Tinerii si mediile de comunicare

Direcţia de Studii şi Cercetări pentru Probleme de Tineret

Tinerii şi mediile de comunicare, 2008

Echipa de cercetare:

Anghelescu Gina (coordonator)

Damian Elena (asistent cercetare)

Lazăr Marius (cercetător ştiinţific)

Ştefănescu Ioana (cercetător ştiinţific)



Argument……………………………………………………………………………………..1

Metodologie…………………………………………………………………………………...3

Internetul în spaţiul european (Elena Damian)…………………...…………...…...………4 Accesul la Internet Utilizarea cu regularitate a Internetului Persoanele care nu au folosit niciodată internetul Preferinţele tinerilor din spaţiul european privind locul accesării internetului

Opţiunile tinerilor pentru spaţiul mediatic românesc (Marius Lazăr)....................………7 Accesul tinerilor la noile medii de comunicare Utilizarea mediilor de comunicare Rolul mass-mediei în sfera vieţii private

Funcţia de informare Televiziunea: informare şi divertisment

Rolul mass-media în societatea românească Discursul tinerilor despre mediile de comunicare…………………………………...……14

Receptivitate şi implicare în procesul comunicării mediatice (Gina Anghelescu)

Realitate mediată, realitate revendicată, realitate construită Spaţii de comunicare ideale

Practici specifice mediilor de comunicare (Marius Lazăr)

…………………………………………………………………………………………20

Avantajele utilizării Internetului Funcţiile Internetului Criterii de selecţie pentru internet Puncte slabe ale Internetului

……………………………………………………………………………...………..27

Puncte tari ale televiziunii: Funcţiile televiziunii Puncte slabe ale televiziunii

……………………………………………………………………...……...31

Avantajele asociate lecturii ziarelor/revistelor Rolul ziarelor/revistelor Criterii de selecţie a ziarelor şi a articolelor Puncte slabe ale ziarelor/revistelor

………………………………………………………………………………...…...………37

Aspecte pozitive referitoare la radio Funcţiile radio-ului Criterii de selecţie a posturilor de radio: Puncte slabe ale radio-ului



Argument

În 2008, la nivelul Uniunii Europene, 49% dintre gospodării aveau acces Internet

În România, în decembrie 2007, ponderea utilizatorilor Internet, indiferent de vârstă,

era de 24% - procent dublu faţă de 2006 -12% [e-Communications Household

Survey, 2008]

Ponderea tinerilor, din România, care au acces Internet acasă este mai ridicată: 50%

în 2008, în creştere semnificativă faţă de 2007, când era de 30% [Barometrul Tineret,

2007, 2008]f

Tinerii din Bucureşti se diferenţiază de cei din alte zone ale ţării prin accesul ridicat

la noile medii de comunicare:

In 2007, 85% dintre tinerii din Bucureşti aveau computer acasă şi 74% acces

Internet [Barometrul Tineret, 2007, eşantion reprezentativ pentru populaţia

tânără din Bucureşti, cu o eroare de +/-6%]

In 2008, 95% dintre tinerii din Bucureşti au computer acasă şi 87% acces

Internet [Barometrul Tineret, 2008, categoria tinerilor din Bucureşti a fost

extrasă din eşantion reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare de +/-3%]

Dezvoltarea mijloacelor de comunicare a impus asumarea unor strategii pe termen lung

pentru foarte multe state. Sintagma „noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţie” a fost

înlocuită de „information society”, cu referire la faptul că utilizarea noilor tehnologii a

revoluţionat multe aspecte ale stilului de viaţă. Planul de acţiune eEurope este o expresie a

interesului Consiliului Europei pentru felul în care sunt dezvoltate aspectele specifice

utilizării acestor noi tehnologii.

„eEurope is a part of the Lisbon strategy to make the

European Union the most competitive and dynamic

knowledge-base economy with improved employment and

social cohesion by 2010.” [extras din eEurope 2005]


1


.


2

Potenţialul economic şi social al internetului viitorului nu a fost încă pe deplin

cartografiat, însă acesta are deja un loc privilegiat în strategiile de dezvoltare ale multor

zone din cadrul economiei globale şi începe să îşi ocupe locul cuvenit şi în Europa, ca

parte a „agendei post-Lisabona”. (…) Descătuşarea acestui potenţial impune măsuri care

să garanteze că internetul viitorului se va constitui într-o platformă solidă pentru inovaţie

şi creştere în Europa. Nevoile fundamentale sunt crearea unui internet de mare viteză

disponibil oriunde, pentru toţi, deschis şi competitiv la nivel internaţional, care să confere

siguranţă în utilizare şi care să fie guvernat de proceduri transparente şi eficiente. Aceste

condiţii fundamentale de accesibilitate, transparenţă şi siguranţă formează fundamentul

agendei imediate a Comisiei referitoare la internetul viitorului, agendă care poate fi

rezumată de-a lungul a şase domenii de acţiune:

(1) Construcţia de infrastructuri de internet de mare viteză deschise către concurenţă şi

care să ofere consumatorilor opţiuni reale (…)

(2) Asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la conexiune internet de calitate la un preţ

abordabil. (…)

(3) Menţinerea deschiderii internetului către concurenţă, inovare şi alternative pentru

consumatori, pentru a evita situaţiile în care aceştia ar putea fi obligaţi sa se

limiteze doar la anumite produse şi servicii. (…)

(4) Lansarea unei dezbateri referitoare la concepţia şi dezvoltarea internetului

viitorului. (…)

(5) Oferirea de îndrumări clare cu privire la implementarea normelor existente în

materie de protecţia datelor personale şi a unei strategii coerente pentru securizarea

internetului viitorului, pentru ca Europa să fie capabilă de a înfrunta ameninţările

viitoare la adresa securităţii şi de a se menţine în avangarda dialogului

internaţional. (…)

(6) Luarea în calcul, în contextul tuturor acestor evoluţii, a rolului esenţial al strategiei

la nivel internaţional, al dialogului cu privire la reglementarea domeniului şi a

cooperării în cadrul cercetării.

Comisia Comunităţilor Europene,

Comunicare privind reţelele şi internetul viitorului, 2008


Metodologie

Obiective:

Evidenţierea rolurilor pe care tinerii le acordă diferitelor tipuri de media

Descrierea practicilor de utilizare a internetului, televiziunii, ziarelor, radio-ului

Tipuri de analiză:

Analiza comparativă a statisticilor referitoare la utilizarea Internet în ţările Uniunii

Europene [EUROSTAT]

Analiza studiilor realizate pentru CNA referitoare la utilizarea audio-vizualului

Analiza secundară despre utilizarea mediilor de comunicare, folosind bazele de date

puse la dispoziţie de Fundaţia Soros (în special ancheta tematică realizată în 2006) şi

bazele de date ale Barometrului Tineret 2007, 2008

Analiza discuţiilor realizate cu 36 de tineri din Bucureşti. Ca metodă de culegere a

datelor a fost folosit focus-grupul. Criteriul de selecţie a acestora a fost statutul socio-

profesional – au rezultat câte două focus-grupuri cu elevi, studenţi, şi, respectiv, tineri

angajaţi pe piaţa muncii

Aria de referinţă:

Dat fiind accesul foarte ridicat la Internet, tinerii din Bucureşti pot fi consideraţi ca

reprezentanţi ai schimbării care se prefigurează odată cu implementarea noilor

tehnologii în România. Aspectele relevate prin acest studiu reprezintă o parte din

tendinţele existente sau care sunt pe cale de a se contura. Distincţiile cu care am

operat (elevi, studenţi, angajaţi) constituie doar una din căile posibile de analiză. Am

urmărit diversitatea atitudinilor şi comportamentelor, singularitatea fiecărei maniere

de interiorizare a conţinuturilor pe care mediile de comunicare le oferă, şi am încercat

să găsim locul pe care îl are, în imaginea de ansamblu, fiecare exprimare individuală.


3


Internetul în spaţiul european

Accesul la Internet

România se situează în grupa ţărilor în care, comparativ cu anul 2006, a crescut ponderea

gospodăriilor care au acces Internet.1 În această grupă se află şi Estonia, Lituania,

Norvegia, Franţa, Slovacia, Letonia, Austria şi Irlanda, dintre care, în Slovacia a fost

înregistrată cea mai mare creştere (19%).

Categoria ţărilor în care accesul Internet este foarte ridicat cuprinde Islanda (84%) urmată de

Olanda (83%), Suedia (79%), Norvegia (78%), Danemarca (78%).

Utilizarea cu regularitate a Internetului (cel puţin o dată pe săptămână).

Potrivit cercetărilor realizate pentru Eurostat, la nivel european, ponderea persoanelor care

folosesc Internetul cel puţin o dată pe săptămână a crescut cu 4 unităţi faţă de 2006, ajungând

la 22%, în 2007. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Irlanda, Franţa, Lituania,

Luxemburg .

Persoanele care nu au folosit niciodată internetul

În 2007, 58% dintre persoanele de peste 18 ani din România nu folosiseră niciodată

Internetul, scăzând cu 6% faţă de anul precedent. În aceeaşi grupă cu România se mai află

Belgia, Irlanda, Italia, Austria, Letonia, Luxemburg şi Malta.

Preferinţele tinerilor din spaţiul european privind locul accesării internetului

Şcoala

27% dintre tinerii de 16-24 ani, din România au folosit internetul la scoală, în 2007,

înregistrându-se o creştere de 5 procente faţă de anul precedent. În grupa ţărilor în care

1 Analiza prezentată în acest capitol a fost realizată folosind datele puse la dispoziţie de Eurostat


4


posibilitatea de a accesa Internetul la şcoală este corelată cu creşterea interesului tinerilor

de această vârstă pentru utilizarea Internetului în acest spaţiu se mai află şi Slovacia,

Olanda, Bulgaria, Cehia, Letonia. Cea mai mare creştere se înregistrează în Italia, cu 11

procente, ajungând în 2007 la 30%. Categoria ţărilor în care Internetul este folosit la

şcoală de către foarte multe tineri cuprinde: Finlanda (67%), Islanda (67%), Ungaria

(59%), Norvegia (58%) şi Slovacia (58%). La polul opus se află Bulgaria (23%), Cipru

(25%) şi Serbia (17%).

50% dintre studenţii români au folosit internetul de la şcoală (place of education), în

2007, această pondere crescând cu 9 unităţi faţă de anul precedent. În această grupă se

mai află Bulgaria (43%) şi Marea Britanie. Scăderi s-au înregistrat în Cipru, Franţa,

Irlanda, Germania, Estonia. În topul clasamentului privind accesarea internetului de la

şcoală de către studenţi se află Islanda (90%), Finlanda (89%), Lituania (88%) sau

Portugalia (87%). România, deşi a înregistrat o creştere foarte mare în ceea ce priveşte

acest aspect, se află totuşi la sfârşitul clasamentului.

Acasă

În România, 21% dintre tinerii de 25-34 ani au accesat internetul de acasă, în 2007, în

creştere cu 8 procente faţă de 2006. România se situează astfel în grupa de mijloc alături

de ţări ca Portugalia, Slovenia, Finlanda, Belgia, Spania etc. Cele mai mari creşteri se

înregistrează în ţări precum Lituania, Irlanda, Bulgaria, Letonia ori Slovacia. Ţările de

pe primul loc sunt Norvegia, Finlanda şi Danemarca, toate cu 88%. Deşi s-a înregistrat o

creştere semnificativă, România are cel mai mic procent fiind urmată de Bulgaria la o

diferenţă de 11 procente

Pe de altă parte, România se află printre ţările cu cele mai mari creşteri privind ponderea

studenţilor care au accesat internetul de acasă – de la 29%, în 2006 la 44%, în 2007.

Alături de România se mai află Irlanda, Bulgaria, Letonia, Polonia sau Slovacia. Scăderi


5


s-au înregistrat în Luxemburg, Suedia şi Norvegia. Studenţii care au folosit cel mai mult

internetul de acasă in 2007 sunt din Olanda (98%), Islanda (96%), Malta (94%),

Finlanda (94%), Danemarca (94%). Şi aici putem observa că deşi a înregistrat o creştere

mare, ţara noastră se află printre ţările cu cele mai mici procente.

Internet Cafe

10% dintre studenţii români au accesat Internetul de la un Internet Café, în 2007,

crescând doar cu un procent faţă de anul trecut. În aceeaşi grupă cu ţara noastră intră ţări

precum Finlanda, Slovacia, ori Olanda. Scăderi apar în ţări ca Belgia, Letonia. Lituania,

Polonia ori Norvegia. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Grecia şi Cipru.

Ţările în care este foarte scăzută ponderea studenţilor care au accesat internetul de la

Internet Cafe sunt: Olanda (2%), Suedia (3%), Belgia (1%) sau Serbia (3%).

„Rata de penetrare la 100 locuitori a conexiunilor de acces dedicat la

Internet în bandă largă a ajuns la 10,52%, în timp ce rata de penetrare la 100

de gospodării este de 27%.

România are cea mai mare rată de creştere din Europa în ceea ce priveşte

conexiunile la Internet. Ritmul de creştere se va menţine şi anul viitor.

Serviciile WiMAX, care se lansează în 2009, vor asigura acces Internet şi în

zonele care nu sunt acoperite în prezent”

(comunicat ANC, decembrie 2008)


6


Opţiunile tinerilor pentru spaţiul mediatic românesc

Accesul tinerilor la noile medii de comunicare

În 2006, cel puţin jumătate dintre gospodăriile în care locuiesc tinerii de 18-35 de ani aveau

în dotare: televizor, radio, telefon mobil, televiziune prin cablu, radiocasetofon sau

combină muzicală. Am putea spune că acestea alcătuiesc setul de bază din punct de vedere al

dotării cu tehnologii de comunicare.2

1012

2428

3538

4249

6877

8182

97

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Instalaţie de recepţie satelitAbonament presă scrisă

Acces internetVideo

DVD (inclusiv la PC)Radio in maşină

Computer personalTelefon fix

Radiocasetofon, combină muzicalăTeleviziune prin cablu

Telefon mobilRadio în casă

Televizor

Dotarea gospodăriei cu bunuri de comunicare, pentru tineri de 18-35 de ani (% din totalul subeşantionului)

Sursa : Barometrul de Opinie Publică, mai 2006. Volumul total al subeşantionului de tineri: 498 de subiecţi.

2 Datele prezentate în acest capitol sunt extrase din mai multe cercetări. Unele au fost realizate exclusiv pe eşantioane de tineri (Barometrul Tineret, cercetările pentru CNA) altele nu (Barometrul de Opinie Publică, Soroş, 2006).


7


Conform datelor Barometrului Tineret, despre care menţionam la început, ponderea tinerilor

care au acces Internet acasă a ajuns, în 2008, la 50%, iar a celor care au computer la 67%.

Creşterea este semnificativă, mai ales pentru Internet – 20 de procente.

31

5151

67

8490

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Am internetacasa

Am un computeracasa

Am telefon mobil

20072008

Sursa: Barometrul Tineret, 2007, 2008

Dintre tinerii care au acces Internet acasă, 71% îl folosesc zilnic

şi doar 3% nu îl folosesc deloc. Pe de altă parte, şi dintre cei care

au declarat că nu au acces Internet acasă, 7% folosesc zilnic, plus

alţi 15% şi 13% care îl folosesc de 2-3 ori pe săptămână,

respectiv de 2-3 ori pe lună.

Astfel că, per ansamblu, 40% dintre tinerii de 14-35 de ani, din

România, au declarat, în 2008, că utilizează internetul zilnic,

rămânând o treime (32%), a celor care nu folosesc deloc.


8


Utilizarea mediilor de comunicare

Dintre televiziune, radio şi ziare/reviste, televiziunea ocupă primul loc în preferinţele tinerilor

de 18-35 de ani, la distanţă considerabilă de radio şi, mai ales, de ziare/reviste. În comparaţie

cu adulţii, însă, tinerii citesc mai des atât ziare şi reviste locale sau centrale, cât şi cărţi; de

asemenea ei urmăresc mai frecvent filme, respectiv ascultă casete/ cduri/dvd-uri.

Tabelul 1. Frecvenţa consumului mediatic, comparaţie între tineri şi adulţi

Cât de des*…. Categoria de vârstă 18-35 de ani Peste 35 de ani Vă uitaţi la televizor 3.85 3.91Ascultaţi radioul 2.65 2.62Ascultaţi o casetă/ un CD/ un DVD 2.04 0.87Citiţi/ răsfoiţi ziare locale 1.83 1.61Citiţi/ răsfoiţi ziare centrale 1.62 1.38Citiţi/ răsfoiţi reviste 1.54 1.03Citiţi cărţi 1.29 0.93Vă uitaţi la o casetă video/ un DVD 1.23 0.45

Sursa : Barometrul de Opinie Publică, mai 2006 *Media scalei de evaluare, unde 0= niciodată, 1= mai rar, 2= de câteva ori pe lună, 3= de câteva ori pe săptămână, 4= zilnic ; Notă: Cifrele scrise cu bold reprezintă diferenţe semnificative din punct de vedere statistic, la un nivel de încredere de 95% (a fost aplicat testul t pentru eşantioane independente)

Din analiza datelor Barometrului Tineret-2008, a rezultat că :

Emisiunile tv sunt urmărite mai mult de adolescenţi;

Lecturile literare sunt mai întâlnite la: adolescenţi, la fete, la cei mai educaţi (minimum

liceul) ;

Lectura ziarelor, revistelor este mai întâlnită la: tinerii de 30-35 de ani, la cei din urban,

mai educaţi (cel puţin liceul) ;

Calculatorul şi internetul sunt mai utilizate de băieţi, de cei cu un nivel de educaţie mai

ridicat (probabilitatea creşte odată cu nivelul educaţional), şi de cei de 14-24 ani.


9


Rolul mass-mediei în sfera vieţii private

Pentru tineri (dar şi pentru adulţi) principalul rol al televiziunii este informarea. Pe locul al

doilea se situează distracţia/ plăcerea, iar pe locul al treilea obişnuinţa. Totodată, atât pentru

tineri, cât şi pentru adulţi, rolul ziarelor este considerat a fi acela de informa. În schimb,

tinerii ascultă radio-ul mai mult pentru distracţie sau plăcere, şi pentru a-şi umple timpul spre

deosebire de adulţi, care rămân la fel de preocupaţi de ideea de a fi informat.

Tabelul 2. Rolul mass-media: comparaţie tineri-adulţi

Vă uitaţi la tv… Ascultaţi radioul… Citiţi ziare… În ce măsură*… 18-35 ani

Peste 35 ani

18-35 ani Peste 35 ani 18-35 ani Peste 35 an

Pentru a vă informa 3.29 3.37 2.85 3.12 2.9 3.01Pentru distracţie/ plăcere 2.94 2.58 2.67 2.42 2.04 1.97Din obişnuinţă 2.76 2.72 2.6 2.56 2.14 2.16Pentru a vă educa/ învăţa 2.64 2.38 2.3 2.21 2.18 2.12Pentru a vă umple timpul, de plictiseală

2.54 2.4 2.43 2.3 2.01 1.99

Pentru a mai uita de problemele din viaţa de zi cu zi

2.06 2.17 - - . -

Sursa : Barometrul de Opinie Publică, mai 2006 *Media scalei de evaluare, unde 1 înseamnă « foarte mică măsură », iar 4, «foarte mare măsură». Notă : Cifrele scrise cu bold reprezintă diferenţe semnificative din punct de vedere statistic, la un nivel de încredere de 95% (a fost aplicat testul t pentru eşantioane independente).

Funcţia de informare

Din Barometrul Tineret-2008, ştim că al doilea canal de informare este Internetul, urmat de

ziare/reviste. Pe segmente de tineri, se constată că3:

radioul este preferat mai mult de cei din grupa 30-35 de ani (probabilitatea de a-l alege

ca sursă de informare creşte odată cu vârsta respondenţilor) şi de cei din rural;

televiziunea este preferată mai mult de băieţi;

3 Am considerat semnificative diferenţele mai mari de 5.6% (dublul erorii de eşantionare pentru tot eşantionul) la o probabilitate de greşi de 5%.


10


internetul este preferat mai mult de băieţi, de cei mai tineri (probabilitatea de a-l alege

ca sursă de informare scade odată cu vârsta respondenţilor), şi de cei din urban;

prietenii sunt la fel de importanţi ca sursă de informare atât pentru băieţi cât şi pentru

fete, pentru cei din rural dar şi pentru cei din urban. Există o tendinţă de scădere a

importanţei acordate prietenilor, ca şi sursă de informare, la tinerii de 30-35 de ani (doar

25% dintre ei îi menţionează, faţă de 34%, media procentelor pentru celelalte grupe de

vârstă);

spaţiul şcolar ( liceul, facultatea) este preferat mai mult de fete şi de cei din grupa 14-19

ani ca sursă de informare despre problemele specifice tinerilor;

afişele, panourile publicitare şi pliantele sunt menţionate mai des de cei din rural;

presa scrisă este mai atractivă pentru cei de 30-35 ani.

Tabelul 3. Surse de informare preferate de tineri

Procent din subiecţi Procent din răspunsuri Televiziune 83.5 29.2 Internet 50.5 17.7 Presă scrisă 33.5 11.7 Prieteni 31.5 11.0 Radio 31.3 10.9 Şcoală, liceu, facultate 24.3 8.5 Afişe panouri, pliante 16.0 5.6 Birouri de informare 11.0 3.9 Alt mijloc de informare 0.3 1.0 Nu ştiu/ Nu răspund 1.2 3.5

Sursa: Barometrul Tineret, 2008 – răspuns multiplu

Televiziunea: informare şi divertisment

Atât tinerii de 18-35ani, cât şi adulţii urmăresc cel mai mult, la televiziune, emisiunile de

ştiri. Diferenţe apar doar pentru celelalte categorii de emisiuni. Astfel, tinerii urmăresc la

televiziune mai mult emisiunile şi programele legate de loisir (filme, emisiuni de

divertisment, emisiuni cu concursuri, emisiuni muzicale, sportive) iar adulţii (peste 35 de ani)

mai mult emisiunile politice, religioase şi cele despre agricultură.


11


Tabelul 4. Frecvenţa de urmărire a unor emisiuni şi programe tv comparaţie tineri-adulţi

Cât de des vă uitaţi la televizor la următoarele tipurde emisiuni*…

Categoria de vârstă

18-35 de ani Peste 35 de ani Ştiri 3.42 3.58Filme 2.58 2.02Emisiuni de divertisment 2.18 1.8Emisiuni muzicale, videoclipuri, topuri 2.0 1.1Emisiuni sportive 1.81 1.42Emisiuni despre viaţa unor oameni obişnuiţi 1.59 1.47Emisiuni cu concursuri 1.51 1.17Emisiuni ştiinţifice 1.48 1.2Seriale (altele decât telenovelele) 1.47 1.27Emisiuni despre viaţa unor vedete 1.45 1.05Emisiuni culturale 1.32 1.32Emisiuni despre agricultură şi viaţa satului 1.31 1.88Emisiuni politice 1.3 1.5Emisiuni despre integrarea europeană 1.28 1.21Emisiuni sociale 1.27 1.34Telenovele 1.22 1.23Emisiuni economice 1.22 1.29Emisiuni religioase 1.13 1.66Emisiuni pentru copii/ de desene animate 1.04 0.54

Sursa : Barometrul de Opinie Publică, mai 2006 *Media scalei de evaluare, unde 0= Deloc, 1=Mai rar, 2= De 2-3 ori pe săptămână, 3=de 3-4 ori pe săptămână, 4=Zilnic. Notă : Cifrele scrise cu bold reprezintă diferenţe semnificative din punct de vedere statistic, la un nivel de încredere de 95% (a fost aplicat testul t pentru eşantioane independente)

Rolul mass-media în societatea românească – responsabilităţi asumate şi ideale

În concepţia tinerilor, există o diferenţă destul de mare între ceea ce face efectiv mass-media

şi ce ar trebui să facă aceasta. Astfel, fie că este vorba de informare sau de a schimba modul

de gândire al oamenilor, există o neconcordanţă de cel puţin 15% între realitate şi ideal (după

procentele opţiunilor „pozitive” exprimate).


12


41

44

46

63

67

83

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Schimbă modul de gândire aloamenilor

Educă Oamenii

Îi ajută pe oameni să uite deproblemele de zi cu zi

Explică oamenilor ce seîntâmplă

Distrează oamenii

Informează oamenii

În ce măsură mass-media din România...

79

82

86

94

96

98

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Îi ajute pe oameni să uite de problemele de zi cu zi

Schimbe modul de gândire al oamenilor

Distreze oamenii

Educe oamenii

Le explice oamenilor ce se întâmplă

Informeze oamenii

În ce măsură mass-media din România ar trebui să...

Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2006 Notă: Procentele reprezintă ponderea opţiunilor „pozitive” („mare” şi „foarte mare măsură”) din totalul opţiunilor exprimate de tinerii de 18-35 de ani. Volumul total al subeşantionului de tineri: 498 de subiecţi.


13


Discursul tinerilor despre mediile de comunicare

Pentru tinerii din Bucureşti cu care am discutat, cel mai folosit mediu de comunicare este

internetul. Pentru o parte dintre ei, lipsa mediului de comunicare favorit ar fi o situaţie

destul de stresantă. Elevii de liceu concep mai greu „viaţa fără internet”. Celor mai mulţi

dintre tinerii intervievaţi le-ar lipsi cel mai mult maniera de comunicare pe care o oferă

internetului (messenger, e-mail). Dar, conform discursului tinerilor, în lipsa accesului la un

tip de media, acesta ar fi înlocuit cu un altul (telefon, televizor) sau cu lectura unei cărţi.

Alternativele depind foarte mult de stilul de viaţă al fiecăruia.

Receptivitate şi implicare în procesul comunicării mediatice

! Spaţiul virtual – locul în care părerea tinerilor contează

În comparaţie cu televiziunea, presa scrisă sau radio-ul, internetul este considerat mediul în

care comunicarea este interactivă. Părerea tinerilor este că doar aici există posibilitatea ca, la

un mesaj iniţiat de ei, să se ţină cont de părerea lor.

În unanimitate, a fost evocat pragmatismul specific comunicării prin intermediul Internetului:

„Pe internet e cel mai simplu” (elev) / „pe net e mai repede şi mai uşor”. (student)

„intru pe site-ul unde ştiu că acel subiect interesează, pe când, la tv, ei încearcă să

acopere o masă cât mai mare de oameni” (student)

„Pe internet ştii că ai lansat informaţia şi ajunge unde trebuie” (angajat, studii medii)

„pe internet circulă informaţia foarte repede – şi toată lumea poate să acceseze si să

vadă şi povestea ta şi poze etc” (angajat, studii superioare)

„Pe net, posibilitatea să ţi se răspundă e mai mare si pentru că adresa ta este deja acolo

– îţi pot răspunde mai uşor şi mai detaliat” (elev)

„Poţi alege şi formatul mesajului pe net” (elev)


14


Însă, acest pragmatism este exprimat mai degrabă la nivelul ideal, de posibilitate, dat fiind

faptul că tinerii intervievaţi au iniţiat scrierea unor mesaje pe forum-uri or blog-uri destul de

rar şi, mai degrabă, au preferat doar să citească.

În afară de forum-uri, pentru care deschiderea este unanimă, implicarea în procesul

comunicării prin internet este înţeleasă diferit de către elevi, studenţi şi tinerii care desfăşoară

o activitate profesională. Astfel, elevii au amintit de messenger, Hi5, sondajele şi promoţiile

anumitor site-uri, studenţii au evocat e-bank, anunţuri referitoare la comerţ, la locuri de

muncă, comentariile la articole despre sport, iar tinerii care lucrează au făcut referire la blog-

urile politicienilor.

Individualismul elevilor şi studenţilor în utilizarea internetului este manifestat în relaţie cu un

alter ego nedefinit, spre deosebire de tinerii angajaţi pe piaţa muncii, al căror individualism

este exprimat faţă de „site-urile oficiale”, evocând, însă, solidaritatea între „cei de rând”:

„Caut direct, nu postez nimic” (elev)

„Ai de aşteptat răspunsul, nici nu ştii dacă vei obţine informaţia corectă – mai bine o

cauţi cu mâna ta. Aşa, o obţii din altă sursă, despre care nu ştii dacă să ai încredere sau

nu; şi durează.” (student)

„mai degrabă postezi pe un site normal şi te ajută fiecare cum poate.” – „se implică mai

mult oamenii de rând” ” (angajat, studii superioare)

„Am postat pe site-uri oficiale, când mi-a fost bătut câinele, şi nu am avut nici o

reacţie”, „în schimb, am intrat pe animale.ro (pentru că îmi fusese bătut câinele şi era

foarte grav, nu ştiam ce să fac), şi m-au sunat oameni din toată ţara – şi am văzut pentru

prima oară solidaritatea umană” ” (angajat, studii superioare)

Studenţii sunt singurii care au exprimat o largă varietate de atitudini în ceea ce priveşte

implicarea în procesul comunicării prin internet, de la evocarea indiferenţei celorlalţi („S-a

întâmplat să nu mi se răspundă la mesajele iniţiate.”), la intoleranţă („E vorba şi despre


15


ignoranţă, adică pun nişte forum-uri, doar ca să aibă şi ei forum – nu intră nimeni pe ele şi

chiar dacă ai o sugestie, rămâne la faza asta.”), la curiozitate („De obicei sunt postate la

status-ul de messenger şi mai intru, dacă văd ceva mai interesant”) şi deschidere („se

exprimă lumea mai liber”), fie şi timidă („Dacă cineva a spart gheaţa, îndrăznim şi noi să ne

spunem părerea”.)

Pentru celelalte medii de comunicare, fie „durează”, fie „nu prea ai cum să iei contact cu ei”

şi „e destul de greu să fii băgat în seamă”, fie „trebuie să fie ceva senzaţional” pentru a fi luat

în considerare.

„E nesiguranţă, indiferenţă – aşteptările sunt foarte scăzute să îţi răspundă cineva”

(elev)

„Nu prea ai cum să iei contact cu ei” este această idee că „părerea ta nu contează”,

degeaba dai tu cu părerea, dacă ei au un anumit format.” (student)

„La televiziune e foarte greu să ajungi, e de neatins (angajat, studii superioare)

Pe de altă parte, elevii şi tinerii care lucrează sunt mai deschişi în a percepe posibilitatea de a

fi activi în comunicarea pe care televiziunea, radioul sau ziarele o permit cu publicul:

„La televiziune, la concursuri gen „dansez pentru tine”, te întreabă cine vrei să treacă

mai departe.” (elev)

„La tv am dat un mail la o emisiune şi mi s-a răspuns, mi s-a citit” (elev)

„Comentarii la ziare (pe net) – „şi a fost interesant, că mi-a răspuns şi mie alte

persoane” (angajat, studii superioare)


16


Realitate mediată, realitate revendicată, realitate construită

Deşi fiecare din cele patru tipuri de media exprimă, în sine, aceeaşi realitate – viaţa socială –

părerile referitoare la cum este aceasta re-prezentată diferă nu doar de la un tip la altul de

media, cât şi de la o categorie socială la alta.

! Adolescenţii: generaţia noilor tehnologii de comunicare

Pentru elevi, internetul este fragmentat între puterea de a influenţa şi aceea de a oferi mai

multe nuclee de informaţie – ceea ce duce cu gândul la diversitate şi libertate – iar

televiziunea este caracterizată fie de realism, fie de exagerare

„Probabil internetul influenţează cel mai mult, dar depinde de cât de mult îl foloseşti.”

„Pe internet găseşti despre acelaşi eveniment mai multe surse şi poţi face o comparaţie,

să fii mai sigur.”

„Televiziunea este determinată de ceea ce se întâmplă în real şi radio-ul (ştiri)”

„Televiziunea e conectată la realitate”

„Amplifică subiectul de actualitate, îi oferă o importanţă mai mare decât are de fapt”

„Mass-media e mai mult înflorită.”

! Studenţii sunt critici pentru felul în care realitatea este re-prezentată, indiferent dacă

este vorba de internet, televiziune, ziare or radio.

Dacă, pentru studenţi, internetul distorsionează realitatea or permite să te arăţi altfel decât

eşti, televiziunea este cea care manipulează sau exagerează. Se pare că lumea pe care

studenţii o văd prin ochii televiziunii or ai ziarelor este una a scandalurilor, fără nici un alt

aspect pozitiv:

„Şi internetul distorsionează”

„Pe internet poţi să fii ceea ce nu eşti - foarte uşor”


17


„Ei creează scandaluri, ei le dezleagă, ei agravează situaţii, ei calmează situaţii.”

„Influenţează omul, îl manipulează – în politică, de cele mai multe ori, şi în lumea

mondenă”

„Din ţânţar fac armăsar, dar asta rămâne la nivelul individului cât se lasă influenţat –

sunt şi oameni care chiar cred.”

„Mass-media e transformată, ca să se vândă”

„Fac din ţânţar-armăsar”

„Scandalul se vinde în România, asta se întâmplă!”

„Citeşti în mai multe locuri şi îţi dai seama că adevărul e la mijloc”

„Ziarele care au cel mai mare tiraj, sunt [cele] de scandal”

! Pentru tinerii-adulţi internetul este o oglindă clară a societăţii, iar televiziunea cea care

distorsionează realitatea

Pentru tinerii care desfăşoară o activitate profesională internetul re-prezintă realitatea aşa

cum este ea, iar televiziunile „scot în faţă ceea ce creează rating”:

„Internet – acolo apare tot, şi că e bun şi că e rău – nu cred că internetul influenţează în

vreun fel; nu ştiu dacă există cenzură – la tv sigur există cenzură, într-un fel sau altul”

„[la televiziune] se creează false modele”

„Chiar şi când sunt mediatizate situaţiile care implică solidaritatea umană, televiziunile

fac asta pentru rating”

„Se fac reclame la oameni de nimic, iar oamenii adevăraţi nu se scot în faţă – oamenii

ăia mor liniştiţi”


18


Spaţii de comunicare ideale

Pentru adolescenţii cu care am discutat, în lumea virtuală informaţia ar trebui să fie tradusă în

toate limbile, accesul pe anumite site-uri ar trebui să fie selectiv, iar promovarea lor de

asemenea – ne referim in special la site-urile porno.

„intri pe un site de muzică şi îţi apare, dintr-o dată „altceva” – şi mai intră şi mama şi

se gândeşte la prostii” (elevă)

La televiziune ideal ar fi să se reducă din reclame, filmele să fie mai noi, să existe emisiuni

pentru tineri („gen discovery”) şi să fie mai vizibilă preocuparea pentru a asculta „vocea

tinerilor”

„să se ţină cont mai mult de părerile noastre şi să nu fie totul atât de comercial”

Părerile studenţilor sunt destul de eterogene în ceea ce priveşte televiziunea: pe de o parte,

sunt preocupaţi de obiectivitatea ştirilor, dar se vor separaţi de politic, pe de alta, sunt

interesaţi doar de aspectele vieţii personale:

„să inventeze un canal de politică, să ne lase în pace”

„sunt mai preocupat de viaţa mea, de ceea ce se întâmplă cu mine, decât de ceea ce aş

schimba la aceste medii”

Ca o sintetizare a raporturilor cu mediile de comunicare, unul din participanţii la studiu a

spus:

„împreună fac un tot şi, până la urmă, ne lovim de ele zi de zi şi ne sunt folositoare”

Pentru radio, considerat „de modă veche”, în special de către adolescenţi, nu există nici un fel

de interes în a îmbunătăţi vreunul din aspectele sale specifice. Iar în privinţa ziarelor şi a

revistelor se consideră că „nu sunt atât de folosite de noi, ca să ne implicăm atât de mult”.


19


Practici specifice mediilor de comunicare

Principalele avantaje ale internetului sunt accesibilitatea (financiară, tehnică, psihologică),

varietatea mare de informaţii şi oferte (inclusiv faptul că include şi alte medii de comunicare

precum televiziunea, radio-ul sau presa scrisă), şi eficienţa (comunicare şi informare mult

mai rapidă). Principalul dezavantaj este mai mult de ordin psihologic, în sensul că duce destul

de uşor la dependenţă şi te îndepărtează de oameni, de lumea din jur. Alte minusuri

menţionate de tineri au fost: posibilitatea mai mare a dezinformării, nocivitatea pentru ochi,

reclamele (inclusiv spam-ul), lipsa securităţii datelor, problemele de ordin tehnic în general.

Internetul este utilizat în principal ca mijloc de comunicare (prin email, programele de chat

şi forumuri), de informare (de la ziarele online până la cărţi electronice şi tutoriale de

programe) şi de divertisment (pentru muzică, filme şi videoclipuri, jocuri). Criteriile după

care selectează sau aleg un site anume ţin mai ales de viteza de acces, credibilitatea acestuia,

designul, recomandările cunoscuţilor.

Avantajele utilizării Internetului

Accesibilitatea financiară:

„Este mai ieftin decât telefonul” (elev)

„Şi oricum la internet poţi să vorbeşti nonstop că o să plăteşti aceeaşi sumă de bani. Dar

la telefon…” (elevă)

„Informaţia este gratuită. [Pe alte canale] este mai greu. Aşa, pe Google am intrat, am

scris numele, şi imediat mi-a dat mai multe site-uri. În schimb în alte surse trebuie să

căutăm, în principal, şi de multe ori poate chiar nu găsim.” (studentă)


20


Accesibilitatea tehnică:

„Este cel mai la îndemână”(elevă)

„Dacă am pierdut o emisiune sau..eu mă mai uit şi la telenovele..dacă am pierdut, pot să

intru pe youtube, şi găsesc acolo.” (studentă)

„E mai uşor [cu internetul]. La bibliotecă, până găseşti cartea, pănă o deschizi să citeşti în

ea..(răsete)” (elev)

Accesibilitatea psihologică:

„E mai comod, decât să mergem la cinema, mai degrabă stăm în pat cu seminţe,

floricele, şi…La cinematograf mai întâlneşti şi alte persoane..Mai te trezeşti cu nişte

floricele în cap.” (studentă)

Eficienţa:

„[Mă atrage] faptul că putem să comunicăm oricât de repede.”(elevă)

„Dacă eşti abonat la o..chestie din asta de presă pe internet, afli primul informaţia.”

(tânără ocupată, ed. medie)

„La câţi prieteni am, nu am timp să mă întâlnesc cu ei, vin seara de la muncă, vorbim

pe mess, nu putem să ne întâlnim chiar zi de zi.” (tânăr ocupat, ed.medie)

Varietatea informaţiilor, a ofertelor. Libertate mai mare de alegere:

„E foarte variat. Ai de unde să-ţi alegi. E cuprinzător. Adică sunt destule informaţii…”

(elevă)

„Are o grămadă de domenii în care putem să căutăm.” (student)

„Sau ai vazut o fază care ţi-a plăcut prea mult, şi vrei să o mai vezi odată. Dacă e la

televizor nu poţi să mai dai înapoi.” (elev)

Include şi celelalte medii de comunicare (tv, radio, presă scrisă)

„E mai simplu. Pe net ai şi radio şi televizor şi ziare şi reviste.” (elevă)


21


„Pe internet găsim atât reviste, putem să intrăm şi pe tv online, putem să ascultăm şi

radio..le cuprinde pe toate.” (studentă)

Este mai interactiv:

„Sunt mult mai atractive jocurile online, decât jocurile single. Poţi să interacţionezi cu

foarte multă lume, poţi să te joci cu prietenii.. ” ((tânăr ocupat, ed.medie)

„[Pe internet] sunt şi forumuri pe care poţi să întrebi şi ţi se răspunde, aşa la televizor

doar primeşti informaţia.” (elevă)

Poţi viziona filme fără să fii întrerupt de reclame;

Poţi comunica cu mai multe persoane în acelaşi timp:

Funcţiile Internetului

„Da, [se poate] şi la telefon. Dar, prefer mess-ul. ..Vorbeşti cu mai mulţi în acelaşi timp.

Pe unii poţi să-i şi vezi. [Comunic] şi cu familia, ei nu sunt din Bucureşti…,” (tânăr

ocupat, ed. medie)

comunicarea, socializarea:

„Putem să ţinem legătura cu prietenii, cu rudele, putem să vorbim pe messenger,

hi5…” (studentă)

„Putem vorbi cu alte persoane.” (elev)

„Comunicarea [este pe primul loc], că oricum întrece şi telefonul, şi tot” (studentă)

„Acum, de pildă, cine vrea să se cupleze, ca să zic aşa, sunt tot felul, sentimente (numele

unui site- n.n.), şi alte alea, au apărut..” (tânără ocupată, ed superioară)

divertismentul (muzică, filme, jocuri):

„[Stăm pe net] ca să ne jucăm.” (studentă)

„Ne uităm pe youtube toată ziua.” (student)

informarea (ştiri, documentare, articole pe diferite teme, newslettere):

„Poţi să citeşti cărţi pe net.” (elevă)


22


„Pe Wikipedia [găseşti] tot ce vrei. […]Şi-a făcut mai multă publicitate, e mai cunoscut.

E o sursă de încredere.” (elev)

„Ai nevoie să ştii o locaţie undeva, scoţi program pe Google Earth, sau o hartă

interactivă, şi poţi afla imediat cel mai scurt drum până acolo. Sau ai nevoie să ştii o

informaţie culinară....Poţi învăţa, [te]poţi educa” (tânăr ocupat, ed.medie)

„Există programe din acestea de telefonie, pe net, foarte ieftine. … Orice informaţie, nu

ştii, intri pe net şi afli..” (tânără ocupată, ed superioară);

„Eu sunt abonată de exemplu, şi primesc informaţia în momentul în care ea apare, pe

media în general, atunci primesc şi pe adresa de mail aceste informaţii. De orice fel.”

(tânără ocupată, ed superioară)

publicitatea (gratuită) şi comerţul:

„Sunt şi anunţuri…Dacă vrei să vinzi ceva, îţi bagi [anunţul] pe internet. Şi găseşti mult

mai uşor să vinzi sau să cumperi ceva.” (student)

„Putem vinde orice.” (elev)

„Dacă vorbim de net, vorbim şi de reţea, nu? Să vindem, una şi alta.” (student)

„Poţi să dai anunţuri fără să te coste ceva.”

profesional (pentru a găsi locuri de muncă):

„Sau poţi să cauţi un loc de muncă. Decât să te duci din firmă în firmă mai bine intri pe

site..” (elevă)

Cum caută informaţia pe internet, după ce se ghidează:

prin cuvinte cheie, pe motoarele de căutare (Google). Prin încercări succesive:

„Prin cuvinte cheie..pe motoare de căutare.” (elevă)

„De obicei Google. Pentru căutare.” (elev).

„[Ca să ne dăm seama dacă informaţia este corectă] încercăm şi alte surse.”(elevă)

„Pe Google. […] De obicei eu mă duc pas cu pas, dacă dau pe prima opţiune şi văd că nu

e ceva interesant, mă duc până găsesc informaţia necesară.” (tânără ocupată, ed.medie)


23


„Fiecare are standardele lui. Dacă el crede că e suficient, e suficient, dacă nu e suficient,

mai caută” (student)

după designul, modul de prezentare al informaţiei:

„[Site-ul] să aibă o mare varietate..şi aspectul constituie un avantaj pentru noi. Dacă e

ceva foarte îngrămădit şi aoleu, unde-i search, unde-i alea..cauţi altceva.” (elevă)

„Designul. Cum e făcut el, site-ul. Să găsim repede ce ne trebuie, să sărim în altă parte

repede.” (elev)

„Depinde şi cum este expusă informaţia. Felul în care este descrisă, imaginea, primele

secunde când deschizi un site, şi asta te atrage, mai ales că sunt foarte multe site-uri pe

aceleaşi domenii, care ne interesează pe toţi, şi totuşi fiecare avem preferinţe pentru

câteva.” (tânără ocupată, ed.medie)

după credibilitatea sursei:

„Dacă apare [la cautare] ceva cu wiikipedia normal că ne ducem acolo.” (elev)

„De obicei primele [linkuri] care apar sunt site-urile oficiale…în rest, faci singur

selecţia.” (elevă)

după recomandările prietenilor:

“[Mergem pe un site] la recomandarea motorului de căutare, sau a unor amici.” (elev)

„Sau îţi recomandă cineva [site-ul].” (studentă)

„Mie de exemplu mi l-a recomandat cineva [site-ul pe care intru regulat], şi am mai

încercat şi altele, dar ăsta e cel mai ok. [E] complex…”(student)

după viteza de transfer, accesibilitate:

„[Site-ul]trebuie să fie uşor de accesat.” (student)

„Să fie uşor accesibil. Să nu se blocheze. Poate să fie oricât de bun un site, dacă aştepţi

să îţi descarce o imagine mai mult de zece secunde, gata.” (tânăr ocupat, ed.medie)

după gradul de actualitate al informaţiilor:

„Noutăţile, de fiecare zi. De exemplu dacă intri pe o presă, vrei sa afli în fiecare zi ..”

(tânără ocupată, ed.medie)


24


dacă este nevoie sau nu de înregistrarea unui cont:

„Unele site-uri te obligă ca să te înregistrezi, pentru acces la informaţie. Mai degrabă

cineva accesează un site unde nu i se cere acest lucru..” (tânăr ocupat, ed.medie)

după „cantitatea” de reclame:

„Pe mine personal mă deranjează foarte mult site-urile unde sunt reclame mari. De ex,

deschizi GSP-ul (site-ul gsp.ro – n.n.) şi îţi apare ceva de nu mai vezi nimic, şi nu mai ştii

unde să dai „X”-ul ăla ca să-l închizi.” (tânăr ocupat, ed.medie)

după obişnuinţa (sunt preferate site-urile verificate deja):

„Să nu riscăm alt site, îl luăm pe acela că îl cunoaştem.” (elev)

“[Mergem pe un site] pentru că acolo am găsit de fiecare dată ce aveam nevoie. De ce

să merg să caut în altă parte ?” (elevă)

„Da, şi obişnuinţa, rutina, aşa. Le ai şi ştii că sunt bune, nu mai cauţi altceva..Nu mai e

nevoie să mai cauţi altceva.” (tânăr ocupat, ed superioară)

„Eu îl salvez în Favorites de obicei [site-ul care mă interesează]” (tânără ocupată, ed

superioară)

Puncte slabe ale Internetului

Creează dependenţă, te îndepărtează de oameni:

„Eu sunt de părere că te face puţin cam leneş şi creează dependenţă.” (elevă)

„Sedentarismul…nu ieşi din casă, la un suc cu prietenii.” (student)

„De multe ori preferi să stai în faţa calculatorului, pe internet, decât să..îţi creează aşa un

mediu de viaţă mai…Te închide.” (studentă)

„Te îndepărtează de toată lumea. Nu ştiu, de îndepărtează, te izolează, te face să fii mai

închis..În primul rând eu am observat asta, că oamenii comunică mult mai greu direct, în

momentul în care petrec foarte mult timp pe internet.” (tânără ocupată, ed.medie)


25


Posibilitatea mai mare de a fi dezinformat:

„La minusuri, poate crea uneori şi dezinformare, adică informaţie eronată Adică tocmai

datorită faptului că îl poate accesa oricine, se pot produce şi interpretări greşite.” (elevă)

„Sau pot să fie informaţii greşite pe internet, direct, şi să le luăm noi greşite…”(elev)

Afectează sănătatea:

„Strică vederea.” (elevă)

„Afectează ochii” (tânără ocupată, ed.medie)

Securitatea:

„Hackerii..pot să intre pe calculator şi să îţi şteargă toate informaţiile.”

Tranzacţiile online: „Da, uite, o chestie dezavantajoasă, la internet, este că nu ai

încredere să cumperi ceva online, cu cardul, toţi îţi cer cardul, eu nu am încredere.”


Calitatea scăzută a mesajelor pe anumite forumuri:

„Sunt foarte multe persoane [pe forumuri] care scriu alandala rău de tot, şi n-am

răbdare să citesc, să decodez hieroglifele lor. Am încercat odată să intru pe forumul de la

[…], şi deşi e în limba engleză, ” (elev)

Prea multe reclame:

„Pop-upuri, aduri…ni se baga pe gât..sunt enervante.”

SPAM-urile (emailuri şi mesaje nesolicitate): „Ce nu îmi place, este că sunt foarte

multe spamuri, şi îmi apar în bulk, tot timpul am full mesaje. Am înţeles că se vând

aceste adrese, şi te trezeşti că ai câştigat nu ştiu ce, că îţi dă banca nu ştiu ce credit…Şi

trebuie să stai zilnic să îţi ştergi toate mesajele. (tânără ocupată, ed superioară)

Se întrerupe prea des:

„Pică mai des decât televiziunea, mai des decât cablul.” (student)


26


În cazul televiziunii, avantajele ţin de o calitate mai bună a imaginii, a transmisiei, şi de aria

de cuprindere, dar şi de un anumit confort (atât psihologic, dar şi fizic) pe care îl oferă

televizorul. De asemenea, pe un anumit segment, cel informativ, televiziunea are emisiuni

care nu pot fi găsite în altă parte (documentarele, dar şi unele emisiuni produse în

televiziune). Ca şi dezavantaje ale televiziunii, tinerii au menţionat cel mai adesea reclamele

excesive, libertatea mai redusă de a alege când şi ce anume să vezi (în comparaţie cu

internetul), lipsa filmelor noi şi emisiunile de proastă calitate

Televiziunea are un rol în primul rând de informare pentru tineri, şi apoi de divertisment şi de

relaxare. Faţă de alte medii, televiziunea are şi un rol de „agent socializator”, în sensul că

permite ca o emisiune sau program să fie urmărite în comun cu alte persoane (familia, de

exemplu), şi creând prin aceasta o atmosferă de comunitate

Puncte tari ale televiziunii:

Oferta variată (multe posturi):

„O mare varietate de posturi. Te ajută să nu te plictiseşti.”

Accesibilitatea, aria de cuprindere mai mare decât internetul:

„Toată lumea are acces la televizor.”

„Spre exemplu, populaţia de la ţară nu are acces la internet. Pe urmă, nu ştiu, vor să dea

jos pe nu ştiu care, să îl facă praf, îl face praf prin televiziune şi prin ziare, în general.

Pentru că e accesibilă la o masă mai mare de oameni” (student)

Calitatea mai bună a transmisiei şi a imaginilor (în comparaţie cu internetul):

„Pentru filme e mai bun televizorul.” (tânăr ocupat, ed superioară)


27


Impact mai puternic (datorită imaginilor):

„[O ştire la televizor] este completă, o ştire dacă o citeşti la un ziar de pe net, este numai

scris.[…]Pe net e mai seacă aşa. ” (tânără ocupată, ed. superioară)

Faptul că există traducere în limba română

Faptul că există o sinteză a informaţiilor:

„Nu, dar într-o emisiune de genul „Casa mea” îţi răspunde pe toate [întrebările]compact,

cum să o iei de la prima cărămidă până la, ştiu eu, parchetul de pe jos. ” (student)

Există emisiuni care nu pot fi găsite în altă parte:

„Bine, nu m-am interesat niciodată, dar nu cred că poţi să vezi un documentar

Discovery, cap coadă, pe internet.” (tânăr ocupată, ed.medie)

Filmele văzute la televizor au mai mult farmec:

„Eu prefer tot timpul un film la televizor decât pe calculator. De ce mă atrage mai

mult? E ca şi cum ai o prăjitură, şi ai văzut că sunt multe, nu ţi-e poftă, dar la televizor

urmează o reclamă, şi din prăjitura aia mai ai două bucăţele, şi chiar atunci ţi se face ţie

poftă, şi mamă trebuie să plec, şi uite trebuie să văd continuarea filmului, dacă eşti pe

calculator îl opreşti pur şi simplu, nu te deranjează nimic, dar la televizor te atrage mult

mai mult. Cel puţin pe mine” (tânăr ocupat, ed.medie)

Funcţiile televiziunii

informarea (ştiri, documentare)

„Mai auzi de un accident, moare cineva…Cum e vremea…Horoscopul” (elev)

„[Oferă] informaţii de actualitate” (studentă)


28


„Păi singurul lucru de actualitate la televizor sunt ştirile. Alea sunt de ultimă oră. Că

filmele le-am văzut demult, muzica am luat-o demult..”(elev)

„Da, mie îmi place să mă uit la documentare.” (elevă)

divertismentul (filme, emisiuni, muzică, sport, desene animate):

„Dacă vrei să mai vezi odată un film...şi emisiunile de divertisment, Cronica

Cârcotaşilor…” (elev)

„Meciuri, Discovery, şi ce mai e…?”

Sunt în casă, şi am treabă în casă, atunci ascult muzică [la televizor]”(student)

relaxarea:

„[Mă uit la televizor ca să] mă destind.” (tânără ocupată, ed.medie)

„În faţa televizorului poţi să stai în pat.” (tânăr ocupat, ed.medie)

„E mai în familie, la televizor […] E un loc, să zicem, mai bătrânesc unde ne înţelegem

cu toţii.” (tânăr ocupat, ed superioară)

„Când vii obosită de la servici, te întinzi pe canapea, şi dai drumul din reflex…” (tânără

ocupată, ed. superioară)

evitarea plictiselii (când nu au altceva de făcut):

„Când nu mai avem ce face. Când te plictiseşti de calculator.” (elev)

„Ajută la trecerea timpului (râzând).” (elevă)

pentru publicitate (inclusiv emisiunile despre aceasta):

Puncte slabe ale televiziunii:

Reclamele:

„Spoturile publicitare..anumite posturi, juma’ de oră.”

« Vezi un sfert de film, şi o oră publicitate, şi după aia vine filmul şi nici nu mai ştii ce

film era, cine-i ăla… » (elevă)

„Ca un minus, publicitatea, chiar dacă îmi place, este excesivă.” (elev)

„Pauzele. Publicitatea asta care e dusă la extrem.” (student)


29


Poate crea dependenţă;

Mai puţină libertate de alegere a programelor:

„Programul..că ţi-l fac ei.” (student)

„De exemplu, filmele. Sunt programate în anumite zile, la anumite ore. Dacă ai timp îl

vezi, dacă nu, asta este, îl vezi, îl iei de pe internet.” (tânără ocupată, ed.medie)

„Pe internet îţi poţi alege mult mai multe. E o gamă mult mai largă. La televizor poţi

vedea o singură chestie….” (elev)

„ Aleg internetul pentru că, exact ce spuneam, nu am libertatea de a alege la televizor.

Ţi se bagă pe gât chestiile alea.” (elev)

Aştepţi prea mult să vezi continuarea unui film (la seriale):

„Trebuie să aştepţi prea mult, dacă vezi un episod la televizor, ca să vezi continuarea,

trebuie să aştepţi o săptămână.” (elev)

Prea puţine filme noi:

„Durează prea mult până când apare un film nou la televizor, pe care deja l-am văzut pe

calculator” (elev)

Manipulează oamenii;

Afectează sănătatea (ochii):

„Are şi efecte negative asupra sănătăţii, şi la ochi, dacă stăm foarte atenţi..” (studentă)


30


Emisiuni/ programe de proastă calitate:

„Ideea e că în ultima vreme nu se mai înţeleg conceptele de divertisment, se cam

amestecă, divertisment înseamnă incultură, la unele posturi, canale..să râdă lumea, pur şi

simplu, uite ce prost e ăla, că e mai prost ca el..” (student)

„Mie nu îmi place că există multe ştiri cu tentă negativă.” (tânără ocupată, ed.medie)

Oferă avantajul că sunt uşor de transportat (comode), au toate subiectele la un loc (mai ales in

cazul revistelor specializate), poţi să revii asupra unui articol mai uşor, şi nu în ultimul rând,

unele oferă materiale promoţionale la achiziţie (cd-uri, cărţi, etc.). Ca aspecte negative

(minusuri), au fost menţionate mai des: probabilitatea mai mare de a fi manipulat (nu ai acces

decât la un punct de vedere, prin intermediul unui ziar), ştirile de proastă calitate, în cazul

anumitor publicaţii, lipsa posibilităţii de a alege informaţiile (acestea se iau „la pachet”),

nerentabilitatea (de ce să cumperi un ziar sau o informaţie pe care le găseşti oricum pe

internet?).

Ziarele şi revistele sunt utile, în special, pentru partea informativă şi de divertisment

(imagini, bancuri, integrame, etc.). Sunt citite mai ales atunci când există „timpi morţi” (în

metrou, tramvai, la doctor, etc.), pentru a evita plictiseala. Ca şi criterii de selecţie a

publicaţiilor respectiv a articolelor, cele mai importante sunt : domeniul (să fie cel căutat),

titlul, calitatea articolului (autor, limbaj utilizat), preţul ziarului/ revistei.

Avantajele asociate lecturii ziarelor/revistelor

subiectele sunt centralizate într-un singur loc:

„Într-o revistă sunt prezentate mai multe subiecte. Sunt toate într-un loc.” (elevă)


31


„Revistele despre maşini, într-o revistă e mai complet, sunt mult mai multe, şi nu

trebuie să cauţi.” (studentă)

„În reviste, ziare poate să fie mai sintetizat, mai concret..” (student)

„E mai la obiect” (studentă)

Actualitatea informaţiilor:

„În ziar se redactează noaptea ce s-a întâmplat în ziua precedentă. Totul este de

actualitate” (elev)

Sunt uşor de transportat, comode, accesibile:

„Putem să o luăm cu noi [revista].” (elevă)

„Sunt accesibile. Dacă te duci la şcoală cu metroul, găseşti la metrou ziarul” (elev)

„Internetul nu poţi să îl iei să spunem, în metrou, sau, la doctor, la spital.. Asta e pentru

casă să spunem. ” (tânăr ocupat, ed superioară)

„E mai comod decât un laptop sau un calculator. Bine asta în cazul în care nu ai pe

telefon (internet)” (student)

Uneori sunt oferite bonusuri la cumpărare (produse promoţionale):

„Mai cumperi un ziar, o revistă pentru un cd anume sau o promoţie care se face.” (tânăr

ocupat, ed.medie)

Este mai uşor să revii asupra informaţiilor:

„Găseşti sfaturi…şi e bine că poţi să le şi păstrezi.” (elevă)

sunt mai palpabile:

„De exemplu, eu mi-am redecorat casa, şi am avut nevoie de […] idei, şi atunci chiar

dacă pe internet găsesc orice, oricum, a trebuit să stau să le printez, dacă vreau să îi arăt

unuia, a trebuit, stai îţi trimit, îţi arăt poza, sau eu mă uit la ea, mă gândesc cum aş vrea

să fie, e altceva...în imagini e, nu ştiu..e palpabil.” (tânără ocupată, ed superioară)


32


Sunt mai puţin nocive, din punct de vedere al sănătăţii:

„Da, dar de pildă vii obosit de la servici, sau, stai cu ochii în calculator, te apucă somnul,

te ustură ochii, aşa mai bine iei o revistă, şi..e mai puţin nociv. ” (tânără ocupată, ed

superioară)

Au articole complete, comparativ cu varianta online a ziarului:

„Ziarele sunt mai complete. De exemplu, căutam, nu ştiu ce articol, pe un anumit site,

revistă, şi nu am găsit acolo, adică nu mi se dădea voie să citesc tot articolul. Trebuia să o

cumpăr. Şi am fost nevoită s-o cumpăr. Asta e. Deci nu se postează toate articolele, ”


Rolul ziarelor/revistelor

informarea (aspecte de specialitate):

„Te informează despre chestii mai vechi, care au fost bune, dar au fost uitate.” (elev)

divertismentul (imagini amuzante, bancuri, informaţii despre modă, integrame,

povestioare amuzante);

evitarea plictiselii (ocupă „timpii morţi” de la serviciu, din metrou, din tramvai, etc.):

„Trecerea timpului când trebuie să mergem undeva.De exemplu, la şcoală, cu metroul.

Luăm un ziar şi îl citim pe drum.” (elev)

„[Le citim]pe tren, în metrou.” (student)

„Pentru metrou [le cumpăr/ iau].”

sfaturi practice (din modă, sănătate, arhitectură, etc):

„Găseşti sfaturi…şi e bine că poţi să le şi păstrezi.” (elevă)

ofertele promoţionale incluse la achiziţia unui ziar sau revistă:

„Unele reviste se mai cumpără pentru cărţile pe care le au, sau pentru jocurile care sunt în

pachet.” (elev)

pentru postere (cu fotbalişti, de exemplu);


33


Criterii de selecţie a ziarelor şi a articolelor:

după domeniul căutat:

„Dacă vrei să îţi iei un calculator să spunem, şi nu mai ştii ce este de actualitate, te uiţi

acolo, şi au topuri..” (student)

„Dacă e [o revistă] de profil şi nu e pe net…” (student)

după limbajul utilizat:

„Depinde şi cine editează revista respectivă, depinde şi limbajul… Depinde de vârstă, de

domeniu..[Să fie un limbaj] mai de zi cu zi” (elevă)

după calitatea articolelor (credibilitate, actualitate):

„Ai cumpărat-o odată şi..ai verificat informaţia…şi îţi dai seama că faţă de alte reviste pe

care le-ai mai cumpărat înainte, este mai bună.” (elevă)

„[Dacă are] noutăţi despre domeniul care te interesează.” (elevă)

„Trebuie să fie o revistă care să ştie să analizeze…”(elev)

„Articole ale unor gazetari, sunt interesante.” (student)

„În general cumpăr ceva [pe] care nu l-am mai citit. Ceva nou. Deci fără Libertatea, fără

Cancan… ” (student)

influenţaţi de prieteni:

„După pretenţiile prietenilor, că eşti influenţat de ei.” (elevă)

după preţul revistei:

„În cazul meu, că e gratis, 24fun..” (elev)

după formatul ziarului, revistei. Sunt preferate cele în format mic

„Mărimea paginii, formatul să fie cât mai mic… culorile…” (elevă)

după titlurile articolelor:

„Care pare mai interesant. Prin titlu, prin ce are pe prima pagină…” (elevă)

„Ce titlu te interesează, scrie acolo la ce pagină găseşti. În funcţie de care titlu te atrage

mai tare.” (elevă)


34


„Răsfoim şi ce ni se pare interesant, citim titlul acolo, ce pare tentant să citim, da..Ma

interesează politica, da, primele două pagini le dau la o parte, ştiu că sunt cu politică. Mă

interesează, nu ştiu, maşinile, ştiu că la pagina 15..” (student)

„În general, trec pe lângă chioşc, sau am văzut la cineva citind, în metrou, sau undeva,

un articol, şi doresc atunci să ştiu şi eu..” (tânăr ocupat, ed.medie)

Puncte slabe ale ziarelor/revistelor:

Există informaţii eronate:

„Informaţii eronate. De exemplu ce se va scrie despre anumite persoane, şi care probabil

că nu e adevărat. La informaţii eronate intră şi vremea, meteo. ” (elevă)

Există şi varianta online (gratuită) a aceluiaşi ziar sau revistă:

„Da, şi unele reviste sau ziare se găsesc online.” (elevă)

„Dacă tot sunt gratuit pe internet, de ce să mai dau banii pe ele?” (student)

Unele din ele sunt părtinitoare:

„Unele ziare sunt influenţate politic…Nu neapărat politic..anumite ştiri…spre exemplu,

unele ziare, se face propagandă aiurea. Gigi Becali, nu ştiu, a dat mâna cu doi copii de pe

stradă, ştire: ce milos e Gigi Becali.” (student)

Eşti mai uşor de manipulat prin intermediul unui ziar. Sunt mai puţine puncte de

vedere prezentate, comparativ cu internetul:

„Pe de altă parte, prin ziare poate fi influenţată opinia publică, adică cel care face

articolul îşi poate impune părerea..pe internet afli mai multe păreri.” (student)

„Pe internet găseşti mai multe din aceeaşi categorie, ca să zic aşa, în ziar e un singur

comentariu...” (tânără ocupată, ed superioară)


35


Ai mai puţine posibilităţi de a alege, de a selecta informaţia:

„Cu informaţia care mă interesează de obicei sunt obligat să iau şi informaţia care nu

mă interesează. Iau un ziar un informaţii generale, şi citesc doar sportul, ce se întâmplă în

lume..” (student)

Informaţie mai săracă (mai puţin detaliată), în comparaţie cu internetul;

Unele sunt prea scumpe:

„Şi totuşi o revistă de modă, „Bolero”, e o sută de mii, şi mi se pare enorm, pentru o

revistă” (studentă)

Formatul prea mare, unde este cazul;

Ştirile de proastă calitate:

„Mie nu îmi place că sunt foarte multe ştiri despre scandaluri sexuale…Şi foarte des.”

(tânăr ocupat, ed. superioară)

„Mie mi se pare că sunt prea puţine subiecte esenţiale, care merg la sufletul omului, şi de

educaţie…Totul a devenit aşa, foarte mercantil.” (tânără ocupată, ed superioară)

Prea multe reclame:

„Ce mă deranjează pe mine foarte tare e publicitatea, deci publicitatea în ziar. Au foarte

multe pagini de publicitate.” (tânără ocupată, ed superioară)


36


Este canalul de comunicare cu cele mai multe „puncte slabe”, şi cele mai puţine avantaje, în

comparaţie cu celelalte medii de comunicare. Deşi el are rolul său, aşa cum vom vedea puţin

mai jos, tinerii intervievaţi au raportat foarte multe neajunsuri ale radioului în comparaţie cu

celelalte canale de comunicare. Ca avantaje, ar fi faptul că există multe posturi de radio, deci

ai de unde alege, şi eventual faptul că îl poţi asculta de pe telefonul mobil. Ca minusuri, ar fi

lipsa contactului vizual (e mai sărac din acest motiv), reclamele excesive, melodiile care se

repetă prea des, faptul că nu poţi alege ce melodie/ muzică să asculţi.

Radioul este ascultat în primul rând pentru muzică. Acesta este şi principalul criteriu de

selecţie al posturilor de radio. Apoi, mai este folositor pentru partea informativă şi de

divertisment (în special cel de dimineaţă). Ca şi criterii de alegere a unui post de radio, pe

lângă muzica difuzată, au mai fost menţionate calitatea emisiunilor şi a prezentatorilor şi

starea de moment a ascultătorului.

Aspecte pozitive referitoare la radio

Este portabil:

„Dacă nu ai telefon cu mp3, acesta ar fi un avantaj, că poţi să ai radio.” (elevă)

Diversitatea (există multe posturi de radio):

„[Un plus este] că sunt destule canale de radio.” (elevă)

Funcţiile radio-ului

pentru muzică. Fie că se ascultă în maşină, în tramvai sau la serviciu. În general,

este ascultat în surdină, pe fundalul altei activităţi: :


37


„[Îl ascultăm] în maşină. Dar foarte puţin şi în maşină” (elevă)

„Ascultăm radio când nu avem calculator sau televizor în faţă. Pentru că alergăm,

pentru că facem ceva care nu ne permite să..(folosim calculatorul/ televizorul).”

(studentă)

„De obicei în maşină [ascultăm radioul]” (student)

„La serviciu, în surdină.” (tânăr ocupat, ed.medie)

„Eu de exemplu dau drumul la radio când fac curăţenie. Îmi place foarte tare chestia

asta.” (tânără ocupată, ed superioară)

pentru ştiri şi informaţii:

„Da, şi radioul include informarea, pentru că, nu-ţi mai spun, e week-end, s-a deschis

nu ştiu ce club, se duce nu ştiu ce DJ acolo, nu ştiu ce mai cântă la operă, la teatru, nu ştiu

ce piesă..” (studentă)

„În maşină mai anunţă radarele, unde sunt.” (student)

„Mai aflăm şi noi când e o sărbătoare.”(tânăr ocupat, ed. superioară).

pentru divertisment (emisiunile matinale în special, farsele, samd.):

„Mă binedispune dimineaţa.” (tânără ocupată, ed.medie)

„Emisiunile astea distractive de dimineaţă, în maxi taxi, în tramvai, dacă dă drumul

şoferul…” (tânără ocupată, ed superioară),

ca modalitate de protecţie de gălăgia din jur:

„Când suntem mai mulţi în birou, şi e gălăgie, pun radioul şi lucrez pe calculator..prefer

să adu radioul decât ce vorbesc colegii.” (tânără ocupată, ed superioară)

de plictiseală:

„Dacă tot sunt la muncă şi n-am ce face…” (student)

Criterii de selecţie a posturilor de radio:

după muzica difuzată:

„În funcţie de muzică. De genurile muzicale pe care le asculţi.” (elevă)


38


„Ai văzut un post,l-ai ascultat, îţi place, numai pe acela îl asculţi. Sau asculţi ceva

asemănător” (elev)

„Ascult KissFM, [l-am ales]în funcţie de muzica şi de popularitate.” (elev)

după calitatea (charisma) prezentatorilor, şi calitatea emsiunilor:

„Mai contează şi ce gen de emisiuni au, spre exemplu mă tentează mai mult să mă uit..să

ascult Buzdugan şi Morar, decât să ascult România Actualităţi, care între două melodii au

acelaşi timp, dar practic Buzdugan şi Morar fac într-un fel emisiunea, [la ]cei de la

România Actualităţi…îmi vorbeşte un nene care e banal.” (student)

„Depinde şi de cel care prezintă…”(studentă)

în funcţie de starea de moment:

„În funcţie de stare..Dacă ai chef de..zăpăceală, sau aşa ceva, dai pe un radio Deea,

VibeFM, sau ceva de genul. Dacă eşti mai calm, dai pe MagicFM..” (tânăr ocupat,

ed.medie)

Puncte slabe ale radio-ului

Nu mai este practic, există alternative mai bune:

„Nu mai e practic. E de modă veche.Acum toate melodiile pe care vrei să le asculţi pe pui

pe un ipod, pe un mp3, mp4, şi le asculţi.” (elev)

„Sunt alte căi de a asculta ce se spune [la radio]” (elev)

„E puţin învechit. E mai puţin complex decât restul” (elevă)

Repetă melodiile:

„De multe ori aceeaşi melodie se repetă” (elev)

„Şi plus că au cam aceleaşi melodii care le rulează…până la exasperare […]. Când apare

un hit…[îl pun] nonstop” (studentă);

„Într-o zi de exemplu, o melodie o asculţi de patru ori.”


39


Nu ai posibilitatea să alegi ce melodii să asculţi:

„Nu ai libertate de a alege. Eu vreau să ascult de ex. ska (un gen de muzică- n.n.) şi nu

găsesc nicăieri. Sau nu ştiu, hip-hop.” (elev)

Prea multă vorbărie:

„La anumite ore, vorbă multă.”(student)

Prea multe reclame:

„Reclamele….ascult o melodie, mai bagă un promo. ” (student)

„Şi taie melodia…la refren, pac se trezeşte ăla cu o idee.” (student)

Acoperirea insuficientă pentru unele posturi de radio:

„Unii nu prea au acoperire.Acuma nu vorbesc chiar neapărat de Bucureşti. ” (student)

Emisiuni plictisitoare:

„Mai sunt emisiuni din alea boring (plictisitoare)..”

Sunt prea multe posturi, e dificil să alegi unul;

Lipsa contactului vizual:

„Mie mi se par emisiunile de la radio enervante. Nu ştiu, are un deficit şi că nu poţi să

vezi măcar, să vezi persoanele, doar auzi, şi eşti cu ochii în ceaţă aşa...” (elevă)

„Mesajul nu îl asimilezi cum trebuie, din cauza formei sub care vine, audio.” (elev)


40


Concluzii

Disponibilitatea tinerilor pentru implicare în comunicarea mediată este caracterizată întâi de

pragmatism, apoi de individualism (chiar dacă manifestat în maniere specifice statutului

socio-profesional). Studenţii critică maniera în care realitatea este mediată, indiferent dacă

este vorba de internet, or de celelalte medii de comunicare în masă. Pe de o parte, ei sunt

preocupaţi de obiectivitatea ştirilor şi, pe de alta, de aspectele vieţii private. Elevii, mai

moderaţi în discurs, par să fi învăţat să se descurce în hăţişul informaţional oferit de tipurile

de media, fără să fie preocupaţi (încă) de aspectele de etică socială. Deschiderea

adolescenţilor faţă de informaţie este echilibrată prin preocuparea lor pentru selectivitatea

surselor. Tinerii care desfăşoară o activitate profesională, deşi sunt deschişi pentru

posibilităţile pe care internetul le oferă, sunt mai prevăzători la falsele modele care pot fi

promovate, în special prin intermediul televiziunii.

Indiferent de tipul de media folosit, tinerii sunt preocupaţi de funcţia de informare şi de

divertisment pe care acesta îl oferă. Însă, dincolo de acest tandem informare-divertisment (şi

viceversa), atributele specifice sunt cele care clădesc ierarhiile: internetul permite libertatea

comunicării şi, prin aceasta, dă sens preocupării pentru divertisment şi informare.

Televiziunea şi ziarele îşi menţin poziţiile, însă radio-ul pare să îşi schimbe statutul în

evaluările adolescenţilor interesaţi din ce în ce mai mult de a decide singuri asupra manierei

în care se distrează or învaţă ceva nou.


41

Tinerii si mediile de comunicare

Documents

Transcript of Tinerii si mediile de comunicare