TITUS LIVIUSTITUS LIVIUS(59 a.Chr.-14 p.Chr.)(59 a.Chr.-14 p.Chr.)

S-a nascut in 59 a Chr.la Patavium (Padova) , int-o S-a nascut in 59 a Chr.la Patavium (Padova) , int-o familie de cavaleri familie de cavaleri

- La 28 de ani se muta la Roma , se remarca in cercurile - La 28 de ani se muta la Roma , se remarca in cercurile literatilor si este apreciat de Augustus insusi cu care va literatilor si este apreciat de Augustus insusi cu care va

lega o frumoasa prietenielega o frumoasa prieteniesi care ii incredinteaza educarea nepotului sau , viitorul si care ii incredinteaza educarea nepotului sau , viitorul

imparat Claudiusimparat Claudius- nu a ocupat functii politice in stat , si-a consacrat - nu a ocupat functii politice in stat , si-a consacrat

toata viata scrierii istoriei Romeitoata viata scrierii istoriei Romei

Opera:Opera:Ab URBE CONDITA LIBRI –”De la intemeierea Romei “ –este o istorie a Romei de la origini (venirea lui Aeneas in Ab URBE CONDITA LIBRI –”De la intemeierea Romei “ –este o istorie a Romei de la origini (venirea lui Aeneas in

Italia ) , pana in anul 9pChr. ( moartea lui Drusus ,fiul vitreg al lui Augustus ) ,care cuprinde 142 de carti din care s-Italia ) , pana in anul 9pChr. ( moartea lui Drusus ,fiul vitreg al lui Augustus ) ,care cuprinde 142 de carti din care s-au pastrat 35.au pastrat 35.

Conceptia istorica Conceptia istorica - - Titus Livius abordeaza scrierea istoriei in manieraTitus Livius abordeaza scrierea istoriei in maniera analistica , prezinta evenimentele in ordinea lor cronologica;analistica , prezinta evenimentele in ordinea lor cronologica;- Mandru de istoria poporului sau si de vremurile bune pe care le traieste , Titus Livius isi propune ca opera sa sa fie Mandru de istoria poporului sau si de vremurile bune pe care le traieste , Titus Livius isi propune ca opera sa sa fie

un indreptar de virtute pentru societatea romana si o culegere de un indreptar de virtute pentru societatea romana si o culegere de exempla exempla pentru tanara generatie – historiae pentru tanara generatie – historiae magistra vitae – istoria este indrumatoarea vietiimagistra vitae – istoria este indrumatoarea vietii

- concepe istoria ca pe o operaconcepe istoria ca pe o opera oratorica prin excelentaoratorica prin excelenta

Valoarea opereiValoarea operei : :- valoare - valoare documentaradocumentara: prezinta numeroase si importante date : prezinta numeroase si importante date

din istoria Romei pe o perioada indelungata –sapte secoledin istoria Romei pe o perioada indelungata –sapte secole- valoare - valoare literaraliterara – stilul este ales , cu fraze ample ,dense si – stilul este ales , cu fraze ample ,dense si

mai putin simetrice decat ale lui mai putin simetrice decat ale lui Cicero ,metafore ,comparatii ,multiple tipuri de caracterizari Cicero ,metafore ,comparatii ,multiple tipuri de caracterizari

:directe ( portrete , descrieri ), dar si indirecte :directe ( portrete , descrieri ), dar si indirecte ( discursuri ,naratiuni)( discursuri ,naratiuni)

- - Opera incepe cu legenda intemeierii Romei , legenda lui Aeneas si Opera incepe cu legenda intemeierii Romei , legenda lui Aeneas si legenda lui Romulus si Remus , prezentand portretul lui Romulus care legenda lui Romulus si Remus , prezentand portretul lui Romulus care isi ucide fratele si ramane astfel ‘’ singurul stapan pe putere ‘’, - isi ucide fratele si ramane astfel ‘’ singurul stapan pe putere ‘’, - prezentand astfel ideea de sacrificiu necesar creatiei , intemeierii unei prezentand astfel ideea de sacrificiu necesar creatiei , intemeierii unei cetatii.cetatii.

Tema predestinarii cetatii eterne se resimte in orice episod al istoriei Tema predestinarii cetatii eterne se resimte in orice episod al istoriei liviene , cum este si cel al Romei salvate de gastele sacre ale zeitei liviene , cum este si cel al Romei salvate de gastele sacre ale zeitei Iunona.Iunona.

- Intreaga opera reflecta dorinta istoricului de a inalta un imn de slava - Intreaga opera reflecta dorinta istoricului de a inalta un imn de slava Romei si eroilor sai care au contribuit cu fapte si virtuti la crearea Romei si eroilor sai care au contribuit cu fapte si virtuti la crearea celui mai mare imperiu cunoscut de lumea antica.celui mai mare imperiu cunoscut de lumea antica.

- In intreaga opera Titus Livius realizeaza numeroase portrete de eroi - In intreaga opera Titus Livius realizeaza numeroase portrete de eroi care au luptat si s-au jertit pentru patrie , acestea reprezentand care au luptat si s-au jertit pentru patrie , acestea reprezentand exemple vii de virtute si curaj avand menirea de a reactiva vechile exemple vii de virtute si curaj avand menirea de a reactiva vechile valori morale si de a oferi modele tinerei generatii .valori morale si de a oferi modele tinerei generatii .

Un portret celebru este cel realizat de Titus Livius vestitului general Un portret celebru este cel realizat de Titus Livius vestitului general cartaginez Hannibal .Dupa ce descrie cum , maniat de pierdera cartaginez Hannibal .Dupa ce descrie cum , maniat de pierdera Siciliei si Sardiniei in primul razboi punic , Hamilcar Barcas isi Siciliei si Sardiniei in primul razboi punic , Hamilcar Barcas isi

obliga fiul pe Hannibal sa jure ca va fi inamicul poporului roman , si obliga fiul pe Hannibal sa jure ca va fi inamicul poporului roman , si dupa ce trece in revista imaginea ginerelui sau Hasdrubal , la dupa ce trece in revista imaginea ginerelui sau Hasdrubal , la

comanda suprema a statului cartaginez , istoricul dedica pagini comanda suprema a statului cartaginez , istoricul dedica pagini intregi figurii marete a lui Hannibal .intregi figurii marete a lui Hannibal . HannibalHannibal

Portretul lui HannibalPortretul lui Hannibal ‘‘ ‘‘ Hannibal , trimis in Spania , indata ce a ajuns acolo a atras de partea sa Hannibal , trimis in Spania , indata ce a ajuns acolo a atras de partea sa

intreaga armata ; vechii ostasi credeau ca s-a intors printer ei tanarul Hamilcar ; intreaga armata ; vechii ostasi credeau ca s-a intors printer ei tanarul Hamilcar ; ii impresiona aceeasi vapaie si forta din priviri , aceleasi trasaturi ale fetei si ii impresiona aceeasi vapaie si forta din priviri , aceleasi trasaturi ale fetei si aceeasi infatisare . aceeasi infatisare . Apoi , el a facut ca in scurt timp amintirea tatalui sau sa Apoi , el a facut ca in scurt timp amintirea tatalui sau sa paleasca in fata calitatilor sale .Niciodata n-a existat fiinta mai apta atat pentru a paleasca in fata calitatilor sale .Niciodata n-a existat fiinta mai apta atat pentru a asculta , cat si pentru a porunci .asculta , cat si pentru a porunci .

Cand infrunta primejdiile el era cel mai cutezator dintre toti , iar in toiul lor Cand infrunta primejdiile el era cel mai cutezator dintre toti , iar in toiul lor dovedea cea mai mare chibzuinta. Suporta la fel de bine frigul wsi arsita ; era dovedea cea mai mare chibzuinta. Suporta la fel de bine frigul wsi arsita ; era cumpatat la mancare si bautura , multumindu-se cu atat cat ii cerea nevoile cumpatat la mancare si bautura , multumindu-se cu atat cat ii cerea nevoile firesti , nefiind robul placerilor ; in ceea ce priveste veghea si somnul , Hannibal firesti , nefiind robul placerilor ; in ceea ce priveste veghea si somnul , Hannibal nu tinea seama de zi sau de noapte ; dupa ce-si termina toate treburile el acorda nu tinea seama de zi sau de noapte ; dupa ce-si termina toate treburile el acorda odihnei numai timpul ce-i mai ramanea , si nu se odihnea neaparat in asternut odihnei numai timpul ce-i mai ramanea , si nu se odihnea neaparat in asternut moale sau in tacere desavarsita ; multi l-au vazut deseori pe Hannibal odihnindu-moale sau in tacere desavarsita ; multi l-au vazut deseori pe Hannibal odihnindu-se pe pamant gol , acoperit doar cu o manta osteseasca ,in mijlocul strajerilor , la se pe pamant gol , acoperit doar cu o manta osteseasca ,in mijlocul strajerilor , la posturile de veghe .posturile de veghe .

In ce priveste vesmintele ,Hannibal nu se deosebea prin nimic de cei egali cu In ce priveste vesmintele ,Hannibal nu se deosebea prin nimic de cei egali cu el in rang : numai armele si caii il deosebeau .Era de departe cel mai bun dintre el in rang : numai armele si caii il deosebeau .Era de departe cel mai bun dintre calareti si printre pedestrasi ; la batalie pornea totdeauna cel dintai si se retragea calareti si printre pedestrasi ; la batalie pornea totdeauna cel dintai si se retragea cel din urma .Aceste insusiri atat de alese ale lui Hannibal erau concurate de vicii cel din urma .Aceste insusiri atat de alese ale lui Hannibal erau concurate de vicii la fel de mari , era fara seaman de crud , de o viclenie mai mult decat punica ; la fel de mari , era fara seaman de crud , de o viclenie mai mult decat punica ; pentru el nu exista nici adevar nici vreun lucru sfant , n-avea teama de zei , nu pentru el nu exista nici adevar nici vreun lucru sfant , n-avea teama de zei , nu respecta niciun juramant , nu tinea seama de nicio credinta.respecta niciun juramant , nu tinea seama de nicio credinta.

Inzestrat cu aceste insusiri pozitive si negative , Hannibal a slujit timp de trei Inzestrat cu aceste insusiri pozitive si negative , Hannibal a slujit timp de trei ani sub comanda lui Hasdrubal ,nedispretuind nimic din ceea ce trebuia sa vada ani sub comanda lui Hasdrubal ,nedispretuind nimic din ceea ce trebuia sa vada sau sa faca un viitor mare comandant.”sau sa faca un viitor mare comandant.”

(Ab urbe condita , (Ab urbe condita , XXI ,4 )XXI ,4 )

Grupa I :Cum este structurat portretul lui Hannibal ?Grupa I :Cum este structurat portretul lui Hannibal ? Evidentiati calitatile si virtutile Evidentiati calitatile si virtutile

personajului :tantae virtutes – ingentia vitia.personajului :tantae virtutes – ingentia vitia. Grupa aII-a :Care erau calitatile lui Hannibal , prin Grupa aII-a :Care erau calitatile lui Hannibal , prin

care starnea fascinatie , respect , devotament in care starnea fascinatie , respect , devotament in randul soldatilor sai ?randul soldatilor sai ?

Grupa a III-a : Este impartial Titus Livius in Grupa a III-a : Este impartial Titus Livius in prezentarea lui Hannibal?Explicati. prezentarea lui Hannibal?Explicati.

Grupa a IV-a : Cum se realizeaza in acest fragment , Grupa a IV-a : Cum se realizeaza in acest fragment , dezideratul lui Titus Livius , privind exemplaritatea dezideratul lui Titus Livius , privind exemplaritatea istoriei si a modelului de personaj demn de urmat.istoriei si a modelului de personaj demn de urmat.

Grupa a V-a : Motivati faptul ca autorul vorbeste cu Grupa a V-a : Motivati faptul ca autorul vorbeste cu respect si simpatie fata de un adversar al respect si simpatie fata de un adversar al Romei ,facandu-l comparabil cu marile figuri defiguri Romei ,facandu-l comparabil cu marile figuri defiguri de eroi romani legendari .de eroi romani legendari .

Grupa a VI-a :Comparati stilul de caracterizare a lui Grupa a VI-a :Comparati stilul de caracterizare a lui Titus Livius cu cel a lui Marquez.Titus Livius cu cel a lui Marquez.

Portretul lui Aureliano Buendia de Garcia MARQUEZPortretul lui Aureliano Buendia de Garcia MARQUEZ Colonelul Aureliano Buendia a organizat treizeci si doua de rascoale Colonelul Aureliano Buendia a organizat treizeci si doua de rascoale

armate si a fost tot de atatea ori invins . De la saptesprezece femei diferite armate si a fost tot de atatea ori invins . De la saptesprezece femei diferite a avut saptesprezece baieti care au fost exterminati ,unul dupa altul ,intr-o a avut saptesprezece baieti care au fost exterminati ,unul dupa altul ,intr-o singura noapte , atunci cel mai mare nu impliniseinca treizeci si cinci de singura noapte , atunci cel mai mare nu impliniseinca treizeci si cinci de ani . Scapa din paisprezece atentate , din saizeci si trei de ambuscade si ani . Scapa din paisprezece atentate , din saizeci si trei de ambuscade si din fata unui pluton de executie . Supravetiu unei doze de stricnina din fata unui pluton de executie . Supravetiu unei doze de stricnina turnata in cafea si care ar fi fost prea de ajuns ca sa ucida un cal .Refuza turnata in cafea si care ar fi fost prea de ajuns ca sa ucida un cal .Refuza Ordinul Meritului pe care i-l decernase presedintele Republicii . Fusese Ordinul Meritului pe care i-l decernase presedintele Republicii . Fusese promovat la rangul de comandant general al fortelor revolutionare , promovat la rangul de comandant general al fortelor revolutionare , autoritatea lui extinzandu-se in toata tara , de la o frontiera la calalta , si autoritatea lui extinzandu-se in toata tara , de la o frontiera la calalta , si devenise omul cel mai de temut de guvern , dar niciodata n-a ingaduit sa fie devenise omul cel mai de temut de guvern , dar niciodata n-a ingaduit sa fie fotografiat.Respinse oferta unei pensii viagere , care i se propuse dupa fotografiat.Respinse oferta unei pensii viagere , care i se propuse dupa razboi si trai pana la batranete din vanzarea pestisorilor de aur pe care-i razboi si trai pana la batranete din vanzarea pestisorilor de aur pe care-i producea in atelierul sau din Macondo .Cu toate ca lupta mereu in fruntea producea in atelierul sau din Macondo .Cu toate ca lupta mereu in fruntea trupelor sale , singura rana pe care o primi si-a facut-o el insusi dupa trupelor sale , singura rana pe care o primi si-a facut-o el insusi dupa capitularea de la Nierlandia ,care puse capat uni razboi civil de douazeci de capitularea de la Nierlandia ,care puse capat uni razboi civil de douazeci de ani.Isi trase un glont de pistol in piept , iar proiectilul ii iesi prin umar ani.Isi trase un glont de pistol in piept , iar proiectilul ii iesi prin umar fara sa fi atins un centru vital. Tot ceea ce a ramas din aceasta succesiune fara sa fi atins un centru vital. Tot ceea ce a ramas din aceasta succesiune de evenimente a fost o strada cu numele lui in Macondo. Si totusi , asa cum de evenimente a fost o strada cu numele lui in Macondo. Si totusi , asa cum declara cu cativa ani inainte de a muri de batranete , nici macar asta nu declara cu cativa ani inainte de a muri de batranete , nici macar asta nu astepta in ziua cand porni impreuna cu cei douazeci si unu de oameni ai sai astepta in ziua cand porni impreuna cu cei douazeci si unu de oameni ai sai , in zorii zilei , sa intalneasca fortele generalului Victorio Medina. , in zorii zilei , sa intalneasca fortele generalului Victorio Medina.

Garcia Marquez , Un veac de Garcia Marquez , Un veac de singuratate.singuratate.