca, barbatii cu nevestele lor, la rudele cele mai in varsta,ducand o pasca si cateva oua, pentru care in schimb li se dapasca si mai multe oua (Voronca, Datine, 344).

Lunea Pastelor e o adevarata sarbatoare a oualorFiecare crestin duce la biserica cate o basma de oua rosiifrumos incondeiate, pe care be pune pe masa in biserica.Dupa savarsirea sfintei leturghii, preotul le blagosloveste siapoi, fiecare luandu-si legatura sa cu ouale, ies afara inainteabisericii preot si popor. Aici fiecare crestin merge si da luimos-popa cateva, zicandu-i Hristos a inviat Preotul, pri-mind ouale, raspunde Adevarat a inviat >. In alte localitatiapoi se intinde o masa mare si frumoasa, care se incarca cutot felul de bucate, intre care si oua rosii, se pun cu totii lamasa si ospateaza pe iarba verde, inaintea bisericii, dupa ce

rosii.

www.dacoromanica.ro

38 ARTUR GOROVEI

mai intai preotul a cantat frumoasele psalmodii ale Invierii(BA lasel, ez., XVII, 229).

Junii din Brasov au obiceiul ca Marti, dupa DuminicaPastilor, sal se duel sa petreaca pe coasta Prundului. Acoloofera lumii care petrece pe iarba, placinta si vin; in schimb,li se dal bucati de placinta, oua rosii si sunt cinstiti si ei cuyin (Ion Muslea, Obiceiul junilor brasoveni, p. 15).

o In ce priveste raporturile cu fetele, s'ar parea ca nuputem spune mare lucru despre juni. Totusi, daca astazi abiase pot observa oarecare relatii intre ei si fete, avem indicatiica inainte lucrurile stateau altfel. Din ceea ce se mai vedeastazi, nu putem uita in niciun caz ziva de Luni (LuneaPastilor), cand junii merg dupa oua rosii. S'ar putea spuneca ziva aceasta a for e dedicata fetelor. Despre mersul dupaoua informatorul lui Pitis spune precis: o unde este fatal mare,apoi fata mare aduce junilor (male pe tava si junii, daca suntmai poznasi, incep Cara fata sa zica ba ca cutare ou nu erosit bine, ba ca cutare ou nu e fiert bine, ba ca celalt e cu,pui in el, de vad si ei ce raspunde fata, ca fetii i se face rusinecat o tin pana sa is ouale de pe tava, si junii o tin intr'adinsde se uita bine la ea, de o vad bine. Aceasta examinare o facfeciorii cu intentii bine definite. Voina ni spune chiar, caLunea junii se duc dupa oua la acele fete la care aspira sal lifie consoarte

o Am incercat sa aflam daca se mai stie in chei de asa ceva.Informatori ai nostri nu ne-au putut spune decat ca se faceauglume cu fetele: daca nu ni-i da oua, to aruncam in vale,ziceau junii (Muslea, op. cit., pp. 41-42).

OUALE RWI IN MEDICINA POPULARAo Strange coji de oua ce raman pe cale, in ziva de Sfintele

Pasti, ca, Doamne ! de multe leacuri sunt bune (Luncu-soara, Bihor : Gorovei, Credinti, p. 256).

Cu oua rosii se fac descantece pentru mai multe boli, pre-cum: de durere de dinti, de durere de urechi, de grumaz, debesica cea rea, de roseata, de tragan, cand se umfla pulpsla o vacs, si multe alte boli (Marian, Sarb., III, 42). .

a.

a

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PASTI 39

Manjilor mici li se leaga la gat un gavan de lingura ce aslujit la inrosirea oualor de Pasti (Pamfile, Bo li, 70).

Gaocile de oua rosii ce le vezi intai venind dela biserica,le iei, caci sunt bune de friguri (Balasel, ySez., XVII, 21).

Oua rosii de pichere, cu care s'a ciocnit in sarbatorile Pasti-lor, se intrebuinteaza ca leac pentru muscatura de serpe, siin farmece de dragoste (Bucovina: Marian, Sarb., III, 5o).

tergarul cu care ai sters ouale cand le-ai scos dela inrosit,it pastrezi peste an; e bun de durere de urechi (Balasel, ez.,XVII, 21).

In Mihalcea (Bucovina), se spala cu un ou rosu si cu unulalb, ca sa fie rumen si sanatos ca oul (Voronca, Datine, 424).

Cu primele oua rosite, toti ai casei se freaca pe fats, ca safie rosii tot anul (Mehedinti: Paralescu-Kacoty).

Se crede ca sa-ti fie buca, marul obrazului, in tot timpulrosu, fetele si nevestele atingandu-si merele obrazului cu oulrosu, sa zicA: Sa fiu rumana in buck' ca oul (Banat: Nova-coviciu, III, 17).

Pe la Veria-Salonic, mamele dau, mangiie cu primul ourosu obrajii copiilor, urandu-li sa fie sanatosi si rumeni caouale rosii (Macedonia: Licea).

Persoanele slabe, galbinicioase si sfrijite, au obiceiu a sespala in toate duminicile, dela Pasti pans la Ispas, cu aparece, proaspata, in care pun trei oua rosii, crezand ca se vorrumeni la fats ca ouale rosii (Balasel, ez., XVII, 23).

Pentru moroi se descants in trei zile de trei ori, cu treifire de busuioc, si cu un ou de gaina neagra, intr'o Sambata,pe la asfintitul soarelui (Oltenia: Pamfile, Dusmanii, 167).

Pe la Moloviste-Bitolia, se cerceteaza oul rosu dela icoana,si daca n'a intrat in putrefactie, dna nu miroase, se credeca in acea cask', familie, o sa fie sanatate si binete (Macedonia:Licea).

OUALE RWI IN ZICERI POPULARE

Nu poti face oua rosii cu minciuni (Vrancea: Harnea, p. 12).Cu minciuni nu se rosesc oudle. Se zice celor ce umbla cu

tot felul de minciuni, ca sa-si faca treburile lor.

www.dacoromanica.ro

40 ARTUR GOROVEI

A fi frumos ca un ou rope de Pafti. Se zice de un obiect,si mai cu deosebire de o persoana frumoasa, bine facuta sirumens la fats.

Chef, Mirkd, fi un ou rope. Se zice in ras cuiva care trail-cane verzi si uscate.

Paftikfalnicile !

Un ou roc de preinzsi seara altul:mai ciudat,mai umflat.

Se zice de cei lacomi la mancare, carora li se pare ca cuoua rosii de Pasti nu se vad satui, asa cum se vad la Craciuncu cartaboase de porc (Balasel, ySez., XVII, 23).

CIOCNITUL CU OUALE DE P2WIIIExpresiunea a ciocni este generals; pretutindeni Romanii

ciocnesc ouale de Pasti. In Blaj se zice si a da cioc Loculunde se aduna ca so dea cioc este jurul bisericii (Prof. Viciu,in Comoara satelor ). Prin jud. Valcea se zice a cicni (Pausasti-Otarani).

Se ciocneste numai cu oua rosii: Cu oua albe sa nu cioc-nesti, ca vei face bube mari cat oul (Mehedinti: Paralescu-Kacoty).

Ciocnitul oualor de Pasti se face, prin unele locuri, cu unanumit ceremonial, dela care nu-i ingaduita nicio abatere.

Oul are trei parti: viirful, care se numeste cap; parteaopusa varfului, care se numeste dos, iar in Bucovina se mainumeste si huscd, si partile laterale, numite coaste.

In ziva de Pasti, in Bucovina, se ciocneste numai cap cucap ; a doua zi, Luni, se poate ciocni si cap cu dos, iar zileleurmatoare si dos cu dos, sau chiar coastd cu coastd (Marian,Sarbatorile, III, 47).

In Banat, varful oului se numeste cic si dosul se numestefund: Ciocnirea se face dc (varf) cu cic, si fund cu fund (Nova-coviciu, III, [9).

:

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PASTI 41

In regiunea Blajului, se ciocneste pe vitzute si pe neviizute.Cand ii o pe vazute examineaza cu bagare de seam/ ouale,

sa le vaza, care mai tari sunt ca ale for ? Examinarea se faceasa, ea se uita la formatiunea oului, mai ales la cap, si dinforma aceluia, mai ascutita, on mai tampita, conjectureaza lavartosia oului. Privesc cu atentiune la marimea si forma oului,ca sa stie, oare nu-i de rata, de o gain/ de mare , on de curca,care toate-s mai tari cleat cele de gains, si in cazul acesta nu da cioc , de nu cumva si oul lui este de acelasi fel (Prof. Viciu).

In Pausasti-Otarau (Valcea), cei cari ciocnesc incearcitouale, si o daca se cam aseamana, ciocnesc (Fierascu).

Iesind dela Inviere, dupa sfanta liturghie, satenii se aseazala masa, si dupa ce au gustat mai intai din pasca, si din cele-lalte lucruri sfintite, incep a ciocni oua rosii. Intai ciocnescsotii. Nevasta tine oul, si barbatul zicand: o Hristos a inviat ,ciocneste, si nevasta raspunde: o Adevarat a inviat . Ciocnescapoi parintii cu copiii, si parintii cu celelalte rude, prietenisau cunostinte, care se intampla la masa for (Marian, Sarb.,III, 46).

Acelasi obiceiu este si in Basarabia, unde se crede ca rudelecare nu ciocnesc, nu se mai intalnesc pe lumea cealalta (Ma-teevici).

Regula generals este ca dreptul de a lovi, it are barbatul,si cel mai batran, pe cand femeea si cel mai tanar trebuenumai s tie oul, pentru a fi ciocnit (Banat: Novacoviciu,III, 19).

In Transilvania e datina ca 0.01 familiei, dupa ce s'a gustatdin pasca si slanina slujita, sa is un ou slujit, sa-1 sparga, s-1taie in atatea bucati cati caseni are, si apoi sa dea fiecaruiaate o bucatica din el. Aceasta impartire de ou insemneazaca, ratacindu-se cineva peste an, pe cai necunoscute sau inalt loc undeva, si neputand nimeri calea, claca nu mai se gan-deste la aceia cu can a mancat ou in ziva de Pasti, indatai se deschid ochii si nimereste calea (Marian, Sarb., III, i9).

Prin Bucovina este credinta ca trebue sa ciocnesti ca sanu to ratacesti in pad,ure. Cine a ciocnit, claca se rataceste,ga'sesc oamenii si-1 scot (Voronca, Datine, 424).

,

it

www.dacoromanica.ro

42 ARTUR GOROVEt

Cei ce ciocnesc oua rosii, in ziva de Pasti, se intalnescpe ceia lume se crede in Bucovina (Marian, III, to' ;Voronca, 424).

Acel al carui ou nu se sparge and ciocnesti in ziva dePasti, va muri inaintea celuilalt este credinta pe valeaBistritei si in Banat (Novacoviciu, III, 19).

Dacd spargi oul, e semn bun, vei fi voinic peste tot anul ;daca ti 1-a spart, e semn rau, vei fi bolnav, si poate sa si mori(Valcea : Marl, ez., XVII, 21).

In jud. Valcea (Pausasti-Otarau), cand un baiat ciocnestecu o fats, o intreaba : (c Pe luate ? , adica daca 1-o spargepe al fetei, i-1 da ? Sunt unele fete care nu-1 dau (Fierascu).

Pretutindeni oul spart trebue sa fie dat partenerului, obi-ceiu observat si in Basarabia (Mateevici) si in Macedonia(Licea).

Cel care nu da oul ciocnit, este expus la man pedepse :ii ies buboaie pe trup (Muscel: Codin, p. 53); zace de fri-guri (Marian, III, 48); pe ceea lume it mananca imputit, cupacura (Marian, 888, 48), sau cu viermi (Novacoviciu, III, zo).

In jud. Valcea, obiceiul este ca oul spart s-1 mananci sigaocile sa le lepezi pe drum (Balasel, ez., XVII, z).

Pe aiurea, cei ce ciocnesc, curata oul spart, il taie in douasi-1 mananca amandoi (Voronca, 424).

Asupra timpului and se ciocneste, datinele variaza.In unele parti se ciocneste din ziva de Pasti pans Marti

pana la Meitcdteiu, cum se spune in Banat (Novacoviciu,III, 2o); pe aiurea pans la Ispas, si chiar 'Ana la DuminicaMare (Marian, III, 48).

Prin alte locuri din Bucovina, Marti nu se mai ciocnescoua, numai de Sf. Gheorghe si de Ispas (Voronca, 424).

Cu toate acestea, prin unele locuri din Moldova, din jud.Valcea si din Banat, in ziva de Pasti nu se ciocneste, dacavrei sa nu to doara mijlocul la secere, sau sa nu capeti buboaie.

In jud. Valcea se ciocneste in toate duminicile p'Ana la Ispas,si fiecare satean tine ca o cinste mare sa OA oua rosii pe masa,sau pe fereastra in casa sa (Balasel, *ez., XVII, 23).

Pe cand pretutindeni, dincoace de Dunare, se ciocnestedupa ce iese lumea dela biserica, la Inviere, in Macedonia

--

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PASTI 4

copiii ciocnesc oua rosii in noaptea Invierii Graiul marecand se spune Hristos a inviat (Licea).

In Banat, in zilele Pastelor, oaspetii ce vin in casa gospoda-rului, se aseaza pe scaune, in jurul mesei, si li se dell farfuria,.ca sa-si aleaga un ou cu care sa ciocneasca, mai intai cu gazdasi in urma cu oaspetii intre ei. (June sparte le pot manca,sau le pot duce acasa (Novacoviciu, III, 19).

Trebue de stiut ca se ciocnesc numai ouale meripare, adicaacele monohrome, rosu sau astfel; nu se ciocnesc ouale incon-deiate, muncite , care reprezinta chinurile indurate de IsusHristos, pe vrernea rastignirii.

Datina ca oul s fie dat- aceluia care 1-a spart, a nascut,la unii oameni prea dornici de castig, obiceiul de a-si preparaanumite old tari, cu care sa sparga ouale obisnuite. Despreacesti oameni lacomi de castig , apreciati rau de popor, sespune nu numai ca se incarca de pacate, dar ca, pe cealaltalume, ouale astfel castigate le vor manca imputite, cu viermisi cu venin (Marian, III, 49).

Aceeasi credinta in Basarabia (Mateevici).Owl tari sunt pdreisiturile de rata, de gasca si de curca,

precum si ouale de pichere. Altii, mai vicleni, intrebuinteazasi oua fabricate din lemn.

Chiar si ouale de &III se fac tari, clack' se tin catva timpin zeama de varza (Pausasti-Otarau).

Un mijloc mai migalos, de a face oua tari >>, intrebuintatde unii baieti, este acesta: Ca sa aiba ou tare de ciocnit,baietii iau din gramada de oua pe cel care are rod mai putin >>,adica pe cel care are, pe coaja, mai putine punctulete aseman.a-toare cu porii de pe piele. Pune trei, patru, in baligar de calsi le tine pb:na in Sambata Pastelor. Alte oul le umple cusmoala. Pentru aceasta pune mana pe un ac mai gros, si incapul cel gros al oului face o put% mica, prin care infigeun paiu de grau. Cu acesta mesteca de cateva on prin ou,ca sa sparga galbenusul, si apoi it suge prin paiu pana nu mairamane nimic. Dupa ce a curatit bine inauntru, is o bucatade smoala, o tine deasupra oului si cu flacara unei lumanari,pe care o tine alt baiat, topeste smoala ca sa intre prin gaurafacuta in ou. Trebue oul umplut, i se pune o bucalica de coaja

www.dacoromanica.ro

44 ARTUR GOROVEI

in spartura, si oul e gata. Asa facut, it bags in rosele si-1 tinela racoare pans la Pasti (Fierascu).

In Macedonia este obiceiul ca in noaptea Invierii, candpreotul zice: Hristos a inviat , fiecare sa aiba un ou in buzu-nar si sa ciocneasca, zicand: Hristos a inviat , la care ras-punde: Adevarat a inviat (Christu).

SU RATIAIn Vrancea, este obiceiul ca Luni dupa Pasti, fetele sa se

prinda surate, intre ele.Suriitia este si ea un obiceiu vechiu la noi, si in vremurile

trecute avea o insemnAtate mai mare ca acum. Fetele catese prindeau surate, traiau toaed vieata in bune legaturi dedragoste si prietenie, ca niste adevarate surori. Ba, poate simai bine, ca intre dansele nu mai aveau de impartit moste-niri, ca sa se mai ciondaneasca.

Cine vrea sa se prinda surata, merge de dimineata la casauneia din fete, unde au avut ele vorba sa se stra'nga, si aducandfiecare oua rosii, pasca si o pupaza (pane lucrata inteo formalungareata si impletita inteun anumit fel), pregatite din vreme.

Aci chiama si pe un flacau ales de dansele, dintre cei maicuminti, si se aseaza cu totii la masa, ca s ospateze. Pe unelelocuri se aduc si lautari, cari li cants cantece de jale.

Legamantul de credinta se face asa: Fetele isi schimba,una cu alta, pupezele ce au adus, zicand de trei ori: Estisurata pan' la moarte ? , si cealalta raspunde: Sunt suratapan; la moarte . Apoi fiecare fats da flacaului cate o basmalucrata de mana lor, sau macar un ou rosu, zicand: Esti tofrate pan' la moarte ? , si el raspunde: Sunt eu frate pan' lamoarte . La urma taie pupezele si le mananca cu totii, bandvin si ciocnind oua rosii, pans cand vin valarii de li striamasa, in voia cea buns a tuturora (Harnea, p. 25).

In Mehedinti, in special in Severin, infdratitul si insurci-titul se fac Luni, dupa Duminica Tomei.

Cu oua incondeiate si coroane de salca (salcie), familiileorasului iese la camp, in padurea numita Crihala, avand siputina sare.

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PAST.' 45

Cate doi baieti si cate doua fete isi pun coroanele pe cap,si schimba unul cu altul cate un ou incondeiat. Cel mai mare,baiat sau fats, isi scoate coroana de pe cap si o da orizontalceluilalt, care face acelasi lucru, insa coroana e razimata pevarful degetelor si pe antebrat, asa incat podul palmei e incu-nunat cu cele doug coroane.

In palms e sare.Atunci se tine urmatorul dialog:

Imi esti frate pan' la moarte ?Iti sunt, raspunde celalt, apoi se pleaca si atinge cu

lirnba sarea din mana celui care a intrebat.Aceasta se repeta de trei ori, intorcand coroana pe partea

cealalta, de fiecare data.Celalt face asemenea, adica dupa fiecare intrebare linge

si el sare din mana celuilalt, de trei ori de-a-randul. Dupaaceasta isi pune fiecare coroana pe cap, scutura sarea din'liana, se iau in brate si se invartesc, unul pe altul, iarasi detrei ori.

Fetele urmeaza tot astfel, zicandu-si suratd (Bibicescu,P. 405).

Prin uncle parti din Banat, feciorii si fetele care s'au con-vorbit de mai nainte ca sa se infrdteascd, sau s se insurd-teased (s se faca surori), se imbraca in ziva de Matcatau(Marti dupa Pasti) in haine de sarbatoare, iau apoi cu sineoua rosii sau pestrite, pastrate anume din ziva Pastelor, si seduc la un loc anumit, ales de mai nainte, intr'o grading saula camp, unde este un porn inflorit (mar, par, cires, visin,etc.), si aici se intalnesc unii cu altii. Aici fiecare isi faceo cununa de flori din acel porn, si si-o pune pe capul sau,si apoi luandu-se de mana unul cu altul, pornesc spre dreaptasi ocoleste pomul de trei ori. Dupa aceasta isi iau cununilede pe cap, feciorii laolalta si fetele laolalta alatura cununaranga cununa, si prin ele se saruta de trei ori, schimba oualeiarasi prin cununi si feciorii zic: 4 Sa fim fartati pans lamoarte , iar fetele zic: # SA fim surate pans la moarte >>.Iar la sfarsit se ridica unul pe altul, si una pe alta, in brace,si dupa aceasta mananca ()ale rosii cu pane si cu sare (Marian,Sarb., III, 193).

www.dacoromanica.ro

46 ARTUR GOROVEI

JOCURI CU OUA DE PASTII

In Teius (Ardeal), copiii, a doua zi de Pasti, se joaca (( de-ascaruta asa:

Un copil pune un ou rosu pe o scaruta, facuta din doitulei (jipi) de cucuruz lass sa se rostogoleasca la vale,pana se opreste dela sine undeva. Apoi lass si ceilalti copiisa cada un ou pe scaruta, in jos. Daca oul acesta rostogolin-du-se, se loveste de oul cel lasat mai inainte, atunci copilulal doilea ia amandoua ouale; dad. nu loveste, atunci vine

cerce norocul al treilea, al patrulea, si lasa pe scarutacite un ou rosu, pana se Intampla de loveste vreun ou dincele slobozite pe scaruta. Cel ce nimereste, le ia pe toate.Jocul se repeta > (Prof. Viciu).

Jocul acesta nu este semnalat nicaeri aiurea la poporulnostru, si s'ar putea sa fie imprumutat, de pilda dela Sasi,deoarece it gasim la multe dintre popoarele care nu in dbBiserica Rasaritului.

In Saxonia, langa orasul Bautzen, este o colina la poalelecareia curge raul Spree; pe varful colinei este o capela micaa suburbiei Seidau. Sus, pe colina, se aseaza tineri, femei sibarbati, cu panerase pline cu oua de Pasti si de-a-lungulcolinei, pana in malul apei, se insiruiesc copiii, baieti si fete,fiecare avand cite un sacusor. Cei de sus arunca oua ras-coapte pe colina, care se rostogolesc in vale, si ei le prind,si veseli isi incarca sacusoarele. Uneori ouale ajung para inapa Spree, de unde le pescuiesc (Eckstein). (Fig. 1).

In Suedia, jocul acesta este mult utilizat. (Fig. z).In Halland se tine intre picioare o scandura de-a-lungul

careia se ruleaza o moneta spre ouale asezate la capatul scan-durii. Daca moneta atinge un ou, cel care a aruncat-o ia oul.

In Scania, jocul acesta se face in mai multe chipuri.Se arunca ouale ca si in Halland, sau se aseaza ouale la o

departare de cite 6o cm unul de altul, si se da drumu unui oupe scandurica. Toti acei cari joaca, trebue sa puie un numaregal de oul la joc, si fiecare jucator aduce ouale colorateintr'un singur fel. Jocul se face dupa o ordine stabilita.

,

sa-si

o

www.dacoromanica.ro

OUALE DE PAST/ 47

Se aranjeaza un fel de arena inteun teren nisipos, la capatulcaruia se aseaza un olan. fucatorii, unul dupe altul, dau dru-mul unui ou pe olan, si cand un ou atinge un alt ou, acelcare 1-a aruncat, il ia.

Fig. 1. Joc cu a de Pati in Saxonia

In loc de olan, se ia o scandura aplecata spre un butuc, sipentru ca ouale sa nu se duce prea departe, se formeaza uncerc cu o franghie, la o distance cam de 3 metri. Fiecare jucator

www.dacoromanica.ro

48 ARTUR GOROVEI

are numarul lui de oua colorate dupa gustul lui, si uneoripe oul isi sgarie si numele. Astazi, parandu-li-se prea com-plicat sa-si sculpteze numele, il scriu cu creionul. Ace la care,la finele jocului, mai poseda Inca oua, are dreptul sa ieietoate ouale neciocnite.

Intr'o vreme se fierbiau panere Intregi de oua; un jucatorputea sa aiba mai multe duzini, dar astazi (1920) ouale fiindscumpe, se multumesc toti cu 10-15 oua.

Adeseori se cauta o panta pentru rostogolit ouale. Catevazile Inainte de Vinerea Mare, copiii din Kivik si din Vitemollese duceau sa inspecteze panta oualor , numele unei coastede deal la Nird de Kivik, unde se fixa numarul oualor si colo-ritul lor. Se intampla adeseori ca sa aiba mai multe oua copiiisaraci, capatate dela fermele de prin prejur. In ziva de Pasti,mai cu seams, era veselie mare la panta oualor. De obiceiu,jocul preferat este de a da drumul oualor din culmea colineispre ses, cam 23 de metri departare. Uneori un ou poate safaca 8 si 10 curse, pans sa se strice. Se intelege ca jocul acestaeste pentru copii, dar asista la el si persoane mari (LouiseHagberg).

0 descriere mai laconica a jocului acestuia, la populatiade original germana din Palestina: Un fel de joc de noroc,in tovarasie, este urmatorul, la care o a treia persoana furni-zeaza oul. Cand, de pilda, cinci oua au fost procurate, acesteasunt asezate Intr'un rand. Unul dintre jucatori ia primul ou,celalalt ia ultimul. Al carui ou este spart la ciocnire are a platitoate ouale celui ce le-a procurat. Castigatorul da procuratoruluiun ou inapoi, si cu restul poate sa continue jocul (Dalman).

In cateva provincii ale Frantei, jocul acesta, cunoscut subnumele de roule'e este practicat ca si in celelalte tari.

In Bourgogne, lute localitate Nan-sous-Thil, jocul esteastfel descris : In ziva de Pasti, dar de preferinta in LuneaPastelor, locuitorii isi ofera reciproc oua rascoapte, albe sauvapsite. Se aseaza o scandura inclinata, si fiecare rostogolesteouale ce le are cu sine, cand ii vine randul. Acela al caruiou atinge pe un altul in cursa lui, il castiga si-1 manancape loc. In vechime juca toga lumea; astazi joaca numaicopiii (Van Gennep, Bourgogne, p. 83).

www.dacoromanica.ro

Artur Gorove;. Oudle de Pa Fa. Plana I.

Fig. 2. Joc cu oua de Pasti in Suedia

Fig. 3. Joc cu oua de Pasti in Rusia

A. R. Studii ri Cercetdri.

;1

rj,SO4,1/1

4409414" 'V

.

ANS7t.

.4.

* cAd

I.,f.-v

111/.:1

_

-

.. .

4.

.%

r

. _

01.4

www.dacoromanica.ro

OU