Tipologia submodelelor de economie nfunctie de criteriile eficientei si echitatiiAceasta analiza comparativa a celor trei obiective principale ale politicii sociale permite gruparea celor patru submodele n functie de doua criterii: echitate sociala si eficienta.Eficienta este efectul stimulentelor pentru cautarea unui loc de munca (ponderea populatiei ocupate), iar echitatea se masoara prin reducerea riscului aparitiei saraciei (ponderea populatiei peste limita de saracie, dupa redistribuire).Toate tarile nordice sunt peste media UE-15 n privinta ratei ocuparii, n timp ce aproape toate tarile continentale (cu exceptia Austriei), cele mediteraneene (fara Portugalia) si anglo-saxone (mai putin Irlanda) se situeaza sub medie.Analizand corelatia dintre nivelurile ocuparii si ale protectiei impotriva riscurilor de pe piata muncii, s-a estimat ca diminuarea gradului de strictete a legislatiei impotriva concedierilor constituie factorul principal al cresterii ratei populatiei ocupate. In ceea ce priveste asistenta sociala a somerilor, regresia efectuata pentru tarile UE-15 a aratat ca reducerea acesteia are o influenta potential pozitiva asupra ocuparii.Toate tarile nordice si continentale nregistreaza niveluri inferioare mediei europene n privinta ratei populatiei sarace, iar unele din celelalte tari peste media UE-15. Explicatia nu consta doar n natura sistemelor nationale de redistribuire, ci sin nivelul de pregatire profesionala a populatiei ocupate.Astfel, cu cat ponderea populatiei ocupate cu studii medii si superioare este mai mare cuatat riscul saraciei este mai scazut. Estimand la nivelul anului 2004 regresia ratei saraciei nfunctie de nivelul de educatie s-a obtinut ca majorarea cu 10% a ponderii populatiei care arestudii secundare si superioare reduce rata saraciei cu 1,8%.Aproximativ 58% din aceasta regresie este explicata de gradul de calificare al fortei de munca. Rata somajului pe termen lung are o influenta pozitiva, dar nesemnificativa statistic asupra ponderii populatiei sarace. Tipologia submodelelor de economie n functie de criteriile eficientei si echitatii este prezentata n figura urmatoare :

De departe, dintre cele cinci submodele din cadrul Uniunii Europene, submodelul nordieste cel mai performant in realizarea obiectivelor asumate prin Strategia Lisabona, deoarece a generat atat eficienta macroeconomica,precum i echitate sociala.Modelul nordic are cel mai eficient sistem de protectie sociala,ii sunt caracteristice atat un cuantum ridicat al sumelor pentru asistenta somerilor, ct si o legislatie putin stricta pentru populatia ocupata.Submodelele nordic si mediteranean nu sunt afectate de compromisul dintre echitate si eficienta, insa sistemul economic si social al celui de-al doilea este caracterizat atat prin lipsa de eficienta, cat si de echitate.rile mai puin dezvoltate (statele baltice, Romnia, Bulgaria) au cea mai redus rat a srciei nainte de msurile sociale, chiar dac ponderea cheltuielilor sociale este de dou ori mai redusdect n rile continentale i nordice. Rezult c funcionarea economiei contribuie laobinerea celui mai redus procent din populaie situat sub pragul srciei din UE, ns rolulstatului n sprijinirea acestora este sczut.Pe baza indicatorilor privind ponderea persoanelorsub pragul de srcie i a celor care msoar inegalitatea distribuiei veniturilor rezult c UE-27 (ca medie) s-a ndeprtat n perioada 2000-2007 de la obiectivul asigurrii coeziunii sociale. Motivaia acestei evoluii se refer la existena unor grupuri de indivizi afectate ntr-o mai mare msur de riscul srciei,precum copiii,tinerii, femeile i persoanele n vrst."Care e viitorul capitalismului? Intr-un fel sau in altul, raspunsul este rezolvarea acestor probleme, ceea ce modelul nordic face. Acestea sunt ingredientele. Modelul nordic are sansele dea fi cel mai bun sistem", a declarat Jorma Ollila, Directorul Executiv al Nokia, intr-un interviu acordat Financial Times.Strategia Europa 2020 isi propune sa elimine deficientele modelului nostru de dezvoltare si sa creeze conditii favorabile pentru o crestere economica mai inteligenta, mai durabila.Uniunea European i-a fixat 5 obiective si 7 initiative majore. Europa 2020 va fi un succes doar daca va face obiectul unui efort hotarat si concertat, atat la nivelul UE, cat i la nivelnational.