Academia de Studii EconomiceFacultatea de Relaţii Economice Internaţionale

Management Internaţional

Proiect Final

Burger King

Cuprins

I. Prezentare generală a companiei Burger King

II. Planificarea

1 Misiunea firmei

2 Scop strategic

3 Planificarea strategică

a. Analiza SWOT

b. Strategii la nivel de firmă

c. Strategii la nivel de produs

4 Scop tactic

5 Planificarea tactică

6 Scop operaţional

7 Planificare operaţională

III. Organizarea

1 Structura organizatorică

2 Identificarea tipului de structură organizatorică

3 Justificarea alegerii structurii organizaţionale

4 Împărţirea personalului pe departamente

IV. Politica de resurse umane (Coordonarea)

1 Managerul general

2 Șeful de departament (Director de Marketing)

3 Lucrător operativ

V. Control

1 Tipuri de control

2 Performanţele controlului

2

I Prezentare generală a companiei Burger King

Burger King, de multe ori abreviat BURGER KING, este un lanț de restaurante de tip fast

food prezent la nivel mondial, cu sediul în Miami-Dade County.

Compania a luat ființa în 1953 ca Insta-Burger King, un lanț de restaurante din Florida.

După ce Insta-Burger King a întâmpinat dificultăți financiare în 1955, David Edgerton şi

James McLamore, cei doi patroni ai francizei, au cumpărat compania şi au redenumit-o

„Burger King”. Trei ani mai târziu a fost creat cel mai renumit descendent Burger King:

Whopper-ul. Aproape peste noapte Whopper-ul a fost ales ca fiind cel mai iubit burger din

America şi şi-a păstrat titlul de "Best Tasting Burger" (cel mai gustos burger) până în zilele

noastre.

Treptat, această afacere s-a extins, în prezent existând 11.500 restaurante Burger King în 69

de ţări, cu peste 360.000 de angajaţi. De-a lungul anilor compania a suferit modificări, a fost

schimbată conducerea, au avut loc fuzionări etc. Cele mai importante schimbări au fost

următoarele:

În anul 1967 Burger King a fost vândut către Pillsbury.

În anul 1997 Pillsbury şi Guinness au fuzionat în Diageo PLC.

Diageo a anunţat încă din iunie 2000 că va scoate corporaţia Burger King din

portofoliul său şi a vândut-o la data de 13 decembrie 2002 unui consorţiu american.

În 1971 Burger King s-a extins în Australia, iar filialele de acolo au luat numele

de »Hungry Jack's«.

La sfârșitul anului 2010, Firma Capital 3G din Brazilia a achiziționat un pachet

majoritar în cadrul BURGER KING în valoare de 3.26 mld $. Noii proprietari au

inițiat imediat o restructurare a companiei.

La sfârșitul anului fiscal 2011, Burger King a raportat că a avut mai mult de 12400 puncte

de vânzare în 73 de țări, dintre acestea, 66 la suta sunt în Statele Unite şi 90 la suta sunt

proprietate privată. BURGER KING a mai multe variante de francizare pentru a-și extinde

operațiunile sale. Modul în care compania acordă licențe de francizare variază în funcție de

regiune, cu unele francize regionale, cunoscut sub numele de francize de bază, responsabile

pentru sub-licențierea de francize, în numele societății. Relația Burger King cu francize sale

nu a fost întotdeauna armonioasă. Ocazionale neînțelegeri între acestea au cauzat numeroase

probleme, iar în mai multe cazuri, relația dintre compania și licențiatori săi au degenerat în

cazuri judiciare.

3

Burger King a difuzat prima sa reclama televizata pe un post local de VHF, în Miami, FL, lansând o prezenta în campaniile televizate care continua de mai bine de 50 de ani.

Burger King începe francizarea restaurantele sale, extinzându-se inițial în Statele Unite ale Americii și în cele din urmă în jurul lumii.

Regele este transformat într-un personaj de desene animate pentru reclame de televiziune BURGER KING ®, introducând copiilor celebrul slogan "BURGER KING ®, unde copiii sunt regi!"

Istoricul Companiei

1954

1955

1957

1958

1959

1960

4

În anul 1954 James W. McLamore și David Edgerton din Miami, Florida au deschis primul restaurant Burger King.

Regele își face debutul pe panoul primului restaurant BURGER KING ® din Miami, FL.

BURGER KING introduce cel mai faimos aliment din meniul său, Originalul Sandwich Whopper.

Se deschide primul restaurant Burger King în afara Statelor Unite, în Puerto Rico.

Burger King s-a extins în Australia, filialele purtând numele de “Hungry Jack's”.

După opt ani de funcționare în mediu privat, Burger King se aliază cu Compania Pillsbury si începe o expansiune rapidă în Statele Unite ale Americii.

Campania de marketing „Have it your way” revoluționează industria fast-food prin încurajarea clienților de a personaliza componente ale tuturor sandwich-uri BURGER KING ®.

Se deschide primul restaurant din Europa, în Madrid, Spania

Burger King lansează o campanie de marketing promovând chiftele sale de carne de vită delicioase gratinate la flacăra în comparație cu cele de la ® McDonald și lui Wendy ® cu carne de vită prăjită.

1963

1967

1971

1974

1975

1982

1988

5

BURGER KING compara abordarea lor de a face burgerii cu aceea a unui grătar făcut în gradina promițând același standard de preparare si calitate si în bucătăriile restaurantelor Burger King.

Clubul de Copii Al Regelui preia campania de marketing a BURGER KING.

Logoul BURGER KING® "Bun Halves" este modernizat iar restaurantelor BURGER KING li se da un nou aspect.

Burger King începe sa experimenteze cu campanii de marketing online amuzante, cum ar fi “Găina Servila”.

Burger King il reintroduce pe “Rege” ca prim vehicul de marketing.

1989

1989

2004

2004

2005

6

Fundația „BURGER KING McLAMORESM „ este pornita, brațul filantropic al brandului Burger King ®, care se străduiește sa facă un impact pozitiv în comunitățile locale.

Părăsind sectorul privat, Burger King Corporation devine o companie cotată la bursă.

Burger King introduce un nou restaurant, „Whopper Bar”.

3G Capital achiziționează Burger King Corporation

BURGER KING alină rasă extraterestră cu Sandwich-urile Whopper pentru a evita un război intergalactic.

2006

2009

2010

2054

II Planificarea

1. Misiunea firmei

7

În vederea stabilirii misiunii se vor puncta obiectivul principal al companiei, premisele

acesteia, precum şi valorile şi direcțiile de acțiune.

Ceea ce se va urmări în procesul de implementare asupra noii piețe va fi adaptarea

meniurilor şi preturilor la piața româneasca, precum şi derularea unei campanii puternice de

promovare a acestora. Obiectivul principal al firmei este constituit de asigurarea calităţii

produselor BURGER KING la cele mai înalte standarde, pornind de la premisa ca acest lucru

reprezintă principala condiție de a deveni numărul unu intr-un domeniu unde concurenta este

stabilita intr-un punct maxim, fiind bine integrate pe piața şi în același timp având putere

financiara. Valorile pe care sunt puse bazele acestei misiuni fiind reprezentate atât de

resursele material, financiare, cat şi de cele umane aflate la dispoziția companiei Burger

King, mai exact acele resurse pe care compania le poate mobiliza pentru a-si atinge target-ul,

precum şi capacitatea de organizare este un factor important pentru a-si atinge obiectivul

final. Desigur direcția care trebuie urmata este destul de clara, fiind necesar a fi urmărite atât

asigurarea calităţii produselor proprii, cat şi a serviciilor oferite, fiind importanta o alocare cu

maxim de eficienta a resurselor, ce pot fi obținute prin programe de pregătire a personalului

foarte bine puse la punct.

Pentru a putea stabili misiunea firmei, managerii trebuie să puncteze clar obiectivul

principal ce trebuie îndeplinit, ce premise, valori şi direcții de acțiune trebuie asigurate şi

urmărite constant, începând cu însăşi contextual în care vor acționa.

Misiunea firmei poate fi astfel definita ușor : calitate la preturi mici.

2. Scopuri strategice

Scopurile strategice ale companiei Burger King vizează:

Stabilirea unui parteneriat cu furnizorii şi distribuitorii de materii prime, ce vor fi

necesare pentru a-si putea susține activitatea;

Angajarea unui personal bine pregătit pentru a putea crea un mediu de lucru favorabil şi

pentru a putea obține cele mai bune rezultate;

Instalarea pe piața româneasca;

Îmbunătăţirea performantei filialelor prin creșterea performantei la nivel de

departament;

3. Planificarea strategică

8

O buna planificare strategica are la baza misiunea şi scopurile strategice ale companiei, în

momentul în care acestea vor fi realizate, strategia firmei va fi completa. Planul strategic

trebuie realizat astfel încât să implice atât capacităţile companiei cu situația prezenta, precum

şi cu cea a mediului extern în care va urma să acționeze.

În principiu, planificarea strategica reprezintă de fapt o analiza pe termen lung, putând fi

realizata pe perioade mai mari de timp. Pentru a putea dezvolta alternative strategice valabile

şi eficiente, vor fi folosite o serie de metode matriceale pentru a analiza posibilitățile interne

ale companiei şi ale mediului extern.

3.1. Analiza SWOT

O strategie eficienta în urma unei analize de tip SWOT ar trebui să valorifice punctele forte

ale companiei, profitând de oportunitățile oferite de mediul de afaceri în care acționează, să

neutralizeze posibilele amenințări din mediul extern si, eventual, să nu permită parților mai

slabe să le împiedice dezvoltarea activităţi.

Puncte Forte Puncte Slabe

companie cu tradiție

servicii de calitate superioara

personal format dintr-o echipa tânără şi

bine pregătita

Competenţe distinctive:

clienții sunt tratați adecvat şi în mod egal

preturi mai mici decât cele oferite de

competiție

adaptare ușoara asupra modificărilor ce pot

apărea în mediul de afaceri

produse diverse, încercând să satisfacă

gusturile tuturor clienților

promovează principii clare şi transparente:

politica „uşilor deschise”

competitive acerba în domeniu

publicitate insuficientă pentru impunerea

numelui companiei pe numite pieţe

publicitate slaba pentru a se impune pe

piața, necesitatea de a atașa numele

companiei de brand

lipsa de experiența asupra mediului de

afaceri vizat

Oportunităţi Amenințări

9

cerere foarte mare pentru produsele de tip

fast-food

inexistenta unor bariere tarifare pe piața

materia prima necesara poate fi

achiziționata la preturi mici

piața ce este încă în curs de dezvoltare,

având un potențial destul de crescut

diferențele culturale existente

gama variata de fast-food-uri deja existenta

posibilitatea unei creșteri a cheltuielilor cu

materia prima sau salariile angajaților

Strategia adoptata de Burger King

După realizarea analizei SWOT, se poate observa numărul favorabil de avantaje, precum şi

poziția relativ favorabila asupra pieței vizate, ceea ce a determinat ca Burger King să adopte o

strategie de tip Maxi-Max, ceea ce presupune valorificarea poziției pe piața, precum şi

scoaterea profitului din avantajele de care dispune.

Aceasta strategie presupune ca pe o perioada de 2-3 ani Burger King să îşi amortizeze

investiția făcuta, ca după aceasta perioada, în maxim 2 ani să poată scoate un profit

considerabil. Eventual, în cazul unui succes pe piața româneasca, compania va lua în vedere

posibilitatea deschiderii unor filiale proprii.

Strategii la nivel de produs

Burger King a decis să opteze pentru strategia de reducere a costurilor de producție,

încercând să păstreze aceeași calitate la preturi mai mici decât cele ale concurentei.

În momentul de faţă, cei mai mari rivali ai Burger King sunt Mc Donald’s şi KFC. Pentru a

putea ieși în evidenţă faţă de concurenta, Burger King va încerca să creeze o diferență

evidentă de preț, precum şi derularea unei promovări agresive pentru a nu-si pierde clienții,

deși preturile proprii sunt cu mult sub cele ale altor fast food-uri.

O a doua strategie pe care Burger King ar putea să o urmeze, este reprezentata de cea

prospectiva care este bazata pe inovație şi orientate spre creștere, în vederea căutării de noi

piețe şi oportunităţi. Considerând ca aceasta strategie presupune anumite riscuri, compania

așteaptă mai intâi să vadă exact cum va merge situația actuala, înainte de a deschide noi

filiale.

10

Strategii la nivel de firma

În momentul de faţă, la nivel de firma, Burger King va opta pentru o strategie de

diversificare, încercând să atragă un cat mai mare număr de consumatori.

Acest tip de strategie, poate fi realizat fie pe verticala, fie pe orizontala. Tocmai de aceea

Burger King a decis să continue cu o strategie de diversificare pe orizontala.

Aceasta strategie a fost aleasa pe baza faptului ca Burger King va putea reduce costurile

totale ale companiei şi prin o utilizare mult mai eficienta a resurselor existente. Strategia

companiei va încerca ca pe un termen de 5 ani să atingă o rețea de cel puțin 50 restaurante în

Romania.

Burger King a decis ca profitabilitatea restaurantului pe unitate este mai importanta decât o

extindere agresiva.

4. Scop tactic

In momentul actual Burger King are scopurile tactice impartite pe departamente.

Departamentul de marketing se va ocupa de crearea unor strategii de marketing potrivite

pentru noua piața accesata, ce vor avea drept scop atragerea unui număr cat mai mare de

clienți.

Mai exact scopul tactic al acestui departament va fi să creeze o puternica campanie de

promovare pentru a-si crea o imagine pozitiva pe piața româneasca, astfel încât să poată

impună consumatorilor de fast food noțiunea de “Burger King”, care se face remarcat prin

calitatea produselor sale la preturi mici.

Departamentul de producție va realiza contractele necesare ceea ce va realiza conexiunea

dintre companie şi furnizorii/distribuitorii săi de materii prime, încercând să găsească cele

mai bune materiale la preturi cat mai avantajoase.

Mai precis, scopul tactic impus departamentului de producție este reprezentat de faptul ca

aceștia trebuie să realizeze produse de cea mai buna calitate ținând cont de costurile reduse

impuse de aceștia. Burger King trebuie să se asigure ca va îndeplini chiar şi cele mai exigente

cereri ale clienților.

11

Departamentul financiar-contabil se va ocupa de divizarea fondurilor intre

departamente/filiale, astfel încât să scoată maximul de profit cu un minim de cheltuieli,

încercând să tina cont de necesitatea adaptării situației financiare la sistemul legislativ roman.

În primul rând scopul tactic al acestui departament fiind alocarea efectiva a resurselor

disponibile, cat mai eficienta, având singurul scop de a creste profiturile companiei.

Departamentul de resurse umane este cel ce se ocupa cu găsirea unui personal cat mai

potrivit pentru atmosfera creata de numărul foarte mare de clienți, care se pot adapta ușor la

orice situație necesara pentru interacționarea cu clienții. Pentru a putea stabili daca personalul

acceptat este cel mai potrivit pentru posturile disponibile, se va organiza şi un scurt training

pentru a putea familiariza noii angajați cu modul de lucru Burger King.

Scopul tactic pentru acest departament este format din alcătuirea şi dezvoltarea unei echipe

bine pregătite, eficiente, ce va contribui la crearea unei imagini pozitive a Burger King pe

piața Româneasca.

Departamentul operațional. Acest departament se va ocupa de managementul procesului

de producție, precum şi distribuția produselor finite şi dezvoltarea unor relații stabile cu

furnizorii.

Scopul tactic al acestui departament va fi dezvoltarea unei echipe ce va asigura conexiunea

intre companie şi furnizori, dezvoltarea parteneriatelor de durata, aprovizionarea în timp a

filialelor, precum şi de managementul procesului de producție cu scopul de a îl îmbunătăţi în

timp.

5. Plan tactic

Planul tactic al Burger King este atragerea a cat mai multor clienți, mai exact de a deveni

numărul unu în acest domeniu al fast food-urilor.

Planul tactic este, în principal stabilit la nivelul departamentelor:

Departamentul de Marketing

12

Masuri :

Dezvoltarea unor creații publicitare şi promoționale atractive

Crearea câtorva studii ce vor ajuta compania să identifice mai exact preferințele clienților,

în special nivelurile optime ale preturilor

Organizarea unor evenimente pentru îmbunătăţi rea imaginii companiei

Durata necesara pentru implementare: 1 an

Responsabili: Directorul departamentului de marketing

Departamentul de producție

Măsuri:

Identificarea şi contractarea distribuitorilor şi a furnizorilor

Procurarea materii prime la cele mai mici preturi

Durata necesara pentru implementare: 1 an

Responsabili: Directorul departamentului de producție

Departamentul financiar-contabil

Masuri:

Gestionarea resurselor financiare

Dezvoltarea unor politici cat mai avantajoase pentru firma

Durata necesara: 3 ani

Responsabili: Directorul departamentului financiar-contabil

Departamentul de resurse umane

Masuri:

Utilizarea unor metode eficiente de a selecta şi a recruta personal adecvat

Pregătirea personalului prin cursuri/activităţi de team building

Crearea unui mediu propice unei cooperări cat mai bune cu şi intre personal

Durata necesara: 1 an

Responsabili: Directorul departamentului de resurse umane

13

Departamentul Operațional

Masuri:

evaluarea şi îmbunătăţi rea procesului de producție

dezvoltarea unui parteneriat de durata cu furnizorii

asigurarea unei distribuții “just în time”

Durata necesara: 3 luni

Responsabili: Directorul departamentului operațional

6. Scop operațional

Departamentul de marketing

Biroul de publicitate, promovare – actualizarea publicităţii periodica;

Birou de cercetare de marketing – evaluarea pieței, concurentei şi cerințelor

consumatorilor;

Departamentul financiar-contabil

Birou financiar – negocierea condițiilor de impunere pe piața, deschiderea filialelor,

stabilirea cheltuielilor cu angajații;

Birou contabil – eventual evaluarea operațiunilor de tip comercial;

Departamentul de resurse umane

Birou recrutare – selecția şi recrutare personal pentru posturile disponibile, stabilirea

metodelor de recrutare;

Birou evaluare personal – verificarea performantelor obținute de personal;

Departamentul de producție

Birou contractare furnizori – găsirea şi contractarea celor mai bune oferte pentru

furnizori, plasarea comenzilor;

14

Birou supraveghere producție – supravegherea proceselor de producție, precum şi

dezvoltarea condițiilor existente;

Departamentul operațional

Birou relații furnizori – asigurarea unui parteneriat de durata cu furnizorii

Birou evaluare producție şi transport produse finite – evaluarea şi dezvoltarea procesului

de producție, distribuirea produselor finite în timp util

7. Planificare operaționala

Un plan operațional va fi realizat la nivelul unitarilor operative, având un termen de executare

scurt pe o perioada de cel mult 1 an.

Pentru planurile operaționale putem include cele doua tipuri, cele unice şi cele permanente.

Departamentul de Marketing

Masuri:

Crearea unui website pentru a permite clienților să se informeze asupra magazinului, a

istoriei şi a produselor

Conceperea materialelor promoționale

Promovarea produselor şi ofertelor Burger King

Durata necesara: 1 luna

Responsabili: Directorul departamentului de marketing

Departamentul financiar-contabil

Masuri:

Revizuirea activităţi firmei în funcție de sistemul legislativ de pe piața

Evaluarea operațiunilor comerciale

Durata necesara: 5 – 10 luni

15

Responsabili: Directorul departamentului financiar-contabil şi Seful biroului contabil

Departamentul de producție

Masuri:

Stabilirea materialelor prime necesare pentru satisfacerea tuturor clienților

Durata necesara: 1 saptamana - 1 luna

Responsabili: Seful biroului de producție

Departamentul de resurse umane

Masuri:

Elaborarea fiselor de post pentru posturile disponibile

Dezvoltarea unor cursuri de pregătire a personalului

Durata necesara: 1-2 luni

Responsabili: Seful biroului de recrutare şi de evaluare a personalului

Departamentul Operațional

Masuri:

Managementul procesului supply-chain

Dezvoltarea relațiilor cu furnizorii

Distribuția produselor finite

Durata: 3 luni

Responsabili: Seful departamentului operațional

16

III Organizarea

Organigrama înainte de internaţionalizare

17

Director General

Director de producție

Director de marketing

Director de operațiuni

Director financiar

Director de personal

- Germania- Ungaria- Polonia- Cehia- Slovacia

Organigrama după internaţionalizare

18

Director America de Nord

Director Europa

Director Orientul Mijlociu si Africa

Director Asia - Pacific

Director America de Sud

Director Europa de Nord si de Vest

Director Europa Centrala si de Est

Director de operațiuni

Director de marketing

Director financiar

Director de personal

Director General

Director de producție

Director de marketing

Director de operațiuni

Director financiar

Director de personal

Director America de Nord

Director Europa

Director Orientul Mijlociu si Africa

Director Asia - Pacific

Director America de Sud

- Germania- Ungaria- Polonia- Cehia- Slovacia- Romania

1. Identificarea tipului de structura organizatorica şi justificarea alegerii

Compania Burger King are activitățile organizate pe zone geografice mari, conduse de

directorii acestor departamente zonale. Acest tip de structura este una globala geografica şi

presupune ca directorii de zona să fie subordonați directorului general al companiei care

realizează planificarea şi controlul fiecărui departament.

Structura globala geografica poate fi justificata prin faptul ca restaurantul de tip fast-food

Burger King va pătrunde pe o piața unde exista deja competitori puternici precum

McDonald’s sau Kentucky Fried Chicken (KFC). De asemenea, piața interna româneasca

19

Director de productie

Director de marketing

Director de operațiuni

Director financiar

Director de personal

Director Europa de Nord si de Vest

Director Europa Centrala si de Est

Director de operațiuni

Director de marketing

Director financiar

Director de personal

reprezintă doar una din multiplele piețe ale companiei, având un grad egal sau mai scăzut de

importanta faţă de alte piețe din străinătate.

Prin prezenta directorilor locali, adaptarea produselor, metodelor de pregătire, preturilor şi

canalelor de distribuție se poate realiza mai rapid, acesta reprezentând un avantaj important.

Pe lista avantajelor folosirii unei astfel de structuri se încadrează şi scenariul apariției unei

probleme la nivel local, la care un director de zona poate găsi şi implementa soluții intr-un

timp mai scurt, fiind familiarizat cu majoritatea condițiilor de funcționare a restaurantului,

precum şi a contextului cultural.

Minimizarea dezavantajelor structurii globale geografice

Creșterea a costurilor activităților de producție în cazul companiei Burger King nu va fi

prezenta, deoarece aceasta nu are o gama prea larga de produse. Sunt comercializate produse

de tip fast-food, având un grad de consum mai rapid faţă de altele din categoria celor

alimentare. Astfel ca nu va fi necesara nici dublarea resurselor pentru producție.

Standardizarea este una din strategiile de produs folosita de Burger King și se înscrie în

cadrul strategiei globale. Aceasta se refera la producerea și comercializarea de produse

identice în toate tarile, precum şi folosirea aceluiași slogan și logo al companiei. Astfel, este

posibila menținerea unor costuri de producție scăzute, datorita industrializării și standardizării

producției şi distribuției acesteia. în acest context, poate fi eliminat cazul lipsei de interes a

departamentelor regionale legate de promovarea unor produse noi.

2. Împărţirea personalului pe departamente

Departamentul de marketing va fi condus de un director având în subordine doi asistenți

de marketing şi doi agenți de vânzări. Aceștia se vor ocupa de prospectarea pieței interne,

propunerea volumului produselor şi serviciilor de realizat, găsirea de modalităţi în

vederea accelerării şi amplificării vânzării produselor, campanii de publicitate şi

promovare.

Departamentul de operațiuni este format dintr-un director de departament şi trei

subordonați şi se ocupă de achizițiile materiilor prime, precum şi de supervizarea

activităţii de producție.

20

Departamentul de resurse umane va avea un director şi doi subordonaţi. Acest

departament se ocupă de recrutarea şi selecţia de personal, completarea şi înregistrarea

contractelor de muncă, operarea în carnetele de muncă şi în registrul de evidenţă a

salariaţilor, rapoarte cu privire la concedii, salarizare, emitere sisteme de salarizare,

evaluare de personal, monitorizarea rezultatelor.

Departamentul financiar are în frunte un director cu doi angajați care vor fi responsabili

de organizarea şi controlul desfasurarii activităţii financiar-contabile.

Departamentul de producţie este constituit dintr-o echipa de doi manageri de restaurant

având în subordine 50 de angajați care vor lucra în restaurante şi se vor ocupa de

prepararea produselor servite, încasarea contravalorii alimentelor, menţinerea curăţeniei

în restaurante etc.

IV Coordonarea (politica de resurse umane)

Burger King va intra pe piața românească printr-un sistem de tip franciză, prin urmare va

trebui să se adapteze la diferențele ce apar între cultura companiei şi mediul din România.

Politica de personal (selecția, pregătirea, evaluarea, recompensarea și motivarea) va fi

adaptată la specificul mediului românesc. Astfel locurile de muncă încep cu managerul

general, urmat de assistant manager, coordonator de tură și lucrătorul operativ.

1. Managerul general de restaurant

Recrutare - Oferirea postului de manager general se face în funcție de experiență şi de

abilitățile orientate spre inovare şi rezultate pozitive pentru companie. Managerul va fi unul

21

ales din țara gazdă, adică un manager român. Pentru recrutarea managerului se va apela la o

companie de head hunters care se va ocupa cu găsirea celui mai bun candidat. O companie de

head hunters se ocupă cu recrutarea de candidați pentru posturi de manageri. Se va căuta care

este cea mai bună firmă de head hunting de pe piață română și se va apela la serviciile

acesteia.

Selectare - Procesul de selectare se ocupă cu găsirea candidatului potrivit, care să posede

cunoștințele și abilitățile necesare, calitățile şi valorile personale care se corespundă culturii

Burger King. Selectarea candidaților se bazează pe următoarele principii: oportunități egale

pentru fiecare candidat, lipsa discriminării sexuale, rasiale sau religioase. Procesul de

selectare este transparent, obiectiv și eficient.

Pregătire - Perioada de pregătire este una importantă deoarece abia în perioada pregătirii

managerul are primul contact cu cultura Burger King. Pregătirea va fi axată pe dobândirea

cunoștințelor tehnice care nu se regăsesc în România şi va avea loc la sediul companiei

Burger King din Statele Unite. Pe o perioadă de două luni de zile, managerul va fi instruit în

următoarele domenii: finanțe şi contabilitate, resurse umane, tehnologia informației,

marketing, știință globală și unul dintre cele mai importante lucruri, filozofia și cultura

Burger King.

Motivare - M(motivarea)= A x E x V. Motivarea poate fi explicată ca o relație matematică

unde A- așteptările în ceea ce privește recompensa, E- efortul depus, V- valoarea

recompensei. Motivația este opțiunea individului de a efectua o anumită activitate ce va fi

recompensată într-un mod anume.

Așteptările legate de recompensă s-au stabilit în cadrul procesului de recrutare, în cadrul

căruia s-a ajuns la următorul acord:

- Salariul anual va fi de 60 000 euro pe an

- În funcție de rezultatele obținute, va primi beneficii, constând în vacanțe sau prime

pornind de la 500 euro.

- Posibilitatea achiziționării unui procent din acțiunile companiei

2. Directorul de marketing

Recrutare - Directorul de marketing al companiei Burger King va fi responsabil pentru

dezvoltarea şi implementarea strategiilor de marketing care vor conduce la atingerea

22

obiectivelor legate de vânzări ale companiei. Sursa de recrutare pentru postul de director de

marketing va fi una externă. Pe site-uri de specialitate ( ex: www.bestjobs.ro, www.ejobs.ro )

se va da anunț pentru postul de director de marketing la compania Burger King.

Selectare - În procesul de selectare vor fi atrași cât mai mulți candidați care vor fi chemați

la un interviu despre pregătirea profesională şi mai apoi vor rezolva un brief despre lanțul de

fast food. Cei care vor rezolva cel mai bine brief-ul, vor fi chemați la un al doilea interviu în

care li se va cere să vină cu o idee de a promova o imagine pozitivă a companiei Burger King

iar celui cu cea mai bună idee, i se va oferi postul de director de marketing.

Pregătire - Pregătirea este un proces important în formarea directorului de marketing de

aceea timp de patru săptămâni, noul director va urma un training despre valorile brandului,

strategiile de marketing folosite în funcție de cultura fiecărei țări și filozofia și cultura Burger

King pentru a fi familiarizat valorile brandului.

Motivare - Salariul anual va fi de 40 000 euro pe an

- În funcție de rezultatele obținute, va primi beneficii, constând în vacanțe sau prime

pornind de la 350 euro.

- Oportunități de promovare

- Posibilitatea achiziționării unui procent din acțiunile companiei

3. Membru al echipei ( lucrător operativ)

Recrutare - “Dacă eşti pregătit să accepţi un job care îţi oferă potenţial, atunci eşti pregătit

pentru Burger King Corporation! Căutăm parteneri de echipă care sunt motivaţi, au spirit de

echipă, sunt prietenoşi, pe care te poţi baza şi care sunt determinaţi să oferă un serviciu

excelent oaspeţilor noştri!” – Așa sună anunțul de pe site-ul Burger King Romania, care te

îndeamnă să faci parte din echipa lor.

Selectare - Spre deosebire de postul de manager general și de director de marketing unde

procesul de selecție este mai complicat şi ai nevoie de studii superioare, pentru postul de

lucrător operativ selecția este simplă, trebuie să îndeplinești următoarele condiții: să ai vârsta

minima de 16 ani și să ai studii liceale în curs de absolvire.

23

Pregătire - Candidații aleși pentru a ocupa posturi de lucrători operativi vor urma un

training de două săptămâni în care vor învăța despre valorile brandului, despre industria

alimentară Burger King, despre relațiile cu clienții și vor urma un curs scurt în care vor fi

prezentate cunoștințele minime de finanțe ce trebuiesc dobândite pentru a putea lucra cu banii

la casele de marcat din cadrul restaurantelor.

Motivare

- Program flexibil

- Asistență la plata taxei de școlarizare (pentru angajații full time care avansează în

post)

- Dezvoltarea carierei

- Salarii competitive

V Controlul

1. În practica de management exista 5 tipuri de control :

a) Controlul direct presupune un contact direct între personalul implicat în conducerea

companiei şi cel implicat în conducerile filialelor sau sucursalelor acesteia. Acestea se pot

realiza fie la sediul companiei mamă, fie prin vizite efectuate la sediul fiecărei filiale în parte.

Marile companii multinaţionale realizează lunar întâlniri, cu reprezentanţii filialelor de

pretutindeni, la sediul central. Fiecare din aceştia trebuie să prezinte un raport privind toate

performanţele realizate şi problemele apărute. În ceea ce priveşte problemele apărute,

raportul trebuie să conţină o descriere detaliată a modului în care au apărut, a cauzelor

24

acestora precum şi soluţiile propuse pentru rezolvarea lor. În acelaşi timp, se poate evita

apariţia acestor probleme şi la celelalte filiale.

O altă modalitate de control direct poate fi considerată politica de personal a companiei

mamă. De multe ori, numirea unor manageri din ţara de origine are scopul de a exercita un

control direct asupra filialelor. Aceşti manageri cunosc politica firmei mamă, practicând stilul

managerial al acesteia, astfel ca devierile faţă de planurile acesteia vor fi mai mici.

b) Controlul indirect se realizează prin intermediul rapoartelor scrise ale filialelor către

firma de origine. Aceste rapoarte trebuie să cuprindă o prezentare foarte detaliată a

performanţelor acestora pentru o perioadă determinată de timp. Partea cea mai importantă din

raport o reprezintă situaţia financiară a filialei respective, mai exact, bugetul filialei, balanţa

de plăţi, balanţa de profituri şi pierderi etc. Filiala din străinătate a unei companii trebuie să

trimită firmei mamă trei seturi de astfel de rapoarte: primul realizat conform standardelor din

ţara în care activează pentru a putea face o comparaţie cu firmele similare din ţara gazdă; al

doilea conform standardelor din ţara mamă, pentru a realiza o comparaţie între performanţele

relative ale filialelor din diferite ţări; al treilea set fiind necesar pentru realizarea unei situaţii

financiare de ansamblu a companiei, datele financiare fiind exprimate în moneda ţării mamă.

c) Controlul preventiv are scopul de a anticipa problemele şi de a găsi o rezolvare înainte

de apariţia acestora. Acesta are loc în momentul stabilirii planurilor de acţiune, printr-o

analiză detaliată a condiţiilor de realizare a fiecărei etape a acestora. Responsabilitatea acestui

control revine celor însărcinaţi cu realizarea planificării.

d) Controlul curent presupune intervenţia companiei în rezolvarea problemei înainte ca

aceasta să devină prea costisitoare. Cea mai cunoscută şi practicată formă de control curent o

reprezintă monitorizarea continuă a operaţiunilor de către şefii de departamente. Totodată,

controlul curent informează în permanenţă angajaţii asupra performanţelor proprii, având şi

un efect de motivare.

e) Controlul de verificare are loc după ce o acţiune a fost realizată, scopul său fiind cel de

comparare a rezultatului obţinut cu cel planificat. În practică, aceasta este cea mai folosită

formă de control. Deşi acţiunea este încheiată deja, pentru multe tipuri de activităţii este

singura formă de control viabilă. Performanţele financiare ale unei activităţi nu pot fi

controlate decât după încheierea exercițiului financiar. Rezultatele, deşi nu mai pot corecta

greşelile efectuate, reprezintă principala informaţie, corectă, pentru un manager, în realizarea

planificării următoarea aceleiaşi acţiuni.

2. Performanţele controlului

25

a) Performanţele financiare sunt măsurate prin intermediul profitului obţinut.

Întrucât misiunea companiei este aceea de a asigura cea mai bună calitate a produselor şi

serviciilor la cel mai mic preţ, putem presupune că în primele 12 până la 18 luni performanţă

financiară a filialei din București se va reflecta mai mult prin capacitatea de amortizare a

investiției făcute. De asemenea, având în vedere faptul că în România restaurantele de tip

fast-food au profituri relativ mari preconizăm că Burger King îşi va amortiza investiţia în cel

mult doi ani.

Pe termen lung estimăm că se vor vedea şi primele rezultate ale investiţiei făcute şi anume

se va putea vedea profitabilitatea filialei din București şi se va decide dacă se vor deschide şi

în alte oraşe restaurante Burger King.

În principiu, controlul performanţelor financiare ale filialei din Bucureşti se va efectua în

primă fază în mod direct pentru a rezolva eventualele probleme apărute, presupunând ca

managerul nu are experienţă în cadrul companiei. După un an, în condițiile în care lucrurile

merg în direcţia dorită, controlul direct va fi înlocuit cu cel indirect, periodic, mai precis un

control trimestrial. Controlul indirect va fi combinat cu cel preventiv şi cel de verificare.

Tipurile de control alese susțin buna dezvoltare pentru filiala Burger King din Bucureşti, ii

permit să fie încă de la început o afacere profitabilă, iar managerului ii da oportunitatea să

înveţe despre metodele de management direct de la firma mama.

b) Performanţele de calitate reprezintă, în condiţiile acerbei concurenţe de pe piaţa

mondială, unul dintre atuurile principale ale oricărei companii. Metoda reprezintă întâlniri

periodice ale unui grup de muncitori care discută probleme de calitate şi caută soluţii de

rezolvare a acestora.

O altă metodă de control a calităţii este reprezentată şi de colectarea informaţiilor legate de

calitate. Acestea sunt analizate şi afişate în atelierele de producţie, moment în care se

declanşează întrunirea cercului de calitate.

Pentru cei de la Burger King calitatea produselor şi a serviciilor este baza afacerii. Fiind o

companie americană, având destula experienţă în domeniu, managerii au realizat faptul că un

produs de calitate fidelizează clientul actual şi îi aduce şi alţi clienţi noi. Ei ştiu ca cea mai

bună publicitate este cea făcută de un client mulţumit, iar un client este mulţumit dacă

produsul consumat şi serviciile sunt de cea mai bună calitate, raportat la preţul pe care îl

plăteşte.

26

Controlul calităţii poate fi efectuat în mod direct, prin intermediul chestionarelor adresate

clientului în cadrul restaurantului. O altă metodă de control direct ar putea fi şi amplasarea în

fiecare restaurant a unei urne destinate clientelor prin care aceștia să îşi împărtăşească părerea

personala despre companie. Controlul prin intermediul chestionarelor arată exact gradul de

mulţumire sau satisfacţie al clienţilor faţă de produsele companiei.

c) Performanţele resurselor umane. Performanţele financiare ca şi cele de calitate se

realizează de către personalul unei companii. Din acest motiv, înaintea performanţelor

amintite trebuie realizată o evaluare a personalului. Fiecare angajat are de îndeplinit

îndatoririle care îi revin conform fişei postului. Periodic, compania verifică dacă acestea au

fost îndeplinite, mai ales modul în care au fost îndeplinite.

În afară de evaluările periodice, o evaluare obligatorie are loc la angajare sau la promovarea

pe alt post. Această evaluare se realizează pe baza scrisorilor de recomandare sau a CV-ului,

în cazul noilor angajaţi sau a rapoartelor şefilor, în cazul promovării pe alt post.

Cei mai mulţi angajaţi în acest domeniu sunt studenţii sau tinerii până în 25 de ani. Ei sunt

practic cei care iau contact direct cu clientul. Fiind tineri sunt mult mai maleabili, veseli

transmiţând o stare de bine şi clientului. Pot fi controlaţi direct fiind testați direct la locul de

muncă, faţă în faţă cu clientul sau prin intermediul chestionarelor, o dată cu controlul calităţii.

Controlul direct este, în cazul acest, cel mai eficient. Acesta se realizează în general de

managerul firmei sau de angajator.

Controlul indirect se efectuează prin rapoarte întocmite de manager, fiind mai puţin

costisitor. Controlul preventiv poate fii realizat în momentul angajării, la interviu sau la

nivelul selecţiei de CV-uri, iar cel de verificare poate fii efectuat la finalul lunii.

Bibliografie

http://www.bk.com/

Popa Ioan, Filip Radu, „Management Internațional”, Editura Economică, Bucureşti, 1999

Radu Filip, Irina-Eugenia Iamandi, „Management internaţional”, Suport de curs, 2012

27