Snpxrru Eowrl Krruc s-a n6scut in Portland, tulaine, in 1947, al doilea fiu al lui

Donald gi Nellie Ruth Pillsbury King. CAnd avea doi ani, tatdls6u 9i-a abandonat

familia, iar micul Stephen a avut o copilSrie grea, marcatd de repetate mutiri

dintr-un ora; in altul. A indragit matineele anilor '50, unde se proiectau mai

alesfilme de groazi 5i SE, iarin 1960 l-a descoperit pe H.P Lovecraft, care a

avut o influenld decislvd asupra lui - s-a apucat si agtearnd pove5ti la o ma;inide scris cireia ii lipsea tasta ,,N", pe care o vom intAlni mai liuiuin Misery.lntre 1962 gi 1966 a frecventat Liceul Lisbon Falls, iarintre 1966 9i 1970 aurmat cursurile UniversitSlii Maine din Orono. in aceastd perioadi a lucrat la

biblioteca facuhSlii gi a publicat primele sale povestiri in revista Malne Campus,

unde a linut gi o rubrici permanentd. ln iunie 1970 a oblinut licenla in litera-

turd, un certificat de profesor de liceu gi o diplomi pentru eloculiune gi artd

dramaticS.

in 1971 s-a cisitorit cu Tabitha Jane Spruce, viitoarea scriitoare;i poetiT King. lmpreuni au trei copii. O vreme a trdit intr-o ruloti ;i a lucrat intr-ospSlStorie industrialS, apoi a devenit profesor de englezi la Hampden Academy,

Maine. O via15 grea, plini de lipsuri, care-l va duce la alcoolism. A inceput s6scrie Carrie, dar: fiindci romanul nu avansa deloc, l-a aruncat la gunoi. Tabitha

insi, caie nu se indoia de talentul lui. a recuperat manuscrisul 9i l-a convins si-lduci la bun sfSrgit. ln 1973 declicul s-a produs: concernul editorial Doubledaya acceptat spre publicare Canie iar New American Library a cumpirat dreptu-

rile ediliei de buzunar cu suma record de 400 000 de dolari. in 1975 familia sa

5i-a cumpdrat prima casd la Bridgton, Maine, iar Stephen King a publicat

Salem's lof. De acum inainte igi va consacra viala exclusiv crealiei literare ;i,intr-o mai micl mdsurS, produgiei cinematografice. Aproape toate romanelelui au fost ecranizate;i King acordi permisiunea studenlilor la regie si adaptezepovestirile sale pentru suma simbolicd de un dolar.

Autor a peste patruzeci de romane gi doua sute de povestiri, a dobor6t toate

recordurile de vinz6ri 5i a primit numeroase premii, printre care 5i prestigioasa

Medalie pentru Contribulii Deosebite in Domeniul Literaturii Americane ofe-

riti de National Book Foundation. in 2010 venitul sdu anual a fost estimatla npstp 4O de milioanp de dolari

TINUTURILEPUSTII

Edigia a II-a

Traducere din limba engleznMncra PRTCAJAN

STEPHEN

KINE

NFMIFIA

, '0 STEPHEN I(INGincheierea acestui al treilea volum, a.ta cum s-ar putea sI fie giunii dintre cititorii mei. tn acelagi timp, ci4ile care se scriu sin-gure (gi aceasta aqa a fecut, in cea mai mare parte) trebtrie de ase-menea ldsate si se incheie singure gi nu pot decAt se te asigur petine, Cititode, ci Roland gi ceata lui au ajuns la una dinre vd-mile cruciale ale povegtii lor gi ci trebuie sl-i llslm acolo pen-tru o vreme, si rispundi la intreblri gi sd completeze formulare.Toate astea nu sunt decAt un mod metaforic de a spune ci po-vestea a ajuns, inctr o dati, la un sfArgit provizoriu gi cd inimamea a fost indeajuns de inleleaptl incAt se mtr opreascd de la aincerca si fo4ez nota.

Conlinutul urmitorului volum este inci neclar, deqi vi potasigura ci problema Monoului Blaine va {i rezolvatl, ci vomafla cu togii mult mai multe despre tinerelea lui Roland gi ci nevom reintAlni atA.t cu Omul Tic-Tac, cl't gi cu fascinantul per-sonaj \[alter, a;a-numitul Vrljitor sau Strlin ferE VArsta. Cuacest teribil qi enigmatic personaj igi incepe 9i Robert Browningpoemul epic trnfantele Roland la Turnul fntunecat sosit-a, spu-nind despre el:

intAi gindit-am c-amdgiri sunr toare

Vorbele spuse de un schilod ca el,

Cirunt, cu ochii rli, privind migelCum i-ascultam minciunile sfruntate.

Cu risu-ascuns sub buzele-i strAmbate,

_ Se veselea cAnd m-osAndea-n Ist fel.

Acest mincinos mdigios, acest magician inrunecat gi puterniceste cel care degine adevirata cheie a Lumii de Caplt gi a Turnuluilntunecat... pentru cei suficient de curajogi sI o tngface.

$i pentru cei care au rimas.

Bangor, Maine

5 martie t99l

CUPRINS

Argument..., 7

CARTEA INTAI.

JAKE - Frica intr-un pumn de gir1ni.......... 17I Ursul qi osul..........

' II Cheia qi trandafirul................... ...................... t2LIII Uga qi demonul .................:.. ....... 197

CARTEA A DOUA.

LUD - lJn morman de imagini frlnte.......... ....... 283IV Oraqul gi ka-tet-ul ... 285V Codul qi oragul...... ...................... 355VI Ghicitorile qi linuturile pustii .... 5I2

Nota autoru\ui.....................;.................. .....".... 549

Cenrre iNrAr

IAKEFnrce iNrn-uN puMN DE TARANa

I

URSUL SI OSUL

t

Pentru ea, era atreia oari cu gloanje adevirate... gi primadati cAnd scotea pistolul din tocul cu care o lncinsese Roland.

Aveau gloanje bune din belqug; Roland adusese cu el maibine de trei sute din lumea in care Eddie qi Susannah Dean igiduseserl vielile pineh momentul alegerii 1or. Faptul c5. aveangloange destule nu insemna tnsd cd acestea puteau fi risipite; dim-potrivi. Zeii nu-i aveau la suflet pe risipitori. Roland fusese in-vi1at, intAi de tatil siu qi apoi de Cort, cel mai mare profesor allui, si creadi aqa, gi asta continua si-i fie credinp. Poate cd zeiiaceia nu te pedepseau pe loc, dar mai curAnd sau mai tirziu pe-deapsa trebuia ispdgiti... gi cu cAt era a$teptarea mai lungi, cuatit devenea povara mai grea.

La lnceput nu fusese nevoie de gloanle adevdrate. Rolandl;5gea cu pistolul de mai mulgi ani decit atr fi putut crede fru-moasa femeie tuciurie in scaun cu rotile. O corectase la ince-put doar urmdrindu-i direcaia cAnd ea trdgeade proba in gintelepregitite de el. Femeia prindea repede. AtAt ea, cAt qi Eddieprindeau repede.

20 .STEPHEN KING

Cum benuise, amAndoi erau pistolari innisculi.Astizi, Roland gi Susannah veniseri intr-o poiani aflati la

mai pulin de un kilometru 9i jumltate de tabira din pddure, carele era casi deja de aproape doui luni. Zilele trecuseri intr-o dulcemonotonie. Corpul pistolarului se vindecase ln rrreme ce Eddiegi Susannah invilau lucrurile pe care Roland trebuia si-i invele:cum si tragi cu pistolul, cum si vineze, si eviscereze qi si cu-rele prada; cum prima dati si intindi, apoi sX usuce gi sd ttbi-ceasci pieile acelor prlzi; cum si foloseasci la maximum pirgileanimalului, astfel incAt sd nu se iroseasci nimic din el; cum sIafle nordul orientAndu-se dupl Steaua BdtrAni qi sudul dupiMama BitrAni; cum si asculte pidurea in care se giseau acum,la o sutl de kilometri nord-est, sau mai bine, de Marea Vestului.Astizi Eddie rimlsese in urmd, dar pistolarul nu se ardtase de-ranlat. Leqiile pe care le fi minte cel mai bine, gtia Roland, suntintotdeauna acelea pe care le invegi singur.

Totugi, lecgia care fusese mereu cea mai importanttr era giacum la fel: cum si tragi cu pistolul gi cum str nimeregti pinta defiecare datl. Cum si ucizi.

Marginile poienii erau trasate debrazi intunecali, cu mirosdulce, dispugi in jurul lui intr-un semicerc aproximativ. Citresud, terenul cobora brusc o suti de metri tntr-o serie de praguridin marni sfirAmicioasi gi stAnci sparte, ca nigte scdri pentru uri-agi. Un pArAu cu apd limpede iegea din pldure qi stribetea poianaprin mijloc, bolborosind tntAi printr-un canal adinc sipat in p5-mAntul buretos gi piatra friabile, apoi curgAnd pe suprafap deroci cripati care cobora lin spre locul unde terenul se povirnea.

Apa stribitea treptele intr-o serie de cascade gi nenumiratecurcubeie frumoase, unduitoare. Dincolo de marginea povArni-gului era o vale magnificd, adAncI, presdratl gi ea de pini qi cAlivaulmi batrAni gi mari, care refuzau a fi dali deoparte. Acegtia seinellau verzi gi bogali, arbori care probabil erau batrAni cAnd ti-rAmul de pe care venea Roland era inci tAnlr; nu vedea niciunsemn cum ci valea ar fi ars vreodati, degi benuia ci trebuie si fiatras fulgere la un moment sau altul. Iar fulgerele nici n-ar fi fost

JrNurunrrr rusrrr 2lsingurul pericol. t rtr-,rt timp indeplrtat, in pddurea aceea locui-seri oameni; Roland diduse peste urme ldsate de ei, tn mai multerinduri, de-a lungul ultimelor sdptimAni. Erau artefacte primi-tive in cea mai mare parte, dar intre ele se numdrau cioburi deoale de lut care putuseri fi calite doar in foc. $i focul era o mate-rie diabolicn; simlea plicere in a scipa din mAinile care au creat-o.

Deasupra acestei scene bucolice se arcuia un cer albastru, firipatd, pe care citeva ciori zburau tn cerc la distanli de cAliva ki-lometri, croncinind cu vocile lor betrAne qi aspre. Pireau agi-tate, ca gi cAnd ar fi urmat o furtund, insi Roland adulmecaseaerul gi nu simgise apropierea ploii.

io stAnga pArAului se afla o stAnci. Roland pusese pe ea $aseagchii de piatre. Toate conlineau foip de mici gi sclipeau ca nigtelentile in lumina caldaa dupr-amiezii.

- llltima gansi, zise pistolarul. Daci tocul e incomod - fie qinumai putin - spune.mi acum. N-am venit aici si irosim muniiie.

Ea ii arunci o privire piezigi, sardonici, gi pentru o cliptr elo vdzu pe Detta'$Talker acolo. Era ca o razd de lumini celoaslreflectatd intr-o bare de o1el.

- Ce ai Iace dacd n-ar fi comod gi eu nu gi-ag spune? Daci agrata toate bucllelele aleal M-ai piesni peste cap, cum fdcea pro-fesorul ela al teu?

Pistolarul zhmbi. tn ultimele cinci siptimAni zAmbise maimult decAt in cei cinci ani care le precedaserl.

- Nu pot face asta, gi tu 9tii. Eram copii, unu la mAni - co-pii care nu trecuseri incd prin ritualul berbaflei. Pe un copil ilpoji pllmui, ca sd-l corectezi, dar...

- in l.r-e" rnea, a-qi pllmui odrasla nu-i un lucru privit cublindele de oamenii buni, zise Susannah, pe un ton sec.

Roland ridici din umeri. ti.rr. gr.n si-gi imagineze o astfelde lume - oare nu spunea Marea Carte: ,Si nu-1i pari rdu devergea, ca sI nu-1i cocologegti copilull" - dar nu credea ciSusannah mingea.

- Lumea ta nu a mers mai departe, zise el. Multe lucruri suntdiferite acolo. N-am vizut eu oare cu ochii mei ci aga este?

22 'STEPHEN I(INC

- Ba cred cd aivdzrtt.- tn orice caz, tt gi Eddie nu sunteli copii. Ar fi o gre5eale

din partea mea si vd"tratez ca gi cAnd ali fi. Iar dacd, afost nevoiede teste, amAndoi le-a1i trecut.

Degi n-o spuse cu voce tare, se gAndea la felul in care se in-cheiaserd lucrurile pe plaje, cAnd ea spulberase trei homarogeniicAt ai clipi, inainte si apuce si-i descdrneze,pe el gi pe Eddie,pAnd la os. Remarcd zAmbetul ei, in chip de rlspuns, gi-qi spusecd poate igi amintea gi ea acelagi lucru"

- Ce-o sd faci, deci, dac-o si trag de rahat?- O si rnd uit la tine. Cred cd altceva nu va trebui sl fac.Ea cumpdni ideea, apoi incuviinli din cap.- Posibil.tncerca din nou cureaua. Era incinsi cu ea peste piept ca un

toc de umdr (o pracdce pe care Roland o numea in gAnd ,legdturadocherului") 9i pirea relativ simpli, dar ii luase multe slptimAnide incercdri etuate - gi multe megterealtr - carezultatul sd fie bun.Cureaua gi revolverul aI cdrui mAner din lemn de santal ros se igeadin tocul vechi, uns cu ulei, fuseserd ale pistolarului; rocul ii atAr-nase la goldul drept. Petrecuse mult timp in ultimele cinci sipti-mAni convingAndu-se cd nu avea si mai atdrne acolo niciodati.Gragie homarogeniilor, acum era un pistolar stAngaci.

- Cum e, decil intrebt el din nou.De data aceasta, ea ii rAse in fa1n.- R.oland, cureaua asta veche-i atit decomoda cAt va fi vreodati.

Acum, vrei sd trag ru pistolul sau doar si stim aici gi sd ascultlmcroncinitul ciorilor de colea?

Simli cum degetele mici qi ascutite ale tensiunii igi fac loc subpielea sa gi binui cd la fel simlise gi Cort uneori, dincolo de as-pectul lui exterior aspnr. Voia ca femeia si fie bine.. .

^vea ne-

ztoie caea si fie bine. A arita insl cAt de rare voia gi avea nevoie...asta putea duce la dezastru.

- Spune-mi lecaia inci o datd, Susannah.Ea suspini, intr-o exasperare jucatd.... dar in timp ce vorbea,

zAmhetttl i se sferce

24 STEPHEN KINGNu era oare el (sau ea) doar un goim cu chip uman, invdlat sImu$te la comandtr?

- Nu, zise el. Nu sunt pietre.Ea ridicd sprAncenele gi incepu sI zAmbeasctr din nou. Acum,

vdzind cI el nu va ribufni, cum ficea uneori cAnd ea era lentigi neastAmpirati (sau cel pulin nu incI), ochii ei clpitari iartr9isclipirea aceea perfidd, de lumind reflectati in olel, pe care el oasocia cu Detta'Walker.

- Nu-s?Tonul gugubal din vocea ei era incl afabil, dar el credea cI

avea si capete accente riuticioase, daci-i permitea. Femeia eraincordati, pregtrtiti, cu ghearele deja scoase pe jumltate din teaci.

- Nu, zrz sunt, zise el, tachinAnd-o la rlndul sIu. $i lui tncepusd-i revini zAmbetul pe buze, dar era un zAmbet rigid 9i lipsit deumor. Susannah, gi-aminteqti defepele palide borite?

SurAsul ei dadu sd se stingl.- FEele palide borite din Oxford Town?Surisul ii displruse.- Ji-aduci aminte ce aulecutfepele palide boritecu tine gi cu

prietenii tai?

- Aceea n-am fost eu, zise ea. Aceea a fost alti femeie.Privirea ii deveni posacd. Roland ura privirea aceea,dar ti gi

convenea de minune. Era privirea corectd, cea care spunea civreascurile ard bine gi-n scurt timp butucii cei mari vor incepesi se aprindl.

- Da. Aga e. Ca-gi place sau nu, era Odetta Susannah Flolmes,fiica lui Sarah \Talker Holmes. Nu tu ata cum egti, ci tu aracum ai fost. li-amintegti furtunurile de pompieri, Susannah?Ji-amintegti dinlii de aur, cum i-ai vlzut clnd au folosit funu-nurile impotriva ta qi a prietenilor tii, in Oxford? Cum i-ai vI-zut scAnteind in timp ce ei rldeaul

Ea le spusese lucrurile acestea, gi numeroase altele, inmulte nopti lungi, pe cAnd focul ardea molcom in vatri.Pistolarul nu ingelesese totul, dar ascultase cu atentie. chiar si asa.

'l'rNUruRrLE PUSTTT 25

$i ginuse minte. Durerea era o unealta, in definitiv. Uneori eracea mai bunl unealtd.

- Ce-i cu tine, Roland? De ce vrei si-mi aduci in gAnd porc5-riile astea?

Acum, ochii sumbri scAnteiau la el periculos; ii aminteau deochii lui Alain atunci cAnd blAndul Alain era stArnit.

- Pietrele alea de acolo-s oamenii aceia, rosti Roland incet.Oamenii care te-au lnchis intr-o celuh gi te-au hsat si faci pe tine.Oamenii cu bAte gi cAini. Oamenii care !i-au spus ,pizdd neagrd".

ArIti spre ele, migcAnd degetul de la stAnga la dreapta.- Iati-l pe cel carete-a ciupit de sAn gi a rAs. IatdJ pe cel care

a spus c-ar fi mai bine si verifice dacd n-ai ceva indesat in cur.IatdJ pe cel care gi-a spus ,cimpanzeu in rochie de cinci sute dedolari". IatIJ pe cel care a lovit cu bastonul tn spilele scaunuluitiu cu rotile, pAni cAnd ai creztt ci sunetul te va scoate dinmin1i. Iat5-l pe cel care i-a spus prietenului tdu Leon cd-i un ho-maldu. $i cel din capdt, Susannah, este Jack Mort.

Acolo. Pietrele alea. Oamenii dia"Femeia respira repede acum, pieptul umflAndu-se gi cobo-

rAnd cu migcdri scurte gi iuli sub cureaua pistolarului, cu incir-citura ei grea de gloange. Ochii ei il pnrlsiseri; se uitau labucnlile de piatrl pitate cu mici. Dincolo de ele, la oarecare dis-tanli, un copac se crdpl gi cizu lapd,mint. Alte ciori croncinirlin vizduh. AdAnc in jocul care nu mai era un joc, niciunul din-tre ei nu observi.

- O, da? rdsuflI ea. Aga zici?- Aga zic. Acum spune-ti leclia, Susannah Dean, gi fii sinceri!De data aceasta, cuvintele cdzurdde pe buzele ei ca mici bu-

cIli de gheagd. MAna ei dreapti tremuri usor pe braqul scaunu-lui cu rotile, ca un motorla ralanti.

- ,Nu gintesc cu mAna mea; cea care gintegte cu mAna ei a ui-tat chipul tatilui.

Eu lintesc cu ochiul."

- Bun!

STEPHEN KING

- ,Nu trag cu rnAna mea; cea cate trage cu mina ei achipul tatilui.

Eu trag cu mintea."

- Aga a fost dintotdeaun , Susannah Dean.- ,Nu ucid cu pistolul meu; cea care ucide cu pistolul ei a ui-

tat chipul tatilui.Eu ucid cu inima."- Atunci, UCIDE-I, pentru numele tatdlui tAu! strigd,Roland.

UcIDE-r PE TOTr!MAna ei dreaptd" fu o ceajd intre bralul scaunului gi mAnerul

revolverului lui Roland. Acesra iegi din roc intr-o secundl qimAna ei stAngd cobori, aclionAnd cocoqul cu migciri la fel de iugigi delicate ca zbatertle aripilor unui colibri. Sase pocnere scurrerisunari in vale gi cinci dintre cele gase pietre aqezate pe bolo-van dispfuurd de pe fala pimAntului.

IJn moment, niciunul nu scoase o vorbe - nici micar nu res-pird", parcd, - in vreme ce ecoul se indepirra , scdzind. pAnd gi cio-rile amugird, cel pugin penrru momenr.

Pistolarul sparse tdcerea cu trei cuvinte atone gi totugi stra-niu accentuate:

- E foarre bine!Susannah se uite la pistolul din mAna ei ca Ei cAnd nu l-ar maj

fi vdznt niciodatl pAni atunci. Un fuior de fum se ridica dingeavI, perfect drept in aerul nemiqcat, ticut. Apoi, incet, femeiail puse inapoi in roc, strb piept.

- Bine, dar nu perfect, ztse eatntr-un sfArgit. Am ratar una.- Da?Roland se duse la stAnci gi lun in mAnd pietricica rdmasd.

O privi, dupd care i-o aruncd ei.Ea o prinse cu srAnga; dreapta rimase aproape de pistol, vdzu

el muljumit. Trigea mai bine qi mai natural decAt Eddie, dar nuinvijase lecjia de acum la fel de repede ca Eddie. Dacd" ar fi fostcu ei in timpul schimbului de focuri din clubul de noapte al luiBalazar-rioateAr fi invitet-n Acrrrn |'rolooo R^lo-J l- ofA-"ir

urtat

'l'luurunlrr rl.,r'rrt' 27invija qi ea. Femeia se uitl la piatrd gi vizu ciobitura, adAnci deabia de cigiva milimetri, in colgul de sus.

- Doar ai atins-o, spuse el, intorcAndu-se la ea, dar intr-unschimb de focuri, uneori nici nu ai nevoie de mai mult. CAndzgArii un ins, il faci sd-9i piardn fnta...

TIcu.

- De ce te uiji aga la minel- Nu ptii, nu-i aga? Chiar nu $tii?- Nu. Minte ta e deseori ferecati pentru mine, Susannah.Vocea lui nu era deloc defensivd qi Susannah clitind exaspe-

rattr din cap. tnvArtita rapida a personalitilii ei uneori il scoteadin sirite; apurent^lui incapacitate de a spune altceva decnt exactce-i venea in gAnd aveaferd greg acelaqi efect asupra ei. Era celmai literal om pe care il intAlnise vreodati.

- Bine, zise ea. i1i voi spune dece md uit la tine aga, Roland.Ce ai fdcut tu acum a fost un truc ieftin. Ai spus ci nu mi veiplesni, ci nu rn{ poSi plesni, chiar dacd aq fegteli-o".. dar fie airninlit, fie egti fcrarte prost, iar eu stiu cd nu egti prost. Oameniinu pllmuiesc intotdeauna cu miinile, dupi curn orice berbat giorice femeie din rasa mea poate depune mirturie. in locul dincare vin eu avem o vorb* ,,Pot fi rupt in b5taie..."

- ,,...dar tachinirile nu mX ating", incheie Roland.* Ei, nu e tocmai aga, dar cred cI egti pe aproape. Oricum,

indiferent cum o spui, rimlne o gogori15. Doar nu de pomandse zice ci ceea ce ai fdcut tu e ,,bltaie cu gura". Cuvintele talemd d.or, Roland - chiar vrei si stai acolo gi sd spui cd n-ai gtiutci va fi aga?

Ea gedea in scaunul cu rotile, uitAndu-se in sus la el cu o cu-riozitate sincerd, luminoas5, iar Roland igi spuse - nu pentruprima oard - cd, fepele palide borilte din lumea lui Susannah tre-buie ci fuseseri ingi fie foarte curajogi, fie foane pro$ti ca sI i seopunl ei, infirmi in scaun cu rotile sau nu. $i, cum umblaseprintre ei, nu credea cd rispunsul era bravura.

- Nu m-am gAndit qi nu-mi pasd de sentimentele tale, zise^l ^^l- 'f^ ^* -.x,..+ ^x +: ^-x$: ll-+ii -i ^* .*i,.+ ^x .,*-i -x

28 , STEPHEN KING

mu;ti, ata ce giam bagat o zdbald-n gurd. $i a func1ionat...nu-i aga?

Expresia ei era acum una de uimire riniti.- Nemernicule!tn loc si-i dea un rispuns, Roland lud pistolul din tocul ei,

deschise butoiagul cu degetele rimase la mAna dreaptl gi incepusd-l reincarce cu mina stAngl.

- N-am tntAlnit niciodatd unul mai aroganr ca...- Aveam neaoie si mugti, zise el pe acelagi ton calm. Daci

n-o feceai, ai fi tras complet aiurea - cu mAna gi pistolul in locde ochi gi minte gi inim6. Dacdafost un truc? Daci a fo$ o aro-g n+d? Nu cred. Cred, Susannah, ci tu ai fost cea tn al cirei su-flet stitea cuib*iu aroganta. Cred cd tuaifostceacdreiamintea-istitea la trucuri. Asta nu md deranjeazI. Dimpotrivi" Un pisto-lar fere dinli nu e pistolar.

- Fir-ar sd fie, eu nu svnt un pistolar!El o ignor5; igi putea permite si o ignore. Dacdeanu era pis-

tolar, atunci el era un billy-bumbler.- Daci ar fi fost un joc, poate ci m-ag fi compofiat altfel. Dar

ista nu-i un joc. E...Duse mina teafdre la frunte 9i o linu acolo un moment, cu

degetele deasupra tAmplei drepte. VArfurile degetelor, observdea, tremurau utor.

- Roland, ce te doare? intrebe pe un ton scdzut.MAna cobori incet. Pistolarul introduse butoiagul la locul lui

gi puse revolverul in tocul cu care era lncinsi ea.- Nimic.- Ba e ceva. Am vizut eu. $i Eddie avdzut. A inceput ime-

diat ce am pdrdsit plaja. Ceva nu e bine gi se agraveazl.- Totul e bine, repetd el.Ea intinse mAinile gi le lun pe ale lui. Furia o pirisise, cel pu-

1in pentru moment. Se uit; ingrijoratd tn ochii lui.- Eu gi Eddie... asta nu este lumea noastrd, Roland. FIrr tine,

am muri aici. Am avea armele tale, qi gtim sd tragem cu ele, cicine-ai tnvilat si facem asta destul de bine, insl tot am muri.

'frNuruntr.r nusrrr 29Noi... noi depindem de tine. Apa ci spune-mi care eproblema.DI-mi voie str te ajut. Dd-ne voie amindurora sdte ajutim.

Roland nu fusese niciodati un orn care si se tnleleagl pe sineprofund sau si-i pese de asra; conceptul de congtiinli de sine (da-rlmite acela de a.utoanalizd) era striin de el. Pe el il caracterizaactiunea - igi consulta iute fiinla huntricd, complet misterioasi,gi acliona. Dintre to1i, el fusese cel mai bine alcltuit, un om alclrui miez profund romantic era inchis intr-o cutie de o simpli-tate bruti, ce consta din instinct gi pragmatism. Arunci gi acumo privire gribiti spre interior qi ajunse la concluziacd trebuie si-ispuni totul. Era ceva cu el. O, da, intr-adevir! Era o problemicu mintea, ceva la fel de simplu ca firea sa qi la fel de ciudat castrania lui viali de rdtdcitor spre care^il lmpinsese acea fire.

Deschise gura pentru a rosri: Ipi zic eu care-i problema,Susannah, si-pi zic doar tn trei cuainte. imi pierd, mingile.lnainteinsi de a putea tncepe, tn pidure se mai prlbugi un copac - seprnbugi cu un uruit puternic, strivitor. De data aceasta, copaculcdzu mai aproape, iar ei nu mai erau concentrati pe un test devoinlI deghizat in leclie. il auzira amAndoi, amAndoi auzirdcroncdnitul agitat aJ, ciorilor care-l urmi gi amAndoi inleleserifaptul cd arborele cdzuse aproape de tabdra lor.

Susannah intorsese capul tn direclia sunetului, dar acumochii ei, mari gi nedumerigi, reveniri la chipul pistolarului.

- Eddie! zise ea.Un strigdt se ridicl din marea verde-crud a pldurii din spa-

tele lor - un strigdt de furie, necuprins. Cizu alt copac, ;i apoialtul. Sunetul produs semina cu un tir de mortier. Lemn uscat,glndi pistolarul. Copaci morpi..

- Eddie! De data aceasta, Susannah strigl numele. Orice arfi, e aproape de Eddie!

MAinile ei zburard,la rojile scaunului gi tncepuri greaua mi-siune de a-l intoarce pe loc.

- Nu avem timp pentru asta.Roland o prinse de subsuori qi o ridicn din scaun. O mai

purtase tn brale inainte, atunci cind drumul tngreuna mersul

30 STEPHEN KINC

in scaun - amAndoi bErbalii o purraseri -, insd ea tor fu uimittrde rapiditatea lui stranie, nemiloasi. Acum era in scaunul curotile, un obiect pe care tl cumpirase de la cel mai bun maga-zin cu articole medicale din New York City, in toamna lui1.962, gi-n urmitorul moment stxtea intr-un echilibru precarpe urnerii lui Roland, ca o rnajoretd, coapseie ei nnusculoasestrAngAndu-i gltul de o parte 6i de alta, iar el cu palmele dea-supra capului, apdsAnd-o pe gale" irr".pu str alerge cu ea, ctz-mele lui scAlciate lovind pignAntul presirar cu ace de brad,tntre figagele lisate de scaunul ei.

- Odetta! strigi el, revenind in acest moment de stres la nu-mele pe care eail purtase clnd o cunoscuse. Nu pierde pistolul!Pentru numele tatilui tiu!

Sprinta printre copaci acum. O broderie de umbre cu petede soare trecea peste ei tn mozaicuri migcltoare, tn vreme ceRoland mirea pasul. Mergeau la vale acum. Susannah ridiclmAna stAngi pentru a se feri de o ramuri care voia sd o doboared" pe,r-"rii pistolarului. in aceeagi clipi, cobori mAna dreaptila mAnerul anticului revolver, ginAndu-I.

Un kilometru Si jumdtate,gAndi ea. Cht tpi ia sd parcurgi distangaasta tn alergare? Ci6 cind el galopeazd tn ritmul dsta? Nu mult, dardnu aa aluneca pe acele dstea de pe jos... dar poate prea mult. Dd,Doamne, sdf.e bine... fd ca Eddie al meu sdfi.e bine!

Ca rispuns, Susannah auzi bestia fern chip scolAnd din nouun strigit. Vocea aceea necuprinsd era ca un tunet. O osAnde.

2

Era cea mai mare creaturl din pddurea care odinioard fusesecunoscutl sub numele de Marea Pddure de la Apus, qi cea maivArstnicl. Mulji dintre ulmii vechi gi mari pe care Roland ii ob-servase in vale fuseseri doar nigte mladige infipte in sol cAnd ur-sul iegise din strifundul negtiut al Lumii Dinafard, asemeneaunui rege silbatic, rdtdcitor.

frNurunrrr rusrrr ,ll

CAndva, Oamenii Vechi trliserd tn Pidurea de la Apus (ur-mele lor le glsise Roland din loc in loc, in ultimele

nsdptlmAni)gi plecaserd de teama colosalului urs ce nu murea. incercasertrsd-l ucidi, cAnd descoperiseri cd nu erau singuri pe noul terito-riu pe care veniseri, insl chiar daci sigelile lor tl infuriau, nu-iproduceau nicio striciciune. Iar el nu era confuzin legtrturi cusursa chinului siu, cum erau celelalte bestii din pldure - chiargi servalii prtddtori care sdligluiau gi-gi feceau nevoile pe dealu-rile de nisip dinspre vesr. Nu, ursul gtia de unde veneau sdgejile.$tia. $i pentru fiecare sigeatd care igi gdsea linta tn carnea de subpielea lui hsatI, el lua trei, patru, poate chiar gi o jumdtate deduzind dintre Oamenii Vechi. Copii, dacd putea pune laba peei; femei, daci nu purea. Pe rdzboinici ti dispreluia, iar aceastaera culmea umilintei.

t rt.-rrn sfArgit, cAnd adevirata sa narurd le devenise clard, tn-cerciriie lor de al ucide inceraseri. El era, desigur, lncarnareaunui demon - ori umbra unui zeu. I-au spus MIr, ceea ce pen-tru oamenii aceia insemna ,,lumea de dincolo de lume". Arr"" oinallime de doudzeci gi unu de metri gi, dupi oprsprezece saumai multe secole de domnie necontestara tn Pedurea de la Apus,erape moarte. Poate motivul mo4ii sale fusese la inceput un or-ganism microscopic din ceva ce mAncase sau bduse; poate eravArsta inaintatd; cel mai probabil era o combinatLe acelor doui.Cauza nu avea imponanli; rezultatul final insd - o colonie deparazigicare se inmuljeau rapid gi ii scormoneau fabulosul cre-ier - avea. Dupd ani intregi de luciditate brutah, calculattr, Miro luase razna.

.

Ursul prinsese de veste cd din nou erau oameni in pddure;pidurea era regatul siu gi, chit cI era nemirginiti, nimic impor-tant din ceea ce se petrecea acolo nu-i scdpa din vedere multtimp. Se retrisese din calea nou-venigilor, gi nu fiindcn s-ar fi te-mut de ei, ci fiindci nu avea nicio treabi cu ei gi nici ei cu el.Apoi parazilii iqi incepuseri lucrarea gi, pe mdsuri ce nebunialui crescuse, el devenise tot mai sigur ci era vorba din nou deOamenii Vechi, cd aceia care intindeau capcane gi dadeau foc