Toma Victor Antiinflamatoarele

7/21/2019 Toma Victor Antiinflamatoarele

http://slidepdf.com/reader/full/toma-victor-antiinflamatoarele 1/7

Toma VictorGrupa: S1201

FARMACOLOGIA CLINICĂ A PREPARATELOR ANTIINFLAMATORII.

Inflamaţia eate un proces patologic complex, prezent în diferite afecţiuni şi în patogenia căruia intervin diverse substanţe endogene. Medicaţia antiinflamatorieinclude mai multe grupe de preparate cu mecanisme şi durată de acţiune diferite,care într-un fel sau altul influenţază procesul inflamator sau manifestările acestuia.

Ca!i"icar#a pr#parat#or a$tii$"amatorii:

I. A$tii$"amatorii $#!t#roi%i#$#:

A. eselective !acţionează prin intermediul ciclooxigenazei I şi ciclooxigenazeiII"#

1. Salicilaţii:

- acidul acetilsalicilic- acetilsalicilatul de lizină

- salicilatul de metil- salicilamida- diflunisalul2. Derivaţii de pirazolonă şi pirazolidină:

- fenazona- aminofenazona- propifenazona- fenilbutazona- oxifenbutazona- $ebuzona- azapropazona- metamizolul sodic3. Acizii indolacetici şi analogii lor:

- indometacina- sulindacul- etodolacul- $etorolacul- tolmetina



4. Acizii arilacetici:

- diclofenacul- alclofenacul- nabumetona- lonazolacul

5. Acizii arilpropionici:- ibuprofenul- flurbiprofenul- $etoprofenul- fenoprofenul- naproxenul- acidul tiaprofenic6. Fenamaţii:

- acidul flufenamic

- acidul mefenamic- acidul meclofenamic- acidul niflumic. !"icamii:

- piroxicamul- tenoxicamul#. Derivaţii paraamino$enol%l%i:- fenacetina- paracetamolul

%. &elective#- nimesulida- meloxicamul- celecoxibul !în curs de evaluare clinică"

II. A$tii$"amatorii !t#roi%i#$#:- 'lucocorticoizi#- (idrocortisonul

- prednisolonul- metilprednisolonul- triamcinolona- parametazona- dexametazona- prednisolonul- betametazona



III.M#%icam#$t# cu ac&iu$# #$t'( %# %urat' u$)' *m#%icam#$t# %# +a,'-:

1. &omp%şii de a%r:

- aurotiomalatul de sodiu- aurotiosulfatul de sodiu

- aurotioglucoza- aurotioprolul- auranofinul2. Derivaţii 4'aminoc(inolinici:

- cloroc(ina- (idro(icloroc(ina3. )enicilamina:

4. S%l$anilamidele:

- sulfasalazina

- salazopiridazina5. &itoto"icele:

- ciclofosfamida- azatioprina- metotrexatul- ciclosporina

)armacodinamia# printre mecanismale care contribuie la realizarea efectuluiantiinflamator o importanţă deosebită îi revine mecanismului de in(ibare a sintezei

prostaglandinelor. Intervenţia preparatelor se face la o etapă pecoce a activităţiisistemului prostaglandin * sintetazic. +ste in(ibată enzima ciclooxigenaza, carecatalizează ciclizarea oxidativă a acidului ara(idonic cu formarea de endoperoxiziciclici, precursori ai prostaglandinelor, prostaciclinei, tromboxanilor. &untcunoscute două izoforme !izoenzime" a ciclooxigenazei * ciclooxigenaza- !/-" şi ciclooxigenaza-0 !/-0".

iclooxigenaza- este prezentă în diverse ţesuturi din organism unde contribuie laanumite procese fiziologice cum ar fi de exemplu# citoprotecţia mucoasei

gastrointestinale, (omeostazia vasculară, funcţia renală, tonusul uterin, funcţia plac(etelor etc.

iclooxigenaza-0 nu se găseşte practic în ţesuturile normale. Apariţia enzimei esteindusă de stimuli de felul citoc(inelor. onsecutiv, în ţesutul supus agresiuniifactorilor care declanşează inflamaţia se formează în cantităţi mari

prostaglandinele, în special prostaglandina + 0 !1'+ 0 ", care contribuie lavasodilataţie cu apariţia congestiei şi edemului, la provocarea durerii şi afebrei. Antiinflamatoriile nesteroidiene neselective in(ibă ambele izoenzime -

/-şi /-0. In(ibarea /-0 se manifestă prin acţiunea antiinflamatorie,acţiunea analgetică şi antipiretică. In(ibarea /- are ca consecinţe unele efecteadverse cum ar fi acţiunea ulcerigenă, afectarea rinic(ilor etc. Antiinflamatoriile



selective !care in(ibă numai /-0" sunt lipsite de astfel de reacţii adverse. 2nultimii ani s-a mai constatat că antiinflamatoriile nesteroidiene pătrund în stratulfosfolipidic a membranelor celulelor imunocompetente in(ibînd, preîntîmpinîndactivarea celulară în fazele timpurii ale inflamaţiei. Antiinflamatoriile nesteroidienemăresc cancentraţia în 3-limfocite a ionilor de calciu care contribuie la proliferarea

lor şi la sinteza interlei$inei-0. 2ncă un mecanism posibil al acţiunii antiinflamatoriia compuşilor nesteroidieni * in(ibarea activităţii neutrofilelelor cauzată de acţiuneaasupra proteinei-'.

1rincipalele efecte farmacodinamice ale antiinflamatoriilor nesteroidiene#1. e$ect%l antiin$lamator*

2. e$ect%l analgezic*

3. e$ect%l antipiretic*

4. dimin%area agregării plac(etelor +e$ect%l antiagregant,*

5. e$ect%l de-en-iilizant moderat.

+fectul antiinflamator# Acţiunea antiinflamatorie se datorează celor douămecanisme descrise anterior#a. In(ibarea sintezei prostaglandinelor4

b. %locarea a ctivării neutrofilelor datorită interacţiunii cu proteina ' !laconcentraţii mari a preparatelor".

1rostaglandinele, îndeosebi prostaglandina + 0 , se formează în cantităţi crescute înţesuturile supuse agresiunii. +le contribuie la generarea inflamaţiei provoc5ndvasodilataţie, creşterea permeabilităţii capilarelor, apariţia edemului, eritemului şi adurerii. In(ibînd sinteza prostaglandinelor, antiinflamatoriile nesteroidieneîmpiedică fenomenele congestiv * exudative ale inflamaţiei. 6iminuarea activăriineutrofilelor de către stimulii inflamatori determină reducerea formării deendoperoxizi intermediari, respectiv de radicali liberi agresivi, care contribuie lagenerarea inflamaţiei. 2n comparaţie cu glucocorticoizii, care au efectantiinflamator intens, efectul compuşilor nesteroidieni este de intensitate moderată.+fectul analgezic. 1rostaglandinele, îndeosebi 1'+ 0 şi prostaciclinele !1'I 0 "intervin activ în procesul de generare a durerii. Aceste substanţe tisulare active

stimulează terminaţiunile senzitive şi favorizează efectul algogen al bradi$ininei,serotoninei, (istaminei. efaleea, posibil deasemenea se datorează unui exces localde prostaglandine în &. 6urerea cauzată de inflamaţie sau intervenţiac(irurgicală are ca bază formarea crescută de prostaglandine, în special 1'+ 0 înţesutul afectat.E"#ctu a$a)#,ic se datorează in(ibării sintezei prostaglandinelor în focarul deinflamaţie cu diminuarea acţiunii algogene a bradi$ininei, totodată diminuareaexudării contribuie la o presiune mecanică scăzută asupra terminaţiunilor nervoasesensitive. 2n efectul analgezic al preparatelor pe lîngă componenta periferică este

importantă şi acţiunea la nivelul &. Acţiunea analgezică predomină asupraacţiunii antiinflamatorii la preparatele care au 17 neutru şi care mai uşor penetrează bariera (ematoencefalică influentînd centrii durerii din (ipotalamus.



E"#ctu a$tipir#tic. Acţiunea antipiretică se manifestă prin scăderea temperaturiicrescute din sindromul febril pînă la valori normale. 1atogenia febrei implicăformarea crescută de prostaglandine, mai ales 1'+ 0 la nivelul (ipotalamusuluisub influenţa inductoare a substanţelor pirogene şi a cito$inelor.Antiinflamatoriile nesteroidiene, in(ibînd ciclooxigenaza diminuiază respectiv şi

sinteza locală a prostaglandinelor în (ipotalamus, fapt ce permite normalizareatemperaturii crescute. 2n patogenia febrei este importantă şi acţiunea interlei$inei-asupra (ipotalamusului. Interlei$ina- se produce în macrofage, se elimină îninflamaţie şi este necesară pentru activarea limfocitelor. Antiinflamatoriilenesteroidiene odată cu in(ibarea sintezei prostaglandinelor în (ipotalamusmodifică şi răspunsul din partea & la acţiunea interlei$inei- , cu alte cuvinterestructurează controlul termic al (ipotalamusului. 8a acţiunea antipiretică a

preparatelor nesteroidiene de asemenea contribuie in(ibarea sintezei pirogenilorendogeni cu masa moleculară 9999 * 099996 în neutrofile, monocite şi

reticulocite. &căderea temperaturii e condiţionată şi de creşterea donării căldurii.Acţiunea antiagregantă se datorează împiedicării sintezei de tromboxan A 0,compus de tip prostaglandinic care declanşează faza a II-a a agregării. Intensitateaacţiunii antiagregante diferă de la un preparat la altul. Acidul acetilsalicilicireversibil in(ibă ciclooxigenaza în plac(ete. 6in aceste considerente, utilizarea

preparatului într-o singură priză diminuiază agregarea plac(etelor pe :; ore, timpmult superior eliminării preparatului din organism. <estabilirea capacităţii deagregare are loc odată cu formarea plac(etelor noi. Alte preparate antiinflamatoriinesteroidiene in(ibă reversibil enzima, de aceea în măsura diminuării concentraţiei

plasmatice a preparatelor capacitatea de agregare a plac(etelor circulante cusîngele se restabileşte.

Acţiunea desensibilizantă moderată are la bază următoarele mecanisme#1. /n(iarea -intezei )g0 n $ocar%l de in$lamaţie n le%cocite dimin%area

(emota"i-%l%i monocitelor.

2. Dimin%area -intezei acid%l%i (idro(eptanotrienic c% dimin%area (emota"i-%l%i

'

lim$ocitelor e%zino$ilelor ne%tro$ilelor n $ocar%l de in$lamaţie.

3. /n(iarea la-ttran-$ormării lim$ocitelor n %rma locării -intezei

pro-taglandinelor.

Acţiunea desensibilizantă este mai pronunţată la indometacină, diclofenac, acidulmefenamic, acidul acetilsalicilic. +fectul analgezic şi antipiretic se dezvoltă repede

peste =9 minute * 0 ore după administrarea unei doze de preparat, efectulantiinflamator * peste =-: zile după începutul admiistrării, totodată efectuldesensibilizant se manifestă doar în tratament cronic, peste = luni şi mai mult deadministrarea regulată. Alte efecte farmacodinamice ale antiinflamatoriilornesteroidiene#

a. +fectul protector faţă de arsurile solare şi prin raze ultraviolete * se datoreşteîmpiedicării sintezei locale în piele a 1'+ 0 cu blocarea apariţiei eritemului şiedemului dureros.



b. +fectul antidiareic * se datorează micşorării cantităţii de prostaglandine + şi ) în peretele intestinal cu diminuarea motilităţii intestinale şi diminuarea mişcării apei,electroliţilor către lumenul intestinal !prostaglandinele + şi ) acţionează stimulatormotilitatea intestinală şi favorizează trecerea apei şi sărurilor din interstiţiu înlumenul intestinului.

c. +fectul tocolitic * se explică prin micşorarea producerii prostaglandinelor + şi), care au proprietăţi ocitocice, intervenind în spasmele uterine din dismenoree şistimulînd activitatea fazică a uterului în timpul naşterii.)armacocinetica antiinflamatoriilor nesteroidiene# toate prepartele au o absorbţie şio biodisponibilitate înaltă după administrarea orală. Asupra gradului de absorbţie

poate influenţa interacţiunea preparatelor cu antiacidele şi substanţele alimentare.3impul de în>umătăţire !3 ?0 " plasmatică la ma>oritatea preparatelor este scurt !0-: ore" cu unele excepţii# derivaţii de pirazolonă !oxifenbutazona * 0@-: ore,fenilbutazona * B9-99 ore, azapropazona * 9-B ore", oxicamii !piroxicamul *

=- B@ ore, tenoxicamul * 9-@B ore", sulindacul * @- ore, indometacina * B-9ore, acidul flufenamic * C ore, naproxenul * 0-B ore, fenclofenacul * 9 ore.3oate preparatele, cu excepţia acidului acetilsalicilic, se leagă de proteinele

plasmatice în proporţie mare !C9-CCD", fapt ca contribuie la interacţiunea cu altemedicamente la această etapă a procesului farmacocinetic. Antiinflamatoriilenesteroidiene se metabolizează de regulă în ficat, metaboliţii se limină cu urina.1rodusele biotransformării ma>orităţii covîrşitoare a preparatelor nu posedăactivitate farmacologică cu excepţia fenilbutazonei, un metabolit al căreia!oxifenilbutazona" are acţiune antiinflamtorie. +liminarea din organism ametaboliţilor se face preponderent pe cale renală. Enele preparate parţial seelimină sub formă nesc(imbată cu urina !indometacina * 9-=9D, azapropazona *BD, tolmetina * @D, fenoprofenul * =9D, flurbiprofenul * BD, acidulmefenamic * 0D". 6ereglarea funcţiei de excreţie a rinic(ilor poate influenţaconsiderabil concentraţia acestor preparate în plasmă, crescînd şi riscul reacţiiloradverse.+fectul terapeutic al antiinflamatoriilor nesteroidiene în afecţiunile articulareeste dependent şi de viteza de acumulare, de concentraţia preparatului în lic(idulsinovial. Această concentraţie creşte treptat pe parcursul administrării şi se menţineun timp mai îndelungat ca în plasma după suspendarea administrării.

Ac&iu$#a $#"rotoic'. Administrarea îndelungată a antiinflamatoriilor nesteroidiene în doze mari poate provoca leziuni renale. Iniţial apare o infiltraţieeozinofilică în ţesutul interstiţial al rinic(ilor care poate progresa !dacă nu estesuspendată administrarea" în nefrită interstiţială însoţită frecvent de un sindromnefritic cu proteinurie. 2n continuare se poate produce isc(emie şi necroză papilară.Mecanismul apariţiei acestor leziuni este acelaş * formarea unui deficit de

prostaglandine în parenc(imul renal şi lipsa efectului vasodilatator al acestora. +ste posibil şi un mecanism imuno-alergic.Ac&iu$#a /#patotoic'. Acţiunea toxică asupra ficatului se întîlneşte mai rar şi

poate avea un mecanism imuno-alergic, toxic sau mixt. 7epatitele imuno-alergiceapar ca regulă la începutul adminitrării compuşilor nesteroidieni !în special dinşirul pirazolidinelor". 'ravitatea simptomelor nu este dependentă de doza



administrată. 7epatita toxică poate apărea la tratament îndelungat şi ca regulă esteînsoţită de icter. Manifestările cutanate ale complicaţiilor farmacoterapiei cuantiinflamatoriile nesteroidiene au o incidenţă de 9-BD din toate reacţiileadverse a preparatelor şi pot apărea la -= săptămîni după începutul administrării,în unele cazuri * din primele zile. &e pot manifesta prin erupţii cutanate

pruriginoase, urticarie, fotosensibilizare. &unt posibile şi leziuni mai grave a pielii * toxicodermie, pemfigus, acutizarea psoriazului !mai frecvent la administrarea pirazolidinelor, oxicamilor". Ibuprofenul poate cauza apariţia alopeţiei.6ereglările din partea & apar la - D din pacienţii care administreazăantiinflamatorii nesteroidiene. &e pot manifesta prin cefalee, ameţeli, dereglări desomn, (alucinaţii. Indometacina se poate depozita în retină, cornee provocîndretinopatie, c(eratopatie. Administrarea îndelungată a ibuprofenului poate provocanevrita nervului optic. +ste posibilă a diminuare tranzitorie a auzului laadministrarea indometacinei, ibuprofenului, pirazolidinelor, acidului acetilsalicilic.

6ereglările (ematopoezei se întîlnesc comparativ rar şi se pot manifesta prinanemie, trombocitopenie, leucopenie, agranulocitoză !la administrarea derivaţilor pirazolidinici, indometacinei, acidului acetilsalicilic". &unt reversibile dupăsuspendarea administrării. evoluţie mai gravă are afectarea neutrofilelor.

eutropenia poate duce la sfîrşit letal din cauza infecţiilor secundare, ca regulărezistente la tratament antibacterial. eutropenia poate fi provocată de metamizol,fenacetină, mai rar de fenilbutazonă, indometacină.Antiinflamatoriile nesteroidiene pot diminua fertilitatea masculină, în special la

bărbaţii cu fertilitate la limită !prostaglandinele sunt importante pentrufuncţionalitatea spermatozoizilor".Administrarea antiinflamatoriilor nesteroidiene în timul sarcinii trebuie evitatăsau se face cu mare prudenţă deoarece există un risc dismorfogen ipotetic.Administrarea preparatelor în prea>ma naşterii poate provoca întîrzierea travaliului,(emoragiile postpartum, înc(iderea intrauterină a canalului arterial la făt.

Toma Victor Antiinflamatoarele

Documents

Transcript of Toma Victor Antiinflamatoarele