Tomisul Ortodox, Serie nouă, Anul I (2017), Nr. 4-6...
Transcript of Tomisul Ortodox, Serie nouă, Anul I (2017), Nr. 4-6...
TOMISUL
ORTODOX
REVISTĂ DE CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE
A ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI
- 2017 -
Anul omagial al sfintelor icoane al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti
APARE CU BINECUVAcircNTAREA
IcircNALTPREASFINȚITULUI
TEODOSIE
ARHIEPISCOPUL TOMISULUI
SERIE NOUĂ
ANUL I NR 4-6 APRILIE-MAI-IUNIE 2017
ISSN 1223 ndash 8554
ISSN-L 1223 ndash 8554
EDITURA ARHIEPISCOPIEI TOMISULUI
CONSTANȚA
Coperta 1 Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent
Comitetul de redacție
Președinte
Icircnaltpreasfințitul dr Teodosie Petrescu
Arhiepiscopul Tomisului
Vicepreședinte
Arhim dr Cosma Mitu
Vicar Eparhial
Membri
Arhid dr Bogdan-Florin Chiriluță
Consilier Cultural-Educațional
Pr drd Ștefan Leocă
Prof drd Gabriel Mitroi
Tehnoredactare
Andreea Irianu
Pr drd Ștefan Leocă
Redactor șef
Ionuț Druche
Contact
wwwtomisulortodoxro
revistatomisulortodoxyahoocom
Cuprins
Gabriel Mitroi Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă -Interviu- p 5 Arhim Vasile Miron Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă p 10 Maxim Morariu Elemente de iconografie şi teologia icoanei icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010) p 16 Arhim Cosma Mitu Icoana lui Hristos ndash modelul desăvacircrșirii morale a sfinților p 18 Pr Ștefan Zaharia Icoana Icircnălţării Domnului p 20 Dr Nicolae Georgescu Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură de la Mănăstirea Celic-Derehelliphelliphelliphellip p 23 Ierom Atal Toma Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent p 25 Drd Florin Dionisi Bătracircnac O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului ndash Prodromița de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța p 27 Pr Felix Lucian Neculai Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului p 31 Pr Constantin Romaniuc Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie p 34 Cătălin-Iulian Drăgan Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe p 39
Icircnaltpreasfințitul
Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
5
Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă
-Interviu-
Prof Gabriel Mitroi
Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat
părinte
Pr Mircea Cristian Pricop
Adevărat a icircnviat
GM Bine ați venit la interviurile
revistei Tomisul Ortodox
Pr Mulțumesc
GM Vorbim cu părintele Mircea
Cristian Pricop preot slujitor la parohia
Nașterea Sf Ioan Botezătorul din
Constanța un preot cunoscut pentru
dragostea de credință dar și pentru
activitatea catehetică fiind implicat icircn mai
multe proiecte educative icircn cadrul parohiei
Discutăm astăzi despre o temă foarte
importantă pentru credința creștin-
ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor
dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei
iconarilor și pictorilor bisericești
Pr Vă mulțumesc icircncă o dată
pentru invitația făcută mă onorează
Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă
desemnează icircn limba romacircnă termenul
bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat
icircn Sf Scriptură știm foarte bine că
Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului
Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea
Facerii după chipul și după asemănarea
Sa Chip adică eikon La Coloseni
capitolul I versetele de la 5 și următoarele
Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe
care o adaptează persoanei Domnului
nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește
despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui
Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui
Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin
care și pentru care toate s-au făcutrdquo
Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de
icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat
icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un
alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt
pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui
Dumnezeu și face parte din atributele celei
de-a doua persoane a Sfintei Treimi
Așadar termenul icoană eikon chip se
regăsește icircn atributele divine icircncă de la
icircnceput
GM Sunt și teologi patristici care
spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl
icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au
creat pe om Tatăl a privit la chipul
Fiuluihellip
Pr Exact Acesta este unul din
motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne
macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl
Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
6
deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul
după chipul Fiului Și de aceea chipul
Fiului icoana Fiului din noi trebuia
restaurată de cine oare dacă nu tocmai de
prototip nu-i așa
GM Icircn acest fel icircnțelegem și
motivul pentru care se icircntrupează
Macircntuitorulhellip
Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo
spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea
Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui
Dumnezeu este și dovada după care ne
putem justifica icircn apariția primelor icoane
ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput
GM Deci ele au un rol foarte
precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică
la toate slujbele dar au ele și un rol
didactic ne pot icircnvăța ceva
Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a
fost omul Din start regăsind icircn El
bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și
toate atributele omul cu ajutorul lor putea
să-L descopere pe părintele Său
Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana
icircn cultul bisericii anume urmărind cu
ochiul minții persoana sau evenimentul
sfacircnt descris de icoană omul poate
descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre
Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut
icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi
avut să zicem așa accesibile
GM Putem accepta de exemplu
participarea la slujbele religioase icircntr-o
biserică unde să spunem am da icoanele
jos am spune că icoanele nu-și găsesc
locul acolo pot fi considerate idoli așa
cum se formulează icircn unele intervenții ale
unor creștini de factură neo-protestantă
spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar
interzice cinstirea sfintelor icoane
Pr Din start din limba greacă prin
termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne
dăm seama că se face o deosebire foarte
clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă
eidolon nu este totuna cu eikon din start
GM Nu doar etimologichellip
Pr Nu nu Se face referire la doi
termeni complet diferiți Prin eidolon
icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu
numai greco-roman ci și la celelalte culte
păgacircne reprezenta o personificare a zeității
respective o personificare adică zeitatea
respectivă venea și poseda statuia aceea
icircntr-un fel anume și prin intermediul ei
dădea daruri celor care la racircndul lor icirci
dădeau daruri Deci era un contract o
religie de tip contractual icircn Imperiul
Roman mă refer la perioada clasică
greco-romană șamd dar și la cultele
tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele
noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau
Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii
zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau
ei interes sacrificau un țap sau o oaie
pentru jertfa respectivă pe care o făceau și
icircn schimb conform teologiei lor zeul care
locuia icircn statuie sub formă de numen sub
formă de daimon demon de unde a venit
icircn teologia noastră cu titlul de rău demon
cu conotație negativă de zeitate rea de
zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era
obligat prin contract să răspundă la jertfa
respectivă și dacă nu-și icircndeplinea
calitatea contractuală partea lui din
contract respectivul se putea declara parte
nemulțumită
GM Deci nu se poate vorbi de o
icircnțelegere mistică a cultului dedicat
idolilorhellip
Pr Sub nici o formă ci de o parte
strict materialistă icircn care avea loc
conform teologiei noastre de data aceasta
și un fenomen demonic
GM Și pacircnă la urmă porunca a
doua face referire la icoană la interzicerea
cultului de cinstire a icoanelor sau face
referire la ceva strict din Vechiul
Testament
Pr Porunca aceea face referire la
idolii lumii antice icircn contextul căreia a
fost emisă pentru că a fost emisă de
Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai
Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul
Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe
care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu
cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul
nu știu care cu cap de bufniță șamd acele
zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe
etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa
cum icirci considerau și evreii dar la ele se
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
7
face referire atunci cacircnd porunca a fost
emisă anume ca poporul evreu să se
păzească să se ferească de idolatrie de
cultul acesta adresat demonilor sau
fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea
imagina unii oameni
GM Vă icircntreb despre aceasta
poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn
secolul al optulea acea dispută pro sau
contra icoane a fost destul de amplă a
icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă
la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese
Teodora și au fost mai bine de 100 de ani
icircn care problema s-a pus exact icircn această
direcție este sau nu este icoana un idol
Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci
Pr Aici trebuie să descriem
iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii
mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul
anului 730 dar el avea niște justificări
niște erezii mai vechi la care era conectat
de exemplu la monofizism Monofizismul
a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat
rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică
nu numai la evrei ci și la samarineni și la
sirieni și la toți semiții
GM Și icircn ce fel a influențat
monofizismul cultul de cinstire a sfintelor
icoane
Pr Monofizismul susținea că icircn
persoana Domnului nostru Iisus Hristos a
Logosului Divin nu există umanitate
Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau
dizolvată icircn persoana divină Deci
caracterul de om era doar o aparență doar
o mască practic icircn spatele căreia se afla
Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la
disoluție cele două firi una cu cealaltă Și
ei ca atare interziceau reprezentarea
iconică a Dumnezeului-Om
GM Asta pentru că după părerea
acelora Iisus Hristos n-a avut un trup
realhellip
Pr Pentru că n-a fost om așa
susțineau ei Și de aici s-au inspirat și
icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau
din Siria Isauria Germaniceea Siriei era
controlată de monofiziți Această viziune a
fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea
Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului
ca un foarte bun generalhellip
GM Tot el este și cel care
pornește prigoana icircmpotriva icoanei
Pr Iconoclasmul a fost una din
formele de manifestare ale unei erezii și
mai cumplite anume doctrina conform
căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să
coordoneze și să impună dogme icircn
biserică el icircncerca să reactiveze titulatura
Pontifex Maximus pe care au avut-o
icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-
o și icircmpărații persani cu influență mare icircn
Siria și de la care au copiat lucrul acesta
inclusiv califii După cum spunea un
icircnvățat francez că bdquoeste un lucru
indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct
și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul
Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput
iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca
și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari
puteri să icircnceapă această campanie
icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă
religie și persecuția icircmpotriva celor care se
icircnchinau la ele
GM Așadar avem pe de o parte
motive de ordin dogmatic
Pr Și pe de altă parte motive de
ordin cacirct se poate de material anume că au
icircncercat să-și domine propriile credințe sau
au icircncercat să se insereze să se insinueze
icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le
guvernau și au fost refuzați
GM Dar toată lupta de apărare pe
care o vedem la Sfinții Părinți este una
exprimată și icircn plan intelectual pentru că
au cele mai bune argumentehellip
Pr Icircmpărații bizantini n-au avut
argumente de natură dogmatică
Constantin al V-lea Copronimul fiul lui
Leon al III-lea Isaurul inițiatorul
iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al
iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o
formă să găsească vreun argument
icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu
găsesc nici cei de astăzi argumente
plauzibile Toate argumentele sunt de fapt
trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru
că iată Vechiul Testament că la el face
referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
8
Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul
Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și
chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l
aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată
numele primului artist din Vechiul
Testament chiar pe Betsaleel care va picta
și va coase pe pacircnza cortului chipuri de
heruvimi chipuri de serafimi chipuri de
icircngeri conform poruncii divine
GM Icircnseamnă că i-au văzut pe
icircngeri ca să-i poată picta
Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod
aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel
ca artist
GM Poate el nu i-a văzut dar
sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către
Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit
Decalogul
Pr Se poate să fi colaborat Moise
și icircn discuția cu Betsaleel să poată să
stabilească un canon iconografic al
Cortului Mărturiei Capacul chivotului
conform descrierii date de Dumnezeu
omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct
se poate de vizibili cacirct se poate de
tangibili din materiale omenești
pămacircntești aurul lemnul salcacircmul
pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie
icircn cultul Vechiului Testament de niciun
fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și
reaua voință adeseori Nu mai vorbim de
șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care
preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care
atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi
veninoși icircn pustie conform pedepsei
divine se puteau tămădui de semnul crucii
din Vechiul Testament care se găsește icircn
forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă
veche era reprezentat prin semnul plus icircn
formă de cruce O icoana profetică a ceea
ce avea să facă Domnul nostru Iisus
Hristos și la care Domnul Icircnsuși face
referire cacircnd vorbește despre șarpele din
pustie că nu li se vor da acestor oameni
desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct
semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau
mai departe semnul lui Iona cu cele trei
zile de stat icircn pacircntecele chitului care
prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului
GM Cum este perceput cultul de
cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi
Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-
au păstrat semnificația pe care Sinodul 7
ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din
843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou
ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca
atare anume că icoana este chip al chipului
dumnezeiesc și icircn același timp chip al
sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite
evenimente concrete ca model și ca
ridicare icircnălțare duhovnicească a minții
noastre spre acel model sfacircnt dar și ca
sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd
icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau
pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment
sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește
GM Are legătură această
sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană
este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea
aureolă se face vreo legătură icircntre această
culoare galben și sfințenie
Pr Aureola din icoane sigur că da
semnifică acea calitate dobacircndită prin
conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om
cu Dumnezeu cu voința divină calitatea
sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției
dumnezeiești calitate de fiu al lui
Dumnezeu
GM Despre icoanele făcătoare de
minuni ce ne puteți spune Sunt toate
icoanele făcătoare de minuni sau numai
unele
Pr Cu privire la icoanele făcătoare
de minuni trebuie să spunem că ele au fost
cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă
din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea
spre exemplu icircn Istoria bisericească spune
că femeia vindecată de Domnul nostru
Iisus Hristos femeia cu scurgerea de
sacircnge care avea originea icircn localitatea
Paneas din Samaria după ce Domnul
Hristos a făcut cu ea acea minune a
vindecării
GM Se vorbește astăzi despre
icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri
biserici din țara noastră sau din alte țări
unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt
posibile aceste minuni sunt toate icoanele
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Coperta 1 Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent
Comitetul de redacție
Președinte
Icircnaltpreasfințitul dr Teodosie Petrescu
Arhiepiscopul Tomisului
Vicepreședinte
Arhim dr Cosma Mitu
Vicar Eparhial
Membri
Arhid dr Bogdan-Florin Chiriluță
Consilier Cultural-Educațional
Pr drd Ștefan Leocă
Prof drd Gabriel Mitroi
Tehnoredactare
Andreea Irianu
Pr drd Ștefan Leocă
Redactor șef
Ionuț Druche
Contact
wwwtomisulortodoxro
revistatomisulortodoxyahoocom
Cuprins
Gabriel Mitroi Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă -Interviu- p 5 Arhim Vasile Miron Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă p 10 Maxim Morariu Elemente de iconografie şi teologia icoanei icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010) p 16 Arhim Cosma Mitu Icoana lui Hristos ndash modelul desăvacircrșirii morale a sfinților p 18 Pr Ștefan Zaharia Icoana Icircnălţării Domnului p 20 Dr Nicolae Georgescu Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură de la Mănăstirea Celic-Derehelliphelliphelliphellip p 23 Ierom Atal Toma Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent p 25 Drd Florin Dionisi Bătracircnac O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului ndash Prodromița de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța p 27 Pr Felix Lucian Neculai Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului p 31 Pr Constantin Romaniuc Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie p 34 Cătălin-Iulian Drăgan Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe p 39
Icircnaltpreasfințitul
Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
5
Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă
-Interviu-
Prof Gabriel Mitroi
Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat
părinte
Pr Mircea Cristian Pricop
Adevărat a icircnviat
GM Bine ați venit la interviurile
revistei Tomisul Ortodox
Pr Mulțumesc
GM Vorbim cu părintele Mircea
Cristian Pricop preot slujitor la parohia
Nașterea Sf Ioan Botezătorul din
Constanța un preot cunoscut pentru
dragostea de credință dar și pentru
activitatea catehetică fiind implicat icircn mai
multe proiecte educative icircn cadrul parohiei
Discutăm astăzi despre o temă foarte
importantă pentru credința creștin-
ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor
dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei
iconarilor și pictorilor bisericești
Pr Vă mulțumesc icircncă o dată
pentru invitația făcută mă onorează
Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă
desemnează icircn limba romacircnă termenul
bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat
icircn Sf Scriptură știm foarte bine că
Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului
Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea
Facerii după chipul și după asemănarea
Sa Chip adică eikon La Coloseni
capitolul I versetele de la 5 și următoarele
Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe
care o adaptează persoanei Domnului
nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește
despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui
Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui
Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin
care și pentru care toate s-au făcutrdquo
Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de
icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat
icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un
alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt
pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui
Dumnezeu și face parte din atributele celei
de-a doua persoane a Sfintei Treimi
Așadar termenul icoană eikon chip se
regăsește icircn atributele divine icircncă de la
icircnceput
GM Sunt și teologi patristici care
spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl
icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au
creat pe om Tatăl a privit la chipul
Fiuluihellip
Pr Exact Acesta este unul din
motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne
macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl
Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
6
deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul
după chipul Fiului Și de aceea chipul
Fiului icoana Fiului din noi trebuia
restaurată de cine oare dacă nu tocmai de
prototip nu-i așa
GM Icircn acest fel icircnțelegem și
motivul pentru care se icircntrupează
Macircntuitorulhellip
Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo
spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea
Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui
Dumnezeu este și dovada după care ne
putem justifica icircn apariția primelor icoane
ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput
GM Deci ele au un rol foarte
precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică
la toate slujbele dar au ele și un rol
didactic ne pot icircnvăța ceva
Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a
fost omul Din start regăsind icircn El
bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și
toate atributele omul cu ajutorul lor putea
să-L descopere pe părintele Său
Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana
icircn cultul bisericii anume urmărind cu
ochiul minții persoana sau evenimentul
sfacircnt descris de icoană omul poate
descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre
Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut
icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi
avut să zicem așa accesibile
GM Putem accepta de exemplu
participarea la slujbele religioase icircntr-o
biserică unde să spunem am da icoanele
jos am spune că icoanele nu-și găsesc
locul acolo pot fi considerate idoli așa
cum se formulează icircn unele intervenții ale
unor creștini de factură neo-protestantă
spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar
interzice cinstirea sfintelor icoane
Pr Din start din limba greacă prin
termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne
dăm seama că se face o deosebire foarte
clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă
eidolon nu este totuna cu eikon din start
GM Nu doar etimologichellip
Pr Nu nu Se face referire la doi
termeni complet diferiți Prin eidolon
icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu
numai greco-roman ci și la celelalte culte
păgacircne reprezenta o personificare a zeității
respective o personificare adică zeitatea
respectivă venea și poseda statuia aceea
icircntr-un fel anume și prin intermediul ei
dădea daruri celor care la racircndul lor icirci
dădeau daruri Deci era un contract o
religie de tip contractual icircn Imperiul
Roman mă refer la perioada clasică
greco-romană șamd dar și la cultele
tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele
noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau
Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii
zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau
ei interes sacrificau un țap sau o oaie
pentru jertfa respectivă pe care o făceau și
icircn schimb conform teologiei lor zeul care
locuia icircn statuie sub formă de numen sub
formă de daimon demon de unde a venit
icircn teologia noastră cu titlul de rău demon
cu conotație negativă de zeitate rea de
zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era
obligat prin contract să răspundă la jertfa
respectivă și dacă nu-și icircndeplinea
calitatea contractuală partea lui din
contract respectivul se putea declara parte
nemulțumită
GM Deci nu se poate vorbi de o
icircnțelegere mistică a cultului dedicat
idolilorhellip
Pr Sub nici o formă ci de o parte
strict materialistă icircn care avea loc
conform teologiei noastre de data aceasta
și un fenomen demonic
GM Și pacircnă la urmă porunca a
doua face referire la icoană la interzicerea
cultului de cinstire a icoanelor sau face
referire la ceva strict din Vechiul
Testament
Pr Porunca aceea face referire la
idolii lumii antice icircn contextul căreia a
fost emisă pentru că a fost emisă de
Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai
Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul
Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe
care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu
cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul
nu știu care cu cap de bufniță șamd acele
zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe
etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa
cum icirci considerau și evreii dar la ele se
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
7
face referire atunci cacircnd porunca a fost
emisă anume ca poporul evreu să se
păzească să se ferească de idolatrie de
cultul acesta adresat demonilor sau
fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea
imagina unii oameni
GM Vă icircntreb despre aceasta
poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn
secolul al optulea acea dispută pro sau
contra icoane a fost destul de amplă a
icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă
la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese
Teodora și au fost mai bine de 100 de ani
icircn care problema s-a pus exact icircn această
direcție este sau nu este icoana un idol
Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci
Pr Aici trebuie să descriem
iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii
mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul
anului 730 dar el avea niște justificări
niște erezii mai vechi la care era conectat
de exemplu la monofizism Monofizismul
a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat
rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică
nu numai la evrei ci și la samarineni și la
sirieni și la toți semiții
GM Și icircn ce fel a influențat
monofizismul cultul de cinstire a sfintelor
icoane
Pr Monofizismul susținea că icircn
persoana Domnului nostru Iisus Hristos a
Logosului Divin nu există umanitate
Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau
dizolvată icircn persoana divină Deci
caracterul de om era doar o aparență doar
o mască practic icircn spatele căreia se afla
Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la
disoluție cele două firi una cu cealaltă Și
ei ca atare interziceau reprezentarea
iconică a Dumnezeului-Om
GM Asta pentru că după părerea
acelora Iisus Hristos n-a avut un trup
realhellip
Pr Pentru că n-a fost om așa
susțineau ei Și de aici s-au inspirat și
icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau
din Siria Isauria Germaniceea Siriei era
controlată de monofiziți Această viziune a
fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea
Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului
ca un foarte bun generalhellip
GM Tot el este și cel care
pornește prigoana icircmpotriva icoanei
Pr Iconoclasmul a fost una din
formele de manifestare ale unei erezii și
mai cumplite anume doctrina conform
căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să
coordoneze și să impună dogme icircn
biserică el icircncerca să reactiveze titulatura
Pontifex Maximus pe care au avut-o
icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-
o și icircmpărații persani cu influență mare icircn
Siria și de la care au copiat lucrul acesta
inclusiv califii După cum spunea un
icircnvățat francez că bdquoeste un lucru
indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct
și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul
Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput
iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca
și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari
puteri să icircnceapă această campanie
icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă
religie și persecuția icircmpotriva celor care se
icircnchinau la ele
GM Așadar avem pe de o parte
motive de ordin dogmatic
Pr Și pe de altă parte motive de
ordin cacirct se poate de material anume că au
icircncercat să-și domine propriile credințe sau
au icircncercat să se insereze să se insinueze
icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le
guvernau și au fost refuzați
GM Dar toată lupta de apărare pe
care o vedem la Sfinții Părinți este una
exprimată și icircn plan intelectual pentru că
au cele mai bune argumentehellip
Pr Icircmpărații bizantini n-au avut
argumente de natură dogmatică
Constantin al V-lea Copronimul fiul lui
Leon al III-lea Isaurul inițiatorul
iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al
iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o
formă să găsească vreun argument
icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu
găsesc nici cei de astăzi argumente
plauzibile Toate argumentele sunt de fapt
trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru
că iată Vechiul Testament că la el face
referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
8
Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul
Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și
chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l
aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată
numele primului artist din Vechiul
Testament chiar pe Betsaleel care va picta
și va coase pe pacircnza cortului chipuri de
heruvimi chipuri de serafimi chipuri de
icircngeri conform poruncii divine
GM Icircnseamnă că i-au văzut pe
icircngeri ca să-i poată picta
Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod
aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel
ca artist
GM Poate el nu i-a văzut dar
sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către
Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit
Decalogul
Pr Se poate să fi colaborat Moise
și icircn discuția cu Betsaleel să poată să
stabilească un canon iconografic al
Cortului Mărturiei Capacul chivotului
conform descrierii date de Dumnezeu
omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct
se poate de vizibili cacirct se poate de
tangibili din materiale omenești
pămacircntești aurul lemnul salcacircmul
pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie
icircn cultul Vechiului Testament de niciun
fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și
reaua voință adeseori Nu mai vorbim de
șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care
preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care
atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi
veninoși icircn pustie conform pedepsei
divine se puteau tămădui de semnul crucii
din Vechiul Testament care se găsește icircn
forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă
veche era reprezentat prin semnul plus icircn
formă de cruce O icoana profetică a ceea
ce avea să facă Domnul nostru Iisus
Hristos și la care Domnul Icircnsuși face
referire cacircnd vorbește despre șarpele din
pustie că nu li se vor da acestor oameni
desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct
semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau
mai departe semnul lui Iona cu cele trei
zile de stat icircn pacircntecele chitului care
prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului
GM Cum este perceput cultul de
cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi
Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-
au păstrat semnificația pe care Sinodul 7
ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din
843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou
ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca
atare anume că icoana este chip al chipului
dumnezeiesc și icircn același timp chip al
sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite
evenimente concrete ca model și ca
ridicare icircnălțare duhovnicească a minții
noastre spre acel model sfacircnt dar și ca
sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd
icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau
pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment
sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește
GM Are legătură această
sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană
este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea
aureolă se face vreo legătură icircntre această
culoare galben și sfințenie
Pr Aureola din icoane sigur că da
semnifică acea calitate dobacircndită prin
conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om
cu Dumnezeu cu voința divină calitatea
sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției
dumnezeiești calitate de fiu al lui
Dumnezeu
GM Despre icoanele făcătoare de
minuni ce ne puteți spune Sunt toate
icoanele făcătoare de minuni sau numai
unele
Pr Cu privire la icoanele făcătoare
de minuni trebuie să spunem că ele au fost
cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă
din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea
spre exemplu icircn Istoria bisericească spune
că femeia vindecată de Domnul nostru
Iisus Hristos femeia cu scurgerea de
sacircnge care avea originea icircn localitatea
Paneas din Samaria după ce Domnul
Hristos a făcut cu ea acea minune a
vindecării
GM Se vorbește astăzi despre
icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri
biserici din țara noastră sau din alte țări
unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt
posibile aceste minuni sunt toate icoanele
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Cuprins
Gabriel Mitroi Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă -Interviu- p 5 Arhim Vasile Miron Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă p 10 Maxim Morariu Elemente de iconografie şi teologia icoanei icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010) p 16 Arhim Cosma Mitu Icoana lui Hristos ndash modelul desăvacircrșirii morale a sfinților p 18 Pr Ștefan Zaharia Icoana Icircnălţării Domnului p 20 Dr Nicolae Georgescu Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură de la Mănăstirea Celic-Derehelliphelliphelliphellip p 23 Ierom Atal Toma Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dervent p 25 Drd Florin Dionisi Bătracircnac O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului ndash Prodromița de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța p 27 Pr Felix Lucian Neculai Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului p 31 Pr Constantin Romaniuc Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie p 34 Cătălin-Iulian Drăgan Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe p 39
Icircnaltpreasfințitul
Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
5
Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă
-Interviu-
Prof Gabriel Mitroi
Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat
părinte
Pr Mircea Cristian Pricop
Adevărat a icircnviat
GM Bine ați venit la interviurile
revistei Tomisul Ortodox
Pr Mulțumesc
GM Vorbim cu părintele Mircea
Cristian Pricop preot slujitor la parohia
Nașterea Sf Ioan Botezătorul din
Constanța un preot cunoscut pentru
dragostea de credință dar și pentru
activitatea catehetică fiind implicat icircn mai
multe proiecte educative icircn cadrul parohiei
Discutăm astăzi despre o temă foarte
importantă pentru credința creștin-
ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor
dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei
iconarilor și pictorilor bisericești
Pr Vă mulțumesc icircncă o dată
pentru invitația făcută mă onorează
Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă
desemnează icircn limba romacircnă termenul
bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat
icircn Sf Scriptură știm foarte bine că
Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului
Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea
Facerii după chipul și după asemănarea
Sa Chip adică eikon La Coloseni
capitolul I versetele de la 5 și următoarele
Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe
care o adaptează persoanei Domnului
nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește
despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui
Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui
Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin
care și pentru care toate s-au făcutrdquo
Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de
icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat
icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un
alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt
pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui
Dumnezeu și face parte din atributele celei
de-a doua persoane a Sfintei Treimi
Așadar termenul icoană eikon chip se
regăsește icircn atributele divine icircncă de la
icircnceput
GM Sunt și teologi patristici care
spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl
icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au
creat pe om Tatăl a privit la chipul
Fiuluihellip
Pr Exact Acesta este unul din
motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne
macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl
Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
6
deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul
după chipul Fiului Și de aceea chipul
Fiului icoana Fiului din noi trebuia
restaurată de cine oare dacă nu tocmai de
prototip nu-i așa
GM Icircn acest fel icircnțelegem și
motivul pentru care se icircntrupează
Macircntuitorulhellip
Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo
spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea
Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui
Dumnezeu este și dovada după care ne
putem justifica icircn apariția primelor icoane
ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput
GM Deci ele au un rol foarte
precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică
la toate slujbele dar au ele și un rol
didactic ne pot icircnvăța ceva
Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a
fost omul Din start regăsind icircn El
bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și
toate atributele omul cu ajutorul lor putea
să-L descopere pe părintele Său
Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana
icircn cultul bisericii anume urmărind cu
ochiul minții persoana sau evenimentul
sfacircnt descris de icoană omul poate
descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre
Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut
icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi
avut să zicem așa accesibile
GM Putem accepta de exemplu
participarea la slujbele religioase icircntr-o
biserică unde să spunem am da icoanele
jos am spune că icoanele nu-și găsesc
locul acolo pot fi considerate idoli așa
cum se formulează icircn unele intervenții ale
unor creștini de factură neo-protestantă
spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar
interzice cinstirea sfintelor icoane
Pr Din start din limba greacă prin
termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne
dăm seama că se face o deosebire foarte
clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă
eidolon nu este totuna cu eikon din start
GM Nu doar etimologichellip
Pr Nu nu Se face referire la doi
termeni complet diferiți Prin eidolon
icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu
numai greco-roman ci și la celelalte culte
păgacircne reprezenta o personificare a zeității
respective o personificare adică zeitatea
respectivă venea și poseda statuia aceea
icircntr-un fel anume și prin intermediul ei
dădea daruri celor care la racircndul lor icirci
dădeau daruri Deci era un contract o
religie de tip contractual icircn Imperiul
Roman mă refer la perioada clasică
greco-romană șamd dar și la cultele
tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele
noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau
Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii
zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau
ei interes sacrificau un țap sau o oaie
pentru jertfa respectivă pe care o făceau și
icircn schimb conform teologiei lor zeul care
locuia icircn statuie sub formă de numen sub
formă de daimon demon de unde a venit
icircn teologia noastră cu titlul de rău demon
cu conotație negativă de zeitate rea de
zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era
obligat prin contract să răspundă la jertfa
respectivă și dacă nu-și icircndeplinea
calitatea contractuală partea lui din
contract respectivul se putea declara parte
nemulțumită
GM Deci nu se poate vorbi de o
icircnțelegere mistică a cultului dedicat
idolilorhellip
Pr Sub nici o formă ci de o parte
strict materialistă icircn care avea loc
conform teologiei noastre de data aceasta
și un fenomen demonic
GM Și pacircnă la urmă porunca a
doua face referire la icoană la interzicerea
cultului de cinstire a icoanelor sau face
referire la ceva strict din Vechiul
Testament
Pr Porunca aceea face referire la
idolii lumii antice icircn contextul căreia a
fost emisă pentru că a fost emisă de
Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai
Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul
Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe
care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu
cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul
nu știu care cu cap de bufniță șamd acele
zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe
etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa
cum icirci considerau și evreii dar la ele se
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
7
face referire atunci cacircnd porunca a fost
emisă anume ca poporul evreu să se
păzească să se ferească de idolatrie de
cultul acesta adresat demonilor sau
fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea
imagina unii oameni
GM Vă icircntreb despre aceasta
poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn
secolul al optulea acea dispută pro sau
contra icoane a fost destul de amplă a
icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă
la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese
Teodora și au fost mai bine de 100 de ani
icircn care problema s-a pus exact icircn această
direcție este sau nu este icoana un idol
Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci
Pr Aici trebuie să descriem
iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii
mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul
anului 730 dar el avea niște justificări
niște erezii mai vechi la care era conectat
de exemplu la monofizism Monofizismul
a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat
rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică
nu numai la evrei ci și la samarineni și la
sirieni și la toți semiții
GM Și icircn ce fel a influențat
monofizismul cultul de cinstire a sfintelor
icoane
Pr Monofizismul susținea că icircn
persoana Domnului nostru Iisus Hristos a
Logosului Divin nu există umanitate
Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau
dizolvată icircn persoana divină Deci
caracterul de om era doar o aparență doar
o mască practic icircn spatele căreia se afla
Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la
disoluție cele două firi una cu cealaltă Și
ei ca atare interziceau reprezentarea
iconică a Dumnezeului-Om
GM Asta pentru că după părerea
acelora Iisus Hristos n-a avut un trup
realhellip
Pr Pentru că n-a fost om așa
susțineau ei Și de aici s-au inspirat și
icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau
din Siria Isauria Germaniceea Siriei era
controlată de monofiziți Această viziune a
fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea
Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului
ca un foarte bun generalhellip
GM Tot el este și cel care
pornește prigoana icircmpotriva icoanei
Pr Iconoclasmul a fost una din
formele de manifestare ale unei erezii și
mai cumplite anume doctrina conform
căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să
coordoneze și să impună dogme icircn
biserică el icircncerca să reactiveze titulatura
Pontifex Maximus pe care au avut-o
icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-
o și icircmpărații persani cu influență mare icircn
Siria și de la care au copiat lucrul acesta
inclusiv califii După cum spunea un
icircnvățat francez că bdquoeste un lucru
indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct
și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul
Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput
iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca
și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari
puteri să icircnceapă această campanie
icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă
religie și persecuția icircmpotriva celor care se
icircnchinau la ele
GM Așadar avem pe de o parte
motive de ordin dogmatic
Pr Și pe de altă parte motive de
ordin cacirct se poate de material anume că au
icircncercat să-și domine propriile credințe sau
au icircncercat să se insereze să se insinueze
icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le
guvernau și au fost refuzați
GM Dar toată lupta de apărare pe
care o vedem la Sfinții Părinți este una
exprimată și icircn plan intelectual pentru că
au cele mai bune argumentehellip
Pr Icircmpărații bizantini n-au avut
argumente de natură dogmatică
Constantin al V-lea Copronimul fiul lui
Leon al III-lea Isaurul inițiatorul
iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al
iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o
formă să găsească vreun argument
icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu
găsesc nici cei de astăzi argumente
plauzibile Toate argumentele sunt de fapt
trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru
că iată Vechiul Testament că la el face
referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
8
Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul
Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și
chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l
aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată
numele primului artist din Vechiul
Testament chiar pe Betsaleel care va picta
și va coase pe pacircnza cortului chipuri de
heruvimi chipuri de serafimi chipuri de
icircngeri conform poruncii divine
GM Icircnseamnă că i-au văzut pe
icircngeri ca să-i poată picta
Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod
aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel
ca artist
GM Poate el nu i-a văzut dar
sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către
Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit
Decalogul
Pr Se poate să fi colaborat Moise
și icircn discuția cu Betsaleel să poată să
stabilească un canon iconografic al
Cortului Mărturiei Capacul chivotului
conform descrierii date de Dumnezeu
omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct
se poate de vizibili cacirct se poate de
tangibili din materiale omenești
pămacircntești aurul lemnul salcacircmul
pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie
icircn cultul Vechiului Testament de niciun
fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și
reaua voință adeseori Nu mai vorbim de
șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care
preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care
atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi
veninoși icircn pustie conform pedepsei
divine se puteau tămădui de semnul crucii
din Vechiul Testament care se găsește icircn
forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă
veche era reprezentat prin semnul plus icircn
formă de cruce O icoana profetică a ceea
ce avea să facă Domnul nostru Iisus
Hristos și la care Domnul Icircnsuși face
referire cacircnd vorbește despre șarpele din
pustie că nu li se vor da acestor oameni
desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct
semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau
mai departe semnul lui Iona cu cele trei
zile de stat icircn pacircntecele chitului care
prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului
GM Cum este perceput cultul de
cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi
Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-
au păstrat semnificația pe care Sinodul 7
ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din
843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou
ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca
atare anume că icoana este chip al chipului
dumnezeiesc și icircn același timp chip al
sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite
evenimente concrete ca model și ca
ridicare icircnălțare duhovnicească a minții
noastre spre acel model sfacircnt dar și ca
sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd
icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau
pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment
sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește
GM Are legătură această
sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană
este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea
aureolă se face vreo legătură icircntre această
culoare galben și sfințenie
Pr Aureola din icoane sigur că da
semnifică acea calitate dobacircndită prin
conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om
cu Dumnezeu cu voința divină calitatea
sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției
dumnezeiești calitate de fiu al lui
Dumnezeu
GM Despre icoanele făcătoare de
minuni ce ne puteți spune Sunt toate
icoanele făcătoare de minuni sau numai
unele
Pr Cu privire la icoanele făcătoare
de minuni trebuie să spunem că ele au fost
cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă
din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea
spre exemplu icircn Istoria bisericească spune
că femeia vindecată de Domnul nostru
Iisus Hristos femeia cu scurgerea de
sacircnge care avea originea icircn localitatea
Paneas din Samaria după ce Domnul
Hristos a făcut cu ea acea minune a
vindecării
GM Se vorbește astăzi despre
icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri
biserici din țara noastră sau din alte țări
unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt
posibile aceste minuni sunt toate icoanele
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Icircnaltpreasfințitul
Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
5
Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă
-Interviu-
Prof Gabriel Mitroi
Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat
părinte
Pr Mircea Cristian Pricop
Adevărat a icircnviat
GM Bine ați venit la interviurile
revistei Tomisul Ortodox
Pr Mulțumesc
GM Vorbim cu părintele Mircea
Cristian Pricop preot slujitor la parohia
Nașterea Sf Ioan Botezătorul din
Constanța un preot cunoscut pentru
dragostea de credință dar și pentru
activitatea catehetică fiind implicat icircn mai
multe proiecte educative icircn cadrul parohiei
Discutăm astăzi despre o temă foarte
importantă pentru credința creștin-
ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor
dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei
iconarilor și pictorilor bisericești
Pr Vă mulțumesc icircncă o dată
pentru invitația făcută mă onorează
Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă
desemnează icircn limba romacircnă termenul
bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat
icircn Sf Scriptură știm foarte bine că
Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului
Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea
Facerii după chipul și după asemănarea
Sa Chip adică eikon La Coloseni
capitolul I versetele de la 5 și următoarele
Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe
care o adaptează persoanei Domnului
nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește
despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui
Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui
Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin
care și pentru care toate s-au făcutrdquo
Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de
icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat
icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un
alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt
pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui
Dumnezeu și face parte din atributele celei
de-a doua persoane a Sfintei Treimi
Așadar termenul icoană eikon chip se
regăsește icircn atributele divine icircncă de la
icircnceput
GM Sunt și teologi patristici care
spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl
icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au
creat pe om Tatăl a privit la chipul
Fiuluihellip
Pr Exact Acesta este unul din
motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne
macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl
Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
6
deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul
după chipul Fiului Și de aceea chipul
Fiului icoana Fiului din noi trebuia
restaurată de cine oare dacă nu tocmai de
prototip nu-i așa
GM Icircn acest fel icircnțelegem și
motivul pentru care se icircntrupează
Macircntuitorulhellip
Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo
spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea
Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui
Dumnezeu este și dovada după care ne
putem justifica icircn apariția primelor icoane
ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput
GM Deci ele au un rol foarte
precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică
la toate slujbele dar au ele și un rol
didactic ne pot icircnvăța ceva
Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a
fost omul Din start regăsind icircn El
bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și
toate atributele omul cu ajutorul lor putea
să-L descopere pe părintele Său
Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana
icircn cultul bisericii anume urmărind cu
ochiul minții persoana sau evenimentul
sfacircnt descris de icoană omul poate
descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre
Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut
icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi
avut să zicem așa accesibile
GM Putem accepta de exemplu
participarea la slujbele religioase icircntr-o
biserică unde să spunem am da icoanele
jos am spune că icoanele nu-și găsesc
locul acolo pot fi considerate idoli așa
cum se formulează icircn unele intervenții ale
unor creștini de factură neo-protestantă
spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar
interzice cinstirea sfintelor icoane
Pr Din start din limba greacă prin
termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne
dăm seama că se face o deosebire foarte
clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă
eidolon nu este totuna cu eikon din start
GM Nu doar etimologichellip
Pr Nu nu Se face referire la doi
termeni complet diferiți Prin eidolon
icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu
numai greco-roman ci și la celelalte culte
păgacircne reprezenta o personificare a zeității
respective o personificare adică zeitatea
respectivă venea și poseda statuia aceea
icircntr-un fel anume și prin intermediul ei
dădea daruri celor care la racircndul lor icirci
dădeau daruri Deci era un contract o
religie de tip contractual icircn Imperiul
Roman mă refer la perioada clasică
greco-romană șamd dar și la cultele
tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele
noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau
Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii
zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau
ei interes sacrificau un țap sau o oaie
pentru jertfa respectivă pe care o făceau și
icircn schimb conform teologiei lor zeul care
locuia icircn statuie sub formă de numen sub
formă de daimon demon de unde a venit
icircn teologia noastră cu titlul de rău demon
cu conotație negativă de zeitate rea de
zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era
obligat prin contract să răspundă la jertfa
respectivă și dacă nu-și icircndeplinea
calitatea contractuală partea lui din
contract respectivul se putea declara parte
nemulțumită
GM Deci nu se poate vorbi de o
icircnțelegere mistică a cultului dedicat
idolilorhellip
Pr Sub nici o formă ci de o parte
strict materialistă icircn care avea loc
conform teologiei noastre de data aceasta
și un fenomen demonic
GM Și pacircnă la urmă porunca a
doua face referire la icoană la interzicerea
cultului de cinstire a icoanelor sau face
referire la ceva strict din Vechiul
Testament
Pr Porunca aceea face referire la
idolii lumii antice icircn contextul căreia a
fost emisă pentru că a fost emisă de
Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai
Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul
Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe
care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu
cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul
nu știu care cu cap de bufniță șamd acele
zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe
etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa
cum icirci considerau și evreii dar la ele se
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
7
face referire atunci cacircnd porunca a fost
emisă anume ca poporul evreu să se
păzească să se ferească de idolatrie de
cultul acesta adresat demonilor sau
fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea
imagina unii oameni
GM Vă icircntreb despre aceasta
poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn
secolul al optulea acea dispută pro sau
contra icoane a fost destul de amplă a
icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă
la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese
Teodora și au fost mai bine de 100 de ani
icircn care problema s-a pus exact icircn această
direcție este sau nu este icoana un idol
Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci
Pr Aici trebuie să descriem
iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii
mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul
anului 730 dar el avea niște justificări
niște erezii mai vechi la care era conectat
de exemplu la monofizism Monofizismul
a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat
rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică
nu numai la evrei ci și la samarineni și la
sirieni și la toți semiții
GM Și icircn ce fel a influențat
monofizismul cultul de cinstire a sfintelor
icoane
Pr Monofizismul susținea că icircn
persoana Domnului nostru Iisus Hristos a
Logosului Divin nu există umanitate
Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau
dizolvată icircn persoana divină Deci
caracterul de om era doar o aparență doar
o mască practic icircn spatele căreia se afla
Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la
disoluție cele două firi una cu cealaltă Și
ei ca atare interziceau reprezentarea
iconică a Dumnezeului-Om
GM Asta pentru că după părerea
acelora Iisus Hristos n-a avut un trup
realhellip
Pr Pentru că n-a fost om așa
susțineau ei Și de aici s-au inspirat și
icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau
din Siria Isauria Germaniceea Siriei era
controlată de monofiziți Această viziune a
fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea
Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului
ca un foarte bun generalhellip
GM Tot el este și cel care
pornește prigoana icircmpotriva icoanei
Pr Iconoclasmul a fost una din
formele de manifestare ale unei erezii și
mai cumplite anume doctrina conform
căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să
coordoneze și să impună dogme icircn
biserică el icircncerca să reactiveze titulatura
Pontifex Maximus pe care au avut-o
icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-
o și icircmpărații persani cu influență mare icircn
Siria și de la care au copiat lucrul acesta
inclusiv califii După cum spunea un
icircnvățat francez că bdquoeste un lucru
indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct
și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul
Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput
iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca
și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari
puteri să icircnceapă această campanie
icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă
religie și persecuția icircmpotriva celor care se
icircnchinau la ele
GM Așadar avem pe de o parte
motive de ordin dogmatic
Pr Și pe de altă parte motive de
ordin cacirct se poate de material anume că au
icircncercat să-și domine propriile credințe sau
au icircncercat să se insereze să se insinueze
icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le
guvernau și au fost refuzați
GM Dar toată lupta de apărare pe
care o vedem la Sfinții Părinți este una
exprimată și icircn plan intelectual pentru că
au cele mai bune argumentehellip
Pr Icircmpărații bizantini n-au avut
argumente de natură dogmatică
Constantin al V-lea Copronimul fiul lui
Leon al III-lea Isaurul inițiatorul
iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al
iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o
formă să găsească vreun argument
icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu
găsesc nici cei de astăzi argumente
plauzibile Toate argumentele sunt de fapt
trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru
că iată Vechiul Testament că la el face
referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
8
Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul
Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și
chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l
aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată
numele primului artist din Vechiul
Testament chiar pe Betsaleel care va picta
și va coase pe pacircnza cortului chipuri de
heruvimi chipuri de serafimi chipuri de
icircngeri conform poruncii divine
GM Icircnseamnă că i-au văzut pe
icircngeri ca să-i poată picta
Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod
aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel
ca artist
GM Poate el nu i-a văzut dar
sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către
Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit
Decalogul
Pr Se poate să fi colaborat Moise
și icircn discuția cu Betsaleel să poată să
stabilească un canon iconografic al
Cortului Mărturiei Capacul chivotului
conform descrierii date de Dumnezeu
omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct
se poate de vizibili cacirct se poate de
tangibili din materiale omenești
pămacircntești aurul lemnul salcacircmul
pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie
icircn cultul Vechiului Testament de niciun
fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și
reaua voință adeseori Nu mai vorbim de
șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care
preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care
atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi
veninoși icircn pustie conform pedepsei
divine se puteau tămădui de semnul crucii
din Vechiul Testament care se găsește icircn
forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă
veche era reprezentat prin semnul plus icircn
formă de cruce O icoana profetică a ceea
ce avea să facă Domnul nostru Iisus
Hristos și la care Domnul Icircnsuși face
referire cacircnd vorbește despre șarpele din
pustie că nu li se vor da acestor oameni
desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct
semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau
mai departe semnul lui Iona cu cele trei
zile de stat icircn pacircntecele chitului care
prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului
GM Cum este perceput cultul de
cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi
Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-
au păstrat semnificația pe care Sinodul 7
ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din
843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou
ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca
atare anume că icoana este chip al chipului
dumnezeiesc și icircn același timp chip al
sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite
evenimente concrete ca model și ca
ridicare icircnălțare duhovnicească a minții
noastre spre acel model sfacircnt dar și ca
sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd
icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau
pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment
sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește
GM Are legătură această
sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană
este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea
aureolă se face vreo legătură icircntre această
culoare galben și sfințenie
Pr Aureola din icoane sigur că da
semnifică acea calitate dobacircndită prin
conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om
cu Dumnezeu cu voința divină calitatea
sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției
dumnezeiești calitate de fiu al lui
Dumnezeu
GM Despre icoanele făcătoare de
minuni ce ne puteți spune Sunt toate
icoanele făcătoare de minuni sau numai
unele
Pr Cu privire la icoanele făcătoare
de minuni trebuie să spunem că ele au fost
cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă
din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea
spre exemplu icircn Istoria bisericească spune
că femeia vindecată de Domnul nostru
Iisus Hristos femeia cu scurgerea de
sacircnge care avea originea icircn localitatea
Paneas din Samaria după ce Domnul
Hristos a făcut cu ea acea minune a
vindecării
GM Se vorbește astăzi despre
icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri
biserici din țara noastră sau din alte țări
unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt
posibile aceste minuni sunt toate icoanele
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
5
Sfintele icoane icircn teologia ortodoxă
-Interviu-
Prof Gabriel Mitroi
Gabriel Mitroi Hristos a icircnviat
părinte
Pr Mircea Cristian Pricop
Adevărat a icircnviat
GM Bine ați venit la interviurile
revistei Tomisul Ortodox
Pr Mulțumesc
GM Vorbim cu părintele Mircea
Cristian Pricop preot slujitor la parohia
Nașterea Sf Ioan Botezătorul din
Constanța un preot cunoscut pentru
dragostea de credință dar și pentru
activitatea catehetică fiind implicat icircn mai
multe proiecte educative icircn cadrul parohiei
Discutăm astăzi despre o temă foarte
importantă pentru credința creștin-
ortodoxă cuprinsă icircn cadrul manifestărilor
dedicate de Patriarhia Romacircnă icoanei
iconarilor și pictorilor bisericești
Pr Vă mulțumesc icircncă o dată
pentru invitația făcută mă onorează
Cuvacircntul bdquoeikonrdquo din limba greacă
desemnează icircn limba romacircnă termenul
bdquochiprdquo sau bdquoimaginerdquo După cum e relatat
icircn Sf Scriptură știm foarte bine că
Dumnezeu l-a creat pe om icircn urma sfatului
Sfintei Treimi așa cum găsim la Cartea
Facerii după chipul și după asemănarea
Sa Chip adică eikon La Coloseni
capitolul I versetele de la 5 și următoarele
Sf Ap Pavel face o teologie a icoanei pe
care o adaptează persoanei Domnului
nostru Iisus Hristos anume cacircnd vorbește
despre Macircntuitorul ca și Cuvacircnt al lui
Dumnezeu spune bdquoacesta este chipul lui
Dumnezeu Cel nevăzut icircntru care prin
care și pentru care toate s-au făcutrdquo
Așadar prin termenul de bdquochiprdquo sau de
icoană a lui Dumnezeu Icircl găsim desemnat
icircn Sf Scriptură pe Dumnezeu-Fiul Este un
alt nume al Fiului pe lacircngă cel de Cuvacircnt
pe lacircngă cel de Icircnțelepciune a lui
Dumnezeu și face parte din atributele celei
de-a doua persoane a Sfintei Treimi
Așadar termenul icoană eikon chip se
regăsește icircn atributele divine icircncă de la
icircnceput
GM Sunt și teologi patristici care
spun că atunci cacircnd Dumnezeu-Tatăl
icircmpreună cu Fiul și cu Duhul Sfacircnt au
creat pe om Tatăl a privit la chipul
Fiuluihellip
Pr Exact Acesta este unul din
motivele pentru care Fiul S-a icircntrupat să ne
macircntuiască și nu Duhul Sfacircnt sau Tatăl
Puteau s-o facă și ei dar n-au făcut-o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
6
deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul
după chipul Fiului Și de aceea chipul
Fiului icoana Fiului din noi trebuia
restaurată de cine oare dacă nu tocmai de
prototip nu-i așa
GM Icircn acest fel icircnțelegem și
motivul pentru care se icircntrupează
Macircntuitorulhellip
Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo
spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea
Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui
Dumnezeu este și dovada după care ne
putem justifica icircn apariția primelor icoane
ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput
GM Deci ele au un rol foarte
precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică
la toate slujbele dar au ele și un rol
didactic ne pot icircnvăța ceva
Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a
fost omul Din start regăsind icircn El
bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și
toate atributele omul cu ajutorul lor putea
să-L descopere pe părintele Său
Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana
icircn cultul bisericii anume urmărind cu
ochiul minții persoana sau evenimentul
sfacircnt descris de icoană omul poate
descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre
Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut
icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi
avut să zicem așa accesibile
GM Putem accepta de exemplu
participarea la slujbele religioase icircntr-o
biserică unde să spunem am da icoanele
jos am spune că icoanele nu-și găsesc
locul acolo pot fi considerate idoli așa
cum se formulează icircn unele intervenții ale
unor creștini de factură neo-protestantă
spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar
interzice cinstirea sfintelor icoane
Pr Din start din limba greacă prin
termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne
dăm seama că se face o deosebire foarte
clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă
eidolon nu este totuna cu eikon din start
GM Nu doar etimologichellip
Pr Nu nu Se face referire la doi
termeni complet diferiți Prin eidolon
icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu
numai greco-roman ci și la celelalte culte
păgacircne reprezenta o personificare a zeității
respective o personificare adică zeitatea
respectivă venea și poseda statuia aceea
icircntr-un fel anume și prin intermediul ei
dădea daruri celor care la racircndul lor icirci
dădeau daruri Deci era un contract o
religie de tip contractual icircn Imperiul
Roman mă refer la perioada clasică
greco-romană șamd dar și la cultele
tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele
noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau
Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii
zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau
ei interes sacrificau un țap sau o oaie
pentru jertfa respectivă pe care o făceau și
icircn schimb conform teologiei lor zeul care
locuia icircn statuie sub formă de numen sub
formă de daimon demon de unde a venit
icircn teologia noastră cu titlul de rău demon
cu conotație negativă de zeitate rea de
zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era
obligat prin contract să răspundă la jertfa
respectivă și dacă nu-și icircndeplinea
calitatea contractuală partea lui din
contract respectivul se putea declara parte
nemulțumită
GM Deci nu se poate vorbi de o
icircnțelegere mistică a cultului dedicat
idolilorhellip
Pr Sub nici o formă ci de o parte
strict materialistă icircn care avea loc
conform teologiei noastre de data aceasta
și un fenomen demonic
GM Și pacircnă la urmă porunca a
doua face referire la icoană la interzicerea
cultului de cinstire a icoanelor sau face
referire la ceva strict din Vechiul
Testament
Pr Porunca aceea face referire la
idolii lumii antice icircn contextul căreia a
fost emisă pentru că a fost emisă de
Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai
Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul
Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe
care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu
cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul
nu știu care cu cap de bufniță șamd acele
zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe
etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa
cum icirci considerau și evreii dar la ele se
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
7
face referire atunci cacircnd porunca a fost
emisă anume ca poporul evreu să se
păzească să se ferească de idolatrie de
cultul acesta adresat demonilor sau
fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea
imagina unii oameni
GM Vă icircntreb despre aceasta
poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn
secolul al optulea acea dispută pro sau
contra icoane a fost destul de amplă a
icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă
la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese
Teodora și au fost mai bine de 100 de ani
icircn care problema s-a pus exact icircn această
direcție este sau nu este icoana un idol
Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci
Pr Aici trebuie să descriem
iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii
mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul
anului 730 dar el avea niște justificări
niște erezii mai vechi la care era conectat
de exemplu la monofizism Monofizismul
a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat
rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică
nu numai la evrei ci și la samarineni și la
sirieni și la toți semiții
GM Și icircn ce fel a influențat
monofizismul cultul de cinstire a sfintelor
icoane
Pr Monofizismul susținea că icircn
persoana Domnului nostru Iisus Hristos a
Logosului Divin nu există umanitate
Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau
dizolvată icircn persoana divină Deci
caracterul de om era doar o aparență doar
o mască practic icircn spatele căreia se afla
Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la
disoluție cele două firi una cu cealaltă Și
ei ca atare interziceau reprezentarea
iconică a Dumnezeului-Om
GM Asta pentru că după părerea
acelora Iisus Hristos n-a avut un trup
realhellip
Pr Pentru că n-a fost om așa
susțineau ei Și de aici s-au inspirat și
icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau
din Siria Isauria Germaniceea Siriei era
controlată de monofiziți Această viziune a
fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea
Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului
ca un foarte bun generalhellip
GM Tot el este și cel care
pornește prigoana icircmpotriva icoanei
Pr Iconoclasmul a fost una din
formele de manifestare ale unei erezii și
mai cumplite anume doctrina conform
căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să
coordoneze și să impună dogme icircn
biserică el icircncerca să reactiveze titulatura
Pontifex Maximus pe care au avut-o
icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-
o și icircmpărații persani cu influență mare icircn
Siria și de la care au copiat lucrul acesta
inclusiv califii După cum spunea un
icircnvățat francez că bdquoeste un lucru
indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct
și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul
Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput
iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca
și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari
puteri să icircnceapă această campanie
icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă
religie și persecuția icircmpotriva celor care se
icircnchinau la ele
GM Așadar avem pe de o parte
motive de ordin dogmatic
Pr Și pe de altă parte motive de
ordin cacirct se poate de material anume că au
icircncercat să-și domine propriile credințe sau
au icircncercat să se insereze să se insinueze
icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le
guvernau și au fost refuzați
GM Dar toată lupta de apărare pe
care o vedem la Sfinții Părinți este una
exprimată și icircn plan intelectual pentru că
au cele mai bune argumentehellip
Pr Icircmpărații bizantini n-au avut
argumente de natură dogmatică
Constantin al V-lea Copronimul fiul lui
Leon al III-lea Isaurul inițiatorul
iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al
iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o
formă să găsească vreun argument
icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu
găsesc nici cei de astăzi argumente
plauzibile Toate argumentele sunt de fapt
trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru
că iată Vechiul Testament că la el face
referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
8
Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul
Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și
chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l
aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată
numele primului artist din Vechiul
Testament chiar pe Betsaleel care va picta
și va coase pe pacircnza cortului chipuri de
heruvimi chipuri de serafimi chipuri de
icircngeri conform poruncii divine
GM Icircnseamnă că i-au văzut pe
icircngeri ca să-i poată picta
Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod
aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel
ca artist
GM Poate el nu i-a văzut dar
sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către
Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit
Decalogul
Pr Se poate să fi colaborat Moise
și icircn discuția cu Betsaleel să poată să
stabilească un canon iconografic al
Cortului Mărturiei Capacul chivotului
conform descrierii date de Dumnezeu
omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct
se poate de vizibili cacirct se poate de
tangibili din materiale omenești
pămacircntești aurul lemnul salcacircmul
pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie
icircn cultul Vechiului Testament de niciun
fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și
reaua voință adeseori Nu mai vorbim de
șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care
preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care
atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi
veninoși icircn pustie conform pedepsei
divine se puteau tămădui de semnul crucii
din Vechiul Testament care se găsește icircn
forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă
veche era reprezentat prin semnul plus icircn
formă de cruce O icoana profetică a ceea
ce avea să facă Domnul nostru Iisus
Hristos și la care Domnul Icircnsuși face
referire cacircnd vorbește despre șarpele din
pustie că nu li se vor da acestor oameni
desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct
semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau
mai departe semnul lui Iona cu cele trei
zile de stat icircn pacircntecele chitului care
prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului
GM Cum este perceput cultul de
cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi
Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-
au păstrat semnificația pe care Sinodul 7
ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din
843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou
ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca
atare anume că icoana este chip al chipului
dumnezeiesc și icircn același timp chip al
sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite
evenimente concrete ca model și ca
ridicare icircnălțare duhovnicească a minții
noastre spre acel model sfacircnt dar și ca
sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd
icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau
pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment
sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește
GM Are legătură această
sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană
este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea
aureolă se face vreo legătură icircntre această
culoare galben și sfințenie
Pr Aureola din icoane sigur că da
semnifică acea calitate dobacircndită prin
conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om
cu Dumnezeu cu voința divină calitatea
sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției
dumnezeiești calitate de fiu al lui
Dumnezeu
GM Despre icoanele făcătoare de
minuni ce ne puteți spune Sunt toate
icoanele făcătoare de minuni sau numai
unele
Pr Cu privire la icoanele făcătoare
de minuni trebuie să spunem că ele au fost
cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă
din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea
spre exemplu icircn Istoria bisericească spune
că femeia vindecată de Domnul nostru
Iisus Hristos femeia cu scurgerea de
sacircnge care avea originea icircn localitatea
Paneas din Samaria după ce Domnul
Hristos a făcut cu ea acea minune a
vindecării
GM Se vorbește astăzi despre
icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri
biserici din țara noastră sau din alte țări
unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt
posibile aceste minuni sunt toate icoanele
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
6
deoarece noi eram creați de Tatăl icircn Duhul
după chipul Fiului Și de aceea chipul
Fiului icoana Fiului din noi trebuia
restaurată de cine oare dacă nu tocmai de
prototip nu-i așa
GM Icircn acest fel icircnțelegem și
motivul pentru care se icircntrupează
Macircntuitorulhellip
Pr bdquoȘi Cuvacircntul Trup S-a făcutrdquo
spune Sf Evanghelie după Ioan Icircntruparea
Cuvacircntului lui Dumnezeu a chipului lui
Dumnezeu este și dovada după care ne
putem justifica icircn apariția primelor icoane
ca și obiecte de cult icircncă de la icircnceput
GM Deci ele au un rol foarte
precis icircn cult adică le icircntacirclnim icircn biserică
la toate slujbele dar au ele și un rol
didactic ne pot icircnvăța ceva
Pr Prima icoană a lui Dumnezeu a
fost omul Din start regăsind icircn El
bunătatea dragostea racircvna bunăvoința și
toate atributele omul cu ajutorul lor putea
să-L descopere pe părintele Său
Dumnezeu Același rol l-a păstrat și icoana
icircn cultul bisericii anume urmărind cu
ochiul minții persoana sau evenimentul
sfacircnt descris de icoană omul poate
descoperi icircn el icircnsuși niște căi spre
Dumnezeu pe care dacă nu ar fi avut
icoana nu le-ar fi avut deschise nu le-ar fi
avut să zicem așa accesibile
GM Putem accepta de exemplu
participarea la slujbele religioase icircntr-o
biserică unde să spunem am da icoanele
jos am spune că icoanele nu-și găsesc
locul acolo pot fi considerate idoli așa
cum se formulează icircn unele intervenții ale
unor creștini de factură neo-protestantă
spunacircnd că porunca a doua din Decalog ar
interzice cinstirea sfintelor icoane
Pr Din start din limba greacă prin
termenii folosiți icircn scrisă Sf Scriptură ne
dăm seama că se face o deosebire foarte
clară icircntre idol și icoană Icircn limba greacă
eidolon nu este totuna cu eikon din start
GM Nu doar etimologichellip
Pr Nu nu Se face referire la doi
termeni complet diferiți Prin eidolon
icircnțelegem o statuie care icircn cultul păgacircn nu
numai greco-roman ci și la celelalte culte
păgacircne reprezenta o personificare a zeității
respective o personificare adică zeitatea
respectivă venea și poseda statuia aceea
icircntr-un fel anume și prin intermediul ei
dădea daruri celor care la racircndul lor icirci
dădeau daruri Deci era un contract o
religie de tip contractual icircn Imperiul
Roman mă refer la perioada clasică
greco-romană șamd dar și la cultele
tacircrzii că practic s-a cimentat pacircnă icircn zilele
noastre termenul acesta dă-mi ca să-ți dau
Grecul sau romanul mergeau icircn fața statuii
zeului Hermes sau eu știu la ce zeu aveau
ei interes sacrificau un țap sau o oaie
pentru jertfa respectivă pe care o făceau și
icircn schimb conform teologiei lor zeul care
locuia icircn statuie sub formă de numen sub
formă de daimon demon de unde a venit
icircn teologia noastră cu titlul de rău demon
cu conotație negativă de zeitate rea de
zeitate icircnșelătoare de diavol acel zeu era
obligat prin contract să răspundă la jertfa
respectivă și dacă nu-și icircndeplinea
calitatea contractuală partea lui din
contract respectivul se putea declara parte
nemulțumită
GM Deci nu se poate vorbi de o
icircnțelegere mistică a cultului dedicat
idolilorhellip
Pr Sub nici o formă ci de o parte
strict materialistă icircn care avea loc
conform teologiei noastre de data aceasta
și un fenomen demonic
GM Și pacircnă la urmă porunca a
doua face referire la icoană la interzicerea
cultului de cinstire a icoanelor sau face
referire la ceva strict din Vechiul
Testament
Pr Porunca aceea face referire la
idolii lumii antice icircn contextul căreia a
fost emisă pentru că a fost emisă de
Dumnezeu prin Moise pe muntele Sinai
Iar Moise venea din Egipt cu tot poporul
Icircn Egipt se aflau toate zeitățile acelea pe
care le vedem și astăzi prin muzee zeu cu
cap de crocodil zeu cu cap de șacal zeul
nu știu care cu cap de bufniță șamd acele
zeități mixte antropomorfe sau zoomorfe
etc Aceste zeități erau de fapt demoni așa
cum icirci considerau și evreii dar la ele se
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
7
face referire atunci cacircnd porunca a fost
emisă anume ca poporul evreu să se
păzească să se ferească de idolatrie de
cultul acesta adresat demonilor sau
fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea
imagina unii oameni
GM Vă icircntreb despre aceasta
poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn
secolul al optulea acea dispută pro sau
contra icoane a fost destul de amplă a
icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă
la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese
Teodora și au fost mai bine de 100 de ani
icircn care problema s-a pus exact icircn această
direcție este sau nu este icoana un idol
Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci
Pr Aici trebuie să descriem
iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii
mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul
anului 730 dar el avea niște justificări
niște erezii mai vechi la care era conectat
de exemplu la monofizism Monofizismul
a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat
rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică
nu numai la evrei ci și la samarineni și la
sirieni și la toți semiții
GM Și icircn ce fel a influențat
monofizismul cultul de cinstire a sfintelor
icoane
Pr Monofizismul susținea că icircn
persoana Domnului nostru Iisus Hristos a
Logosului Divin nu există umanitate
Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau
dizolvată icircn persoana divină Deci
caracterul de om era doar o aparență doar
o mască practic icircn spatele căreia se afla
Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la
disoluție cele două firi una cu cealaltă Și
ei ca atare interziceau reprezentarea
iconică a Dumnezeului-Om
GM Asta pentru că după părerea
acelora Iisus Hristos n-a avut un trup
realhellip
Pr Pentru că n-a fost om așa
susțineau ei Și de aici s-au inspirat și
icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau
din Siria Isauria Germaniceea Siriei era
controlată de monofiziți Această viziune a
fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea
Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului
ca un foarte bun generalhellip
GM Tot el este și cel care
pornește prigoana icircmpotriva icoanei
Pr Iconoclasmul a fost una din
formele de manifestare ale unei erezii și
mai cumplite anume doctrina conform
căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să
coordoneze și să impună dogme icircn
biserică el icircncerca să reactiveze titulatura
Pontifex Maximus pe care au avut-o
icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-
o și icircmpărații persani cu influență mare icircn
Siria și de la care au copiat lucrul acesta
inclusiv califii După cum spunea un
icircnvățat francez că bdquoeste un lucru
indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct
și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul
Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput
iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca
și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari
puteri să icircnceapă această campanie
icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă
religie și persecuția icircmpotriva celor care se
icircnchinau la ele
GM Așadar avem pe de o parte
motive de ordin dogmatic
Pr Și pe de altă parte motive de
ordin cacirct se poate de material anume că au
icircncercat să-și domine propriile credințe sau
au icircncercat să se insereze să se insinueze
icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le
guvernau și au fost refuzați
GM Dar toată lupta de apărare pe
care o vedem la Sfinții Părinți este una
exprimată și icircn plan intelectual pentru că
au cele mai bune argumentehellip
Pr Icircmpărații bizantini n-au avut
argumente de natură dogmatică
Constantin al V-lea Copronimul fiul lui
Leon al III-lea Isaurul inițiatorul
iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al
iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o
formă să găsească vreun argument
icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu
găsesc nici cei de astăzi argumente
plauzibile Toate argumentele sunt de fapt
trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru
că iată Vechiul Testament că la el face
referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
8
Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul
Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și
chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l
aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată
numele primului artist din Vechiul
Testament chiar pe Betsaleel care va picta
și va coase pe pacircnza cortului chipuri de
heruvimi chipuri de serafimi chipuri de
icircngeri conform poruncii divine
GM Icircnseamnă că i-au văzut pe
icircngeri ca să-i poată picta
Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod
aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel
ca artist
GM Poate el nu i-a văzut dar
sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către
Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit
Decalogul
Pr Se poate să fi colaborat Moise
și icircn discuția cu Betsaleel să poată să
stabilească un canon iconografic al
Cortului Mărturiei Capacul chivotului
conform descrierii date de Dumnezeu
omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct
se poate de vizibili cacirct se poate de
tangibili din materiale omenești
pămacircntești aurul lemnul salcacircmul
pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie
icircn cultul Vechiului Testament de niciun
fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și
reaua voință adeseori Nu mai vorbim de
șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care
preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care
atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi
veninoși icircn pustie conform pedepsei
divine se puteau tămădui de semnul crucii
din Vechiul Testament care se găsește icircn
forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă
veche era reprezentat prin semnul plus icircn
formă de cruce O icoana profetică a ceea
ce avea să facă Domnul nostru Iisus
Hristos și la care Domnul Icircnsuși face
referire cacircnd vorbește despre șarpele din
pustie că nu li se vor da acestor oameni
desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct
semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau
mai departe semnul lui Iona cu cele trei
zile de stat icircn pacircntecele chitului care
prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului
GM Cum este perceput cultul de
cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi
Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-
au păstrat semnificația pe care Sinodul 7
ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din
843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou
ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca
atare anume că icoana este chip al chipului
dumnezeiesc și icircn același timp chip al
sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite
evenimente concrete ca model și ca
ridicare icircnălțare duhovnicească a minții
noastre spre acel model sfacircnt dar și ca
sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd
icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau
pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment
sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește
GM Are legătură această
sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană
este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea
aureolă se face vreo legătură icircntre această
culoare galben și sfințenie
Pr Aureola din icoane sigur că da
semnifică acea calitate dobacircndită prin
conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om
cu Dumnezeu cu voința divină calitatea
sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției
dumnezeiești calitate de fiu al lui
Dumnezeu
GM Despre icoanele făcătoare de
minuni ce ne puteți spune Sunt toate
icoanele făcătoare de minuni sau numai
unele
Pr Cu privire la icoanele făcătoare
de minuni trebuie să spunem că ele au fost
cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă
din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea
spre exemplu icircn Istoria bisericească spune
că femeia vindecată de Domnul nostru
Iisus Hristos femeia cu scurgerea de
sacircnge care avea originea icircn localitatea
Paneas din Samaria după ce Domnul
Hristos a făcut cu ea acea minune a
vindecării
GM Se vorbește astăzi despre
icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri
biserici din țara noastră sau din alte țări
unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt
posibile aceste minuni sunt toate icoanele
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
7
face referire atunci cacircnd porunca a fost
emisă anume ca poporul evreu să se
păzească să se ferească de idolatrie de
cultul acesta adresat demonilor sau
fantasmelor sau a ceea ce și-ar putea
imagina unii oameni
GM Vă icircntreb despre aceasta
poruncă pentru că așa cum bine se știe icircn
secolul al optulea acea dispută pro sau
contra icoane a fost destul de amplă a
icircnceput undeva icircn anul 730 și a ținut pacircnă
la 843 icircn vremea Sfintei Icircmpărătese
Teodora și au fost mai bine de 100 de ani
icircn care problema s-a pus exact icircn această
direcție este sau nu este icoana un idol
Ce răspuns au dat Sfinții Părinți atunci
Pr Aici trebuie să descriem
iconoclasmul ca fiind adaptat la niște erezii
mai vechi A icircnceput icircntr-adevăr icircn jurul
anului 730 dar el avea niște justificări
niște erezii mai vechi la care era conectat
de exemplu la monofizism Monofizismul
a apărut icircn secolul al-V-lea și s-a dezvoltat
rapid icircn toată zona semită a Asiei Adică
nu numai la evrei ci și la samarineni și la
sirieni și la toți semiții
GM Și icircn ce fel a influențat
monofizismul cultul de cinstire a sfintelor
icoane
Pr Monofizismul susținea că icircn
persoana Domnului nostru Iisus Hristos a
Logosului Divin nu există umanitate
Umanitatea a fost icircnghițită diluată sau
dizolvată icircn persoana divină Deci
caracterul de om era doar o aparență doar
o mască practic icircn spatele căreia se afla
Dumnezeu Confunda așadar pacircnă la
disoluție cele două firi una cu cealaltă Și
ei ca atare interziceau reprezentarea
iconică a Dumnezeului-Om
GM Asta pentru că după părerea
acelora Iisus Hristos n-a avut un trup
realhellip
Pr Pentru că n-a fost om așa
susțineau ei Și de aici s-au inspirat și
icircmpărații isaurieni pentru că ei se trăgeau
din Siria Isauria Germaniceea Siriei era
controlată de monofiziți Această viziune a
fost adusă de icircmpăratul Leon al III-lea
Isaurul cacircnd a venit pe tronul Bizanțului
ca un foarte bun generalhellip
GM Tot el este și cel care
pornește prigoana icircmpotriva icoanei
Pr Iconoclasmul a fost una din
formele de manifestare ale unei erezii și
mai cumplite anume doctrina conform
căreia icircmpăratul șeful statului trebuie să
coordoneze și să impună dogme icircn
biserică el icircncerca să reactiveze titulatura
Pontifex Maximus pe care au avut-o
icircmpărații romani păgacircni și pe care au avut-
o și icircmpărații persani cu influență mare icircn
Siria și de la care au copiat lucrul acesta
inclusiv califii După cum spunea un
icircnvățat francez că bdquoeste un lucru
indubitabil că atacirct icircn Imperiul Chinez cacirct
și icircn Imperiul Bizantin cacirct și icircn Califatul
Islamic cu capitala la Damasc a icircnceput
iconoclasmul exact icircn aceeași perioadă ca
și cum s-ar fi vorbit capii celor trei mari
puteri să icircnceapă această campanie
icircmpotriva imaginii sfinte fiecare cu altă
religie și persecuția icircmpotriva celor care se
icircnchinau la ele
GM Așadar avem pe de o parte
motive de ordin dogmatic
Pr Și pe de altă parte motive de
ordin cacirct se poate de material anume că au
icircncercat să-și domine propriile credințe sau
au icircncercat să se insereze să se insinueze
icircn capi ai credințelor popoarelor pe care le
guvernau și au fost refuzați
GM Dar toată lupta de apărare pe
care o vedem la Sfinții Părinți este una
exprimată și icircn plan intelectual pentru că
au cele mai bune argumentehellip
Pr Icircmpărații bizantini n-au avut
argumente de natură dogmatică
Constantin al V-lea Copronimul fiul lui
Leon al III-lea Isaurul inițiatorul
iconoclasmului s-a erijat icircn ideolog al
iconoclasmului dar el n-a reușit sub nici o
formă să găsească vreun argument
icircmpotriva cultului icoanelor Așa cum nu
găsesc nici cei de astăzi argumente
plauzibile Toate argumentele sunt de fapt
trunchieri ale voii Lui Dumnezeu pentru
că iată Vechiul Testament că la el face
referire deci tot icircn Sf Scriptură și tot prin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
8
Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul
Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și
chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l
aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată
numele primului artist din Vechiul
Testament chiar pe Betsaleel care va picta
și va coase pe pacircnza cortului chipuri de
heruvimi chipuri de serafimi chipuri de
icircngeri conform poruncii divine
GM Icircnseamnă că i-au văzut pe
icircngeri ca să-i poată picta
Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod
aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel
ca artist
GM Poate el nu i-a văzut dar
sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către
Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit
Decalogul
Pr Se poate să fi colaborat Moise
și icircn discuția cu Betsaleel să poată să
stabilească un canon iconografic al
Cortului Mărturiei Capacul chivotului
conform descrierii date de Dumnezeu
omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct
se poate de vizibili cacirct se poate de
tangibili din materiale omenești
pămacircntești aurul lemnul salcacircmul
pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie
icircn cultul Vechiului Testament de niciun
fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și
reaua voință adeseori Nu mai vorbim de
șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care
preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care
atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi
veninoși icircn pustie conform pedepsei
divine se puteau tămădui de semnul crucii
din Vechiul Testament care se găsește icircn
forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă
veche era reprezentat prin semnul plus icircn
formă de cruce O icoana profetică a ceea
ce avea să facă Domnul nostru Iisus
Hristos și la care Domnul Icircnsuși face
referire cacircnd vorbește despre șarpele din
pustie că nu li se vor da acestor oameni
desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct
semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau
mai departe semnul lui Iona cu cele trei
zile de stat icircn pacircntecele chitului care
prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului
GM Cum este perceput cultul de
cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi
Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-
au păstrat semnificația pe care Sinodul 7
ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din
843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou
ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca
atare anume că icoana este chip al chipului
dumnezeiesc și icircn același timp chip al
sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite
evenimente concrete ca model și ca
ridicare icircnălțare duhovnicească a minții
noastre spre acel model sfacircnt dar și ca
sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd
icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau
pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment
sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește
GM Are legătură această
sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană
este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea
aureolă se face vreo legătură icircntre această
culoare galben și sfințenie
Pr Aureola din icoane sigur că da
semnifică acea calitate dobacircndită prin
conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om
cu Dumnezeu cu voința divină calitatea
sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției
dumnezeiești calitate de fiu al lui
Dumnezeu
GM Despre icoanele făcătoare de
minuni ce ne puteți spune Sunt toate
icoanele făcătoare de minuni sau numai
unele
Pr Cu privire la icoanele făcătoare
de minuni trebuie să spunem că ele au fost
cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă
din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea
spre exemplu icircn Istoria bisericească spune
că femeia vindecată de Domnul nostru
Iisus Hristos femeia cu scurgerea de
sacircnge care avea originea icircn localitatea
Paneas din Samaria după ce Domnul
Hristos a făcut cu ea acea minune a
vindecării
GM Se vorbește astăzi despre
icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri
biserici din țara noastră sau din alte țări
unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt
posibile aceste minuni sunt toate icoanele
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
8
Moise Dumnezeu racircnduiește Cortul
Mărturiei icircn care se află Sfacircnta Sfintelor și
chivotul Și icirci racircnduiește lui Moise să-l
aleagă pe Betsaleel (Ieșire 31 2) iată
numele primului artist din Vechiul
Testament chiar pe Betsaleel care va picta
și va coase pe pacircnza cortului chipuri de
heruvimi chipuri de serafimi chipuri de
icircngeri conform poruncii divine
GM Icircnseamnă că i-au văzut pe
icircngeri ca să-i poată picta
Pr Dumnezeu l-a indicat icircn mod
aparte conform Sf Scripturi pe Betsaleel
ca artist
GM Poate el nu i-a văzut dar
sigur i-a văzut Moise icircn urcușul lui către
Dumnezeu pe muntele Sinai cacircnd a primit
Decalogul
Pr Se poate să fi colaborat Moise
și icircn discuția cu Betsaleel să poată să
stabilească un canon iconografic al
Cortului Mărturiei Capacul chivotului
conform descrierii date de Dumnezeu
omului este icircmpodobit cu icircngeri de aur cacirct
se poate de vizibili cacirct se poate de
tangibili din materiale omenești
pămacircntești aurul lemnul salcacircmul
pacircnza fapt care nu a creat nici o confuzie
icircn cultul Vechiului Testament de niciun
fel Confuzia apare atunci cacircnd apare și
reaua voință adeseori Nu mai vorbim de
șarpele de aramă icircnălțat pe un stacirclp care
preicircnchipuie icircn formă de cruce față de care
atunci cacircnd priveau evreii mușcați de șerpi
veninoși icircn pustie conform pedepsei
divine se puteau tămădui de semnul crucii
din Vechiul Testament care se găsește icircn
forma literei bdquotaurdquo care icircn limba greacă
veche era reprezentat prin semnul plus icircn
formă de cruce O icoana profetică a ceea
ce avea să facă Domnul nostru Iisus
Hristos și la care Domnul Icircnsuși face
referire cacircnd vorbește despre șarpele din
pustie că nu li se vor da acestor oameni
desfracircnați și păcătoși alt semn decacirct
semnul pe care l-a dat Moise icircn pustie sau
mai departe semnul lui Iona cu cele trei
zile de stat icircn pacircntecele chitului care
prefigurau și profețeau cuvacircntul Domnului
GM Cum este perceput cultul de
cinstire a sfintelor icoane icircn lumea de azi
Pr Icircn lumea ortodoxă icoanele și-
au păstrat semnificația pe care Sinodul 7
ecumenic și apoi Sinodul Ortodoxiei din
843 au consfințit-o Nu au făcut-o icircn birou
ci doar au pus-o icircn scris au consfințit-o ca
atare anume că icoana este chip al chipului
dumnezeiesc și icircn același timp chip al
sfințeniei manifestate icircn lume și icircn anumite
evenimente concrete ca model și ca
ridicare icircnălțare duhovnicească a minții
noastre spre acel model sfacircnt dar și ca
sfințire a minții noastre pentru că eu cacircnd
icircmi proiectez mintea pe un lucru sfacircnt sau
pe o persoană sfacircntă sau pe un eveniment
sfacircnt mintea mea se curăță se sfințește
GM Are legătură această
sfințenie cu faptul că sfacircntul din icoană
este icircnvăluit icircn acea lumină galbenă acea
aureolă se face vreo legătură icircntre această
culoare galben și sfințenie
Pr Aureola din icoane sigur că da
semnifică acea calitate dobacircndită prin
conlucrarea neicircntreruptă a vieții acelui om
cu Dumnezeu cu voința divină calitatea
sfințeniei calitatea de fiu al icircmpărăției
dumnezeiești calitate de fiu al lui
Dumnezeu
GM Despre icoanele făcătoare de
minuni ce ne puteți spune Sunt toate
icoanele făcătoare de minuni sau numai
unele
Pr Cu privire la icoanele făcătoare
de minuni trebuie să spunem că ele au fost
cinstite icircncă din vechime sunt atestate icircncă
din secolul al-IV-lea Eusebiu de Cezareea
spre exemplu icircn Istoria bisericească spune
că femeia vindecată de Domnul nostru
Iisus Hristos femeia cu scurgerea de
sacircnge care avea originea icircn localitatea
Paneas din Samaria după ce Domnul
Hristos a făcut cu ea acea minune a
vindecării
GM Se vorbește astăzi despre
icoane făcătoare de minuni icircn macircnăstiri
biserici din țara noastră sau din alte țări
unde creștinii merg acolo cu evlavie Sunt
posibile aceste minuni sunt toate icoanele
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
9
făcătoare de minuni De ce numai unele
sunt făcătoare de minuni și altele nu
Pr Așa cum la picioarele Crucii
Domnului se aflau două categorii de
oameni cei care credeau și cei care nu
credeau așa și icircn fața icoanei sunt oameni
care cred și oameni care au o credință mai
ușoară sau nu o au deloc Și icircn cazul de
față luacircnd ca exemplu icircnsăși Crucea
Domnului unii batjocoreau racircdeau bdquodă-te
jos de pe crucerdquo făceau glume nesărate
despre un om căci ei Icircl considerau om un
simplu condamnat despre un om pe care Icircl
vedeau icircn ghearele morții cuprins de
agonia aceea de dinainte de moarte
respectiv Domnul nostru Iisus Hristos
alții Sf Ioan Evanghelistul femeile
mironosițe Sfacircnta Fecioară Maria
icircnțelegeau evenimentul care se afla și se
petrecea pe lemnul Crucii Prin urmare și
icoana naște astăzi aceleași dezbinări și
aceleași dezbateri pe care le-a născut și
Crucea Domnului Domnul Icircnsuși spune
bdquoEu sunt un semn care naște icircmpotrivirirdquo
Și așa și este Icoanele făcătoare de minuni
sunt făcătoare de minuni pentru cei ce
cred Pentru cei ce nu cred
GM Mai puținhellip
Pr au rol educativ au rol de
conducere spre calitatea credinței spre o
icircmbunătățire a vieții spre o icircmbunătățire a
credinței rău oricum nu le fac Acum
tradiția bisericească a consacrat anumite
icoane pe baza evlaviei atestate icircn timp a
poporului a consacrat anumite icoane ca
fiind obiecte ale unei evlavii deosebite dar
icircn mod special orice icoană sfințită de
către preotul hirotonit valabil icircn Biserica
Ortodoxă este făcătoare de minuni și
purtătoare a aceleiași puteri pe care o are o
icoana consacrată
GM Nu atacirct prin icoana icircn sine
cacirct prin cel reprezentathellip
Pr Categoric nu lemnul adică suportul pe
care pictezi nici vopseaua cu care pictezi
nu au vreun atribut supranatural ci
imaginea sfacircntă care este stracircns legată de
prototipul ei Așa cum nu putem deosebi
firea umană de firea divină făcacircnd doi
hristoși separați separați unul de altul așa
nu putem deosebi nici imaginea sfacircntului
de sfacircntul icircn sine Așa cum nu pot deosebi
acea imagine clasică dată nouă și de
părintele Cleopa și de alți sfinți a mamei
Eu am la pieptul meu poza mamei mele și
eu cacircnd sărut poza mamei mele nu sărut
hacircrtia că nu sunt nebun ci sărut imaginea
mamei mele și eu nu spun că sărut
imaginea mamei mele nici măcar asta nu
spun eu spun că o sărut pe mama
Imaginea conduce direct evlavia respectul
reverența celui care o practică la prototip
G Ne apropiem de finalul acestui
interviu deși am putea discuta mult mai
mult timp cu părintele Mircea Cristian
Pricop Aș vrea la final să vă icircntreb ceva
personal ce icircnseamnă pentru
dumneavoastră ca om icoana Și ce
icircnseamnă pentru dumneavoastră ca preot
icoana
Pr Acum iarăși nu pot rupe omul
de preot Nu mă pot dedubla dar pot să
dau un răspuns ca să mulțumesc ambele
laturi ale icircntrebării Din punct de vedere
uman icoana pentru mine mai ales ca
absolvent de arte plastice a icircnsemnat o
culme a frumuseții dar a unei frumuseți
adusă din lumea de dincolo din lumea
icircmpărăției cerești a perfecțiunii icircn lumea
noastră și transpusă pe măsura capacității
noastre de icircnțelegere icircn plan terestru icircn
plan pămacircntesc potrivit cu modelul
icircntrupării Domnului nostru Iisus Hristos
Iar ca preot icoana reprezintă un obiect al
evlaviei mele nemijlocite Adeseori icircn fața
icoanei Sf Ierarh Nicolae ocrotitorul
familiei mele mi-am spus și bunele și
relele și mi-am luat copilul icircn brațe și
adeseori șantajul a funcționat nu pentru
mine mai ales pentru cel micuț
GM Aș vrea să icircncheiem icircn
această notă pe care ați subliniat-o cu
frumusețea adusă din lumea de dincolo
pentru noi aici pe pămacircnt cu cuvintele lui
Dostoievski din romanul bdquoIdiotulrdquo și
anume că bdquofrumusețea va salva lumeardquo Vă
mulțumim
Pr Și eu vă mulțumesc foarte
mult Hristos a icircnviat
GM Adevărat a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
10
Tipicul iconografic și sfintele icoane icircn Biserica Ortodoxă
Arhim Vasile Miron
Icircn istoria tradiţiei şi vieţii religioase
a Bisericii icoana şi pictura bisericească au
avut un rol bine definit Prin aceste imagini
vizuale şi intuitive Biserica a păstrat vie
memoria persoanelor şi faptelor sfinte a
icircnfăţişat istoria biblică a Vechiului şi
Noului Testament şi a cultivat duhul
evlaviei icircn racircndurile credincioşilor
Icoanele și reprezentările picturale
au intrat icircn uzul liturgic icircncă de la
icircnceputul creștinismului ca mijloace de
exprimare a cinstirii adusă lui Dumnezeu și
sfinților Icircn cultul icoanelor se reflectă
credința noastră statornică icircn Dumnezeu și
icircn lucrarea Sa macircntuitoare și totodată
credința icircn ajutorul și puterea mijlocitoare
a sfinților
Biserica a icircnvățat dintotdeauna că
noi nu cinstim materia din care este
confecționată icoana ci chipul reprezentat
pe ea iar bdquocinstea dată chipului trece
asupra prototipuluirdquo1 Icoana este o carte
deschisă care ne dezvăluie istoria revelației
dumnezeiești și icircntreaga operă de macircntuire
a lumii
Deci icoanele și pictura
bisericească de pe pereții sfintelor locașuri
sunt mijloace de educație religioasă și de
exprimare a adevărurilor de credință
Această pictură nu are un scop estetic şi
pur decorativ ci un scop pedagogic şi
instructiv-educativ Icircn limbajul popular
este numită bdquoBiblia celor neştiutori de
carterdquo sau catehism icircn imaginirdquo pentru
că fiecare icoană sau scenă religioasă are o
funcţie simbolică redacircnd sub formă de
imagine sensurile şi icircnţelesurile adacircnci ale
Bibliei și ale icircnvăţăturii de credinţă
zugrăvind sugestiv anumite fapte şi
evenimente importante din istoria sfacircntă
sau unele ceremonii sacre ale cultului
creștin ortodox
a Tipicul iconografic s-a format
icircn timp zugravii orientacircndu-se după
anumite reguli de icircntocmire a scenelor
iconografice iar toate aceste repere
icircndrumătoare le-au stracircns icircn colecţii numite
Erminii Erminiile arătau zugravilor ce
imagini și chipuri sfinte se zugrăvesc icircn
pronaos icircn naos și icircn altar așa icircncacirct
decorul pictural al bisericii să reprezinte un
ansamblu unitar Fiecare grup de sfinți și
fiecare registru de scene sfinte ocupă un
anumit spațiu și icircndeplinesc un rol bine
definit icircn prezentarea doctrinei teologice pe
care locașul bisericesc are menirea de a o
icircnfățișa credincioșilor prin privirea
imaginilor sfinte zugrăvite icircntr-icircnsul
1 Sf Vasile cel Mare Despre Sfacircntul Duh cap
XVIII trad icircn rom de Constantin Cornițescu icircn
col rdquoP S Brdquo vol 12 București 1988 p 60
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
11
Aceste erminii au evoluat icircn timp şi s-au
stabilit icircn funcţie de următorii factori
1) Dezvoltarea arhitecturii
bisericeşti influențată și ea icircn decursul
timpului de curentele și ideile religioase
care au dominat viața și cugetarea creștină
2) Istoria dogmelor a sinoadelor şi
a controverselor religioase apărute icircn sacircnul
Bisericii
3) Tradiţiile regionale ale
diferitelor popoare căci icircntr-un fel se picta
o biserică icircn Moldova şi altfel icircn Ardeal
sau Muntenia
4) Oficializarea cultului sfinților
evoluţia cultului divin şi dezvoltarea
racircnduielii Sfintei Liturghii
Pictura diferă icircn raport cu destinaţia
bisericii pentru că icircntr-un fel se pictează o
biserică mănăstirească şi altfel o biserică
de enorie Icircntr-un fel se pictează o biserică
de cimitir (unde predomină scenele
arătărilor Macircntuitorului după Icircnviere) şi
altfel un paraclis sau o capelă
Icircn toate cazurile amintite mai sus
pictura bisericească trebuie să reflecte
imaginea Bisericii triumfătoare din ceruri
fiindcă biserica pămacircntească oglindeşte
frumuseţea paradisului ceresc Biserica
este cerul pămacircntesc icircntru care locuiește
și umblă Dumnezeul cel ceresc icircnchipuind
răstignirea icircnmormacircntarea și icircnvierea lui
Hristos mai preaslăvită decacirct Cortul
mărturiei lui Moiserdquo2
Turla redă imaginea Bisericii
biruitoare din ceruri și icircnfățișează pe
locuitorii raiului Icircn vacircrful ei se pictează
icoana Pantocratorului (Dumnezeu
Atotţiitorul) icircnconjurat de sfinții icircngeri Pe
pereţii interiori ai turlei se zugrăvesc
icircngerii apostolii și proorocii care L-au
prevestit care L-au slujit icircn lume și care
acum se bucură și se desfătează la vederea
feței Lui iar icircn cele patru colţuri de la baza
turlei se zugrăvesc cei patru evanghelişti
care ne-au lăsat icircn scris viața minunile și
cuvintele Macircntuitorului
2 Sf Gherman I Arhiepiscopul Constantinopolului
Tacirclcuirea Sfintei Liturghii icircn Mitropolia Olteniei
XXVI (1974) nr 9-10 p 825
Icircn Sfacircntul Altar sunt zugrăviți cei
ce stau aproape de tronul dumnezeirii Pe
absida nordică (pe boltă) este zugrăvită
Maica Domnului cu pruncul icircn braţe
pentru că ea a unit cerul cu pămacircntul
născacircnd pe Fiul lui Dumnezeu iar pe
pereţii interiori sunt zugrăviţi autorii celor
trei Sfinte Liturghii Sf Ioan Gură de Aur
Sf Vasile cel Mare şi Sf Grigorie
Dialogul precum și alți ierarhi Sf
Nicolae Sf Spiridon al Trimitudinei
Sfinții Atanasie și Chiril și diaconii
slujitori (Sf Ștefan și Sf Laurențiu)
Tot icircn sfacircntul altar sunt zugrăvite
scene din istoria sfacircntă a Vechiului și
Noului Testament icircn legătură cu Liturghia
creștină cum ar fi spre exemplu Cina cea
de Taină Liturghia cerească icircmpărtăşirea
Apostolilor altarul Legii Vechi jertfa lui
Isaac cina de la Emaus etc
Icircn naos pe bolta absidei din dreapta se
zugrăveşte icoana Naşterii Macircntuitorului
iar pe bolta absidei din stacircnga icoana
Icircnvierii Pe pereţii semicirculari ai
absidelor se zugrăvesc sfinţii mucenici şi
mărturisitori ai dreptei credinţe Gheorghe
Dimitrie Eustratie Teodor Tiron Teodor
Stratilat Ioan cel Nou de la Suceava
Sfinţii Icircmpăraţi Constantin şi Elena și
sfintele mucenițe Tecla Varvara
Ecaterina Filofteia fiindcă pe jertfa lor
martirică s-a icircntărit și răspacircndit Biserica lui
Hristos
Icircn pronaos sunt zugrăvite chipurile
asceților care s-au nevoit icircn viața aceasta
pămacircntească cu postul cu rugăciunea și cu
icircnfracircnarea ca să dobacircndească cununa
macircntuirii De aceea pe peretele din dreapta
al pronaosului se zugrăvesc sfinţii cuvioşi
Antonie cel Mare Pahomie cel Mare
Macarie Egipteanul Eftimie Teodosie
Ioan Scărarul iar pe peretele din stacircnga se
zugrăvesc chipurile sfinte ale cuvioaselor
femei Parascheva Maria Egipteanca
Teodosia Pelaghia Anastasia Teodula
Teodora de la Sihla etc
Icircn pridvor se zugrăvesc chipurile
patriarhilor Vechiului Testament (Avraam
Isaac Iacob Moise Aron Noe) precum și
ale proorocilor și drepților care au prevestit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
12
timpurile mesianice și au aspirat la ele dar
nu s-au icircnvrednicit să intre icircn Legea
harului La unele biserici se mai zugrăvește
și scena judecății de apoi pentru a sugera
ideea că nimeni nu poate păși icircn icircmpărăția
cea cerească (icircnchipuită de biserică) decacirct
trecacircnd prin pragul și divanul judecății
Pe pereţii exteriori ai bisericilor se
zugrăvesc filozofii lumii păgacircne Platon
Aristotel care prin icircnţelepciunea lor au
condus lumea păgacircnă spre Hristos şi au
icircntrezărit venirea și icircntruparea icircn lume a
Logosului divin
Locașul bisericii ca spațiu liturgic
icircnseamnă pentru credincioși o altă lume o
lume transfigurată icircn care este depășită
separația icircntre trecut prezent și viitorul
eshatologic icircntre pămacircnt și cer icircntre creat
și necreat La intuiția și trăirea acestui
adevăr contribuie icircn mare măsură icoanele
din sfacircntul locaș
b Icoana creştină este o scenă
religioasă zugrăvită pe pacircnză sticlă sau
hacircrtie icircncadrată icircntr-un chenar şi sfinţită
prin rugăciunile Bisericii și prin stropirea
cu apă sfințită Icircn icoană este reprezentat icircn
culori chipul unui personaj sfacircnt sau a unui
eveniment deosebit din istoria macircntuirii
Prin sfințire icoana devine obiect sacru
fiind scoasă din uzul profan și inclusă icircn
patrimoniul Bisericii Din clipa sfințirii
icoanele devin purtătoare de har și
credincioșii le sărută cu evlavie Ele
icircndeplinesc o funcție sfințitoare icircnsă nu
asemenea Sfintelor Taine și ierurgii ci prin
legătura cu prototipul lor ca mijloace de
comunicare cu persoana reprezentată de
ele
Temeiul reprezentării icoanei este
icircntruparea Fiului lui Dumnezeu Și
cuvacircntul trup S-a făcutrdquo (Ioan 1 14)
spune sfacircntul evanghelist Ioan Prin
icircntruparea lui Hristos firea Sa umană s-a
unit cu firea dumnezeiască și din acest
motiv creștinii pictează pe Dumnezeul cel
nevăzut pentru faptul că S-a făcut văzut icircn
trup bdquocăci nu dumnezeirea cea nevăzută o
reprezentăm nu pe ea o facem icoană
pentru că nici măcar icircngerii cei sfinți nu
pot s-o icircnțeleagă și s-o pătrundă icircn
icircntregimea ei Dar de cacircnd Fiul unic El
Care este icircn sacircnul Tatălui a binevoit să se
facă om după voința binevoitoare a
Tatălui și a Sfacircntului Duh pentru
răscumpărarea propriei Sale creaturi
noi desenăm chipul icircnfățișării Sale
omenești după trup și nicidecum chipul
dumnezeirii Sale nevăzute și de
neicircnțelesrdquo3 iar pentru că firea omenească
s-a icircmpărtășit de dumnezeire fiind
macircntuită prin lucrarea Duhului Sfacircnt
cinstim și icoanele sfinților ca unii ce s-au
făcut părtași dumnezeieștii firirdquo (II Petru
14) devenind fii și moștenitori ai lui
Dumnezeu și icircmpreună - moștenitori cu
Hristosrdquo (Romani 8 17)
După destinaţia şi locul folosirii
icoanele se icircmpart icircn două categorii
- Icoane icircntrebuințate icircn biserică la
oficierea serviciului divin icoane fixe
cum sunt cele de pe catapeteasmă și icoane
3 Pr Nikolai Ozolin Chipul lui Dumnezeu chipul
omului trad icircn rom de Gabriela Ciubuc Ed
Anastasia București 1998 p 14
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
13
mobile cum sunt cele care se pun pe
iconostase icircn pridvor și icircn naos
- Icoane icircntrebuințate icircn afara
bisericii (icircn cultul particular) cum sunt de
pildă icoane familiale sau domestice
adică cele păstrate icircn casele noastre sau
purtate la gacirct și la piept (iconițe portabile)
și icoane rutiere cum sunt cele așezate la
troiţele de la răspacircntiile drumurilor
Iconografia bisericească a luat
avacircnt după Sinodul al VII-lea Ecumenic
(787) și după sinodul local de la
Constantinopol din 843 cacircnd a fost
condamnată pentru totdeauna erezia
iconoclastă și a fost restabilit definitiv
cultul sfintelor icoane Icircn definiția
dogmatică a Sinodului al VII-lea
Ecumenic s-a precizat pentru totdeauna
adevărul fundamental că cinstirea acordată
sfintelor icoane este relativă și nu se
confundă cu bdquoadevărata icircnchinare
dumnezeiască care se cuvine numai
Ființei dumnezeiești ci este o cinstire de
felul acela care se dă cinstitei și de viață
făcătoarei Cruci și Sfintei Evanghelii și
celorlalte obiecte sfinte prin tămacirciere și
punerea de lumacircnări care obicei cucernic
icircl aveau și cei vechi Că cinstea ce se dă
chipului trece la prototip și cel ce se
icircnchină icoanei se icircnchină ființei icircnchipuite
pe eardquo4
Icoana reprezintă o prețioasă
moștenire a unui trecut icircndepărtat Tradiția
Bisericii afirmă că prima icoană a
Macircntuitorului datează icircncă din timpul vieții
Sale pămacircntești Era imaginea numită icircn
Occident bdquoSfacircntul Chiprdquo iar icircn Biserica
Ortodoxă bdquoimaginea nefăcută de macircnă
omeneascărdquo5 icircnfățișacircnd chipul preacurat
al Macircntuitorului Hristos trimis
credinciosului rege Abgar al Edesei și
păstrată icircn acest oraș pacircnă la mijlocul sec
4 Τὧν ίερὧν ευνόδων νἐα και δαθιλεζηάηη ζυλλογή
tom II Paris 1961 p 873-874 apud Melchisedec
Ștefănescu Tratat despre cinstirea icoanelor icircn
Biserica Ortodoxă și despre icoanele făcătoare de
minuni din Biserica Ortodoxă București 1980 p
8 5 Leonid Uspensky Teologia icoanei studiu
introductiv și traducere de Teodor Baconsky Ed
Anastasia 1994 p 28
al X-lea (944) cacircnd icircmpărații bizantini
Constantin Porfirogenetul și Roman I
Lecapenul o aduc la Constantinopol și o
așează icircn biserica Sfintei Fecioare din
Pharos6 Sentimentul de adacircncă pietate al
primilor creștini se exterioriza icircn dorința de
a avea mereu icircnaintea ochilor chipul
Macircntuitorului al Sfintei Fecioare și al
Sfinților Apostoli icircn forme concrete
vizibile care să le stimuleze necontenit
racircvna de a urma exemplul lor divin de
viață sfacircntă și neprihănită
Chiar dacă documentar cultul
icoanelor este atestat din sec al IV-lea7
trebuie să admitem existența lor chiar din
perioada imediat următoare icircntemeierii
Bisericii cacircnd viața creștină pulsează mai
puternic ca oricacircnd Sfacircnta Tradiție ne
mărturisește că sfacircntul evanghelist Luca a
pictat icoana Macircntuitorului și a Maicii
Domnului care au constituit prototipuri
pentru alte icoane O altă icoană datată din
timpul activităţii pămacircnteşti a
Macircntuitorului este sfacircnta mahramă pe care
pioasa Veronica (una din femeile
mironosiţe) a aşezat-o pe faţa Sa icircn timp ce
urca dealul Căpăţacircnii ducacircnd crucea icircn
spate pacircnă la locul răstignirii Un mare
părinte bisericesc afirma că practica
pictării icoanelor a existat chiar din timpul
Sfinților Apostoli bdquoCinstesc și preamăresc
icircn chip deosebit trăsăturile sfintelor icoane
ndash spune acest sfacircnt părinte ndash pentru că ele
ne-au fost transmise de Sfinții Apostoli că
ele n-au fost oprite și că sunt chiar
reprezentate icircn toate Bisericile noastrerdquo8
Deci cultul sfintelor icoane n-a fost impus
ci s-a răspacircndit icircn chip spontan așa cum
icircncolțește și rodește sămacircnța aruncată icircn
glie Acest cult bdquon-a fost introdus icircn
Biserică prin surprindere ci a icircnflorit icircn
6 Ibidem p 29
7 Istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea spune că
chipurile Apostolilor Petru și Pavel și chiar chipul
lui Hristos s-au păstrat pictate icircn culorirdquo (Istoria
bisericească cartea a VII-a cap 18 trad icircn rom
de T Bodogae icircn col PSB vol 13 Ed IBMBOR
București 1987 p 288) 8 Sf Vasile cel Mare Epistola 360 către Iulian
Apostatul trad icircn rom de Teodor Bodogae icircn col
PSB vol 12 București 1988 p 618
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
14
chip natural din sufletul creștin rămas
continuu sub stăpacircnirea haruluirdquo9
Cum icircnsă creștinii nu-și puteau
manifesta sentimentul de cinstire icircn mod
liber chiar de la icircnceput avacircnd de suferit
nenumărate prigoane din partea păgacircnilor
și a icircmpăraților romani primele elemente
iconografice apar icircn catacombe pictorii
servindu-se pentru redarea ideilor
religioase de diferite simboluri peștele
ancora porumbelul mielul ramura de
măslin crinul10
etc
Pictura catacombelor reprezintă
pentru icircntreaga creștinătate un tezaur
inestimabil de valori artistice și religioase
care dau mărturie peste veacuri și milenii
despre existența icoanelor icircncă din cele
mai vechi timpuri ale creștinismului
despre sentimentul de profundă trăire
religioasă și despre concepția teologică a
primilor creștini
Cele mai vechi catacombe icircn care
se păstrează picturi religioase datează din
sec al II-lea N-au lipsit icircn picturile
catacombelor subiectele alegorice
reprezentacircnd parabolele Macircntuitorului și
chipurile sub care El se descrie ca vița de
vie păstorul cel bun cu oaia pe umeri
mielul și peștele11
De la sfacircrșitul sec al II-
lea se trece la o fază portretistică apăracircnd
scene reprezentacircnd fie pe Macircntuitorul icircn
diferite momente ale vieții fie pe Sfacircnta
Fecioară și pe Sfinții Apostoli precum și
alte personaje din Noul Testament
Libertatea religioasă acordată
creștinilor prin Edictul de la Milan (313)
precum și aflarea Sfintei Cruci a
Macircntuitorului de către icircmpărăteasa Elena
icircn anul 324 favorizează dezvoltarea
vertiginoasă a artei religioase Creștinii ies
din catacombe se zidesc biserici mărețe și
se icircmpodobesc cu icoane imagini sfinte și
cruci Secolele al IV-lea și al V-lea au fost
9 Mihai D Radu Icoanele icircn istoria artei bisericești
și a cultului creștin ortodox icircn Studii Teologice
XXVII (1975) nr 5-6 p 6 10
Badea Cireșeanu Tezaurul liturgic tomul II
Bucureşti 1910 p 197 11
Vasile Mitrofanovici și colab Liturgica Bisericii
Ortodoxe cursuri universitare Cernăuți 1929 p
274
epocile decisive icircn care se formulează și se
fixează icircn scris dogmele creștine iar
iconografia va deveni tot mai simțitor o
limbă religioasă care va ilustra biruința
Ortodoxiei icircn lupta cu ereziile
Icoanele au constituit un mijloc de
propovăduire a icircnvăţăturii de credinţă care
s-a transmis nu numai verbal sau prin
intermediul scrisului ci şi prin frumuseţea
imaginilor sfinte Ele au servit icircntotdeauna
ca un auxiliar preţios al Sfintei Scripturi
pentru că izvorul de inspiraţie al
iconografiei creştine a fost cuvacircntul revelat
al Cărţii Sfinte
Icoanele au avut icircntotdeauna un
scop educativ-religios fiind o plasticizare
vie a ideilor și preceptelor religios-morale
exprimate icircn paginile Sfintei Evanghelii
Icircntre icoană şi Evanghelie este o stracircnsă
corelaţie căci amacircndouă contribuie la
lămurirea şi răspacircndirea icircnvăţăturii dreptei
credinţe Am putea caracteriza icoana ca
fiind o Evanghelie icircn culori iar
Evanghelia o icoană verbală a lui Iisus
Hristos Icoana vorbește despre
Dumnezeu Icircl revelează Tot ceea ce se
rostește icircn Dumnezeiasca Liturghie icircn
cacircntările Bisericii și icircn cuvintele de
icircnvățătură ale Sfintei Scripturi și ale
Sfinților Părinți care se propovăduiesc sau
se citesc icircn sfacircntul locaș icircși găsesc un
comentariu elocvent și strălucitor icircn
liniștea frescelor și a icoanelor sfinte Ceea
ce demonstrează cuvacircntul aceea exprimă
și arată icoana prin culori Arta de a grăi
prin culori este necesară și folositoare
exprimării lucrurilor dumnezeiești pentru
că aceasta o cere icircnsăși natura noastră
psiho-fizică Icoana ortodoxă este o
fereastră spre cer o deschidere spre
absolut Icircn icoane credincioșii dezvăluie
faptele și icircnvățătura Macircntuitorului observă
răbdarea eroismul moral și spiritul de
jertfă al mucenicilor și recunosc virtuțile
minunate ale sfinților care și-au dăruit
viața lui Dumnezeu și s-au jertfit pentru
triumful adevărului dreptei credințe și
pentru dobacircndirea macircntuirii bdquoN-am prea
multe cărți și nici nu am timp liber pentru
a le citi spune un sfacircnt părinte intru icircn
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
15
biserică spitalul obștesc al sufletelor
icircnăbușit de gacircnduri ca de niște spini
podoaba picturii mă atrage să mă uit icircmi
desfată privirea ca o livadă și pe
nesimțite slava lui Dumnezeu pătrunde icircn
suflet Am privit răbdarea mucenicului
răsplata cununilor și mă aprind ca prin
foc de dorința de a-l imita Căzacircnd la
pămacircnt mă icircnchin lui Dumnezeu prin
mijlocirea mucenicului și mă macircntuirdquo12
Icircn concluzie icoanele au avut rolul
lor bine determinat icircn istoria
creștinismului constituind pentru
credincioșii ortodocși obiecte sacre de
exprimare a pietății religioase și mijloace
de cultivare a comuniunii cu Dumnezeu și
cu sfinții Lui Și Sf Teodor Studitul relevă
identitatea dintre cultul icoanei și cel dat
prototipului bdquoNoi nu venerăm materia
icoanei ndash spune el ndash ci figura prototipului
pe care ea icircl arată materia icoanei
rămacircnacircnd fără venerare Căci nu materia
este cea pe care o cinstim ci prototipul
odată cu figura lui Deci cinstirea adusă
icoanei este aceeași care se icircndreaptă spre
prototip precum și asemănarea este
aceeașirdquo13
Cultul icoanelor a cunoscut
epoci de icircnflorire uimitoare iar iconografia
a dat expresie doctrinei privitoare la
icoane ldquoIcoana pictată este pentru noi o
lumină sfacircntă o amintire macircntuitoare
pentru că ea ne arată pe Hristos icircn
nașterea Sa botezat săvacircrșind minuni
răstignit icircngropat icircnviat icircnălțacircndu-Se la
cer Icircn toate acestea noi nu ne icircnșelăm ca
și cum toate acestea nu ar fi avut loc căci
vederea se adaugă contemplării minții și
prin amacircndouă este icircntărită credința și
taina iconomieirdquo14
12
Sf Ioan Damaschin Primul tratat apologetic
contra celor ce atacă sfintele icoane trad icircn rom
de Dumitru Fecioru icircn vol Cele trei tratate contra
iconoclaştilor Ed IBMBOR Bucureşti 1998 p
30 13
Sf Teodor Studitul Iisus Hristos ndash prototip al
icoanei Sale trad icircn rom de Ioan I Ică Jr Ed
Deisis Alba-Iulia 1994 p 36 14
Christoph Schonborn Icoana lui Hristos trad icircn
rom de Vasile Răducă Ed Anastasia București
1996 p 180
Indiferent de felul culorii sau de
forma şi materialul din care este
confecţionată icoana creştină descoperă
minţii şi ochiului nostru o mare enigmă şi
anume taina negrăită a icircntacirclnirii noastre cu
Dumnezeu Ea icircntreţine dialogul nostru cu
Dumnezeu şi cu sfinţii Săi Icoana ne
icircndreaptă ochii minţii spre Dumnezeu şi ne
icircndeamnă să ne apropiem mai mult de El
Privind cu evlavie chipurile sfinte de pe
icoane credincioşii se aprind de racircvna
duhovnicească de a imita faptele şi viaţa
Macircntuitorului şi de a practica virtuţile
sfinţilor care şi-au icircnchinat viaţa lui
Dumnezeu şi au pătimit pentru dragostea
lui Hristos şi pentru mărturisirea dreptei
credinţe Icoanele icircndeplinesc aşadar o
funcţie instructiv-educativă icircnduplecacircndu-
ne voinţa spre lucrarea faptelor bune spre
evitarea răului şi icircmplinirea voii lui
Dumnezeu De aceea Biserica noastră
Ortodoxă icircnţelegacircnd importanţa religioasă
şi educativ-pedagogică a sfintelor icoane a
consfinţit cultul lor icircn dispoziţiile
canonice icircn definiţiile dogmatice ale
sinoadelor şi icircn operele sfinţilor părinţi
preţuindu-le ca pe un tezaur sacru
inestimabil şi acordacircndu-le cinstea
cuvenită icircn cultul şi viaţa creştin
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
16
Elemente de iconografie şi teologia icoanei
icircn paginile revistei Tabor de la Cluj (2007-2010)
Maxim Morariu
Icircnfiinţată icircn anul 2007 de către
Mitropolitul cărturar Bartolomeu Anania
revista Tabor ce aniversează icircn acest an un
deceniu de existenţă nu şi-a propus să fie
un organ publicistic dedicat exclusiv
tematicilor de teologie ci şi-a asumat mai
degrabă statutul de tribună a ideilor Acest
fapt explică de ce icircn ciuda apariţiilor
lunare regăsim relativ puţine articole de
teologia icoanei icircn paginile ei1 Cu toate
acestea icircnsă cele existente sunt importante
atacirct pentru arealul de cercetare investigat
cacirct şi pentru spaţiul cultural icircn ansamblul
său O dovedesc numele celor care au
semnat materialele din acest domeniu dar
şi conținuturile textelor
Astfel de exemplu icircn paginile
primului număr părintele Nikolai Ozolin
publică un amplu text intitulat Tradiţie şi
creativitate artistică2 icircn cadrul căruia
analizează dinamica relaţie dintre cele
două concepte reliefacircnd modul icircn care se
răsfracircnge ea asupra iconografiei din spaţiul
răsăritean Ulterior icircn numărul următor
Daniel Hanc va publica o amplă cercetare
dedicată icoanei Schimbării la Faţă şi
relevanţei ei pentru spaţiul răsăritean3
alternacircnd frumoasele explicaţii cu
exemplificări imagistice icircn vreme ce
muzicoloaga Elena Chircev va transporta
icircn numărul următor discuţia icircn sfera
1 Prin frumoasele ilustraţii realizate icircn paginile
fiecărui număr de către profesorul Marius Ghenescu
de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-
Napoca ea aduce icircnsă şi din acest punct de vedere
o contribuţie interesantă pentru iconografia
contemporană 2 Nikolai Ozolin Tradiţie şi creativitate artistică
trad Nicoleta Pălimaru şi Cezar Login icircn Tabor I
(2007) nr 1 p 40-46 3 Daniel Hanc Schimbarea la Faţă icoană
cardinală a tradiţiei icircn Tabor I (2007) nr 2 p
53-72
interdisciplinarităţii analizacircnd modul icircn
care se răsfracircnge arta bisericească asupra
textului scris şi a creaţiei muzicale din
spaţiul bizantin4
Vor urma apoi cacircteva numere icircn
care nu se vor icircnregistra astfel de materiale
pacircnă cacircnd icircn cadrul celui de-al şaselea
număr al primului an de apariţie al revistei
profesorul clujean Marius Ghenescu va
publica o amplă analiză dedicată altarului
de vară al Mănăstirii Pătracircngeni din judeţul
Alba5 Ulterior icircn paginile celui de-al
zecelea număr părintele Ioan Ică şi
părintele Justin Marchiş vor reveni asupra
unei tematici abordate anterior oferind o
amplă prezentare a fenomenului
Schimbării la Faţă icircn cadrul căreia vor
sublinia şi anumite aspecte privitoare la
reflexele sale iconografice6 Materialul lor
va fi anturat de o altă prezentare
interesantă ce frizează spaţiul iconografic
deşi nu este un studiu realmente specific al
acestui domeniu purtacircnd semnătura Laurei
Lazăr Zăvăleanu dedicat imaginii
vecinătăţii lui Dumnezeu7 Spaţiul
iconografic va fi abordat tangenţial şi de
către Răzvan Codrescu icircn paginile
numărului următor icircn paginile articolului
4 Elena Chircev Aspecte ale relaţiei artelor icircn
ipostaza scrisă şi icircn cea cacircntată a muzicii bizantine
icircn Tabor I (2007) nr 3 p 37-42 5 Marius Ghenescu Altarul de vară de la
Mănăstirea bdquoBuna-Vestirerdquo- Pătracircngeni icircn Tabor I
(2007) nr 6 p 58-64 6 httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=10310
accesat 12 04 2017 7 Laura Lazăr Zăvăleanu Imagini spațio-temporale
simbolice icircn legendele hagiografice experienţa
vecinătăţii lui Dumnezeu icircn Tabor I (2008) nr 10
apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1031
6 accesat 17 04 2017
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
17
dedicat dramei literare religioase
autohtone8 Aceste articole vor fi icircnsă
urmate de o pauză destul de icircndelungată
căci abia ulterior icircn numărul 5 din anul
următor cititorul va mai putea regăsi un
material dedicat subiectului icircn cauză icircn
paginile revistei Tabor Acesta va fi
dedicat unora dintre icoanele din spaţiul
rusesc realizacircnd o amplă şi interesantă
analiză istoriografică şi iconografică
deopotrivă9 Icircn paginile aceluiaşi număr
Alexandru Valentin Crăciun va realiza o
recenzie a unui volum dedicat unei teme ce
interferează cu acest subiect compensacircnd
oarecum lipsa din ultimele numere10
Icircn contextul editării unor numere
tematice dar şi din pricina orientării
revistei icircnspre alte sfere ale teologiei
culturii şi al profilului publiciştilor multe
dintre numerele viitoare vor fi ulterior
văduvite de astfel de subiecte Desigur icircn
paginile celui dedicat lui Nichifor Crainic
se vor regăsi aspecte privitoare la
iconografie icircn paginile unor articole sau
chiar icircn cele ale cursurilor sale de
mistică11
dar cercetări dedicate exclusiv
acestui subiect nu vor mai fi icircntacirclnite decacirct
icircn cadrul celor două numere din anul 2010
dedicate rolului jucat de icoană icircn
spiritualitatea romacircnească12
Icircşi vor reuni
atunci eforturile icircn paginile celor două
numere cercetători consacraţi ai acestui
8 Răzvan Codrescu Izvoarele dramei religioase
autohtone Datini sărbători mască şi joc icircn
Tabor I (2008) nr 11 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1030
0 accesat 17 04 2017 9 Georges Nivat Kenoza icoanei din Nordul Rusiei
icircn Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1023
5 accesat 17 04 2017 10
Alexandru Valentin Crăciun Florin Caragiu
Antropologia iconică reflectată icircn opera Părintelui
Stăniloae Ed Sophia Bucureşti 2008 256 p icircn
Tabor II (2008) nr 5 apud httptabor-
revistaroin_rophpmodule=content_fullampid=1024
1 accesat 17 04 2017 11
Cf Nichior Crainic Curs de Mistică germană
Meister Eckhart şi şcoala sa (1936-1937)
Prelegerea I mdash Inaugurală icircn Tabor III (2010) nr
10 p 5-14 12
Cf Tabor IV (2010) nr 2 şi Tabor IV (2010)
nr 3
areal tematic precum academicianul Sorin
Dumitrescu profesorul Marius Porumb
Doina Curticăpeanu părintele Ioan
Bizău13
sau alţii care vor oferi cititorilor
informaţii interesante cu privire la definiţia
iconologică a săptămacircnii mari icoanele
romacircneşti din Transilvania reprezentările
anumitor sfinţi importanţi sau vor recenza
anumite volume importante din spațiul
destinat cercetării de acest fel Unii vor
republica texte mai vechi14
icircn vreme ce
alţii vor oferi abordări noi şi inedite
Rezultatul va fi icircnsă unul interesant şi util
atacirct cititorului familiarizat cu domeniul cacirct
şi celul profan care doreşte să afle mai
multe informaţii icircn legătură cu el
Acestea ar fi materialele dedicate
iconografiei icircn primii patru ani de apariţie
ai revistei mitropolitane de la Cluj
Analizacircnd fie şi succint conţinutul lor
putem observa faptul că deşi nu era o
revistă dedicată icircn mod exclusiv acestui
subiect ea a reuşit să reunească icircn paginile
ei ideile unor cercetători reprezentativi ai
acestui domeniu oferind abordări noi şi
interesante şi valorificacircnd aspecte ale
spiritualităţii răsăritene şi ale
particularităţilor lor din spaţiul romacircnesc
fapt ce o clasifică icircntre periodicele
importante ce trebuie apodictic consultate
de către cercetători atunci cacircnd doresc să
se dedice unui subiect din acest spectru
tematic
13
Cf httptabor-
revistarorevistaCustomphprevistaId=73 accesat
12 04 2017 14
Est cazul lui sorin Dumitrescu care va insera icircn
paginile revistei un articol din volumul Noi şi
icoana (A se vedea Sorin Dumitrescu Noi şi
Icoana (I) 31+1 iconologii pentru icircnvăţarea
icoanei Fundaţia Anastasia Bucureşti 2010 p
274-299)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
18
Icoana lui Hristos
modelul desăvacircrșirii morale a sfinților
Arhim Cosma Mitu
Dincolo de aspectele dogmatice
biblice și estetice icoana poate fi privită
icircnțeleasă și din perspectiva teologiei
morale pentru că starea de sfințenie icircn care
sunt pictați sfinții este și rodul vieții
morale după poruncile Domnului ca
premisă a macircntuirii Icoana ne prezintă
icircncununarea sfinților care au dus o viață icircn
slujba lui Dumnezeu și a semenilor De
aceea ne icircntrebăm ce anume au făcut
sfinții ca să ajungă icircn această stare
desăvacircrșită sau la icircndumnezeire
Răspunsul icircl dau atacirct Sfacircnta Scriptură cacirct
și toți Sfinții Părinți care vorbesc despre
virtuțile teologice exprimate icircn viața
sfinților credința nădejdea și dragostea
Sfinții ne arată smerenia bucuria de a trăi
pentru Dumnezeu lumina icircnțelepciunii
care se citește pe chipurile lor ca semn al
curăției sufletești și trupești dar și o
statornicie icircn trăirea credinței ldquoDacă
rămacircnem neclintiți icircn cuvacircntul Domnului
icircn sărăcie smerenie și icircn tot ce ne icircnvață
Evanghelia dacă zi și noapte batem la ușa
Domnului vom dobacircndi ceea ce căutăm
Cel care voiește să scape din robie și din
icircntuneric trebuie să intre icircn libertate prin
această ușărdquo1
Icoana ne arată cum vom fi la
icircnviere dar ne și icircndeamnă să mergem
neclintiți pe drumul macircntuirii pentru a
ajunge la icircnviere mai ales că sfinții
reprezentați icircn icoane sunt dovada că
drumul macircntuirii se oprește icircn Icircmpărăția
lui Dumnezeu După cum și Sf Ap Pavel
spune despre cei care caută macircntuirea și
anume ldquoNu știți voi că acei care aleargă icircn
stadion toți aleargă dar numai unul ia
premiul Alergați așa ca să-l luațirdquo (I
1 Tito Colliander Calea asceților Ed Humanitas
București 2003 pag 62
Corinteni 9 24) Virtuțile din punct de
vedere etimologic subliniază atacirct
finalitatea faptelor bune ldquoicircn sensul de a
aduce ceva la icircndeplinire a face ceva
plăcut a icircncheiardquo2 cacirct și sensul exprimat
icircn Noul Testament de ldquoperfecțiune sau
desăvacircrșire dumnezeiascărdquo3 Virtuțile
generează o nouă viață un alt mod de
percepe viața și continuitatea ei icircn viața de
după moarte Această nouă viață este o
reflecție a vieții veșnice este expresia
legăturii neicircntrerupte dintre oameni și
Dumnezeu
Dacă icoanele au și un rol didactic
pentru cei ce nu cunosc evenimentele
cuprinse icircn istoria macircntuirii neamului
omenesc acest rol cuprinde și o pedagogie
a condițiilor care trebuie icircndeplinite pentru
a ajunge la sfințenie Cum sfinții au
zugrăvite icircn icoane trupuri icircnduhovnicite
această realitate arată că trăirea virtuților
creștine are ca rezultat atacirct ldquoo biruință
asupra naturii și o spiritualizare a viețiirdquo4
cacirct și intrarea icircn Icircmpărăție
Icircn iconografie modelul suprem de
transfigurare de sfințenie este chipul lui
Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
deosebit iar sfinții sunt modele care ne
icircndeamnă să trăim această viață icircntru
Hristos Christoph Schoumlnborn accentuează
această idee spunacircnd despre chipul
omenesc al Macircntuitorului că ldquoeste icircn mod
ireversibil tipul și simbolul Fiului lui
Dumnezeuhellip El ne face să trecem de la El
Icircnsuși la El Icircnsuși Această trecere nu este
alta decacirct cea a Paștelui lui Hristoshellip Icircn
2 Nicolae Mladin et al Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie ndash Morală Generală
Ed Reicircntregirea Alba-Iulia 2003 vol I p 338 3 Ibidem p 339
4 Ibidem p 351
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
19
Paștele Său Hristos conduce toată creația
la Tatăl căci icircnălțat de pe pămacircnt El a
tras toate icircn El Nu există altă cale de
ajuns la cunoașterea slavei lui Dumnezeu
decacirct chipul lui Hristosrdquo5 Procesul de
icircndumnezeire a omului presupune o viață
trăită icircn Hristos și o conlucrare a virtuților
teologice cu cele morale Urmarea lui
Hristos are loc la nivel moral spiritual și
se observă icircn felul icircn care creștinul se
raportează la Dumnezeu și la creație
ldquovirtuțile teologice au ca obiect și ca scop
ultim pe Dumnezeu pe cacircnd virtuțile
morale reglementează raporturile noastre
față de lumea creată și icircn special față de
semenii noștrii obiectul și scopul imediat
al lor fiind acestea iar Dumnezeu numai
obiect și scop indirectrdquo6 Procesul de
icircndumnezeire este așadar cel care icircl face
pe om să se asemene lui Dumnezeu să-și
definească identitatea prin asemănarea cu
Tatăl ceresc De asemenea icircndumnezeirea
icircnseamnă și raportarea la Dumnezeu sau la
semeni prin intermediul celei mai
importante virtuți teologice și anume
iubirea Pentru a ajunge la starea de
icircndumnezeire omul are nevoie de harul
divin pe tot parcursul său către desăvacircrșire
ldquoicircndumnezeirea icircn sens larg icircncepe de la
botez icircntinzacircndu-se de-a lungul icircntregului
urcuș spiritual al omului icircn care sunt
active și puterile lui adică de-a lungul
purificării de patimi al dobacircndirii
virtuților și al iluminăriirdquo7
Icoana plecacircnd de chipul
desăvacircrșit al lui Hristos și trecacircnd prin
exemplul Maicii Domnului și al sfinților
Lui ne icircnfățișează o lume a sfințeniei
pentru care am fost creați de Dumnezeu
Tatăl pentru care am fost răscumpărați
prin jertfa Fiului Său și pentru care am fost
curățiți de Duhul Sfacircnt Această lume a
sfințeniei este locul unde am fost creați și
5 Christoph Schoumlnborn Icoana lui Hristos Ed
Anastasia București 1996 p 107 6 Nicolae Mladin Teologie Morală Ortodoxă
pentru facultățile de teologie Ed Reicircntregirea
Alba-Iulia 2003 vol 1 p 361 7 Dumitru Stăniloae Spiritualitatea Ortodoxă
Ascetica și Mistica Ed IBMBOR București 1992
p 310
locul unde Dumnezeu ne așteaptă Icircn afara
virtuților creștine icircn afara unei vieți
duhovnicești icoana icircși va pierde din
semnificația pe care o transmite către cei
credincioși și anume chemarea neicircncetată
a lui Dumnezeu către sfințenia Sa
Prin acest aspect care ține de
domeniul teologiei morale am vrut să
arătăm că sfinții sunt pictați icircn lumina
icircnvierii pentru că au răspuns chemării
neicircncetate a lui Dumnezeu de a fi
asemenea Lui și cinstindu-i pe ei Icircl
cinstim pe Icircnsuși Dumnezeu
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
20
Icoana Icircnălţării Domnului
Pr Ștefan Zaharia
Sfacircntul Apostol Pavel ca şi Sfacircntul
Ioan1 subliniază realitatea conform căreia
chipul adevărat al lui Dumnezeu este
Macircntuitorul Iisus Hristos El este icoana
Celui Nevăzut văzut prin iubirea
manifestată de Icircntruparea2 Celui mai Icircntacirci
născut decacirct toată făptura (Coloseni 1 12-
18)3 Icircntruparea Macircntuitorului este motivul
sau adevăratul scop al creaţiei lumii De
vreme ce lumea a fost creată după chipul
Fiului ndash icoană a Celui Nevăzut ea are o
vocaţie iconică şi simbolică aceea de a
exprima taina prezenţei Celui Nevăzut4
Chipul reprezentat este dovada existenţei
unei fiinţe vii5 pe care o căutăm pentru a
comunica pentru a ne cumineca din
sfinţenia ei pentru a fi o comunitate care
trăieşte icircn comuniune De aceea icircn
Ortodoxie fiecare pas icircn intimitatea Casei
Tatălui e un pas hieratic fiecare gest un
1
I Ioan 1 1 Ce era de la icircnceput ce am auzit ce
am văzut cu ochii noştri ce am privit şi macircinile
noastre au pipăit despre Cuvacircntul vieţii
2 Icircntruparea a fost determinată de 5 cauze după
icircnvăţătura Sfacircntului Grigorie de Nyssa iubirea
bunătatea icircnţelepciunea dreptatea şi atotputernicia
(cf Sf Grigorie de Nyssa Marele Cuvacircnt
Catehetic Ed Sophia Bucureşti 1998 p 61) 3 Gheorghe Popa Introducere icircn Teologia Morală
principii şi concepte generale Ed Trinitas Iaşi
2003 p 33 4 bdquoSince the world was created in the Son-icon of
the invisible God it has an iconic and symbolic
calling that of signifying the mystery of the
presence of the Invisible Onerdquo (Daniel Ciobotea
Confessing the Truth in Love Orthodox
Perceptions of Life Mission and Unity Ed
Trinitas Iaşi 2001 p 15-17) 5 bdquo fiinţă iaste care prin lucrările şi icircnsuşirile sale
ne dă noo descoperită şi deosebită de ceale de o fire
cu dacircnsa arătarea sardquo (Sfacircntul Ioan Damaschin
Logica Ed Sim Art Craiova 2007 p 89)
gest sacru6 Dacă privim icircn ansamblu
observăm trei categorii de familiali ai lui
Dumnezeu Moise şi proorocii care au
auzit Cuvacircntul apostolii şi contemporanii
lui Hristos care L-au văzut cu ochii trupeşti
(1 Ioan 1 1-3) şi noi cei care nu avem icircn
mod direct posibilitatea de a-L auzi şi
vedea ne icircmpărtăşim din aceleaşi trăiri
prin două căi cuvacircntul scris sau transmis
prin viu grai ndash Sfacircnta ScripturăSfacircnta
Tradiție şi imaginile ndash icoanele7
Icoana Icircnălţării Domnului la cer ca
majoritatea reprezentărilor iconografice
aduce icircn prim plan icircntacircmplările
dumnezeieşti pe care Biserica le celebrează
icircn mod festiv
Icircntocmai cu Ispasul8 icoana
Icircnălţării are o vechime foarte mare şi cu
unele excepţii s-a păstrat de-a lungul
veacurilor aproape neschimbată
prezentacircnd icircn limbajul artistic adecvat
taina trupului transfigurat al Domnului şi
ridicarea lui icircn slava Tatălui Această
icoană este un axis mundi care leagă şi
susţine icircn acelaşi timp Cerul şi Pămacircntul şi
care este icircnfiptă icircn lumea de jos9 O
asemenea coloană cosmică nu se poate afla
decacirct icircn centrul Universului pentru că
6 Antonie Plămădeală Tradiţie şi libertate icircn
spiritualitatea ortodoxă Ed Sophia Bucureşti
2010 p 98 7 Vasile Mihoc Hermeneutic of icons icircn Sfacircnta
Scriptură şi Sfacircnta Liturghie izvoare ale vieţii
veşnice Ed Trinitas Iaşi 2008 p 22 8 Icircn tradiţia populară termenul bdquoispasrdquo semnifică
fundamental bdquoIcircnălţarerdquo bdquoIzbăvirerdquo bdquoMacircntuirerdquo şi
denumeşte sărbătoarea creştină bdquoIcircnălţarea
Domnuluirdquo de care se leagă o sumedenie de
obiceiuri şi tradiţii atacirct funerare comemorative cacirct
şi de sorginte păgacircnă plecate din obiceiuri dacice
sau romane 9 Florin Florea Simbolul şi icoana Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2010 p 25
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
21
icircntreaga lume locuibilă se icircntinde de jur
icircmprejur10
Icoana redă icircn limbajul său specific
detaliile din textul de la Marcu Luca şi
Faptele Apostolilor dar le şi completează
primind elemente care icircntregesc
semnificaţia doctrinară a evenimentului
Conform tradiţiei scripturistice cadrul
icoanei este un ţinut icircnalt pentru că
Icircnălţarea Domnului s-a petrecut pe Eleona
- Muntele Măslinilor Icircn acest spaţiu apar
personajele sfinte dispuse icircn majoritatea
reprezentărilor icircntr-o construcţie simetrică
care evidenţiază două planuri unul
pămacircntesc cu Apostolii şi cei doi icircngeri şi
Maica Domnului icircn centru iar deasupra pe
acelaşi ax Macircntuitorul icircn slavă icircnconjurat
de icircngeri ridicacircndu-se la cer
Ideea centrală pe care o redă şi
icoana praznicului este că Macircntuitorul
Hristos S-a icircnălţat nu doar către slava
dumnezeiască ci şi icircn slava trupului Său
icircnviat şi icircndumnezeit Iconografii transpun
acest lucru prin mandorlă11
ca simbol
artistic al slavei divine Icircn primele icoane
ale Icircnălţării Domnului mandorla icircnsă
lipseşte (uşa sculptată de la Biserica bdquoSanta
Sabinardquo din Roma 430 sau relieful icircn
fildeş aflat la Muzeul Naţional din
Muumlnchen icircnceputul secolului V)
Mandorla apare icircn reprezentările Icircnălţării
de pe ampolele din Monza şi Bobbio
(secolele V-VI) ciboriul de la San Marco ndash
Veneţia (executat după unele surse icircn
secolul al V-lea după altele icircn secolul
XIII) relicvariul palestinian de la Sancta
Sanctorum din Vatican (secolul VI) sau
Evangheliarul Rabulla (586) ca o elipsă
colorată şi purtată de icircngeri Icircngerii sunt
prezenţi icircn majoritatea scenelor unde
Hristos este icircn slavă icircn jurul sau chiar icircn
interiorul mandorlei nu pentru a o susţine
căci Macircntuitorul se icircnalţă prin propria
10
Mircea Eliade Sacrul şi profanul Ed
Humanitas Bucureşti 1995 p 34-35 11
Mandorla are forma ovală sau circulară şi este de
fapt slava divină construită din mai multe forme
concentrice ce simbolizează cerurile preaicircnalte (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină Ed Sophia Bucureşti 2005 p 124)
putere dumnezeiască ci ca expresie a
slavei şi a măreţiei divine Cu toată
vechimea lor elementele acestor
reprezentări se vor păstra neschimbate cu
excepţia unor detalii secundare Imaginea
indică faptul că mandorla este redată ca un
obiect suficient de substanţial pentru a fi
susţinută de figurile care asistă la
eveniment exact cum se icircntacircmpla cu
vechile Victorii din arta romană care
purtau gloria cuiva către cer pe un scut
rotund Icircn toate scenele Icircnălţării mandorla
icircnfăţişează norul supranatural amintit icircn
Faptele Apostolilor care este chiar
vehiculul Icircnălţării Forma mandorlei
rotundă ovală sau care combină cercul cu
diferite forme geometrice simbolizează
cerurile preaicircnalte ale prezenţei
dumnezeieşti către care trupul icircnviat al lui
Hristos se icircnalţă Totodată scena
Domnului purtat de icircngeri icircn slavă este şi o
icoană profetică a Celei de-a doua veniri
după cum le-au vestit şi icircngerii Apostolilor
(Fapte 1 11) La Icircnălţare este icircn ipostaza
de Răscumpărător dar la Parusie va fi de
Judecător12
Este imaginea grandioasă a
Bisericii care se desfăşoară icircn faţa ochilor
noştri unind trecutul prezentul cu viitorul
cele pămacircnteşti cu cele cereşti icircn centru
avacircndu-L pe Macircntuitorul Iisus Hristos13
Hristos este pictat binecuvacircntacircnd cu macircna
Sa dreaptă iar cu macircna stacircngă ţinacircnd
Sfacircnta Evanghelie sau un rotulus icircnchis
semn al propovăduirii gest oglindit şi icircn
Evanghelia după Luca Gestul
blagoslovirii aşa cum icircl vedem icircn icoană
şi-l citim din Sfacircnta Scriptură
simbolizează eternitatea
12
Icoana Icircnălţării are profunde asemănări cu icoana
Judecăţii de Apoi prin faptul că icircn centrul său Icircl
vedem pe Macircntuitorul icircn Slavă astfel sensul
profetic ne prevesteşte cea de-a Doua Venire icircntru
slavă a Domnului Nostru Iisus Hristos conform (cf
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 124)
13 Bogdan Scorţea Icircnălţarea Domnului icircn
iconografia ortodoxă icircn Ziarul Lumina 4 mai
2013
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
22
Icircn spaţiul Bisericii Ortodoxe tema o
icircntacirclnim reprezentată pe arcul absidal icircntre
naos şi Sfacircntul Altar Icoana ne apare de
asemenea icircn ciclul prăznicar din registrul
al doilea al iconostasului Icircnălţarea apare
de obicei zugrăvită pe boltă icircn leagăn spre
risdrit la baza turlei spre Sfacircntul Altar
Cacircnd se foloseşte pentru Icircnălţare icircntreaga
boltă jumătate dintre Apostoli icircmpreună
cu Maica Domnului icircncadrată de doi
icircngeri sunt pictaţi pe o parte a bolţii
ceilalţi şase pe cealaltă parte iar Hristos icircn
slavă şi icircngerii care zboară pe partea cea
mai icircnaltă a bolţii14
Erminia de la Athos ne prezintă scena
astfel deal măslini mulţi şi deasupra
apostolii privind icircn sus şi icircntinzacircndu-şi
macircinile cu uimire şi icircn mijlocul lor
Născătoarea de Dumnezeu15
uiticircndu-se şi
ea icircn sus Poziţia ei centrală e accentuată şi
de gestul mişcării braţelor ridicate (icircn
unele icoane) icircn sensul rugăciunii
exprimacircnd prin aceasta rolul ei şi rolul
Bisericii pe care o personifică precum şi
legătura directă prin rugăciune ca
mijlocitoare pentru lume Sensul dinamic
al ansamblului ne icircndreaptă spre planul
superior al icoanei unde Macircntuitorul
tronează secondat de doi icircngeri Şi de o
parte şi de cealaltă parte a ei doi icircngeri
(arhanghelii Mihail şi Gavriil) purtacircnd
veşminte albe arătacircnd icircn sus pe Hristos
apostolilor şi ţinacircnd icircn macircini cacircte un
codice (filacteriu) iar deasupra lor pe nori
Hristos şezacircnd icircn slavă (icircn cearcăn ţinut de
arhanghelii Rafail şi Uriil) cu alai şi cu
icircngerească cinste petrecacircndu-se de către
icircngeri cu tracircmbiţe şi alte instrumente de
14
wwwcrestinortodoxrosarbatoriinaltarea-
domnuluiicoana-inaltarii-domnului-talcuire-
69664html 15
Existenţa Fecioarei icircn cadrul scenei este
confirmată doar de Sfacircnta Tradiţie Bucură-te
Născătoare de Dumnezeu Maica lui Hristos
Dumnezeu că văzacircnd astăzi pre Cel ce L-ai născut
icircnălţacircndu-Se de pre pămacircnt icircmpreună cu icircngerii L-
ai mărit (cf Leonid Uspensky Vladimir Lossky
Călăuziri icircn lumea icoanei Ed Sofia Bucureşti
2003 p 210)
muzică merge icircn sus la ceruri
binecuvacircntacircnd cu macircinile ridicate16
Expresiile şi mişcările Apostolilor
icircntregesc dinamismul lucrării ele
exprimacircnd poate şi varietatea şi
multitudinea limbilor la care vor accede icircn
ziua Cincizecimii
Troparul Icircnălţării aminteşte
cuvintele Scripturii cu privire la acest
moment Icircnălţatu-Te-ai icircntru slavă
Hristoase Dumnezeule bucurie făcacircnd
Ucenicilor Tăi prin făgăduinţa Duhului
Sfacircnt icircncredinţacircndu-se prin binecuvacircntare
că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Macircntuitorul
lumii17
Ştim aşadar că icircn toate icoanele
Icircnălţării Hristos este reprezentat icircn slava şi
biruinţa icircn care va veni să judece lumea
Numele de Pantocrator Atotţiitorul este
propriu Macircntuitorului Care Se icircnalţă la
Tatăl Reprezentările Macircntuitorului icircn
icoanele Icircnălţării sunt exprimate bdquocu o
forţă poate icircncă şi mai mare icircn picturile
murale bisericeşti icircn cele care de obicei se
concentrează chiar icircn cupola bisericii şi
care adesea se extind şi pe pereţii
tamburului de sub cupolă Iisus este
reprezentat icircn chiar centrul cupolei ca şi
cum ar fi icircnscris chiar pe bolta cerească
alcătuită de icircnsăşi arhitectura bisericii
suprafaţa rotunjită a cupolei reprezintă
bolta cerească atacirct prin aspectul ei cacirct şi
prin semnificaţia simbolică pe care i-o
conferă Biserica Imaginea lui Hristos
icircnscrisă icircn cupolă exprimă icircncă şi mai
mult decacirct icircn icoană slava şi mărirea
Atotţiitoruluirdquo18
Icircn legătură cu venirea lui
Hristos la judecata universală stă şi
aşezarea Crucii deasupra catapetesmei sub
reprezentarea Icircnălţării icircntr-un tablou
eshatologic complet
16
Dionisie din Furna Erminia picturii bizantine
Ed Sofia Bucureşti 2000 p 119 17
Constantine Cavarnos Ghid de iconografie
bizantină p 125 18
Grigorie Krug Cugetările unui iconograf despre
sensul şi menirea icoanelor Ed Sofia Bucureşti
2002 p 167-168
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
23
Icoana Macircntuitorului Iisus Hristos care se curăță singură
de la Mănăstirea Celic-Dere
Dr Nicolae Georgescu
Una dintre cele mai vechi mai
frumoase şi mai trainice aşezări monahale din nordul Dobrogei este fără icircndoială macircnăstirea Celic-Dere Aşezată la poalele dealurilor icircmpădurite din zona Teliţa icircn aşa-zisul bdquotriunghi al macircnăstirilorrdquo alături de Cocoş şi Saon macircnăstirea este o adevărată perlă a Ortodoxiei străbune pe pămacircntul atacirct de icircncercat de-a lungul veacurilor al ţinutului dintre Dunăre şi Mare Avacircnd o impunătoare biserică o adevărată catedrală icircnchinată Adormirii Maicii Domnului acest lăcaş de icircnchinare rămacircne peste vremuri un simbol al jertfelniciei şi al dăruirii pe altarul Bisericii lui Hristos a sufletelor icircnsetate de linişte de pace şi de urcuş duhovnicesc Oricine-i trece pragul simte atmosfera deosebită a rugăciunii continue a psalmodierii liturgice şi a icircmpletirii muncii cu meditaţia şi cu cugetarea la cele icircnalte
Reper duhovnicesc căutat cu sacircrg de credincioşi ca şi de turişti aşezămacircntul de aici insuflă tuturor credinţa icircn Dumnezeu speranţa icircn mai bine şi dragostea faţă de valorile spirituale ale neamului romacircnesc
Am redat icircn cele de mai sus cacircteva racircnduri din ldquoCuvacircntul de binecuvacircntarerdquo adresat de PS Visarion Episcopul Tulcii cu ocazia apariţiei icircn anul 2013 a lucrării monahiei Iustina Topcean - ldquoO candelă de veghe Macircnăstirea Celic-Dererdquo
1
Macircnăstirea adăposteşte două icoane făcătoare de minuni icoana ldquoMaica Domnului Eleusa Icircndurătoarea sau Grabnic Ajutătoareardquo şi icoana ldquoMacircntuitorului Iisus Hristos care se curăţă singurărdquo Prima pictată pe lemn de salcacircm de un pictor anonim a fost adusă de la Sfacircntul Munte de stareţul Atanasie icircnainte de 1877 Cea de-a doua are o istorie complexă pe care icircncercăm să o prezentăm 1 Iustina Toplicean O candelă de veghe
Macircnăstirea Celic-Dere EdAndreiană Sibiu 2013
p 9
mai jos ştim că macircnăstirea Celic -Dere a fost fondată icircn anul 1835 de monahul Atanasie iar din 1841 de dezvoltarea ei s-a ocupat Atanasie Lisovenco La fel de bine este cunoscut faptul că icircncă din secolul XVII a existat Sihăstria Celic o mică aşezare isihastă risipită după aproape un secol de existenţă bdquoicircnsă icircn primele decenii ale secolului al XIX-lea sihaştrii autohtoni au icircntemeiat din nou sihăstria Celicului pe locul actualei macircnăstiri Celic-Dererdquo
2
Acestor călugări li se adresează un soldat austro-ungar icircn 1816 aşa cum se menţionează icircn istoricul icoanei expus icircn pridvorul macircnăstirii bdquoIcircn contextul conflictelor ruso-turce de la icircnceputul secolului al XIX-lea aproximativ icircn anul 1816 a sosit pe aceste meleaguri un ostaş din armata austro-ungară care avea asupra sa această icoană Găsind aici un grup de călugări a dat icoana unui părinte zicicircndu-i bdquoPărinte ţineţi această icoană Dacă Sfinţia Voastră nu veţi trăi pacircnă la sfacircrşit cei ce vă urmează să păstreze această icoană Să aveţi mare evlavie că prin ea se va săvacircrşi o mare minune Această icoană o vedeţi că este neagră dar pacircnă la urmă se va lumina toată se va curăţa şi ochii Macircntuitorului pe care-i vedeţi că sunt icircnchişi se vor deschiderdquo
3
Icircn urmă cu cacircteva luni aşezat icircntr-o strană a bisericii şi ascultacircnd corul maicilor care aduceau icircn surdină imnuri de slavă Macircntuitorului şi Fecioarei Maria privind la icoană care icircn prezent este curăţată mai mult de jumătate iar ochii Macircntuitorului au icircnceput să se deschidă m-am gacircndit la un posibil istoric al acesteia ostaşul din armata austro-ungară (de fapt un ostaş al armatei imperiale austriece armata austro-ungară apăracircnd de-abia icircn 1867) vorbitor de limba romacircnă nu cumva era un soldat
2 Ibidem p 40-41 3 Ibidem p 95-96
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
24
din regimentele grănicereşti romacircneşti icircnfiinţate de Maria Tereza icircn 1762 (regimentul I de graniţă romacircn cu sediul la Orlat regimentul 2 de grăniceri valahi de la Năsăud) Acest ostaş cunoscacircnd numărul mare de ldquomocanirdquo ndash romacircni transilvăneni veniţi icircn transhumanţă cu oile icircn Dobrogea şi ulterior stabiliți icircn regiune (sau poate chiar o rudă a unuia dintre ei) cunoştea toleranţa religioasă a administraţiei otomane poate chiar cunoscacircnd existenţa sihăstriei de la Celic-Dere aduce icoana la micul aşezămacircnt monahal pentru a fi protejată de persecuţiile autorităţilor austriece icircndreptate icircmpotriva ortodocşilor din Transilvania Să nu uităm că icircn aprilie-mai 1761 generalul Adolf Nikolaus von Bukow om de icircncredere al icircmpărătesei Maria Tereza numit guvernator al Transilvaniei icircn aprilie 1761 avea ca sarcină să pacifice pe ldquoereticii ortodocşirdquo şi să-i oblige să treacă la unitarism Tunurile armatei imperiale distrug 37 macircnăstiri de la poalele Făgăraşului ucigacircnd numeroşi călugări ca şi pe credincioşii ortodocşi care se ridicaseră icircn apărarea credinţei Bătracircnul Tănase Tudoran (ţăran de 114 ani din Năsăud) este crucificat icircn faţa sătenilor doi călugări de la macircnăstirea din Berivoi (unul de 105 ani şi altul de 120 ani) icircmpreună cu ceilalţi monahi ai macircnăstirii sunt omoracircţi icircn satul icircnvecinat Bucium după ce inițial li se permisese să părăsească macircnăstirea luacircnd cu ei clopotele icircnainte de a fi incendiată Şi lista acestor crime poate continua pe multe pagini Este drept după trei ani de asasinate şi distrugeri pedeapsa divină se abate asupra călăului Bukow Intracircnd călare icircn fruntea ldquoglorioaselor armate pacificatoare ale ortodocşilorrdquo icircn cetatea Alba Iulia este aruncat din şa de calul său şi strivit de copitele acestuia icircn faţa mulţimii care icircl aclama pentru acordarea gradului de feldmareşal de către Maria Tereza pentru victoriile icircmpotriva bătracircnilor călugari romacircni
4 Icoana
Macircntuitorului ţinacircnd cont că nu este realizată nici icircn stil bizantin nici rusesc
4 wwwformula-asro2009861spiritualitate-39un-
martiriu-uitai-uciderea-manastirilor-ortodoxe-din-
transilvania-10909 accesat 8052017
poate proveni din una dintre aceste 37 de macircnăstiri distruse de Bukow fiind afumată de flăcările incendiilor declanşate de tunurile imperiale salvată de un romacircn curajos şi mai ales credincios Macircntuitorul nu a putut suporta grozăvia celor icircntacircmplate şi a icircnchis ochii pentru a nu vedea grozăviile declanşate de creştini contra creştinilor Faptul că la baza icoanei chiar lacircngă ramă se află o inscripţie cu caractere gotice ar fi un argument icircn plus icircn faţa ipotezelor prezentate mai sus Icoana se curăţă de negreală ochii Macircntuitorului tind să se deschidă poate şi la vederea sutelor de credincioşi prezenţi icircn fiecare duminică la Sfacircnta Liturghie oficiată icircn biserică şi a mulțimii de credincioşi prezenţi anual la praznicul Sfintei Mării pe platoul de lacircngă biserică la icircntoarcerea tot mai multor romacircni către credinţa strămoşească
5
Toate cele gacircndite şi aşternute pe
hacircrtie nu sunt altceva decacirct gacircndurile autorului rămacircnacircnd ca vremea şi Bunul Dumnezeu să adeverească prezicerile legate de icoana Macircntuitorului
5 Mihaela Manu Minuni de azi Icoana care se
curăţă singură icircn Obiectiv Vaslui 03092014 p
10
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
25
Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni
de la Mănăstirea Dervent
Ierom Atal Toma
Icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului cu Pruncul a fost donată
Mănăstirii Dervent icircn anul 1940 de
moştenitorii defunctului I Chiparărdquo după
cum menţionează inscripţia caligrafiată cu
vopsea albă icircn colţul din stacircnga jos Icoana
aparţine cronologic icircnceputului de veac
XIX ndash sub un strat de culoare distingacircndu-
se icircn partea dreaptă anul 1820 ndash şi a fost
supusă unei restaurări icircn luna martie 1940
Pictura vădeşte influenţe stilistice
orientale grefate pe varianta iconografică
bizantină a Glicophilousiei ndash bdquoMaica
Domnului a tandreţei a iubirii maternerdquo
Fecioara purtacircnd hiton albastru ceruleum
cu borduri aurii perlate şi maforion cu
perle şi galoane stracircnge la piept cu ambele
macircini trupul Pruncului care-şi icircntoarce
faţa spre privitor deşi macircinile Icirci sunt
orientate spre gacirctul Maicii Sale
Icircndepărtarea de canoanele iconografice
bizantine sunt mai vizibile icircn maniera de
tratare a chipului şi a veşmintelor
Pruncului Care are un hiton albastru
verzui drapat cu himation roşu-cinab
Această icoană a Maicii Domnului
a fost transmisă din generaţie icircn generaţie
icircn cadrul unei familii romacircneşti din
Cadrilater O dată cu cedarea acestei
regiuni Bulgariei ndash la 7 septembrie 1940 ndash
membrii acestei familii vor emigra spre
ţinuturi care continuau să aparţină
Romacircniei Icircn graba plecării ei au
icircmpachetat numai strictul necesar
intenţionacircnd să nu ia şi icoana dar au auzit
un glas care venea dinspre aceasta şi care a
repetat de trei ori bdquoDar pe mine nu mă
luaţirdquo Uimiţi de această minune n-au
icircndrăznit să mai lase icoana ci au luat-o cu
ei Venind dinspre Silistra drumul lor
trecea pe lacircngă Mănăstirea Dervent unde
au hotăracirct să icircnnopteze şi participacircnd la
slujbă şi văzacircnd mulţimea de bolnavi care-
şi căutau aici vindecarea au donat acestui
sfacircnt locaş icoana făcătoare de minuni
Aceasta se păstrează pacircnă icircn
prezent icircn partea stacircngă a pronaosului
bisericii icircnălţată pe un iconostas ce
permite credincioşilor să treacă pe sub
icoană ceracircnd de la Maica Domnului ajutor
şi mijlocire către Bunul Dumnezeu
Numeroşi bolnavi mulţi dintre ei suferind
de afecţiuni considerate incurabile din
punct de vedere medical precum şi cei
chinuiţi de duhuri necurate şi-au găsit aici
alinarea sau vindecarea deplină
Un astfel de caz s-a petrecut icircn anul
1993 cu Zamşa Maria icircn vacircrstă de 16 ani
din Braşov Timp de mai bine de zece ani
ea consultase un număr de peste douăzeci
de doctori care au diagnosticat-o icircn mod
diferit iar tratamentele urmate n-au reuşit
să-i amelioreze icircn nici un fel starea
sănătăţii dimpotrivă boala se agrava Icircn
Postul Adormirii Maicii Domnului a venit
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
26
la Dervent icircnsoţită de mama sa şi după trei
zile de participare la slujbele bisericii s-a
petrecut o minune La sfacircrşitul Sfintei
Liturghii fata a rămas ca moartă timp icircn
care mama ei a citit Paraclisul placircngacircnd
lacircngă icoana Macii Domnului La
terminarea acestuia Maria şi-a revenit şi
icircmpreună cu mama ei au dat slavă lui
Dumnezeu După zece ani de suferinţă
viaţa fetei a intrat icircn normal La mai puţin
de o lună de la această minune starea
Mariei era de nerecunoscut căci reuşise să
renunţe la medicamentele fără de care
odinioară nu ar fi reuşit să trăiască nicio zi
şi devenise o fată asemenea celor de vacircrsta
ei A absolvit apoi o facultate cu profil
economic şi icircn prezent este directoarea
unei firme din Braşov
Minunile petrecute la această
icoană nu se opresc icircnsă numai la
vindecări Toţi cei care vin aici icircmpovăraţi
de dureri şi necazuri şi-i cer Maicii
Domnului ajutorul primesc icircmplinirea
cererilor lor mulţi dintre aceştia revenind
apoi la Mănăstirea Dervent pentru a-I
mulţumi lui Dumnezeu şi Prea Milostivei
Sale Maici
Orice icoană este o fereastră către
Dumnezeu şi icircn acelaşi timp o fracircntură de
cer iar icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent este
mijlocul pe care ea l-a ales pentru a fi mai
aproape de noi şi pentru a ne apropia icircn
acelaşi timp pe noi de Dumnezeu
Icoana Făcătoare de minuni a Maicii
Domnului de la Mănăstirea Dervent
icircmpreună cu Crucile tămăduitoare din
piatră şi cu Izvorul Sfacircntului Apostol
Andrei sunt odoare sfinte la care pelerinii
icircşi găsesc pacea sufletului şi uşurarea
suferinţelor trupului
Mănăstirea Dervent
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
27
O filă din istoria minunată a icoanei Maicii Domnului - Prodromița
de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
Drd Florin-Dionisi Bătracircnac
Dobrogea un tăracircm binecuvacircntat
de Dumnezeu icircnfloritor prin frumusețea și
diversitatea lăcașurilor de cult la temeliile
cărora poți icircncă regăsi și citi istoria
tumultoasă a creștinismului scrisă cu
sacircngele martiric Catedrala Arhiepiscopală
bdquoSfinții Apostoli Petru și Pavelrdquo din
Constanța chiar dacă nu are o istorie foarte
icircndelungată comparativ cu alte biserici
fiind construită abia la sfacircrșitul secolului al
XIX-lea icircntre anii 1883-1885 rămacircne
totuși un far al ortodoxiei la țărmul
romacircnesc al Mării Negre Credincioșii icircși
găsesc liniștea și răspunsurile la
rugăciunile lor ori de cacircte ori icirci calcă
pragul și se roagă cu credință și nădejde icircn
Dumnezeu și icircn Sfinții Săi slujitori Aici se
găsesc odoare de mare preț părticele din
sfinte moaște1 icircn pronaosul catedralei iar
icircn naos icircn preajma iconostasului se află
icoana făcătoare de minuni a Maicii
Domnului ndash Prodromița2 a cărei istorii la
malul Mării Negre a fost scrisă cu fapte și
acțiuni cu totul minunate sub atenta
purtare de grijă a lui Dumnezeu și a Maicii
Domnului
Această icoană cel mai probabil a
fost realizată la Schitul Prodromul din
Sfacircntul Munte Athos - Grecia conform
stilului și manierei icircn care a fost zugrăvită
Pe la icircnceputul secolului al XX-lea un
călugăr romacircn aflat la acest schit din
Sfacircntul Munte achiziționează această
1 Se află moaștele sfacircntului Pantelimon și ale
sfinţilor mucenici Epictet și Astion Zotic Atal
Camasie Filip Agachie Ignatie Mercurie
Paraschevi din Grecia Auxenia Simion Stacirclpnicul
Stelian (ocrotitorul copiilor) Teodosie cel Mare
Antipa de la Calapodești și Teodor Tiron 2 O reprezentare fidelă a icoanei Maicii Domnului
făcătoare de minuni numită Prodromiţardquo ce se
află la Schitul romacircnesc Prodromul din Sfacircntul
Munte Athos
icoană și o aduce icircn Romacircnia la Mănăstirea
Durău din județul Neamț unde a fost lăsată
spre icircnchinare icircn biserica mănăstirii o
lungă perioadă de timp Mulți credincioși
veneau și se icircnchinau icircnaintea icoanei
ceracircnd ajutor și ocrotire Maicii Domnului
La acestă icoană se ruga periodic și un
tacircnăr din acele locuri dornic de a intra icircn
viața mănăstirească și a se călugări pe
nume Ghiță Coțariu icircmpreună cu mama
lui Icircntr-una din zile aceștia au venit să se
icircnchine cu gacircndul de a rămacircne la
mănăstire el pentru a deveni monah iar
mama lui să facă ascultare la bucătărie și la
trapeza mănăstirii
După o scurtă perioadă de timp
călugării mănăstirii au hotăracirct să meargă icircn
pelerinaj icircn Țara Sfacircntă și au icircnceput
pregătirile Aflacircnd de acest lucru Ghiță
cere mamei sale binecuvacircntarea și banii
necesari pentru a merge și el icircn pelerinaj
Aceasta s-a bucurat de hotăracircrea tacircnărului
deoarece considera că această călătorie icircl
va ajuta icircn alegerea ce avea să o facă să-și
dedice viața slujirii lui Hristos ca monah și
icirci oferă banii necesari pregătindu-l de
drum
Tacircnărul participă la slujba de
priveghere și icirci cere Maicii Domnului să-l
ocrotească și să-i călăuzească drumul ce
avea să-l parcurgă apoi merge la somn să
se odihnească pentru a doua zi Icircnsă ceva
minunat se petrecu icircn timp ce dormea
icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu Prodromița din mănăstire i s-a
arătat icircn vis și i-a grăit bdquoNu vei pleca ia
icoana mea din biserică icircmbrac-o icircn aur și
argint cu banii pe care i-ai primit și du-te
cu ea pacircnă la un țărm de mare unde se
sfacircrșesc toate drumurile Acolo oamenii
icircmbrăcați icircn alb o vor primi și o vor așeza
icircn biserica lorrdquo Tacircnărul tulburat de visul
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
28
avut merge și povestește totul mamei dar
se pare că și ea a avut tot un asemenea vis
Astfel icircncredințacircndu-se că aceasta este
voința divină merg la starețul mănăstirii
povestind tot și cer binecuvacircntare să ia
icoana Primindu-o aceștia o duc la Iași și
o dau argintarului să o icircmbrace icircn aur și icircn
argint
Icircn aceeași săptămacircnă a anului 1935
pe țărmul Mării Negre icircn vechea cetate a
Tomisului episcopul Constanței
Preasfințitul Gherontie Nicolau3 primește
icircn vis vizita Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu care icirci poruncește să meargă la
Mănăstirea Durău din județul Neamț să ia
icoana și să o aducă la catedrala din orașul
Constanța bdquoVreau să apăr Țara
Romacircnească pornind icircn țară pacircnă la mare
dar pe drum să oprești icircn toate satele și
orașele pe unde vei trece să mă cobori icircn
acele locuri și să faci sfeștanie Să iei
mama cu fiul său să ducă sfacircnta icoanărdquo4
Preasfințitul Gherontie
Constănțeanul se pregătește pentru
călătorie dar visul icircl ținea icircn taină
Ajungacircnd la Durău nu mică i-a fost
mirarea cacircnd a văzut icoana și și-a dat
seama că este aceeași din vis Icircmpărtășind
astfel minunea tacircnărului Ghiță Coțariu
mamei și călugărilor cu toții au icircnțeles că
fac parte din planul lui Dumnezeu pe care
trebuie să-l icircmplinească Episcopul a
icircnceput să pregătească icoana pentru drum
săvacircrșind slujbe și rugăciuni dinaintea ei
Transportul icoanei care măsoară
120m 094m de la Durău la Constanța a
fost dificil Cezar Mereuță directorul
3 NICOLAU GHERONTIE (din botez Grigorie)
episcop N 1 apr 1867 icircn Mănăstioara Vrancea
decedat la 28 dec 1948 icircn București Icircn 1919 a fost
călugărit și hirotonit ieromonah la Cernica sub
numele Gherontie hirotesit arhimandrit și numit
eclesiarh la catedrala mitropolitană Arhiereu vicar
al Episcopiei Tomisului cu titlul bdquoSilistreanulrdquo
(1923 - 1926) La 4 febr 1926 ales episcop al
Tomisului (icircnscăunat 14 martie 1926) retras din
scaun la 1 ian 1942 Icircn timpul păstoririi sale s-au
construit palatul episcopal și o serie de biserici icircn
Constanţa și eparhie (Vezi
httpwwwcrestinortodoxrodictionarul-teologilor-
romanigherontie-nicolau-84271html) 4 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
general al Căilor Ferate a pus la dispoziție
un vagon special5 Astfel sfacircnta icoană a
fost așezată icircntr-un vagon deschis regal
icircmpodobit cu covoare pe jos și de jur
icircmprejur cu ramuri de brad și frunze verzi
Monahii monahiile și cei doi mama și
băiatul au fost urcați icircn tren și au plecat la
drum așa cum s-a racircnduit Icircn acea vreme icircn
Moldova nu mai plouase de mult timp
seceta amenința populația cu un an greu
fără gracircne și bucate pe mesele oamenilor
Preasfințitul Gherontie a urmat
icircndeaproape cuvacircntul Maicii Domnului din
vis și prin localitățile pe unde treceau
făceau popas Creștinii evlavioși icircn frunte
cu preoții și cu autoritățile civile locale
icircntacircmpinau alaiul cu lumacircnări aprinse se
icircnchinau la sfacircnta icoană a Maicii
Domnului și se făceau slujbe și rugăciuni
pentru ploaie Mama lui Ghiță dădea
fiecărui preot cacircte un ștergar pe care scria
bdquoȘi așa au pornit ploile și bucura
poporulrdquo6 Tradiția menționează că pe
5 httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 6 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
29
timpul procesiunii cu icoana Maicii
Domnului prin localitățile moldovenești icircn
drum spre Constanța seceta a icircncetat
ploile s-au făcut văzute deasupra
pămacircnturilor aride salvacircnd culturile care
asigurau hrana populației iar oamenii
aduceau slavă lui Dumnezeu și Maicii
Domnului pentru această minune
Icoana Maicii Domnului Prodromița
din Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
După două săptămacircni de
procesiune cu icoana de la poalele
muntelui Ceahlău pacircnă la țărmul Mării
Negre icircn data de 20 iulie 1935 la ora două
după-amiaza pe peronul gării din
Constanța mulțime de oameni a venit
reprezentanți ai bisericii creștinii
autoritățile civile și militare corul
episcopiei și fanfara militară așteptacircnd
marele moment Triumfător icircși făcea
intrarea trenul cu icoana Maicii Domnului
icircmpodobit cu ramuri verzi de brad iar din
vagonul unde era sfacircnta icoană se auzeau
cacircntări psalmodiate de călugării și
călugărițele ce icircnsoțeau icoana Atunci
cacircnd a fost coboracirctă din vagon episcopul
Gherontie Nicolau a citit o rugăciune de
bdquopunere sub protecțiunea acestei icoane
făcătoare de minuni a orașului și a eparhiei
Constanțardquo7
Fanfara Marinei Militare aflată pe
peronul gării a icircnceput să cacircnte Tatăl
Nostru și s-au așternut covoare de la gară
pacircnă la Catedrală Salve de tunuri se
auzeau din port iar icircn toate bisericile din
oraș clopotele nu conteneau să-și transmită
icircncacircntarea sub forma bătăilor ritmate ce se
completau armonizacircndu-se sub forma unor
ode de bucurie icircn cinstea icircntacircmpinării
Maicii Domnului icircn orașul pontic Doi
diaconi icircmbrăcați icircn veșminte albe purtau
icoana precedați fiind de alți patru diaconi
ce cădeau drumul icircnaintea icoanei iar
fumul cădelnițelor se ridica către cer
asemenea rugăciunilor poporului
icircngenunchiat cu lumacircnări aprinse și flori icircn
macircini formacircnd un culoar de trecere pentru
convoiul ce icircnainta către catedrală8 pe
strada Traian apoi pe Bulevardul Carol9
La catedrală ceremonia a continuat cu
citirea acatistului Acoperămacircntului Maicii
Domnului și cu priveghere pacircnă la miezul
nopții A doua zi duminică Sfacircnta
Liturghie a fost oficiată cu mare
solemnitate de către arhiereul vicar al
Mitropoliei Moldovei Grigorie Leu10
și
episcopul Gherontie al Constanței și
Durostorului icircnsoțiți de mare sobor de
preoți și diaconi Icoana a fost așezată icircn
locul pregătit spre icircnchinarea tuturor
oamenilor prezenți bdquoRugăciunile icircnaintea
Sfintei Icoane s-au făcut aproape cu
neicircntrerupere pacircnă luni dimineață cacircnd
7httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 8 httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
9 Actualul bulevard Tomis ce coboară către Piața
Ovidiu 10
Icircn anul 1924 pentru osteneala sa duhovnicească și
culturală Grigorie Leu este ales arhiereu-vicar icircn
Arhiepiscopia Iașilor primind titlul
bdquoBotoșăneanulrdquo Icircn această slujire va rămacircne pacircnă
icircn data de 30 aprilie 1936 cacircnd este numit episcop
al Argeșului Mai apoi icircn data de 11 iunie 1940
episcopul Grigorie Leu este mutat la Huși unde va
sluji pacircnă icircn luna februarie a anului 1949 (Vezi
httpwwwcrestinortodoxroparintigrigorie-leu-
episcop-martir-126163html
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
30
icircnsoțitorii și donatorul au plecat la locurile
lorrdquo11
Astfel primită și condusă cu slavă
deosebită icoana Preasfintei Născătoare de
Dumnezeu a fost așezată icircn iconostasul
catedralei din Constanța veghind la bunul
rost al vieții creștinești de aici și din
icircntreaga bdquoȚară Romacircneascărdquo12
Icircn urma intrării Romacircniei icircn cel de-
al Doilea Război Mondial
bombardamentele asupra orașului
Constanța icircncepute la 22 iunie și
continuate pacircnă la 1 septembrie 1941
aveau să producă mari pagube O zi cu
adevărat marcantă dar și de tristă amintire
pentru istoria Catedralei Sfinții Apostoli
Petru și Pavel din Constanța și pentru
locuitorii orașului este cea de 3 august
1941 cacircnd icircn urma unui raid aerian
sovietic ce viza icircn special portul devenit o
zonă strategică pentru aliați a fost
bombardată chiar catedrala fiind grav
avariată Icircntreaga parte de răsărit a
lăcașului de cult a fost distrusă Acoperișul
și altarul au devenit una cu pămacircntul doar
intervenția divină a făcut ca icircntreaga
catedrală să nu fie distrusă iar icoana
Maicii Domnului confirmă acest lucru
Conform poziției anterioare
bombardamentului icircn care se afla icoana
icircn zona altarului aceasta ar fi trebuit să fie
distrusă dar icircn mod inexplicabil aceasta a
fost găsită intactă la ușa bisericii
Credincioșii au primit acest lucru ca pe o
minune dumnezeiască ca pe icircncă o lucrare
a lui Dumnezeu făcută prin chipul acestei
icoane recunoscută ca protectoare a
catedralei și de ce nu chiar a icircntregului
oraș
De atunci pacircnă icircn prezent
credincioșii vin icircn catedrală și se roagă
Maicii Domnului cu credința și nădejdea
că rugăciunile lor sunt ascultate și cererile
le sunt icircmplinite prin harul lui Dumnezeu
transmis prin preoții slujitori prin Sfintele
Taine și ierurgii și prin rugăciunea rostită
11
httpadevarulrolocaleconstantapovestea-
icoanei-facatoare-minuni-scapat-catedrala-
tomisului-bombardament-
1_54fe4a5b448e03c0fd676de9indexhtml 12
httpcatedralatomisuluiroIcoanahtml
icircnaintea acestei icoane Icircn tradiția
bisericilor slave unul din cuvintele care se
folosesc pentru a defini o icoană făcătoare
de minuni este NAMOLINNAIA care s-ar
traduce literar bdquoicoană mult rugatărdquo13
ceea
ce icircnseamnă că orice icoană poate fi
făcătoare de minuni prin rugăciunea celor
care se roagă lui Dumnezeu Maicii
Domnului și tuturor sfinților
Fotografii de epocă nedatate cu
Icoana Maicii Domnului Prodromița
și Catedrala Arhiepiscopală din Constanța
13
Vasile Gavrilă Pentru Tineri Editura Fundația
Tradiția Romacircnească București 2009 p 112
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
31
Comentariu iconografic la Icircnvierea Domnului
Pr Felix Lucian Neculai
Icoana imagine sacră a Bisericii
Ortodoxe este considerată ca o manifestare
majoră a Sfintei Tradiţii Icircn icoană se
mărturiseşte acelaşi adevăr al credinţei
propovăduit de Macircntuitorul prin Sfinţii
Apostoli icircn Biserica Sa sub forma liniilor
formelor şi culorilor
Mesajul evanghelic al Icircnvierii este
adresat omului care e icircnzestrat cu cele
cinci simțuri icircncă de la creaţie Ar fi o
lezare a demnităţii umane şi o jignire a
Creatorului să I te adresezi sau să icircnveți
despre El prin mai puţine forme decacirct s-ar
putea Odată cu restaurarea naturii umane
prin Icircnviere este posibil ca omul să vadă
să audă să creadă să pipăie realitatea
dumnezeiasă fără să se mai icircnşele Icoana
este purtătoarea unui mesaj prin forma sa
prin stilul său şi se adresează vederii după
cum şi cacircntarea redă aceeaşi funcţie prin
intensitatea sunetului iar scrierea prin
cuvacircnt
Trebuie subliniat că există icircn
tradiţia Bisericii bimilenare trei tipuri de
icoană a Icircnvierii Hristos icircnviind singurrdquo
tip specific Bisericii Romano-Catolice
Hristos pogoracircnd la iadrdquo şi Femeile
mironosiţe la mormacircntrdquo tipuri specifice
orientului bizantin şi Bisericii Ortodoxe
Comentariul de faţă se referă numai
la icoana icircnvierii icircn compoziţia Pogoracircrea
la iadrdquo
Momentul icircnsăşi al Icircnvierii nu va
putea fi vreodată reprodus icircn icoană Este o
taină ce se ucide se desfiinţează pe loc
atunci cacircnd se icircncearcă a fi pătrunsă De
aceea sub această formă bdquoPogoracircrea la
iadrdquo este mai potrivită şi redă deplin
conţinutul dogmatic al Icircnvierii Hristos n-a
icircnviat singur ci odată cu El a ridicat
icircntreaga umanitate reprezentată prin
Adam bdquoCăci precum toţi icircn Adam mor
aşa şi icircn Hristos toţi vor icircnviardquo (I Cor
XV22) Iconografia redă această identitate
icircntre Adam şi Hristos Macircntuitorul prin
simbolismul culorilor De multe ori se
poate percepe uşor cum coloritul deschis al
veşmintelor Macircntuitorului trece şi la
Adam iar roşul-zmeuriu al Maicii
Domnului se transferă Evei
De multe ori această scenă a
bdquoPogoracircrii la iadrdquo este icircnţeleasă icircn mod
greşit ca nefiind un tip al icoanei Icircnvierii
Icircndreptarea acestei confuzii se poate face
simplu citind cu atenţie inscripţia de pe
icoană Deşi reprezintă bdquoPogoracircrea la iadrdquo
icircn greceşte scrie clar I Anastasisrdquo adică
bdquoIcircnviereardquo
Această compoziţie iconografică
este formată dezvoltată şi argumentată
biblic liturgic şi patristic şi chiar
influenţată de unele scrieri apocrife (Acta
Pilati Evanghelia lui Nicodim)
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
32
Argumente biblice Faptele
Apostolilor II 31-32 I Ptr III18-19
Efeseni IV 9-10 Faptele Apostolilor II
24 Isaia LX1 Psalm XXII 78 CVI10-
14 Osea VI2 Apocalipsa I 17-18
Argumente liturgice cărţile de cult
ale Bisericii icircn general şi icircn special canonul
Icircnvierii
Argumente patristice Meliton de
Sardes Sfacircntul Irineu de Lyon Sfacircntul
Efrem Sirul Sfacircntul Chiril al
Ierusalimului Sfacircntul Ioan Damaschin şi
Cosma de Maiuma
Analiza directă a icoanei dezvăluie
icircn primul racircnd o variaţie a poziţiilor şi a
numărului distribuirii personajelor icircn
spaţiu De obicei persoanele din Vechiul
Testament ocupă partea dreaptă a
Macircntuitorului iar contemporanii sau
succesorii Lui partea stacircngă aşa cum se
observă icircn scenele Pogoracircrea la iad sec
XIV Constantinopol Kariye Djami
Pogoracircrea la iad sec XV Sankt
Petersburg Ermitaj Pogoracircrea la iad sec
XI Mănăstirea Hosios Lukas icircn Focida
Icircnvierea 1200 Catedrala din Torcello
Pogoracircrea la iad Mănăstirea Protaton
Pogoracircrea la iad sec XV Volotovo
Novgorod Icircnvierea Domnului Teofan
Cretanul Mănăstirea Stavronikita Athos
1546
Cu toate că fac parte din categoria
drepţilor Vechiului Testament uneori
Adam şi Eva sunt reprezentaţi icircn categoria
contemporanilor Macircntuitorului (ex Teofan
Cretanul) sau alteori ei singuri icircn dreapta
Lui icircntr-un spaţiu deschis numai icircn partea
superioară spaţiu ce poate fi identificat cu
un mormacircnt (Pogoracircrea la iad a doua
jumătate a sec al XII-lea Mănăstirea
Sfacircnta Ecaterina Muntele Sinai)
Icircn spatele lui Adam se află
icircncoronaţi cei doi strămoşi ai
Macircntuitorului tacircnărul Solomon şi David
cu barbă icircntemeietorul Ierusalimului cel
ce cacircntă icircn Psalmi Dintru adacircncuri am
strigat către Tine Doamne Doamne auzi
glasul meu (Ps 129 1)
Lacircngă ei Sfacircntul Ioan Botezătorul
care vesteşte bdquoIată Mielul lui Dumnezeu
Cel ce ridică păcatul lumii (Ioan 1 29)
Alteori icircntreg spaţiul pascal este dominat
de prezenţa personajelor vetero-
testamentare (Adam Eva Abel Avraam
Moise Daniei Ieremia Ioan Botezătorul)
distribuite icircn mod egal ori inegal icircn spaţiile
din dreapta şi stacircnga Macircntuitorului
Cuprinşi de lumina interioară ce emană din
Hristos aceştia posedă icircmprejurul capului
din acest moment atributul sfinţeniei
nimbul sau aureola
Macircntuitorul icircnviat icircnvăluit de
mandorlă şi prezent icircn centrul scenei icircntre
cele două grupuri de personaje şi icircntre cer
şi iad oferă compoziţiei un anumit
echilibru interior subliniind totodată
icircnvăţătura fundamentală a Bisericii aceea
care afirmă că Iisus Hristos este singurul
mijlocitor icircntre cer şi pămacircnt şi singurul
nume sub care ne macircntuim ( I Tim 25)
Icircntotdeauna puţin aplecat spre
dreapta ori spre stacircnga după poziţionarea
lui Adam El ţine pe acesta de icircncheietura
macircinii icircntr-un gest ce trădează totdeauna
majestatea şi iubirea divină
Ruloul ţinut de obicei icircn macircna
stacircngă care demonstrează propovăduirea
făcută duhurilor ţinute icircn icircnchisoarea
iadului (I Petru 3 18-19) este icircnlocuit de
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
33
cele mai multe ori cu sfacircnta cruce arma
biruinţei Această reprezentare este mai
fidelă din punct de vedere dogmatic
deoarece moartea şi Icircnvierea lui Hristos
sunt atacirct de unite icircncacirct nu se pot concepe
una fără cealaltă Dacă El n-ar fi murit icircn
mod real atunci nici Icircnvierea n-ar fi fost
reală Din acest motiv Hristos este
inseparabil de cruce
Geniul artistic manifestat icircn cazuri
singulare evocă irezistibila tandreţe şi grijă
divină atacirct de mult icircncacirct Hristos Icircnsuși icircn
gestul ridicării lui Adam pare a se
prosterna icircn faţa lui producacircndu-i o
puternică emoţie spirituală amestecată cu
uimire şi teamă (Pogoracircrea la iad sec XI
biserica Sf Nicolae din Toit Kakopetria
Cipru)
Icircn cercetarea făcută pentru acest
comentariu iconografic al Icircnvierii
Domnului am icircntacirclnit o singură scenă icircn
care Hristos cuprinde şi ridică deopotrivă
printr-un gest energic pe Adam şi pe Eva
(Pogoracircrea la iad sec XIV
Constantinopol Kariye Djami) Permanent
plin de un dinamism divin Hristos
transfigurat păşeşte biruitor deasupra
iadului sugerat de către zugrav printr-o
pată de culoare neagră
Coboracircrea la iad a Macircntuitorului
este capătul final coboracircrii Sale (chenoza)
şi din motive de pioşenie iconografia nu
reţine momentul propriu-zis al icircnfruntării
dintre Fiul lui Dumnezeu şi stăpacircnitorul
icircntunericului decacirct simbolic (Psalm 23 7-
8) ea fiind mai mult preocupată de a
transmite rezultatul final biruinţa
De aceea icircn majoritatea
compoziţiilor se poate observa că porţile
iadului sunt icircnfăţişate ca fiind scoase din
ţacircţacircnile lor şi aşezate cruciş iar Biruitorul
stă pe ele Zăvoarele lanţurile lacătele
sunt deja sfăracircmate pentru că icircmpărăţia
morţii a luat sfacircrşit Alteori icircntr-o vizibilă
stare de imponderabilitate Hristos păşeşte
direct deasupra Satanei (bdquoPogoracircrea la iad
sec XII Karanlik Kilise valea Goremei
Capadocia Turcia) Cacircntarea din noaptea
Sfintelor Paşti susţine fundamentul
dogmatic al acestei prezenţe bdquoPogoracirctu-te-
ai icircntru cele mai de jos ale pămacircntului şi ai
sfăracircmat icircncuietorile cele veşnice care
ţineau pe cei legaţi Hristoaserdquo
Foarte interesant de remarcat este şi
faptul că talentatul zugrav de la mănăstirea
Protaton sugerează icircn mod clar mişcarea de
coboracircre din veşmacircntul Macircntuitorului din
care o parte flutură icircn sus umflată de aerul
pascal
Icoana Icircnvierii icircn tipurile
bdquoCoboracircrea la iadrdquo şi Femeile mironosiţe
la mormacircntrdquo reprezintă tradiţionala
compoziţie a Bisericii Ortodoxe concepută
şi autentificată icircn timp Icircncărcătura
teologică ce o poartă icircn sine Icircnvierea
trebuie redescoperită şi interpretată la fel
ca şi Sfacircnta Scriptură de această dată icircn
limbajul culorilor
Repartizarea personajelor şi
culorilor icircn spaţiu sunt alese cu o deosebită
fineţe artistică icircn primul racircnd datorită
faptului că icircnvăţătura Bisericii trebuie
transmisă icircn icoană icircn aşa fel icircncacirct
sentimentul privitorului să nu fie jignit icircn
vreun fel iar comuniunea vizuală cu taina
să se realizeze cacirct mai profund
Icircn concluzie ceea ce era de la
icircnceput ce am auzit ce am văzut cu ochii
noştri ce am privit şi macircinile noastre au
pipăit despre Cuvacircntul vieţii şi Viaţa s-a
arătat şi am văzut-o şi mărturisim şi vă
vestim rdquo (I Ioan 1 1-2)
Sub o altă formă a liniilor formelor
şi culorilor icoana Icircnvierii transmite ca şi
Scriptura acelaşi mesaj cosmic bdquoAcum
toate s-au umplut de lumină şi cerul şi
pămacircntul şi cele de dedesubtrdquo
Hristos a icircnviat
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
34
Icoana și teologia ei reflectată icircn imnografia Bisericii Ortodoxe
Cătălin-Iulian Drăgan
Dacă icoana are o dimensiune
liturgică icircnseamnă că ea este prezentă icircn
cultul Bisericii nu doar ca simplu obiect al
cinstirii de către credincioși ci este o
prezență vie icircn cadrul lăcașului de cult
descoperind realitatea șederii icircmpreună cu
noi icircn mijlocul nostru a sfacircntului sau a
evenimentului pe care icircl reprezintă prin
revelare epifanică
Icircn virtutea caracterului liturgic al
icoanei și al legăturii nemijlocite icircntre
sfacircntul reprezentat și comuniunea
credincioșilor ce stau icircn Biserică privind
icoana și cinstind-o ndash cinstind de fapt prin
intermediul ei prototipul reprezentat pe ea-
icoana este și ea doxologită icircn cadrul
imnografiei Bisericii noastre Cinstirea
liturgică a icoanei derivă așadar din relația
acesteia cu prototipul pe care-l reprezintă
Icircn continuare ne vom referi icircn chip
dezvoltat la trei momente distincte din
cursul anului liturgic icircn care sfintele
icoane sunt cinstite icircn chip liturgic
Duminica Ortodoxiei Pomenirea aducerii
din Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă
a Domnului nostru Iisus Hristos adică
Sfacircnta Mahramă icircn 16 august și icircn fine
pomenirea Sfinților Părinți de la Sinodul
VII Ecumenic icircn duminica imediat
următoare după 11 octombrie
Pentru considerentul de icircntindere al
prezentului studiu am socotit potrivit ca icircn
iconomia sa să ne referim doar la
Duminica Ortodoxiei prima duminică din
Postul Mare și la Pomenirea aducerii din
Edesa a Icoanei celei nefăcute de macircnă a
Domnului nostru Iisus Hristos Sfacircnta
Mahramă din 16 august
Imnografia acestor zile reprezintă o
formă de exprimare atacirct doxologică cacirct și
teologică despre icoane și despre relevanța
duhovnicească a cinstirii lor Vom căuta să
surprindem așadar cacircteva nuanțe teologice
ce se desprind din imnografia liturgică a
acestor zile
1 Realitatea prezenței icircn mijlocul
nostru a chipului reprezentat icircn icoană
Imnografia dumincii icircntacirci din
Postul Sfintelor Paști surprinde icircn mod
minunat faptul că icoana revelează
prezența celui ce este reprezentat pe ea icircn
mijlocul nostru așa icircncacirct stacircnd icircn
Biserică privind și cinstind icoana
Domnului Iisus Hristos descoperim de
fapt realitatea prezenței Sale icircntre noi Icircn
sensul acesta o stihire de la Vecernia din
Duminica Ortodoxiei spune astfel Cu
sfintele icoane se luminează acum
icircmpodobindu-se ca o mireasă Biserica lui
Hristos și pe toți icirci cheamă să prăznuiască
duhovnicește Să ne adunăm dar cu un
gacircnd și cu o credință cu bucurie slăvind
pe Domnulrdquo1 Textul acesta după cum se
poate lesne observa surpinde lumina și
frumusețea pe care o dăruiesc Sfintele
Icoane Bisericii de fapt la descoperirea icircn
mijlocul lăcașului de cult a prezenței reale
a lui Hristos mijlocită și prin icoană și pe
de altă parte rugăciunea comunității ce stă
icircn fața ei ceracircnd milă și ajutor și sărutacircnd
cu evlavie reprezentarea prototipului lui
Hristos icircnfățișat icircn ea
Icoana prilejuiește așadar icircn chip
real icircntacirclnirea cu Hristos pe care ea icircl
reprezintă Icircn acest sens un alt text de la
Utrenia din Duminica Ortodoxiei grăiește
bdquoSăltacircnd cu veselie astăzi noi credincioșii
1 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Vecernia la Doamne strigat-am
stihira 2 icircn Triodul Ed IBMBOR București
1986 p 178
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
35
strigăm Cacirct sunt de minunate lucrurile
Tale Hristoase și puterea Ta cacirct este de
mare Cel ce ai făcut icircnțelegerea și
unireardquo2 Icircn același sens un alt text arată
că această icircntacirclnirea a oamenilor cu
Hristos alungă eresul din Biserică bdquoCu
dumnezeiasca cercetare a Macircngacircietorului
sfințește Biserica Ta și cu venirea Lui
alungă icircnșelăciunea eresului Cuvinte a lui
Dumnezeul mult-Milostiverdquo3 După această
icircntacirclnire cu Macircntuitorul Hristos și după
alungarea eresului apare lumina care ne
luminează sufletele prin icoană icircn chip
minunat se luminează fețele noastre iar icircn
chip real prin privirea lui Hristos și prin
lucrarea Duhului Sfacircnt bdquoMintea
luminacircndu-și cu lumina dumnezeiescului
Duh cinstita icircmpărăteasă și roade de
gacircnduri la Dumnezeu avacircnd a iubit bună-
podoaba și frumuseșea Bisericii lui
Hristos binecuvacircntacircnd icircmpreună cu
credincioșii pe Iisus Dumnezeu și omrdquo4
O stihiră de la Vecernia din
Duminica I a Postului Mare arată că icircn
icoană ni se descoperă realitatea feței lui
Hristos icircn mijlocul credincioșilor Iată
textul acestei stihiri bdquoDin firea Ta cea
dumnezeiască nefiind cuprins Stăpacircne mai
pe urmă icircntrupacircndu-te ai binevoit a te
cuprinde Pentru aceasta icircnscriind chipul
asemănării tale cu cuviință icircl sărutăm
spre dragostea Ta icircnălțacircndu-ne și dintr-
icircnsul luacircnd harul tămăduirilor urmacircnd
dumnezeiștilor așezăminte ale
Apostolilorrdquo5
Cel mai bine surprinde icircnsă
realitatea prezenței persoanei lui Hristos icircn
mijlocul nostru prin mijlocirea icoanei
troparul zilei de la Vecernie
bdquoPreacuratului Tău chip ne icircnchinăm
Bunule ceracircnd iertare greșelilor noastre
Hristoase Dumnezeule că de voie ai
binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce ca să
2 Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Canoanele Cacircntarea 1
Canonul Triodului tropar 1 icircn Triodul p
181 3 Ibidem Cacircntarea 4 tropar 1 p 182
4 Ibidem Cacircntarea 8 tropar 3 p 189
5 Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
3 p 178
macircntuiești din robia vrăjmașului pe cei ce
i-ai zidit Pentru aceasta cu mulțumire
strigăm Ție Toate le-ai umplut de bucurie
Macircntuitorul nostru Cel ce ai venit să
macircntuiești lumeardquo6 Textul acestui tropar
subliniază faptul că bdquoicoana Macircntuitorului
Iisus Hristos zugrăvește icircn fața ochilor
noștri duhovnicești Persoana Sa icircntru
Care firea dumnezeiască și firea umană s-
au unit icircn chip neamestecat și neschimbat
neicircmpărțit și nedespărțitrdquo7 după cum au
afirmat Părinții de la Sinodul IV ecumenic
Iar icircn umanitatea lui Hristos poate fi
icircntrezărită icoana lui Dumnezeu așa cum
afirmă El Icircnsuși bdquoEu sunt icircn Tatăl și Tatăl
este icircntru MineCel ce m-a văzut pe Mine
a văzut pe Tatălrdquo (Ioan 14 9-10 12 45)
iar icircn temeiul acestei afirmații esențiale a
Revelației Sfinții Părinți vor spune că
Hristos este icoana Tatălui tocmai pentru
că Tatăl ni se revelează prin Fiul
2 Icircntruparea Macircntuitorului ca
ultim temei al cinstirii icoanei
Reprezentarea iconică a lui Hristos
este cu putință icircntrucacirct Acesta s-a făcut
om pentru macircntuirea noastră și icircn virtutea
acestui fapt este cu putință zugrăvirea
Chipului Său icircn icoană Ca Dumnezeu
Hristos este nevăzut și necuprins de mintea
omenească Numai prin Icircntrupare Hristos
se face deopotrivă Dumnezeu și om luacircnd
icircn trupul Său firea umană și unind-o pe
aceasta cu firea Sa Dumnezeiască Astfel
Hristos se icircmbracă icircn trup și descoperă icircn
acesta firea Sa divino-umană Și pentru că
firea Sa dumnezeiască nevăzută și
neicircnțeleasă stă icircn unire cu firea Sa
omenească cu alte cuvinte pentru că
Dumnezeu a luat trup omenesc icircn persoana
Cuvacircntului Său El poate fi reprezentat
iconic icoana zugrăvind de fapt firea Sa
divino-umană ca urmare a Icircntrupării
Logosului
6 Ibidem Troparul p 180
7 Ioan Bizău Incursiuni icircn teologia și arta icoanei
icircn vol Ce este icoana trad Vasile Manea Ed
Reicircntregirea Alba Iulia 2005 p 90
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
36
Textele liturgice subliniază această
realitate arătacircnd că icoana este cu putință
de reprezentat pentru că Dumnezeu cel
zugrăvit pe ea a luat trup și avacircnd trup
firea Sa dumnezeiască poate fi zugrăvită
pentru că S-a icircmbrăcat icircn trup omenesc Icircn
sensul acesta stihira de la Slavă a
Stihoavnei Vecerniei din ziua de 16 august
lasă să se icircnțeleagă acest fapt zicacircnd
Doamne Cel ce Te-ai icircntrupat precum ai
știut și ai primit de voie sărăcia noastră și
ne-ai arătat bogăția milostivirii prin care
pe mine țăracircna m-ai icircndumnezeit
slăvindu-te pe Tine Iubitorule de oameni
văzicircnd chipul purtării Tale de grijă al
icoanei Talerdquo8 Că icircntruparea devine
temeiul ultim al reprezentării icoanei ne-o
arată și următorul text bdquoCel ce era fără de
trup mai icircnainte a luat cu bunăvoința
Tatălui chip trupesc precum suntem noi
Și netăgăduindu-și chipul9 ne-a dăruit
8 Ziua a șaisprezecea Vecernia Stihoavna la
Slavă icircn Mineiul pe August Ed IBMBOR
București 2003 p 195 9 Adică nelăsacircnd la o parte strălucirea slavei Sale
Dumnezeiești
nouă dumnezeiasca icircnsemnare a icoanei
Salerdquo10
Un alt text al Utreniei din ziua de
16 august arată că icoana descoperă
Icircntruparea lui Hristos bdquoAstăzi icircn mijlocul
lumii a strălucit icircnchipuirea cea cu
luminoasă rază icircncredințacircnd pe toți că El
icircnsuși este Cel ce s-a icircntrupat Dumnezeul
nostru Căruia cacircntăm Slavă Hristoase
iubirii Tale de oamenirdquo11
Așadar icoana
ca revelare a lui Hristos Dumnezeu Cel
icircntrupat redă bdquoChipul feței Salerdquo12
bdquoasemănarea chipului Său celui
dumnezeiescrdquo13
sau bdquotăria feței Talerdquo14
cum este ea slăvită icircn imnografie15
Aceasta icircntrucacirct pe fața omenească a lui
Hristos strălucește slava Dumnezeirii Sale
Condacul din Duminica Ortodoxiei arată și
el că icoana cea nefăcută de macircnă a lui
Hristos numită liturgic bdquoși chipul cel
icircntinat la chipul cel dintacirci icircntorcacircndu-l cu
dumnezeiască podoabă l-a amestecat Deci
mărturisind macircntuirea icircl icircnchipuim cu
fapta și cu cuvacircntulrdquo16
Și icosul sărbătorii
din 16 august tacirclcuiește și el icircn chip și mai
adacircnc același adevăr bdquoIcircnfricoșătoarea
taină a icircntrupării Sale icircncredințacircnd-o
oamenilor Domnul icircnsuși a scris pe
mahramă Chipul Său17
cel cu
10
Ziua a șaisprezecea Utrenia Canoane Cacircntarea
1 Canonul icircntacirci tropar 1 icircn Mineiul pe
August p 196 11
Ibidem Laudele la Slavă p 209 12
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 8-a tropar 2 p
206 13
Ibidem Laudele Stihira a 3-a p 208-209 14
Ibidem Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 2 p
200 15
Un alt text liturgic doxologește icoana icircn același
icircnțeles Icircmpodobit ești cu frumusețea
Macircntuitorule mai mult decacirct toți fiii omenești
Căci măcar icircn vremea Pătimirii n-ai avut nici
chip nici frumusețe dar ca Cel ce ești toate le-ai
luminat și ai arătat chipul feței Tale A cărei
asemănare icircnchipuită icircn mahramă ca o vistierie s-
a dat nouărdquo (Ziua a șaisprezecea Utrenia
Canoanele Cacircntarea a 6-a tropar 1 icircn Mineiul
pe August p200 16
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Condacul icircn Triodul p
183 17
Textul se referă aici la faptul că Macircntuitorul i-a
trimis regelui Avgar al Edesei prin Anania o
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
37
dumnezeiască bărbăție Iar chipul cel
dintacirci de pe Muntele Măslinilor
icircnălțacircndu-l icircn scaunul cel părintesc L-a
așezat a fi cinstit de icircngerii cei fără trup
Apoi ne-a dăruit asemănarea Chipului
celui dintacirci icircn icoană ca să ne icircnchinăm
eirdquo18
Un alt text al utreniei de la Laudele
din ziua de 16 august arată icircn chip
asemănător că icoana este bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo19
Observăm icircn textele acestea
menționate mai pe urmă faptul că apare
folosită icircn ele sintagma bdquochipul cel dintacircirdquo
și bdquoasemănarea Chipului celui dintacirci icircn
icoanărdquo sau mai pe urmă bdquodumnezeiască
icircnchipuire a icircnfricoșătorului Său chip cel
dintacirci icircnchipuitrdquo Formulările acestea ce au
icircn centru expresia bdquoChipul cel dintacircirdquo se
referă desigur la slava Dumnezeiască a
Macircntuitorului care bdquoicircn zilele mai de pe
urmărdquo prin icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu se descoperă icircn persoana
divino-umană a lui Hristos Așadar
bdquoChipul cel dintacircirdquo se referă la Slava
Dumnezeiască descoperită icircn timp icircn
persoana Icircntrupată a Fiului lui Dumnezeu
sub chipul firii Sale divino-umane fire pe
care o revelează și icoana Această realitate
este teologhisită și icircn următoarea stihire
Cel ce icircn chipul cel dumnezeiesc
Dumnezeu este ca o strălucire a slavei și
icircnchipuire a Tatălui pentru milostivirea
cea fără măsură prin voința cea
dumnezeiască S-a făcut chip văzut
purtacircnd chip de rob A Cărui asemănare
Același precum Icircnsuși știe luminat a
icircnchipuit-o cu icircnchipuire dumnezeiască icircn
asemănarea feței Sale Iar la venirea Lui a
icircmpreunat mulțimea icircngerilor cu oamenii
și a luminat lumea cea văzută și cea
nevăzutărdquo20
Textul acesta din urmă
mahramă cu care Dacircnsul ștergacircndu-și sfacircnta-I
față s-a icircntipărit pe ea icircn chip minunat
dumnezeiescul chip al lui Hristos (a se vedea
Sinaxarul zilei 16 icircn Mineiul pe August p
201-204) 18
Ziua a șaisprezecea Utrenia Icosul icircn Mineiul
pe August p 201 19
Ibidem Laudele stihira 2 p 208 20
Ibidem stihira 1 p 208
doxologește pe de o parte despre Hristos
Unul din Sfacircnta Treime strălucire a slavei
și icircnchipuire a Tatălui care s-a icircntrupat
făcacircndu-Se chip văzut și descoperind icircn
trupul Său slava Dumnezeirii iar pe de altă
parte exprimă adevărul că icoana
icircnchipuiește cu icircnchipuire dumnezeiască
asemănarea feței lui Hristos-Dumnezeu
Din această perspectivă spunem că icoana
exprimă și descoperă icircn reprezentarea ei
nevăzutul Dumnezeirii care S-a făcut
văzut icircn trupul omenesc al Macircntuitorului
O stihiră a Vecerniei din ziua de 16
august subliniază acest fapt bdquoai
icircnchipuit icoana feței Tale și ai trimis-o
credinciosului Avgar care dorea să Te
vadă pe Tine Cel de heruvimi nevăzut
după Dumnezeire Ca văzacircnd noi chipul
Tău Cel ce Te-ai icircntrupat pentru noi și ai
pătimit de voie să ne aprindem de
dragostea Ta pe care ai revărsat-o spre
noi pentru mare mila Tardquo21
Icircn virtutea
celor prezentate și tacirclcuite mai sus
icircnțelegem faptul că icoana descoperă de
fapt trupul icircndumnezeit al lui Hristos
Icoana descoperă firea omenească a
Macircntuitorului care stă icircn unire cu firea Sa
dumnezeiască
Icoana și icircmpărtășirea noastră de
lumina Slavei Dumnezeiești
Un alt aspect pe care textul liturgic
icircl doxologește este acela că icoana fiind
descoperirea Firii Dumnezeiești icircntrupate a
Macircntuitorului Hristos ne face părtași
luminii necreate a Dumnezeirii Iată icircn
acest sens mărturia textului de la Vecernia
zile de 16 august bdquoCu ce ochi noi
pămacircntenii vom privi la icoana Ta la care
oștile icircngerești nu pot privi fără temere
fiind cu dumnezeiască lumină
strălucitărdquo22
Textul acesta liturgic arată
că icircn icoană este descoperită alături de
firea omenească a Macircntuitorului și firea
Sa dumnezeiască pe care oștile icircngerești
nu o pot privi fără temere făcacircndu-ne
părtași pe noi cei ce o privim cinstind-o
21
Ibidem la Slavă p 194 22
Ibidem Vecernia la Doamne strigat-am stihira
1 p 193
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
38
luminii dumnezeieștii Slave a Dumnezeirii
Vederea icoanei prilejuiește credincioșilor
Bisericii gustarea din luminarea
Dumnezeieștii slave a lui Hristos
Privirea icoanei răsfracircnge asupra
icircntregii lumi din lumina Dumnezeiască pe
care o descoperă chemacircnd-o la luminare
Icircn acest sens Condacul Sfintei icoane
zice bdquoArătatu-s-a astăzi dumnezeiescul
chip veselind și luminacircnd toată lumea cea
de sub soare Aceluia icircnchinacircndu-ne
strigăm Venit-ai și Te-ai arătat Lumina
cea neapropiatărdquo23
23
Ibidem Condacul p 198
Luminarea și sfințirea credincioșilor prin
icoană
Textele liturgice surprind și alte
aspecte icircn ceea ce privește icoana și
teologia pe care aceasta o dezvoltă Astfel
vederea și cinstirea icoanei prilejuiește
credincioșilor bucurie duhovnicească și
luminare lăuntrică Icircn sensul acesta un text
al Utreniei subliniază următoarele bdquoDulce
cu adevărat este soarele ce luminează
ochii dar mai dulce este vederea
asemănării tale Hristoase Pentru că
acela luminează sfințirile trupești iar
acesta pe cele duhovnicești cu
icircnchipuirea feței Talerdquo24
Se icircnțelege
desigur icircn textul acesta că expresia
bdquoicircnchipuirea feței Talerdquo se referă desigur
la icoană care icircntărește duhovnicește pe
credincioși De altfel simpla atingere a
icoanei icirci sfințește pe credincioși
După cum se poate lesne observa
textele liturgice ale sărbătorilor icircnchinate
sfintelor icoane dezvoltă o teologie
iconologică foarte adacircncă revelacircnd sensul
profund duhovnicesc al icoanei precum și
relevanța lor soteriologică pentru sufletele
credincioșilor Bisericii Astfel putem
icircnțelege mai bine faptul că spre deosebire
de teologia icoanelor expusă icircn paginile
unui tratat sau ale unei lucrări științifice
textele liturgice așează cinstirea și teologia
icoanei icircntr-o dimensiune doxologică
adică punacircndu-l pe credincios icircn fața unei
mărturisiri dogmatice icircntrupate liturgic și
devenite astfel mărturisire de credință sau
teologie doxologică
24
Duminica I a Sfacircntului și Marelui Post a
Ortodoxiei Utrenia Cacircntarea a 4-a tropar 1
icircn Triodul p 183
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
39
Sfacircnta icoană - fereastră spre veșnicie
Pr Romaniuc Constantin
Sfintele icoane sunt o reprezentare
sensibilă și artistică a persoanei
Macircntuitorului Hristos a Maicii Domnului
și a altor persoane sfinte o mărturie a ceea
ce a existat odinioară Ele reprezintă un
tezaur spiritual al bisericii ortodoxe care
icircmpodobește bisericile și casele
credincioșilor și care duce la icircntărirea
evlaviei și icircmbunătățirea vieții creștine
Noțiunea de icoană vine de la grecescul
bdquoeikonrdquo care icircnseamnă bdquoasemănarerdquo
bdquochiprdquo bdquoportretrdquo După Sf Ioan
Damaschinul icoana este o asemănare un
model o icircntipărire a cuiva care arată pe cel
ce este icircnfățișat icircn icoană1
Dar se pune icircntrebarea de ce este
necesară icoana ca mijloc material pentru a
fi icircn comuniune cu Dumnezeu cacircnd se
spune icircn evanghelie bdquoDuh este Dumnezeu
și cei ce I se icircnchină trebuie să I se icircnchine
icircn duh și icircn adevărrdquo (In 4 24) sau care este
rostul ei și rațiunea de a fi
Răspunsul icircl găsim la Sf Ioan
Damaschinul - teologul prin excelență al
sfintelor icoane - care spune că icoana
există mai icircntacirci pentru că nu putem avea
icircntotdeauna icircn fața ochilor noștri originalul
(Macircntuitorul Maica Domnului sau sfinții)
și de aceea trebuie să ne mulțumim cu
imaginea icircn al doilea racircnd ea este cerută
de limitarea ființei omenești care nu poate
avea o conștiință directă a celor nevăzute
nici a celor trecute decacirct printr-o imagine
văzută care suplinește lipsa lor din fața
noastră Omul din fire este icircnclinat să-și
reprezinte icircn chip perceptibil sau sub forme
văzute pe cele nevăzute sau lucrurile care
nu cad sub simțuri și de aceea icoana a fost
1 Sf Ioan Damaschinul Tratatul III apologetic ndash
Despre sfintele icoane trad Dumitru Fecioru
Cultul Sfintelor icoane p113 apud Ene Braniște
Teologia icoanelor icircn Studii Teologice 1952 nr
3-4 p 181
descoperită ca să servească la călăuzirea
cunoștinței și la revelarea sau arătarea
celor ascunse și nevăzute bdquoIcircn general
icoana a fost făcută spre folos binefacere
și macircntuire pentru că prin faptul că sunt
scoase la iveală și vădite lucrurile să
cunoaștem cele ascunse și astfel pe cele
bune să le dorim si să le racircvnim iar pe cele
contrare adică pe cele rele să le evităm și
să le uracircmrdquo2
Existența sfintelor icoane ale
Domnului nostru Iisus Hristos este
justificată de icircntruparea Sa icircn lume și de
asumarea firii omenești icircn persoana Sa cea
dumnezeiască bdquoPe Dumnezeu nimeni nu
L-a văzut vreodată Fiul cel Unul-Născut
Care este icircn sacircnul Tatălui Acela L-a făcut
cunoscutrdquo (In 118) Icircntruparea Fiului lui
Dumnezeu icircnseamnă tocmai materializarea
chipului Său icircn icoana care reprezintă
mărturia vie a vieții Lui pe pămacircnt
Dumnezeu Icircnsuși a icircngăduit
icoanele El a născut pe Fiul Său Care este
bdquochipul lui Dumnezeu celui nevăzutrdquo (Col
I 15) Tot Dumnezeu a făcut pe om după
bdquochipul și asemănareardquo Sa (Fac 1 26)
Dumnezeu este deci cel dintacirci care a făcut
icoane cum zice Sf Ioan Damaschinul3
Sfintele icoane au fost icircntrebuințate
de Biserică ca un mijloc didactic și
catehetic pentru credincioșii ei Ele sunt un
fel de cărți puse la icircndemacircna tuturor care
intră icircn biserică dar mai ales a celor
neinstruiți și simpli care nu știu să
citească Numeroși Sfinți Părinți și ierarhi
ai Bisericii (Sf Ioan Damaschinul Sf Nil
Sinaitul Sf Grigorie cel Mare Sf
Nichifor Mărturisitorul șa) au accentuat
importanța picturii religioase ca mijloc de
icircnvățămacircnt creștin bdquoCeea ce este Scriptura
2 Ibidem 3 Ibidem p 184
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192
Tomisul Ortodox Serie nouă Anul I (2017) Nr 4-6 (Aprilie-Mai-Iunie)
40
pentru cei ce știu să citească aceea este
pictura pentru cei neicircnvățați pentru că icircn
ea chiar și cei neștiutori văd ce trebuie să
urmeze icircn ea citesc cei ce nu cunosc
literelerdquo4
Icircn noțiunea de icoană trebuie să
distingem două elemente deosebite pe de
o parte materia din care este făcută icoana
(lemnul aurul pacircnza culorile etc) iar pe
de alta chipul sau imaginea persoanei
(persoanelor) zugrăvite pe ea Cinstea pe
care o dăm icoanelor nu se icircndreaptă spre
materie ci spre chipul icircnfățișat cum spune
sf Vasile cel Mare bdquoCinstea adusă icoanei
se icircndreaptă către prototiprdquo
Sf Teodor Studitul adacircncește și
mai mult legătura dintre prototip și icoană
spunacircnd bdquoPrototipul și icoana sunt
corelative ca o jumătate cu cealaltă
jumătate Căci prototipul poartă icircmpreună
cu El icircn mod necesar icoana al cărei
prototip este așa cum jumătatea aduce
inevitabil cu ea a doua jumătate icircn raport
cu care se numește jumătaterdquo5 De aici
apare deplin justificată convingerea
credinciosului că atunci cacircnd privește
icoana vorbește cu Hristos și icircnchinacircndu-
se icircn fața ei se icircnchină icircn fața lui Hristos
Dacă ar aduce icoanei o icircnchinare
deosebită de cea adusă lui Hristos atunci s-
ar face din icoană un fel de idol
Cacircnd credinciosul se roagă icircn fața
icoanei nu se roagă ei ci lui Hristos
Privind la ea privirea lui se icircndreaptă
spiritual spre Hristos așa cum mama
privind la fotografia fiului ei vorbește cu
el deși ea nu confundă fotografia fiului cu
fiul icircnsuși Ea uită de fotografie așa cum
credinciosul uită de icoană și trăiește
relația cu cel reprezentat icircn icoană Mama
zacircmbește fiului credinciosul se roagă lui
Hristos stacircnd icircn fața icoanei și privind la
ea Icoana și prototipul sunt cuprinse
deodată prin simțire și gacircndire fără să fie
4 Sf Grigorie cel Mare Epistola 13 apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 186 5 Sf Teodor Studitul Antireticul III icircmpotriva
iconomahilor cap III apud Dumitru Staniloae
Icoanele icircn cultul ortodox icircn Ortodoxia 1978 nr
3 p 484
confundate sau mai bine zis icoana este
uitată credinciosul trăind propriu-zis
relația cu prototipul6
Cinstirea icoanei nu se poate
despărți de cinstirea celui ce e zugrăvit pe
ea bdquoDacă nu te icircnchini icoanei lui Hristos
nu te icircnchini nici Fiului lui Dumnezeu Mă
icircnchin icoanei lui Hristos ca unul ce este
Dumnezeu icircntrupat icoanei Născătoarei de
Dumnezeu ca una ce este Maica Fiului lui
Dumnezeu icoanei sfinților ca unii ce sunt
prietenii lui Dumnezeu care au rezistat
păcatului pacircnă la sacircnge și au urmat pe
Hristos mă icircnchin icoanei acelora care au
trăit călcacircnd pe urmele Lui zugrăvesc
biruințele și patimile lor pentru că prin ele
mă sfințesc și mă aprind de racircvna de a le
imitardquo7
Venerația sfintelor icoane se
icircntemeiază deci nu numai pe natura
subiectelor icircnseși care sunt icircnfățișate pe
ele ci și pe credința icircn prezența harului pe
care Biserica icircl invocă prin racircnduiala
sfințirii icoanelor Datorită binecuvacircntării
icoanei lui Hristos se realizează o icircntacirclnire
tainică a credinciosului cu Hristos tot așa
și cu icoanele Sfintei Fecioare și ale
sfinților ele prelungesc viața lor aici pe
pămacircnt și ne deschid nouă fereastra spre
veșnicie Prin prezența harului orice
icoană sfințită este icircn principiu făcătoare
de minuni icircntrucacirct puterea care se
manifestă prin icoanele făcătoare de
minuni este de fapt puterea lui Hristos și
nu a icoanei icircnseși
Icircn concluzie sfintele icoane sunt un
mijloc de trezire de icircntreținere și de
icircntărire a vieții religioase creștine un
stimulent spre cultivarea virtuților morale
și a sentimentelor de iubire devotament și
jertfă pentru Dumnezeu
6 Ibidem p 485 7 Sf Vasile cel Mare Despre Duhul Sfant XVIII
45 Migne PG t XXXII col 149 C apud Ene
Braniște Teologia icoanelor p 192