Tipologia atitudinilor

5/13/2018 Tipologia atitudinilor - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/tipologia-atitudinilor 1/8

Tipologia atitudinilor + indicatorii nonverbali ai minciunii

1. Atitudinea deschisa: disponibilitate, afirmare a propiei persoane,

actiune eficientaFrontiera relationala:

Respectarea limitelor fiecaruia; stabilirea unui spatiu comun pe baza valorilor, nevoilor,

regulilor,codurilor.Convingeri posibile:

y Fiecare are propia valoare

y Valoarea unuia nu depinde de valoarea celuilalt

y relatie eficienta se bazeaza pe incredere reciproca

y Daca am stability o relatie cu cineva inseamna ca avem ceva de cladit impreuna

y Sunnt emotive si rational , iar ceilalti sunt la fel

y Exista indodeauna solutii de rezolvare a problemei

Emotiile resimtite:

y Calm, liniste, incredere, destindere, afectiune, entuziasm, dorinta, euforie, mandrie,

armonie bine, bucurie, optimism, placere, satisfactie,implinirey Orice emotie adaptata situatiei: bucurie, teama, furie, tristete.

Tendinte comportamentale:Intelegere, atentie, ascultare, daruire, impartasire, empatie, acceptare, amabilitate,

compasiune, consideratie, stima, glume lipsite de rautate, recunoastere pozitiva, proximitate.Mesaje:ce spune subiectul

Reformulare pentru a intelege corect: ,,Asadar, spuneti ca«? ¶¶, interogare: ,,Care este

problema?¶¶ ; ³eu«noi´ (eu inseamna asumareea unui angajament); ,, Va ascult¶¶ (sunt

disponibil pentru dumneavoastra); propun, solicit, voce raspicata, calma, vocabular bine

adaptat interlocutorului, fraze sufficient de scurte.

Ce arata subiectul

Energie; un ras usor sau un zambet deschis; bratele deschise; atitudine de ascultare, =>foarte

putine gesture + se apleaca incet-incet + inclinari ale capului + se apleaca incet+ incuviintare

din cap + privire ; palmele deschise indreptate in sus ; miscari ale bratelor catre interlocutor;

gesture indreptate catre interlocutor ; corpul destins, relaxare musculara, calm .

Ce face subiectul:

Gesturi flexibile- atitudine flexibila; gesture indreptate catre interlocutor( daruire) ; privire

directa; cauta echilibrul; respecta spatiu personal; recunostere pozitiva a interlocutorului.

2 . Atitudinea dominant agresiva: atacul

Frontiera relationala:

Incalcarea spatiului celuilalt; punerea in aplicare a propiilor reguli; nerespectarea spatiului

celuilalt.

Convingeri posibile:



y Sunt mai valoros decat celalalt

y Viata este o lupta; trebuie sa fii un lup;

y Nici o mila pentru cei slabi;

y Razbunandu-ma, detestand, agresand si invinovatind , voi rezolva problema;

y Ceilalti se inseala, eu am dreptate;

y Oamenii amabili sunt niste prosti;

Emotiile resimtite:

Furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, manie, turbare,ura, nemultumire, revolta,

atotputernicie.

Tendinte comportamentale:

Aer superior,pretentios, agresiv, scandalagiu, coleric, strident si agresiv, arrogant , impulsive,

exhibitionism, umor rautacios, batjocura, umor caustic, revolta neadaptata.

Mesaje; ce spune subiectul

Voce puternica, ritm rapid si sacadat; isi intrerupe interlocutorul; dumneavostra«tu

«(califica) ; vorbeste in locul celuilalt; celalalt e vinovat; refuz systematic; eu pretind ;

dumneavoastra va inselati; termina frazele celorlalti; da ordine.

Ce arata subiectul

Sta in fata interlocutorului sau prea aproape de el; maxilarele stranse; crispate; se apleaca

inainte; sprancenele incruntate vertical; ridica barbia; priveste de sus (capul ridicat pentru a

privi in jos); fruntea sau barbia inainte; privirea fixa sustinuta, fara zambet; degetul intins,

pumnul inchis sau cu latul palmei spre interlocutor; miscari ale mainii catre sine, ca pentru alua.

Ce face subiectul

Se apropie brusc, se plaseaza mai sus; arata cu degetul, isi arata pumnul; atinge sau se sprijina

pe biroul / scaunul interlocutului; tine degetul ridicat cu latul palmei spre interlocutor; gesture

bruste, rapide, sacadate, gesture ample si prea rapide, da din picior; intrerupe.

3 . Atiudinea de manipulare, un comportament fructuant


Incalcarea spatiului celuilalt prin ambiguitate, lipsa unor reguli sau coduri.. Nerespectarea

spatiului personal al celuilalt.


y Fiecare se gandeste doar la el

y Celalalt e mai putin smecher decat mine

y O sa-l pacalesc



y Daca esti smecher te descurci intotdeauna

y In viata, nu e voie sa te lasi depasit

y Nu e prudent sa iti arati sentimentele.

Emotiile resimtite:

Confuzie, placere, entuziasm, incertitudine, neincredere, autosatisfactie, orgoliu, vanitate,

mandrie, (a simti) mila.


Volubil, vorbaret, ipocrit, plin de energie, punere exagerata in valoare, plin de initiativa,

seducator.


Fraze prea lungi (interminabile, deci neinteligibile); isi ex prima duble costrangeri;

noi..(amestec): un patron care le spune angajatilor: ,, suntem cu totii in aceeasi barca¶¶; nu

prea précis evita unele lucruri; vorbeste mai multe lucruri deodata; limbaj prea ethnic

(neinteligibil); refolmuleaza in mod tendentious sau ambiguu; da prea multe informatii si

le distorsioneaza; afirmatii gratuite; ,, Suntem de accord cu privire la cateva puncte¶¶ ( fara

a spune care amune¶¶.

Ce arata subiectul

Privire fixate asupra interlocutorului; privire menita sa seduca( fixa, insotita de zambet);

zambet fortat, neadecvat, inadvertent intre gesture si vorbe (da/nu)

Ce face subiectul

Gesture cu dublu sens; gesture hipnotice( repetitive, care distrag atentia) isi atinge prea

mult interlocutorul; tras cu ochiul nu respecta distant fata de celalalt, sta prea aproape de

el, intentie de seducer prea vizibila; atitudine contradictorie; prezinta ipotezele ca niste

certitudini.

4 . Atitudinea de supunere pasiva : fuga pasiva, repliere, evitare a

dificultatilor prin acceptare


Nedefinita, acceptarea frontierei stabilite de celalalt, nerespectarea propiului spatiu


y Sunt o victim a situaliei

y Ceilalti sunt mai puternici ca mine

y Sunt mai putin interresant

y Nu prea am cu e contribui la aceasta situatie

y Supraestimare a autoritatii



Emotiile resimtite:

Frica, temei, dependent, inferioritate, slabiciune, apatie,devalorizare, stare de rau,

deprimare, absenta, plictiseala, descurajare, rezerva, victimizare,

neliniste,nesiguranta,intimidare.


Timid discret, retras, inhibat, umil, servile, cuminte, stanjenit.


Referire frecventa la norma, la regulament: ,,este obligatoriu ³, da, da ,da (accept tot

ce imi cereti); acceptare imediata, sistematica; formulary impersonale, tace, mutenie,

greu de auzit, voce slaba.

Ce arata subiectul

Priveste in colt, pleaca ochii; capul lasat; liniste, tonus muscular slab; mainile ascunse;atitudine de repliere, de protective; pune ³elemente´ intre el si celalalt.

Ce face subiectul

Asteapta; se retrage sistematic; lipsa de actiune, gesture putine; casca, suspina, nu isi

priveste interlocutorul.

5 . Atitudinea de supunere active: element active, incercarea de a se face

acceptat


Evitarea prin excelenta a frontierei relationale, acceptarea frontierei stabilite decelalalt, nerespectarea propriului spatiu.


y Cel care detine autoritatea are dreptate

y Intodeauna e bines a fii de partea celui puternic

y Celalalt e mai puternic decat mine

y Nu e bine sa ceri

Emotiile resimtite:

Frica, temeri, bucurie, anxietate, spaima, confuzie, vinovatie, indoiala, nesiguranta, se

simte judecat, stare de rau.

Tendinte comportamentale:Acceptare, discret, bate in retragere, alunecos, lingusitor, seducator, cuminte,

ascultator.

Mesaje:ce spune subiectul

,,Da´- isi da usor acordul; ,,Cum vreti´; fraze neterminate(il lasa pe celalalt sa le

termine in locul lui) lipsa de precizie, ocolire,´ vom vedea´.

Ce arata subiectul



Gesturi menite sa seduca; se lasa pe spate cand sta pe scaun; se aseaza in spate; se

deplaseaza;;; da din picior casca; priveste in alta parte; neatent ;distant mare fata de

interlocutor.

Ce face subiectul

Gesticuleaza ; intarzie; se uita la ceas sau la altceva; tine partea celui care are putere

de decizie ; isi incruciseaza braele; scrie ,citeste , face altceva, respunde latelefon;formuleaza non-solicitari; nu isi priveste interlocutorul.

6 . Atitudinea de supunere agresiva: infruntarea pasiva


Definirea propiei frontier prin retragere, ii propune celuilalt sa atinga aceasta frontiera

pentru a-l agresa.


y Este greu sa vezi partea buna a lucrurilor

y nu se poate face nimicy eu nu valorez mare lucru dar nici ceilalti

y daca as vrea, as putea dar nu vreau

Emotiile resimtite:

Furie, iritare, gust amar,dezgust, greata, tradare, dezacord, neputinta, respingere, neincredere,

frustrare, umilire, se simte ridicol.


Retragere, barfe, ex presii faciale numeroase, crearea unui subgroup, ranchiuna, gelozie,

evitare, suparacios.


Comenteaza de departe; rade intr-un colt; e ironic; nu reeactioneaza; tu-

dumneavoastra..(calificativ); dialogheaza putin; nu spune ci arata, iar celalalt trebuie sa

inteleaga.

Ce arata subiectul

Priveste cu coada ochiului; bratele incrucisate; barbia ridicata; se lasa pe spate cand sta pe

scaun; mesaje nonverbal transmise prin mimica; ridica din umeri; multe ex presii faciale

indirect; isi da ochii peste cap; zambet ironic; mana pe ceafa; se leagana pe scaun.

Ce face subiectul

Alimenteaza zvonurile; uracios; uneori brutal; gesticuleaza ; cauta nod in papura; da inapoi,

cauta sa intre in contact cu alte personae prezente (joc- alianta); face altceva.



Indicatori nonverbali ai minciunii

Exista câteva elemente privind localizarea indicatorilor nonverbali ai minciunii: ochii,

corpul, nasul.

Ochii. Sunt cteva credinte larg intlnite la nivelul cunoasterii comune in raport cu

importanta semnalelor oferite de catre ochi pentru detectarea minciunilor: 1. Evitarea

privirii este un semn al minciunii. Oamenii cred ca evitarea privirii se datoreaza presiunii

morale din momentul in care un interactant performeaza o minciuna. 2. Clipitul rapid este

un semn al performarii unei minciuni. Datorita emotiei resimtite de individ in momentul

in care minte, clipitul se intensifica.

Constatari ale studiilor:

1. Privirea este un element usor de manipulat de catre mincinos. Faptul ca acesta stie ca

ceilalti cred ca evitarea privirii este un semn al minciunii il face sa manipuleze acest

element, intensificndu-si privirea. Aceasta nu exclude faptul ca evitarea privirii nu poate

fi un semnal al minciunii, insa in analiza comportamentului unei persoane trebuie sa luam

in calcul si intensificarea exagerata a duratei contactului vizual (daca doriti sa aflati daca

cineva minte nu cautati sa surprindeti doar privirile laturalnice - cautati si momentele in

care priveste mai intens dect de obicei).

2. Sunt situatii in care, din cauza tensiunii emotionale, persoanele pot clipi mai des dect e

normal, nu pentru ca mint, si, de asemenea, exista mincinosi care reusesc o rata normala a

clipirii in momentul performarii unei minciuni.

Corpul. La nivelul cunoasterii comune, o preconceptie foarte raspndita este aceea ca

agitatia minilor este un semnal al minciunii. Dar sa vedem ce ne transmit informatii

stiintifice despre aceasta preconceptie. Gesturile numite stiintific Äadaptori", in categoria

carora intra Äscarpinatul in cap", Ämngierea parului", Äfrecarea palmelor", pot fi

considerate, in anumite situatii, indicatori ai minciunii deoarece sentimentul de vina din

momentul performarii unei minciuni ii determina pe oameni sa faca acest tip de gesturi.

Acest lucru este intlnit mai ales in cazul mincinosilor neex perimentati si in situatiile in

care miza minciunii este una foarte mare. Insa, la fel ca si in cazul altor semnale, unii

oameni, stiind ca altii vor fi atenti la aceste tipuri de semnale, vor incerca sa le controleze,

gesturile lor devenind Ämai rigide, si nu mai animate". De asemenea, studiile stiintificesugereaza ca elementele ce tin de partea superioara a corpului sunt si cele mai supuse unui

control constient. Astfel, att gesturile, ct si miscarile ochilor ne pot insela si, in multe

situatii, elementele partii inferioare a corpului pot fi mai informative in raport cu

minciuna.

Nasul Datele stiintifice ne ofera urmatoarele informatii:



a) inrosirea si cresterea in volum a nasului se pot produce in momentul in care o persoana spune

o minciuna;

b) atingerea nasului reprezinta un substitut pentru acoperirea Älocului faptei", adica acoperirea

gurii care a scapat o minciuna, reprezentnd un indicator al ascunderii: A. Hirsch si Ch. Wolf,

analiznd marturia lui Bill Clinton din august 1998, in care acesta a negat contactul sexual cu

Monica Lewinsky, au numit gestul atingerii nasului cu mna Äsindromul Pinocchio". Cei doi autori

sustin ca acest gest nu are legatura cu acoperirea gurii cu mna: cnd Clinton spunea adevarul,

nu-si atingea nasul aproape deloc, dar cnd a mintit si-a atins nasul aproximativ o data la patru

minute.

Mastile minciunii. S-au identificat urmatoarele masti utilizate frecvent in momentul performarii

minciunilor:

1) Äfigura impasibila";

2) Äzâmbetul".

Prima necesita un efort minim din partea mincinosilor si este mai la indemna. Cea de-a doua

este la fel de usor de adoptat, insa e mult mai eficienta din urmatoarele motive: a) este expresia

faciala cel mai simplu de performat; b) reduce suspiciunile interlocutorilor si le produce confort

psihic; c) in general, oamenii nu au capacitatea de a distinge intre zmbetul autentic si cel fals.

Exista insa o serie de elemente care ne pot ajuta sa facem diferenta dintre zmbetul adevarat si

cel fals:

a) ÄDurata zmbetului". Zmbetele false au o durata mult mai mare dect cele adevarate, care

au, de regula, caracter spontan;

b) ÄMontajul". Zmbetele false sunt montate mult mai rapid dect zmbetele autentice;

c) ÄLocalizarea zmbetului". Se poate vorbi de o parte superioara a fetei si de o parte

inferioara. Deoarece cele doua tipuri de zmbete sunt determinate de centrii nervosi localizati

in mod diferit pe creier, zmbetele adevarate se exprima prin micromiscari ale partii

superioare (ale carei miscari sunt mai putin controlate constient), iar zmbetele false suntlocalizate in special in partea inferioara a fetei (ale carei miscari sunt in mai mare masura

supuse controlului constient). In cazul zmbetelor adevarate sunt importante micromiscarile

muschilor din jurul ochilor si ale muschilor care Äridica colturile gurii";

d) ,,Simetria". Se refera la distributia zmbetului pe cele doua jumatati (dreapta si stnga) ale

fetei. Un zmbet distribuit in mod uniform pe cele doua parti ale fetei are o probabilitate mare

de a fi autentic: daca vedeti un zmbet asimetric, acesta poate fi autentic sau fals, dar daca

vedeti unul care apare numai pe jumatate de fata, acesta este foarte probabil fals, spune

literatura de specialitate.

În opinia lui T. BUTOI, în momentul simulrii, subiectul prezint o serie de manifestri emoionale.

Cele mai multe dintre aceste manifestri nu se pot controla în întregime deoarece sunt cauzate de

tensiunea psihic specific sistemului nervos vegetativ. Prezentm în continuare o list a indicatorilor fiziologici folosii în tehnicile moderne de detecie a simulrii

1. modificrile activitilor cardiovasculare, manifestate în ritmul i amplitudinea pulsului,precum i în tensiunea arterial însoite de fenomene vasodilatatorii (congestionare) ivasocostrictorii (paloare)

2. modificarea caracteristicilor normale ale respiraiei, care, în prezena emoiei, devineneregulat i mai grea

3. modificarea rezistenei electrice a pielii, denumit reacie electrodermic (R.E.D.)



4. modificarea caracteristicilor normale ale vocii, a funciei fonatorii influenate deschimbarea tremurului fiziologic al musculaturii aparatului fonorespirator

5. modificarea caracteristicilor scrierii, îndeosbi în privina vitezei de execuie i a presiunii,care se poate accentua sau reduce

6. modificarea tensiunii musculare, manifestat prin crispare sau blocarea funciilor motorii(aspectul de înlemnit de fric)

7. modificarea temperaturii corpului8. modificri la nivelul comportamentului ocular9. modificri la nivelul activitii electronice a scoarei cerebrale, înregistrat prin

intermediul electroencefalografului sub forma electroencefalogramei (EEG), indicatorimportant al tensiunii psihice.

Tipologia atitudinilor

Documents

Transcript of Tipologia atitudinilor