Traditiile-trecut,prezent si viitor

elev:Baru Oana Luiza

coordonator:prof.Ignat Aneta

prof.Maruntelu Eugen

LICEUL TEORETIC ZIMNICEA

In urma cu doar 20 de ani,intalneam frecvent expresiainchistati in traditii.Era perioada care urma regimului comunist,perioada in care noi,romanii,doream modernizare.Ea trebuia sa cuprinda toate domeniile:social,politic,cultural.Ne doream cu totii sa progresam,sa ne integram in gruparile europene si mondiale,sa ne dezvoltam si sa lasam in urma amintirea comunismului.Si,in naivitatea noastra,credeam ca traditiile,obiceiurile,identitatea noastra ne tin in loc.Si atunci,am inceput sa renuntam la traditiile proprii,vechi de sute de ani si sa preluam traditiile altor popoare,considerate de noi,superioare.Astfel romanii nu mai sarbatorescDragobetele ci Valentine's Day,nu mai respectaZiua Mortilorsi Sfantul Andrei,ci sarbatoresc cu mult fast Halloween-ulamerican.Mai trist e ca,pentru noi,aceste sarbatori nu au o semnificatie spirituala,ci au devenit comerciale,motive pentru a ne face cadouri, pentru a petrece.

Si totusi,dupa ce au trecut aproape 2 decenii de cand Romania a devenit stat democratic,timp in care poporul a trecut prin multe transformari,iata ca incepem sa constientizam canu tot ce zboara se mananca,vorba romanului,si incepem sa ne ingrijoram de faptul ca poporul incepe sa-si piarda identitatea,personalitatea si lansam programe de redescoperire a specificului nostru ,a traditiilor si obiceiurilor romanesti.

Poporul roman este cunoscut peste hotare ca fiind un popor harnic,ospitalier si foarte vesel.Aceste trasaturi reies si din numeroasele traditii si obiceiuri pur romanesti.Lirica populara releva sufletului romanului,trairile sale,iar numeroasele dansuri si obiceuri ,veselia care il ajuta sa treaca peste probleme.

Desi un popor omogen,obiceiurile si traditiile sunt diferite in functie de regiunea geografica.Apar astfel traditii dobrogene,muntene,moldovenesti,ardelenesti,banatene,oltenesti.

Ne focalizam atentia asupra Munteniei...mergem mai mult si ajungem in Teleorman.Teleormanul,un judet plin de resurse folclorice,care insa nu au fost exploatate la adevarata lor valoare.Cate talente pierdute,cate voci neauzite...Si totusi,Horia Barbu Oprisan a descoperit bogatia folclorica din judet.El afirma:Teleormanul are un folclor exceptional de bogat si variat,situandu-l din acest punct de vedere,in fruntea judetelor din tara.In cadrul folclorului din Muntenia,Teleormanul ocupa un loc deosebit nu numai prin singularitatea unor manifestari,dar si prin multitudinea productiilor de tot felul,a originalitatii lor si a tariei cu care finanteaza si se exteriorizeaza.

Acelasi Horia Barbu Oprisan recunoaste caTeleormanul nu a intrat,asa cum se cuvenea,in constiinta publica ,ca un judet al carui folclor este mai mult decat remarcabil.Tipariturile s-au ingropat in uitare si s-a inradacinat parerea generala ca Muntenia nu se inscrie pe linia marelui tezaur folcloric.

Aceasta parere generala este una falsa,caci,daca ar privi cu atentie,oamenii si-ar da seama cat de bogata este zona de sud a tarii.Cate poezii si cantece sunt ascultate doar aici,cate basme sunt spuse doar copiilor munteni,cate spectacole si teatre populare sunt vazute doar aici.De o originalitate deosebita,aceste traditii faceu,acum cateva decenii,principala modalitate de distractie a oamenilor.Dar,dincolo de un mod de petrecere a timpului liber,ele reprezentau mostenirea pe care stramosii aveau sa o lase generatiilor viitoare,mostenire care reprezenta chiar personalitatea noastra.

Se spune ca muntenii sunt mai iuti,mereu pusi pe treaba,mai motivati si dornici de afirmare.Dar ei sunt si mai inflacarati,mai plin de patos,seaprindmai repede,dar la fel de repede se sidomolesc.Traditiile si obiceiurile din Muntenia,din Teleorman,dovedesc acest lucru.

Unul dintre obiceiurile care releva trasaturile de caracter si modul de viata al teleormanenilor esteVasilca.Aceasta datina reprezinta o manifestare cu caracter de spectacol care se axeaza pe muzica si care se desfasoara de Anul Nou,de Sfantul Vasile,de aici si numele acestui obicei.Aceasta datina se regaseste si in alte regiuni ale tarii,insa este foarte frecventa si in Teleorman..Ovidiu Barlea considera datina ca fiind:un colindat straniu prin mprejurarea c nu mai este atestat n alte pri si fiindc e practicat numai de igani (fierari, rudari, lutari) n Muntenia si Oltenia, apoi Dobrogea (jud. Constana).Exista insa dovezi ca aceasta datina este practicata si de romani,deci este o datina romaneasca:Vasilca, att de cunoscut si veche, este considerat de unii cercettori de origine igneasc. Pare, totusi, s fie un obicei autohton, strvechi, cu centrul n Muntenia, spune una dintre ultimele consemnri interbelice asupra acestei teme. Apoi ea reine si gsirea aceluiasi obicei, asemntor cu al nostru, sub numele de Cantilejo, si la spanioli.

Originea acestei datini este discutabila.Cu ea umbla si tiganii,deoarece atunci cnd ei erau nc sclavi,cereau de la domni capul porcului tiat de Crciun, pe care l purtau pe la oameni cernd bani.Ei dau acestei manifestari infatisarea unui spectacol axat pe muzica.Ceata este adesea insotita de un taraf de lautari.Vasilcaeste un colind de esenta laica,si are mai multe forme prin care poate fi reprezentata.

Colinda nareaz pe scurt peripeiile Sivei (Vasilci), adic ale porcului sacrificat (numele deriv de la patronul crestin al Anului Nou) care s-a ngrsat la munte cu jir, iar la ses a but ap rece. Grsimea acumulat a strnit mnia romnilor, care au tbrt asupra ei. Dup modelul colindelor propriu-zise, aciunea e transpus n cadrul mitic adecvat. (...) Iuresul celor care au atacat-o se desfsoar ntr-o grandoare epic .

Primul tip,tipul A,este reprezentat de un grup format din 3-4 persoane.Acest obicei este strict practicat de persoanele mature.Se practica in noaptea de Anul Nou,seara,prin tot satul/comuna.Unul dintre colindatori duce pe o tava,un cap de porc impodobit cu cercei,margele si bratari.Persoanele care umbla cuVasilcaintra in casele oamenilor,se apropie de fereste si incep sa cante,iar daca este intuneric in case,aprind lumanarile pe care le-au adus cu ei.Uneori,gazdele sunt incantate si de un viorist pe care grupul l-a adus pentru a-i acompania atunci cand vor canta piese,la alegere,din repertoriul Vasilcai.

Cel de-al doilea tip,tipul B,este alcatuit dintr-un grup de 3-4 persoane,care are alaturi unul sau doi lautari.Si acest grup poarta capul de porc pe o tava pe la casele oamenilor,numai ca,in acest caz,capul de porc este imbracat intr-o panza alba,groasa.Pe sub panza,acestia mai indeasa carpe pentru a da forma unei papusi.Pe panza sunt pictate sprancenele,ochii,nasul si gura,iar dupa ce o picteaza ii pun un voal de mireasa.Apoi papusaeste impodobita cu salbe si icusari.Restul obiceiului se practica la fel.

Ultimul tip,tipul C,se realizeaza astfel:capul de porc este infasurat complet intr-o panza alba si groasa.Prin cap se infige un bat de aproximativ un metru si jumatate,iar bluza si fusta trebuie sa imbrace batul.Panza este pictata ca si cum ar fi o femeie,iar de la gat este imbracata cu o bluza si o fusta simple.Apoi este impodobita cu margele sau salbe de galbeni.Papusa este purata vertical.Pentru a intra in casele oamenilor,acestia cer invoirea de la gazde,si daca o obtin,incep sa cante melodia Vasilcai

Dupa ce grupul isi sfarseste colinda,primeste de la gospodari vin,bani si carne.

In Teleorman,circula toate tipurile acestui obicei.Sunt insa sate in care se intalnesc doar tipurile A si C.Textele de Vasilcasunt obisnuite,iar in Teleorman nu exista un text propriu.Exista insa la Poroschia o Vasilcaal carei inceput se diferentiaza de alte texte,apoi se continua in forma si continutul cunoscut:Icea dorm boieri mari,/Cu iejisuri prinse-n cui,/Cu gutul la capatai,/S-arme scumpe prinse-n cui./Si-n odae este un pat,/Pat mare incheiat/Cu dalbe scanduri de fag./Iar in pat mi-e asternut/Un voal verde de matase/Impletit de Leana-n sase/Sa nu intre Vasilca-n casa.?1.Iata deci contributia originala pe care Teleormanul a adus-o acestei datini.

Forma si continutul Vasilcai,fara contributia adusa de locuitorii Poroschiei este:Ce-i in cer si pamant?/Mi-este-o dalba manastire!/Dar in dalba manastire,/Mi-este jesuri de argint!/Dar in jesuri cine-mi sade?/Sade bunul Dumnezeu!/Langa bunul Dumnezeu,/Sade Maica Precesta/Si-o judeca pe Silvia:/-Silvolo,Vasilcolo,/Ce-ai mancat si ce-ai baut/De mi-esti grasa si frumoasa,/Intre ochi neagra si mangaioasa?/-Sus la munte m-au suit,/Jir si ghinda am pascut./Mai la vale-am coborat,/Apa rece mi-am baut,/Apa rece dupa piatra,/De m-a vazut lumea toata!/Ma vazura,ma gonira,/Romanii cu topoarele,/Tiganii cu baroasele./Ma prinsera,ma junghiara,/'n foc de paie ma parlira,/Cu tot dreptu' ma-mpartira!/Lua romanii slanina,/Si tiganii capatana./Vazand ca s-au inselat,/Mai frumos mi-o-nzorzonara/Cu cercei,cu ghiocei,/Salba ei de mii de lei!/La dumneavoastra am venit,/S-o vedeti si s-o priviti,/Cu bun dar s-o daruiti:/Sau cu mia sau cu suta,/Galbeni mari din buzunare,C-asa-i legea din batrani,/Din batrani,din oameni buni,/Sa scoti o vadra de vin/C-o oca de mushi taiat/Si-un colac de grau curat!/Ramai ,gazda, sanatoasa!/Si la anu' sa venim,/Sanatosi sa va gasim!/La multi ani!1

Acest obicei face parte din tezaurul folcloric pe care Teleormanul il detine.Aceasta manifestare ce aduce bucurie in casele oamenilor este pe cale de a fi uitata,alaturi de alte obiceiuri si traditii de aceeasi insemnatate culturala a judetului,a tarii.Trebuie,deci,sa ne redescoperim valorile,traditiile,pentru a ne pastra integritatea culturala,pentru a ne pastra,in cele din urma,identitatea de popor roman,care are atat de multe de impartasit celor care sunt dispusi sa il asculte.

Traditiile inseamna trecut,trecutul poporului roman,inseamna prezent,pentru ca inca mai pastram o parte din mostenirea folclorica pe care ne-au lasat-o strabunii si va insemna viitor daca vom stii sa o pretuim,sa o aparam de fenomenul care astazi se cheama globalizare.

. Oprisan,Horia,Barbu,Monografia folclorica a Teleormanului,Casa creatiei populare,Alexandria,1971,pag.4.

2. Oprisan,Horia,Barbu,Monografia folclorica a Teleormanului,Casa creatiei populare,Alexandria,1971,pag.4

3. Barlea,Ovidiu,Folclorul romanesc II,Bucuresti,Editura Minerva,1981,pag.388-390Vercescu, Elena G,Datini si colinde. nsemntatea lor n viaa romneasca ,Bucuresti, 1940, p. 40-41

1.Vercescu, Elena G,Datini si colinde. nsemntatea lor n viaa romneasca ,Bucuresti, 1940, p. 40-41

1Oprisan,Horia,Barbu,Monografia folclorica,Casa creatiei populare,Alexandria,1971,pag.291

1Inspectoratul Scolar al Judetului Teleorman,Folclorul literar din Teleorman II,Tipografia Universitatii Bucuresti,1978,pag.579-580