TortiColis

6
Torticolisul Torticolisul reprezintă o contractură dureroasă involuntară a muşchiului sternocleidomastoidian (unilaterală) însoţită de o înclinare a capului de o parte, ceea ce limitează mişcările de rotaţie ale gâtului, împiedică menţinerea capului în poziţie neutră şi creează un disconfort atât fizic , cât şi psihic. În general apar spasme intermitente ale musculaturii gâtului. Cauzele apariţiei torticolisului: o mişcare bruscă şi greşită a gâtului; o poziţie neconfortabilă în timpul somnului; malformaţii congenitale; traumatisme provocate în timpul naşterii; infecţii (ortopedice sau neurologice), etc. Tipuri de torticolis: torticolis congenital - este reprezentat de o dezvoltare insuficientă a fătului (muşchiul sternocleidomastoidian de o parte este mai scurt decât muschiul de partea opusă) sau de adoptarea unei poziţii incorecte, nefavorabile, în perioada intrauterină; torticolis obişnuit (banal) - apare după o mişcare forţată şi brutală a gâtului; este cea mai frecventă formă de torticolis şi apare în general în urma menţinerii unei poziţii prelungite şi defectuoase în timpul somnului; torticolis spasmodic - este o distonie (boală în decursul careia contracturile provoacă poziţii anormale ale corpului); etiologic nu este cunoscută cauza apariţiei şi sunt observate dureri şi redori la nivelul gâtului; torticolis simptomatic - apare în urma unor leziuni ortopedice sau neurologice ale coloanei vertebrale cervicale prin care sunt afectaţi şi muşchii gâtului.

description

kinetoterapia in torticolis

Transcript of TortiColis

TorticolisulTorticolisulreprezint o contractur dureroas involuntar a muchiului sternocleidomastoidian (unilateral) nsoit de o nclinare a capului de o parte, ceea ce limiteaz micrile de rotaie ale gtului, mpiedic meninerea capului n poziie neutr i creeaz un disconfort att fizic , ct i psihic. n general apar spasme intermitente ale musculaturii gtului. Cauzele apariiei torticolisului:

o micare brusc i greit a gtului;

o poziie neconfortabil n timpul somnului;

malformaii congenitale;

traumatisme provocate n timpul naterii;

infecii (ortopedice sau neurologice), etc. Tipuri de torticolis:

torticolis congenital -este reprezentat de o dezvoltare insuficient a ftului (muchiul sternocleidomastoidian de o parte este mai scurt dect muschiul de partea opus) sau de adoptarea unei poziii incorecte, nefavorabile, n perioada intrauterin;

torticolis obinuit (banal) -apare dup o micare forat i brutal a gtului; este cea mai frecvent form de torticolis i apare n general n urma meninerii unei poziii prelungite i defectuoase n timpul somnului;

torticolis spasmodic -este o distonie (boal n decursul careia contracturile provoac poziii anormale ale corpului); etiologic nu este cunoscut cauza apariiei i sunt observate dureri i redori la nivelul gtului;

torticolis simptomatic -apare n urma unor leziuni ortopedice sau neurologice ale coloanei vertebrale cervicale prin care sunt afectai i muchii gtului.

Programul de recuperare pentru aceast afeciune este stabilit n funcie de vrsta pacientului, tipul de torticolis i gravitatea lui (forma usoar sau sever).

n cazul torticolisului congenital programul kinetic va cuprinde tehnici de relaxare/ntindere a muchilor scurtai (streching i masaj), kinesiotaping. Se pot nregistra progrese importante atunci cnd tratamentul este aplicat precoce, nc din primele 3 luni de via.

Programul de recuperare n cazul torticolisului dobndit (spasmotic, simptomatic sau obinuit) va fi individualizat i n funcie de cauzele care au generat apariia sa i va include:

fizioterapie: termoterapie cald;

hidrokinetotermoterapie;

traciuni ale coloanei cervicale;

masaj, stretching, kinesiotaping;

orteze cervicale;

medicaie: baclofen, toxina botuluinic.

n cazul torticolisului congenital, deoarece nu exist un mod de a preveni aceast afeciune, aplicarea ct mai precoce a tratamentului mpiedic agravarea bolii.

Corectarea torticolisului muscular dreptPentru a se putea obtine rezultate bune, se recomand nceperea gimnasticii medicale imediat dup depistarea deficienei (prevenirea apariiei asimetriilor secundare de la nivelul feei i toracelui).

Scopul tratamentului corectiv:1. Tonifierea i lingirea muchiului sternocleidomastoidian, scurtat i contracturat de pe partea dreapt i tonifierea i scurtarea muchiului sternocleidomastoid din partea opus. n acest sens, muchiul sternocleidomastoidian din partea dreapt va lucra excentric n afara segmentului de contracie; muchiul sternocleidomastoidian din partea stng va lucra concentric i n interiorul segmentului de contracie.

2. Corectarea asimetriei centurii scapulare i toracelui.

3. Formarea reflexului de postur corect a capului i gtului n aciunile statice i dinamice ale corpului n condiiile nou create, prin schimbarea staticii capului i gtului.

Mijloacele folosite:A.Exerciii statice Exerciiile statice se folosesc sub forma poziiilor corective i hipercorective, care s favorizeze efectuarea micrilor corective ale capului i gtului. Poziiile de lucru trebuie s aib baza mare de susinere, pentru a asigura echilibrul corpului i localizarea micrilor corective. Astfel, cele mai folosite pozoii derivate ale poziiilor fundamentale sunt: poziia stnd deprtat, fandat, cu sprijin (sprijinul poate fi n crje cu subioara de partea bolnav agat de bar sau brna suedez); poziia pe genunchi cu sprijin pe palme, stnd cu un picior n treapt, pe clcie eznd; poziia eznd rezemat, ntreg, clare pe banchet; poziia culcat nainte, napoi, pe o latur cu capul n afara suprafeei de sprijin; poziia atrnat la scara fix, n cpstrul Glisson.

B.Exerciiile dinamice constau din:

a.exerciii de cap i gt se execut sub forma micrilor de: Rsucire spre partea bolnav (dreapta);

ndoirea lateral spre partea sntoasa (stnga);

Extensia capului i gtului;

Circumducie a gtului, executat n plan posterior;

ntinderea n axul vertical al coloanei vertebrale. Sunt contraindicate micrile de flexie. b.exerciii de membre superioare, umeri i omoplai constau din fixri i micri ale braelor asimetric. Pentru corectarea simetriei centurii scapulare, membrul superior de partea sntoas stnga efectueaz micri peste linia orizontal a umerilor i n plan posterior, iar membrul superior drept de partea torticolisului va executa micri sub nivelul umerilor. c.exerciii de trunchisub forma micrilor de ndoire lateral spre stnga, rsucire spre dreapta, extensie i circumducie n plan posterior.

Aceste exerciii au drept scop corectarea deficienelor toracelui, iar cnd sunt executate n acelai timp cu micrilor capului i gtului au rolul de a amplifica micrile capului i gtului. d.exerciii de respiraiesub forma liber sau legate de exerciii corective pe momentele fazelor respiraiei. e.exerciii cu obiecte portative i la aparate fixe vor avea aceeai strunctur corectiv a micrilor capului i gtului, executate concentric i n segmentul propriu pentru partea stng, excentric i n afara segmentului pentru partea bolnav. f.exerciii aplicative vor avea o structur corectiv; selecionate din exerciiile de mers, trre, echilibru i suspresiune. Exerciiile se echilibru se fac sub forma mersului pe vrfuri pe sol, precum i a purtrilor de greuti pe cap. Exerciiile de trre se execut din poziia pe genunchi, cu sprijin pe palme (mers nainte, n cerc pe partea stng) i din poziia culcat nainte sau culcat pe o latur. Suspensiile se fac la scara fix, atrnat simetric i n cpstrul Glisson, pe vertical i pe plan nclinat. g.exerciiile de redresareconstau n accenturi ale exerciiilor corective, sub controlul profesorului.

Redresrile, pasive i active, pot fi completate cu tensiuni i traciuni n sensul corectrii i hipercorectrii. Redresrile active se pot face cu autocontrolul n oglind.

Pentru corectarea torticolisului muscular stng, se folosesc aceleai exerciii, executate n sensul corespunztor.

Exemple de exerciii pentru corectarea torticolisului:1. Mers pe toat talpa, cu capul n extensie i rsucit dreapta.

2. Mers pe vrfuri, cu capul i gtul nclinat spre stnga braele lateral.

3. Alergarea spre dreapta, cu pai adugai, cu capul nclinat spre stnga braul stng sus, braul drept oblic napoi.

4. Alergare cu pai ncruciai, cu capul i gtul rsucit spre dreapta.

5. Mers fandat cu rsucirea capului spre dreapta, minile pe old.

6. Mers pe partea ngust a bncii de gimnastic, cu o minge medicinal pe cap, susinut din lateral cu mna stng.

7. Mers cu pas nalt, capul rsucit spre dreapta, ducerea simultan a braului stng sus, braul drept jos.

8. Stnd deprtat, cu mna stng pe cretet, fandarea lateral spre dreapta, cu ndoirea trunchiului i nclinarea capului i gtului spre stnga.

9. Stnd deprtat, fandare spre stnga i meninerea capului spre stnga.

10. Stnd cu latura stng la scara fix, apucat cu mna stng bara din dreapta oldului i braul drept ndoit la spate ndoirea lateral sprea stnga a trunchiului, prin deprtarea bazinului de scara fix.

11. Stnd n faa oglinzii, se execut cumpna pe piciorul drept, cu braul stnd nainte, braul drept napoi.

12. eznd clare, profesorul se aeaz n spatele copilului i opune rezisten pentru micarea de ndoire lateral stng concentric, n interiorul segmentului de contracie i rsucire dreapta concentric.

13. Pe genunchi, pe clcie, eznd, cu o halter uoar n mn, ridicarea pe genunchi, trunchiul, capul i gtul n extensie, cu ducerea braului stng sus sus cel drept napoi i n jos.

14. Pe genunchi, pe clcie, eznd, ntinderea concentric a braelor cu rezisten manual opus de profesor, simultan cu ncercarea de alungire a coloanei vertebrale cervicale n axul su vertical.

15. Atrnat la brna suedez, inegal aezat mna stng mai sus, deplasarea lateral cu ajutorul minilor, meninnd atitudinea corect a capului i gtului.

16. eznd lateral pe coapra stng, cu un cordon elastic la spate aezat diagonal, apucat cu mna stng sus i cu dreapta jos, ntinderea cordonului cu inspiraie, revenire expiraie.

17. Stnd cu mingea medicinal pe umrul drept, susinut deasupra capului cu mna stng fandarea nainte cu extensia capului i gtului i a trunchiului.