TIPURILE CONSTITUTIONALE UMANE

8/7/2019 TIPURILE CONSTITUTIONALE UMANE

http://slidepdf.com/reader/full/tipurile-constitutionale-umane 1/11

TIPURILE CONSTITUTIONALE UMANE(CELE 3 DOSHA - VATA, PITTA SI KAPHA)

Conform medicinii traditionale Ayurveda exista 3constituenti biologici vitali primari a caror combinatie determinatipul constitutional. Aceste structuri sunt universale si cu ajutorullor se poate defini orice fenomen sau obiect. Acesti 3 factorifiziologici si fiziopatologici de baza sunt numiti Vata, Pitta si Kaphasi impreuna alcatuiesc sistemul celor trei Dosha sau Tridosha.Termenul Dosha inseamna in limba sanscrita defect sau ceea cepoate duce la degradare, de aici rezulta importanta acestor factoribiologici in procesul aparitiei bolilor, dar si in prevenirea sivindecarea lor.

Vata, Pitta si Kapha guverneaza toate functiile biologice alecorpului. Atunci cand cele trei Dosha se afla in echilibru toateprocesele se desfasoara normal. Daca intre ele apar dezechilibre,anumite procese biologice devin predominante iar altele

insuficiente, aparand starea de boala. Totodata Vata, Pitta siKapha sunt constituenti de baza si bariere protectoare alecorpului. Se regasesc in fiecare celula a corpului si actioneaza incadrul fiecarui proces fiziologic. Intreaga activitate a corpuluieste rezultatul interactiunii complexe dintre ele. Actiunea lor nuse limiteaza doar la functiile biologice, ele se manifesta si in planpsihic, emotional si comportamental. Intelegerea constituentiolr biologici constitutionaliConform Ayurvedei, prima cerinta pentru a te vindeca este clara intelegere acelor trei constituenti biologici.

Conceptul Tridosha din Ayurveda detine potentialul de arevolutiona sistemele de vindecare din Occident.

Vata Dosha este constituentul biologic al miscarii. Acest principiu biologic dirijeazatransferul de substante si astfel este sursa tuturor miscarilor corpului si cauzeaza toateschimbarile subtile din metabolism.

Vata Dosha guverneaza respiratia, clipitul, miscarile muschilor si tesuturilor, bataileinimii, expansiunile si contractiile, miscarile citoplasmei si membranei celulare si impulsurile

nervoase.Psihologic guverneaza senzatii si emotii ca entuziasm, prospetime, adaptabilitate,

spontaneitate si subtilitate, dar si nervozitate, frica, neliniste, durere, tremur si spasme.Intestinul gros, bazinul, oasele, articulatiile si urechile sunt sediile lui Vata Dosha. Dacaorganismul dezvolta un exces de Vata, aceasta se va acumula initial in aceste locuri si vaperturba in special organele respective.



Pi tta Dosha este constituentul biologic al metabolismului, al transformarii energiei,arderii, combustiei, fiind energia corporala a caldurii. Toate procesele corporale sedesfasoara cu ajutorul energiei.

Pitta Dosha guverneaza digestia, absorbtia, asimilatia, nutritia, metabolismul sitemperatura corpului, coloratia pielii, luciul ochilor.

Psihologic, Pitta determina procese ca atentia, concentrarea, inteligenta si

intelegerea si provoaca, atunci cand este dezechilibrata, supararea, ura si gelozia.Intestinul subtire, stomacul, glandele sudoripare, sangele, grasimea, ochii si pielea sunt sediile lui Pitta.

K apha Dosha este constituentul biologic al structurarii, sustinerii, inertiei. Asigurarezistenta si rigiditatea corpului, leaga elementele in corp si hraneste, furnizand materialpentru structura fizica; are un rol de protectie, coeziune, mentinere si refacere astructurilor care altfel, sub actiunea celorlalte doua principii, s-ar distruge.

Kapha Dosha lubrefiaza articulatiile, asigura umezeala pielii, ajuta la vindecarearanilor; umple spatiile din corp; da putere biologica, vigoare si stabilitate; ajuta

memorarea; da energie inimii si plamanilor si mentine imunitatea.Psihologic, Kapha este responsabila de emotii ca atasament, lacomie si invidieindelungata; este de asemenea exprimata in tendinte spre calm, iertare si dragoste.Kapha Dosha are sediile in piept, gat, sinusuri, nas, gura, stomac, citoplasma, plasma sisecretiile lichide ale corpului, cum ar fi mucusul. _________________________________________________________________________

_ Impreuna, acesti trei constituenti biologici guverneaza toate activitatile metabolice:

anabolism (Kapha), catabolism (Vata) si echilibru metabolic (Pitta). Cand Vata estedezechilibrata rezulta un exces de catabolism, ceea ce inseamna deteriorarea, uscarea si

imbatranirea corpului. Cand anabolismul este mai mare decat catabolismul rezulta o ratacrescuta a revigorarii, cresterii si repararii organelor si tesuturilor, dar excesul de Kaphacreste rata anabolismului si poate duce la tulburari ca obezitate, tumori etc. Excesul dePitta deranjeaza metabolismul si slabeste corpul datorita arderilor excesive, a intoxicatiilorsi infectiilor.

Sistemul medical Ayurveda urmareste ca inainte de a trata o boala sa ii descoperecauza.

Odata stabilit diagnosticul constitutional de baza al individului considerat sanatos,cat si diagnosticul bolii, ca urmare a perturbarii acestor trei constituenti biologici (Vata,Pitta si Kapha) si combinarea lor cu diferitele tesuturi ale corpului, terapia in Ayurvedarealizeaza o normalizare a acestor perturbari, astfel ca pacientul sa ajunga la starea deechilibru a tipului sau constitutional, stare ce caracterizeaza sanatatea.



TRATAMENTUL INDICAT IN DEZECHILIBRELECELOR 3 DOSHA

VATA DOSHA

Elementul subtil aer, principal cat si de elementul eter, secundar imprima ca o

caracteristica senzatia de uscaciune, precum si o alternanta a simptomelor.In cazul racelii de tip VATA, durerile (de cap, urechi, gat) sunt ascutite, nevralgice,iradiante, variabile ca localizare si durata, cu senzatie de junghi, sfredelire,strafulgerare, fulguratie etc. Durerile de la nivelul gatului iradiaza adesea spre urechi,unde se creeaza diverse zgomote. Astfel, bolnavul este ragusit, vocea este stridenta sausubtire, iar alteori stinsa, cu variatii bruste de tonalitate (uneori bitonala). Aparesenzatia de uscaciune din cauza absentei secretiei. Limba este uscata, crapata, cudepozit cenusiu.Pacientul este agitat, nelinistit, anxios, manifestand o ingrijorare exagerata fata destarea sa de sanatate, disproportionata in raport cu gravitatea bolii, mergand pana lateama de moarte.Manifestarile mentionate nu sunt propriu-zis expresia unei boli (raceala, viroza etc),

fiind mai degraba de natura functionala (fara o baza organica, fara sa existe leziuni detip inflamator), precum si expresia starii de neincredere si sovaiala, legate de actul de aintelege rostul evenimentelor traite.Ezitarea de a trage anumite concluzii si de a le exprima determina la cel in cauzaprobleme legate de voce sau uneori doar senzatie de uscaciune, intepatura sau nod lanivelul laringelui.

Tratamentul ayurvedic Este bine sa alegem remediile care calmeaza agitatia, nelinistea, anxietatea sifavorizeaza focalizarea mentala. Se recomanda plante incalzitoare care umezesc sihranesc, adesea avand si efect emolient.

Se pot alege plante din familia Laminaceae, cu efect incalzitor: sovarf (pentru ceiezitanti, nesiguri, pentru ca aduce fermitate, verticalitate si directionare constanta catreun scop), cimbru (pentru cei epuizati, ajunsi la capatul puterilor, pe punctul de aabandona orice lupta, orice impotrivire), salvie (pentru cei incapabili sa isi exprimeemotiile, gandurile), busuioc (calmeaza si purifica).

Starea de uscaciune reprezinta o caracteristica importanta a patologiei (de la oricenivel) aflate sub predominanta aerului. Psihologic ea se reflecta in starea denesiguranta, teama, anxietate, neincredere, ezitare. De aceea combaterea uscaciuniieste un obiectiv terapeutic major, plantele utilizate inducand o stare de siguranta,sustinere, stabilitate, protectie. Ele aduc umiditate, hranesc mucoasele si intreaga fiinta,sunt tonifiante si emoliente: nalba mare, tataneasa, lemn dulce, ciuboticacucului (radacini). Aceste plante sunt foarte utile si pentru tusea seaca, iritativa

(caracteristica pentru tipul VATA). Tot pentru tuse, foarte utile sunt si florile de tei (recomandate mai ales pentru stari de insomnie, agitatie, neliniste; infuzeaza in fiinta ostare de liniste izvorata din sentimentul protectiei, al iubirii ocrotitoare). Actiunepredominant nervina au nucsoara (sedativ, usor picant, usor dulce, tonic nervos) siobligeana (tonic nervos si hranitor). Ele ajuta la indepartarea starii de agitatie, aducandfocalizarea, stabilizarea si linistirea gandurilor. Gustul picant poate sa aiba un efect deuscare, nedorit la afectiunile cu predominanta a aerului. De aceea se recomandaasocierea cu un emolient (tei, tataneasa, lemn dulce). Fructele de ienupar(mestecate si apoi inghitite) sunt utile pentru efectele lor sudorifice, expectorante,



antitusive, dezinfectante si hranitoare, dar mai ales pentru actiunea de dinamizare aenergiei focului, care se reflecta in amplificarea vointei si curajului, atunci cand agitatia,neincrederea si nesiguranta ne impiedica sa pasim inainte.Daca pacientul acuza dureri intense vom utiliza remediile cu efect antialgic (princontinutul de salicilati): coaja de salcie, cretusca, muguri de plop. Acestea sunt utile si pentru combaterea inflamatiei, desi nu reprezinta o caracteristica a aerului (ci afocului). Pentru acelasi efect se poate folosi si musetelul.Propolisul poate fi folosit pentru actiunea lui antiinflamatorie, dezinfectanta,

imunostimulatoare, reepitelizanta.Este utila, de asemenea, aplicarea de uleiuri la nivelul mucoasei nazale, care au efect deumezire, hranire, toniefiere. Puteti folosi uleiuri de floarea soarelui, porumb sausoia. Daca acestea nu isi dovedesc eficacitatea, vom prefera ulei de susan, sofran sausofranel.Se vor evita alimentele amare deoarece au un efect nedorit de racire si uscare sitotodata alimentele uscate sau care genereaza gaze (fasole, mazare, naut, soia, linte,varza, conopida etc)Ceapa si usturoiul sunt niste tonice regenerative, fiind foarte indicate in afectiunile detip VATA, datorita actiunilor de linistire si, in acelasi timp, de hranire. Se adaugaactiunea antiseptica, imunostimulatoare.

Se recomanda totodata lactatele sau mierea. O combinatie utila o constituie: laptecald cu miere si cu scortisoara sau tei cu scortisoara si sovart.Se poate recurge la terapia prin clisma (Basti), care va echilbra prin actiunea sacomplexa Vata Dosha.

PITTA DOSHA

Pitta Dosha este structurata la nivel subtil din componentele foc, principal si apa,secundar. Elementul subtil foc in exces genereaza inflamatie si febra. Febra este inacest caz inalta (de multe ori precedata de frisoane puternice). Pacientul are o senzatieintensa de caldura, este aprins la fata. Faringele si amigdalele sunt inflamate, cu o

senzatie locala de arsura, usturime, "rana vie", adesea intolerabila si de multe ori cudepozite purulente. Limba este rosie, iritata, cu senzatie de usturime, uneori cuexulceratii, mici leziuni hemoragice sau cu un depozit galben-verzui. Secretiile de lanivelul nasului si gatului sunt purulente, uneori cu striuri de sange. Adesea aparhemoragii nazale (epistaxis). Ochii sunt rosii, conjunctivele injectate. Caracteristice sunt durerile de cap cu stari de arsura, caldura, tensiune, strangere. Bolnavul are senzatia caii pocneste sau ii explodeaza capul, prezinta dureri pulsatile, cu senzatie de zvacnire.Este iritabil, nu suporta pe nimeni in preajma, doreste izolarea intr-o camera racoroasa,in intuneric si liniste. Aceste tulburari sunt consecinta incordarii excesive, a starilorpermanente de tensiune la o persoana foarte ancorata in problemele ei, foarte hotaratasa le rezolve, incapatanata, inversunata, pornita pe o singura directie, incapabila sa maivada si alte variante, sa accepte si alte atitudini. Sugestiile si sfatuirile o scot din sarite,

raspunde la ele iritata, interpretandu-le tendentios, ca pe o critica personala, ca si cums-ar referi la propria persoana, si nu la situatia in care se afla. Incrancenarea siinversunarea cu care isi urmareste interesele o fac incapabila sa vada clar realitatea,aceasta fiind deformata de o viziune partinitoare. Irascibila, ea suporta greu boala careo tintuieste la pat si o tine din treburile sale. Este dintre cei care spun: "N-am timp sama imbolnavesc, am prea multe de facut!", "N-am timp nici sa mor!" Aceastasuprasolicitare duce fiinta in cauza la o stare de epuizare, pe un fond general deiritabilitate si incordare. Traieste o senzatie de sfarseala, de oboseala agravata demediul cald si umed. Ar vrea sa zaca si sa fie lasata in pace, deoarece oricine si orice o



scot din sarite.Boala o obliga la un moment de repaos, o forteaza sa isi ia acel ragaz pe care atatavreme si l-a refuzat. Astfel are ocazia de a reflecta si eventual de a intelege semnificatiaevenimentelor pe care le-a parcurs.

Tratamentul ayurvedic Principalul obiectiv este eliminarea elementului foc in exces, ceea ce, in plan fizic, ducela scaderea inflamatiei, iar subtil, si acesta este lucrul cel mai important, inlatura

incordarea si tendinta inversunata catre efort continuu, fara ragaz, dirijat spre atingereaanumitor obiective. Situatia este aceeasi, indiferent daca este incrancenarea uneigospodine de a gati sau de a face ordine in casa, a unui afacerist de a mai perfectaniste tranzactii, a unui student de a mai invata 10 cursuri, cand deja oboseala isi spunecuvantul samd.Se vor folosi plante astringente, amare si racitoare, cu actiune emolienta,antiinflamatoare, antiseptica, antiinfectioasa. Actiunea cea mai eficienta este insa ceasubtila. Efectul astringent ajuta sa ne adunam, sa ne reculegem, sa ne interiorizam,izolandu-ne de exteriorul care ne tenteaza si ne indeamna la actiune. Gustul amaraduce detasarea, puterea de a ne desprinde de ambianta, de a nu ne mai implica. Estecel mai rece dintre gusturi si de aceea cel mai eficace in combaterea fierbintelii excesive

(la propriu - febra, iar la figurat - irascibilitatea, incordarea). Efectul racitor scade inmod direct focul excesiv, inlaturand astfel si consecintele acestuia (tensiunea,iritabilitatea etc).Astfel, dintre plantele din familia Rosaceae se poate utiliza efectul astringent al frunzelorde mur, zmeur, turita mare si al petalelor de trandafir (acestea de din urma sunt utile mai ales atunci cand exista senzatia de usturime, determinata de inflamatie, ingura sau pe limba).Dintre Laminaceae sunt recomandate menta (pentru persoane tensionate, inversunate,infierbantate, foarte implicate in rezolvarea anumitor probleme, cu mintea fixata asupraunui singur aspect, incapabile sa mai vada si altceva; este foarte eficienta prin efectulracitor atat subtil, cat si grosier), lavanda (cand predomina stari de tensiune,surescitare, iritabilitate, insomnie, migrene), ungurasul (ajuta sa se mentina coerenta

interioara si simtul valorilor atunci cand dificultatile exterioare tind sa compleseasca),salvia (mai ales la persoane care nu isi exprima, isi opresc parca in gat sentimentele deiritare, manie, reprimandu-le, inghitindu-le). Uleiul volatil (eteric) este principalulconstituent al acestor remedii, (cu exceptia ungurasului, unde substantele sunt amare).El aduce, in plan subtil, desprinderea si detasarea de preocuparile care ne tensioneaza.Dintre Compositae se recomanda: coada soricelului, mai ales cand exista si o tendintahemoragica (striuri de sange in secretia nazala) la persoane pe care experientele amare(precum gustul dominant al plantei) le inversuneaza. Ele se considera nedreptatite, iarplanta le ajuta sa perceapa circumstantele dureroase ale vietii drept necesare pentrutransformarea de sine, ca o luare aminte asupra a ceea ce trebuie indreptat in interior.Incrancenarea acestor persoane este uneori atat de mare, incat impactul derularilor

exterioare este resimtit aproape ca o rana care sangereaza. Ei nu reusesca sa leinteleaga, ii invinovatesc pe ceilalti si sunt revoltati. Musetelul este indicat pentrupersoane foarte iritabile si foarte sensibile, care au o nevoie acuta sa li se poarte degrija, dar pe care nici un gest de atentie nu pare sa le multumeasca. Starea lorinterioara se reflecta in fenomenele inflamatorii puternice, cu senzatie accentuata deusturime, iritare, care le fac sa nu tolereze nici o atingere la nivelul mucoaselor(alimente etc). Brusturele, si mai ales echinacea, au efect detoxifiant siimunomodulator, fiind indicate in special in stari infectioase trenante (sinuzite, otiteetc).



Scaderea febrei o vom realiza cu plante puternic amare (tintaura, ghintura, pelin),cu plante avand continut de salicilati (coaja de salcie, cretusca, muguri de plop) sicu sudorifice racitoare (musetel, coada soricelului, brusture, menta, lavanda,unguras). Florile de soc actioneaza si ele ca sudorifice, fiind utile pentru persoaneagitate, chinuite, impovarate de tot felul de temeri si griji, "bantuite" si in somn subforma unor cosmaruri apasatoare, care parca permanent se lupta ori se agata cudisperare de ceva.Pentru tuse se recomanda: lichen de piatra, tei, podbal, ciubotica cucului,

lumanarica, patlagina. Uneori, pentru a "trage" inflamatia spre exterior, se folosescaplicatiile locale, la nivelul gatului, de cataplasme cu faina de in, cartofi taiati felii,sare fierbinte.Conjunctivita se trateaza cu albastrele, levantica, silur (aplicatii locale decomprese cu macerat din aceste plante).Pentru migrene se recomanda ulei esential de menta, lavanda (aplicate local, pefrunte, tample sau ceafa).

KAPHA DOSHA

Cele doua elemente subtile (apa principal si pamant secundar) care predomina in

structura componentei Kapha, determina aspecte specifice: secretia nazala cudominanta de apa este mai apoasa si mai fluida (se elimina usor, necesitand maidegraba remedii care sa o usuce), pe cand cea cu dominanta de pamant este vascoasasi aderenta, fiind influentata favorabil de mai ales de fluidifiante.In cazul racelii de tip KAPHA, pacientul este apatic, fata parca ii este umflata,pare somnolent, are privirea intetosata, ochii tulburi. Este forma cea mai frecventa de raceala, de regula virala, cu inflamatie acuta amucoasei nazale, cu secretie apoasa sau mucoasa alb-galbuie, neiritanta, uneori cusecretie lacrimala de acest tip. In mod frecvent, sinuzita (frontala, maxilara etc) seasociaza cu dureri de cap difuze, constante, senzatie de apasare, de "cap greu", de"ceata pe creier". Etiologia infectioasa este virala, uneori cu semne generale: dureri

musculare (mialgii, curbatura) generalizate, difuze, continue, cu senzatie de greu, deapasare; manifestari digestive (greata, eventual varsaturi) care tradeaza o stare psihicade respingere a transformarii; febra este absenta sau redusa, dar este constanta,continua, adesea cu senzatie de frig (nu frisoane propriu-zise).Boala are doua faze: prima este caracterizata prin congestie, cu senzatie de "nasinfundat", de jena in gat, iar in urmatoarea faza, catarala, apare secretia apoasa saumucoasa, de culoare albicios-galbuie, uneori mai fluida (cand predomina apa), alteorimai densa sau chiar aderenta, obstructionand caile respiratorii (cand predominapamantul), cu senzatie de disconfort, de plin (ceea ce necesita administrarea defluidifiante). Saliva este lipicioasa si vascoasa, iar limba prezinta un depozit gros,

aderent, persistent. La nivelul gatului apare o senzatie de jena, disconfort, ca o apasarecare, alaturi de saliva vascoasa, ingreuneaza inghitirea. Tusea este insotita de

expectoratie mucoasa. Mucoasele sunt mai mult congestionate decat inflamate.Pacientul doreste sa stea la cald, sa dormiteze infofolit in plapuma, preferand sa fiesingur sau doar cu acele putine persoane care ii sunt foarte apropiate (mama,sotul/sotia) si care sa o inconjoare cu afectiune.Aceste raceli, cu predominanta de apa si pamant, apar cand "apele sunt tulburi" in viataunui om, adica persoana respectiva este pusa intr-o situatie mai neobisnuita, la care nua reusit sa se adapteze, ori pur si simplu a parcurs un interval de timp, o suita deevenimente la capatul carora ar fi firesc sa traga anumite concluzii si sa isi modifice felulde a fi. Sistemul ei de valori si modul de a gandi nu au fost insa suficient de flexibile



pentru a cuprinde si aceste aspecte. In consecinta, reactia va fi una de retragere, deizolare, ca si cum nu ar mai vrea sa stie nimic. In starea de letargie si somnolenta incare se afla, pacientul ar vrea sa nu aiba nici o grija, sa ii rezolve altcineva problemele,sa il ocroteasca si sa il protejeze, iar el sa se odihneasca, la adapost de orice presiunetransformatoare. Mintea lui refuza sa vada cu limpezime situatia si sa ii inteleagavalenta transformatoare, preferand sa se scufunde in aceasta stare tulbure, densa, darsi aparent confortabila. De aici senzatia de cap greu, somnolenta, precum si secretiilevascoase, aderente, opace, neiritante, materializari ale starii lui.

Tratamentul ayurvedic Pentru a fi scos din starea sa de letargie, pacientul trebuie tratat cu remedii energice,care au rolul de a-l mobiliza.In acest caz, accentul se pune pe plante intens fierbinti si picante (piper, hrean,ghimbir, cuisoare, mustar, scortisoara, angelica, ardei iute), care starnesc focul, pun inmiscare, aduc impetuozitate acolo unde lucrurile incep sa "balteasca", indeamna laactivitate si transformare. Ele aduc ardoare si patrundere mentala, si astfel, puterea dea intelege semnificatiile ascunse.Cuisoarele au un efect specific de clarificare si focalizare a mintii, iar alaturi descortisoara sunt indicate si pentru proprietatile antivirale.

Remediile fierbinti si picante se asociaza de obicei cu plante care au o tenta generalapicant-aromata si amara, cel mai adesea din familia Lamiaceae: busuioc (preferat maiales pentru efectele sale de limpezire si clarificare, foarte utile pentru a inlatura stareade opacitate intelectuala), cimbru (indicat in mod special atunci cand exista o stare deepuizare, astenie marcata fizica si psihica, inclusiv in timpul covalescentei care poatedura chiar luni de zile la anumite afectiuni), salvie (mai ales daca este afectat si gatul,in cazul persoanelor care isi reprima tendinta de a se exprima, de a spune anumitelucruri, motivatia fiind, in contextul predominantei apei, inertia, comoditatea,respectarea unor conveniente si norme, atasamentul).Sunt utile fluidifiante si expectorante, mai ales atunci cand pacientul are si tuse:podbal, ciubotica cucului, scai vanat, sapunarita etc. Plantele mentionateactioneaza stimuland secretia de mucus si impiedicand staza. Din punct de vedere

subtil, ele au o actiune similara de scoatere din inertie, de rupere a unor atasamente,de indepartare a unor ganduri persistente.Impotriva durerilor musculare difuze si a febrei sunt utili muguri de plop, coaja desalcie, cretusca. Psihologic, actiunea acestor plante are un efect de atenuare asuferintei generate de confruntarea cu realitatea, o data cu dobandirea unei stari deliniste si impacare.Ienuparul, administrat sub forma fructelor mestecate ca atare si inghitite, aduce odinamizare a focului subtil, ceea ce ajuta la inlaturarea tendintelor apoase excesive, acomplacerii, lamentarii si sentimentalismului, care impiedica o transformare adecvata.Ne da curaj si vointa de actiune. Este sudorific, antiseptic, expectorant si antitusiv.Aceste actiuni sunt mult mai intense daca se administreaza uleiul volatil de ienupar.

Atunci cand sunt afectate nasul si sinusurile se poate folosi apa cu sare, inhalandu-selichidul pe o nara si eliminandu-se pe cealalta. Se realizeaza stand aplecat deasuprachiuvetei, la 90 grade. Sarea trebuie sa fie marina sau grunjoasa. Atunci cand seinhaleaza pe o nara, cealalta se astupa cu degetul mare de la mana corespunzatoare.Alimentatia necorespunzatoare poate contribui mult la mentinerea starii de boala,propriu-zis la secretia mucoasa excesiva. De aceea se recomanda, in mod ideal, postultotal (in general o zi-doua). Daca acest lucru nu este posibil, se vor evita lactatele,dulciurile, fainoasele, uleiul si alimentele uleioase, grasimile, dar se poate folosi miereain cantitati moderate.



Ceapa si usturoiul, care au un intens efect antiinfectios, sunt recomandate, cu rezervaca pot induce o stare de somnolenta (care si asa este o caracteristica a pacientilor detip KAPHA). Se poate urma un regim alcatuit din cereale, fructe si legume proaspete,leguminoase (fasole, mazare, linte, naut, soia)."Varsatura provocata" (Vamana Dhauti sau voma terapeutica) este o tehnica pe care orecomandam numai sub supravegherea unui practician ayurveda, fiind deosebit deeficienta pentru eliminarea mucusului si mai ales pentru a favoriza, alaturi de post,starea de limpezime si deschidere mentala, atat de necesara pentru o vindecare reala si

profunda a bolii.Aplicarea locala (in nas) a uleiului volatil de lamaie, portocale sau ienupar, folosindca vehicul un ulei alimentar (de preferat unul incalzitor, cum ar fi cel de floarea soarelui,porumb) are actiune dezinfectanta, decongestionanta. Pacientul trebuie sa stea cu capuldat pe spate, fiind asezat fie pe spate, fie in sezut. Se incepe prin a picura ulei alimentarsimplu cand intr-o nara cand in cealalta, cate o picatura, cu pipeta, dupa fiecarepicatura pacientul tragand adanc aer pe nara respectiva si astupand-o pe cealalta. Dupa2-3 picaturi in fiecare nara, sa adauga uleiul volatil, in functie de toleranta. Astfel, sepune ulei alimentar cat un deget pe fundul unui paharel, la care se adauga 5 picaturi deulei volatil.Continuam apoi aplicarea cu pipeta alternativ in fiecare nara, pana cand pacientul simte

ca uleiul a patruns in profunzime la nivelurile sinusurilor (frontal, maxilar, etmoidal).Pentru pacientii sensibili se pune initial doar o picatura, iar ulterior se creste treptat la 2,3, 4 picaturi sau mai mult, cat sa nu apara senzatia de iritare la nivelul narilor.



Recomandari pentru cele trei tipuri Ayurvedice

Corpul omenesc conform modului in care este specificat din punct de vederea Ayurvedic este un

proces dinamic, prezentandu-se ca un fluid permeabil in echilibru, aflat intr-o interactiune

permanenta cu mediul. Acest proces este supus unei instante supreme de comanda si echilibru,desemnata in invatatura Ayurveda prin termenul de Äconstiinta´.

Ayurveda imparte oamenii in functie de dominanta a trei forte interioare:

Vata ± sau miscare ± pentru a putea respira, pentru a putea trimite si primi impulsuri nervoase

de la creier.Pitta ± sau metabolism ± pentru a prelucra alimentele, aerul si apa din intregul sistem si de a

facilita functionarea intelectuala adecvata.Kapha - sau de structura ± pentru a tine celulele impreuna si a forma muschii, grasimea, oasele

si tendoanele.

Tipul VATA

Vata este un cuvant indian care defineste spatiul si aerul; el inseamna si rece, repede, aspru,

mobil, usor, dar si sensibil. Vata comanda toate resorturile miscarii din organismul uman,reglementeaza activitatea musculaturii, a organelor interne, circulatia sangelui, respiratia si

activitatile spirituale.

Tipul Vata ± cuprinde oameni care au o constitutie trupeasca usoara, adesea sub greutateanormala; ei se entuziasmeaza peste masura, sunt plini de idei, au multa imaginatie si dovedesc

usurinta deosebita de a trece de la o problema la alta. Oamenii Vata sunt imprevizibili si au mult

mai putini steriotipi decat cei de tipul Pitta sau Kapha. Variatia in ceea ce priveste marimea,forma, starea de spirit si energia fizica este trasatura lor dominanta. Persoanele Vata tind sa li safaca foame la orice ora, sa adore schimbarea, sa se culce la ore diferite in fiecare seara. In mod

special, sunt predispusi la boli minore, raceala sau gripa. In general, tenul lor e uscat, auaversiune fata de vreme rece si vant, au somn usor si neregulat, sufera adesea de constipatie si au

o digestie dificila.

Caracteristici generale ale tipului Vata:

y un corp delicat si subtire

y rapiditate in miscare

y senzatie de foame si digestie neregulata

y un somn usor, cu intreruperi, tendinta spre insomnie

y entuziasm, vivacitate, imaginatie

y inclinata spre ingrijorare

y excitabilitate, dispozitie schimbatoare

y intelege rapid lucrurile noi, dar le uita repede

y oboseste usor, tendinta de a se surmena

y energia fizica si mentala.

R ecomandarile Ayurveda pentru persoanele de tipul Vata:



y acordati trupului dvs. mai multa liniste.

y culcati-va inainte de ora 22

y practicati cat mai des exercitii de relaxare

y odihniti-va dupa masa o ora

y mancati regulat

y beti mult ceai de ghimbir, niciodata cafea, ceai negru sau alcool

y de doua ori pe saptamana iesiti la soare, chiar si toamna ori iarna, undeva la marginea orasului

sau chiar pe balcon. Rezultatul: veti avea un somn bun, o piele mult mai frumoasa, o mare

rezerva de energie, chiar si in dragoste.

Tipul PITTA

Pitta inseamna pamant si aer, precum si urmatoarele atribute: cald, fluid, taios, acru. Pitta esteraspunzatoare de digestie si metabolism, de ficat, splina, piele si ochi. Dirijeaza energia si

sentimentele.

Tipul Pitta ± persoanele care apartin acestui tip au o greutate corporala medie, nici grasi, nicislabi. Ei sunt elastici. Sunt persoane ambitioase, cu o minte patrunzatoare, care spun ce gandesc,

sunt indraznete, nu cedeaza usor sau sunt gelosi. Partea combativa a persoanei Pitta este otendinta naturala, dar nu intotdeauna foarte vizibila. Cand sunt echilibrati, oamenii Pitta sunt

calzi, au emotii intense, sunt iubitori si fericiti. O fata care straluceste de fericire este specificaacestui tip. Modul lor de a munci este precis si consecvent. Au aversiune fata de caldura.

Dovedesc inclinatie spre nerabdare si accese de furie. Bun talent oratoric. Gurmanzi, au digestiebuna, dar au probleme cu gingiile (mirosul gurii) si pielea are impuritati.

Caracteristici generale ale tipului Pitta:

y inaltime medie

y energie si rezistenta medie

y foame si sete puternica, o digestie sanatoasa

y tendinta de a se enerva si de a fi iritat in conditii de stres

y o piele deschisa sau rosiatica, adesea pistruiata

y o minte patrunzatoare

y aversiune fata de soare si caldura mare

y un caracter intreprinzator, adora schimbarile

y precizie si logica in discurs

y nu poate renunta la programul de masa

y are parul blond, saten deschis sau roscat.

R ecomandarile Ayurveda pentru persoanele de tipul Pitta:

y Mancati in portii mici, numai fructe si legume.

y Filtrati apa pe care o beti.y Practicati sportul si miscarea in aer curat.

y Donati sange pentru a va reduce in mod natural tensiunea.

y Beti frecvent apa minerala, dar naturala, fara acid carbonic.

Tipul KAPHA

Kapha inseamna pamant si apa. Atributele sunt: greoi, lent, moale. Kapha este stabilizatorul

trupului. Si forta care pune in miscare vointa si memoria.



Tipul Kapha - oamenii din aceasta categorie sunt considerati norocosi, pentru ca ei se bucura de

o sanatate durabila. Personalitatile lor exprima o perspectiva calma si fericita a vietii. Defaptrelaxat, este cuvantul care descrie cel mai bine tipul Kapha. Este specific pentru aceste

persoane sa cantareasca bine lucrurile inainte de a lua o decizie, sa incerce sa ii impace pe ceilaltisi sa empatizeze in mod real cu sentimentele lor. Kapha este dosha cea mai stabila si echilibrata.

are o conformatie fizica puternica, greoaie. Activitatea lui este lenta, dar temeinica. Are somnbun, adanc, o perceptie inceata, dar o memorie buna si de durata. Este o fire echilibrata, uneori

prea calma. Tenul este gras.

Caracteristici generale ale tipului Kapha:

y o constitutie solida si puternica, rezistenta mare

y o energie constanta; miscari lente si gratioase

y o personalitate linistita si calma, se infurie greu

y o piele rece, moale, groasa, palida

y un somn profund si prelungit

y intelege mai greu informatiile noi, dar are o memorie buna

y inclinat spre obezitate

y o digestie lenta, o senzatie de foame mai putin intensa

y afectuos, tolerant si iertator

y inclinat spre posesivitate, multumit de sine.

R ecomandarile Ayurvedapentru persoanele de tipul Kapha:

y Faceti sport in mod regulat pentru a evita inertia si supragreutatea.

y Nu va odihniti dupa masa de pranz, ci mergeti fara intrerupere cinci minute.

y Stimulati-va digestia cu condimente (piper, scortisoara).

y Beti cat mai des apa fierbinte, pe care ati lasat-o inainte sa fiarba 10-20 de minute (pentru a

distruge substantele toxice).

y Faceti des bai de aburi la fata (cu musetel).

Un factor deosebit de important in tratamentul Ayurveda este alimentatia. ÄAvem sanatatea pecare o bagam in stomac´, spune un proverb indian. De fapt, hrana este un medicament pentruom. Dar exact ca medicamentele, ea trebuie aleasa si dozata cu multa atentie. Si in acest caz

exista reguli precise pentru cele trei tipuri ayurvedice, adica ce trebuie mancat si baut pentru apreveni imbolnavirile si pentru a spori vitalitatea.

Modul in care se manifesta sentimentele este, de asemenea, foarte important:

y persoanele Vata sunt inclinate spre nervozitate, teama si griji exagerate;

y persoanele Pitta au tendinta sa se infierbante, sunt irascibile.

y persoanele Kapha sunt geloase si posesive in dragoste.

Cei care au asemenea manifestari sunt considerati violenti, pentru ca nu-si pot stapanisentimentele. Aceste emotii negative, ca gelozia, furia, banuiala, sunt boli ale psihicului, caci

sanatate psihica inseamna calm, liniste si stabilitate sufleteasca. Calea pentru a atinge acesteinsusiri nu este grea deloc si ea se numeste meditatie.

TIPURILE CONSTITUTIONALE UMANE

Documents

Transcript of TIPURILE CONSTITUTIONALE UMANE