TF - Capitolul 6

8/17/2019 TF - Capitolul 6

1/22


2/22

Managementul fabricatiei produselor

M2.U3.2. '#iectivele unităţii de învăţare)ceastă unitate de nvăţare -i propune ca obiectiv principal4 pre#entarea

elementelor de ba#ă practice necesare proiectării succesiunii operaţiilor -i fa#elor

+de degro-are4 finisare -i nete#ire,4 necesare pentru prelucrarea prin a-c"iere a

suprafeţelor de revoluţie cilindrice -i conice interioare.

&a sf*r-itul parcurgerii acestei unităţi de nvăţare4 studenţii vor fi capabili să5

• descrie -i să e7plice sc"emele te"nologice posibile a fi utili#ate pentru

prelucrarea suprafeţelor de revoluţie cilindrice -i conice interioare prin5

burg"iere4 lărgire4 ad*ncire4 ale#are4 strun$ire4 bro-are4 rectificare4 "onuire4

lepuire<

• re#ume performanţele de preci#ie dimensional=geometrice ale

procedeelor de prelucrare prin a-c"iere a suprafeţelor de revoluţie cilindrice -i

conice interioare.

(urata edie de parcur!ere a priei unităţi de învăţare este de 2 ) 3 ore.

M2.U3.3. *ur!$ierea alezajelor

!urg"ierea se utili#ea#ă at*t la prelucrarea din plin a ale#a$elor4 dar -i n ca#ul lărgirii

acestora +scula fiind n acest ca# un burg"iu cu diametrul mai mare cu o anumită valoare dec*tdiametrul primului burg"iu,.

relucrarea din plin a metalelor cu burg"iu elicoidal din oţel rapid sau armat cu

plăcuţe din carburi metalice se utili#ea#ă4 apro7imativ p*nă la + ,- 4 dar n cele mai dese

ca#uri doar p*nă la +- / +0- >1?4 >3?4 >11?.

atorită forţelor a7iale mari de a-c"iere la prelucrarea găurilor cu diametre peste @3(

A %' mm se recomandă ca prelucrarea să se facă folosind două burg"ie4 asigur*ndu=se at*t o

productivitate mărită4 dar -i utili#area raţională a capacităţii ma-inii unelte de găurit.

6n acest ca# relaţia de legătură ntre diametrele celor două burg"ie este5

1 B +'4( ... '4, 24 +.1.,

unde 1 este diametrul primului burg"iu4 iar 2 A diametrul celui de=al doilea burg"iu egal cu

diametrul final al ale#a$ului de prelucrat.

Construcţia burg"ielor este standardi#ată p*nă la @ 8' mm< peste această valoare a

ale#a$ului de prelucrat se impune utili#area unor burg"ie de construcţie specială.

Precizia diensională a ale#a$elor prelucrate cu burg"iul corespunde treptelor de

toleranţă I12 +n ca#ul n care nu se utili#ea#ă buc-e de conducere, -i I11 +c*nd se folosesc

buc-i de conducere,. ugo#itatea suprafeţei prelucrate este cuprinsă ntre a B 12%0 ... 20 .

99


3/22


in punct de vedere al preciziei acro!eoetrice% aceasta este n general scă#ută4

abaterea cea mai des nt*lnită este nclinarea +abaterea de la rectilinitate, a7ei ale#a$ului +mai

ales n ca#ul ale#a$elor de lungimi mari,. Cau#ele care conduc la apariţia acestei abateri sunt5

lungimile diferite ale celor două tăi-uri +determinate de modul de ascuţire sau de u#ura

inegală a tăi-urilor,4 bătaia radială a burg"iului sau a arborelui ma-inii=unelte4 deformaţiile

elastice ale burg"iului n timpul prelucrării4 abaterea de la perpendicularitatea a7ei burg"iului

faţă de suprafaţa piesei ce se prelucrea#ă.

entru diminuarea acestei abateri geometrice se recomandă următoarele măsuri5

a, folosirea unor regimuri de a-c"iere optime +pentru obţinerea unor deformaţii

elastice mici,<

b, ascuţirea precisă a celor două tăi-uri<

c, utili#area unor găuri de centruire +la un diametru mai mic, e7ecutate preliminar

burg"ierii n operaţia curentă<d, g"idarea burg"iului cu a$utorul buc-elor de conducere<

e, utili#area burg"ierii cu piesa n mi-care de rotaţie pentru reali#area autocentrării

sculei.

!urg"ierea se poate reali#a4 n general5 pe aşina de !ăurit +fig. M2..1.a, +de masă4

cu coloană4 radiale4 n coordonate,4 pe strun!uri universale +fig. M2..1.b, sau MUC n

ca#ul producţiei de serie mică -i unicate< pe aşini)unelte a!re!at% sau strun!uri autoate%

n ca#ul producţiei de serie mare -i masă.

6n practica prelucrării prin burg"iere se pot aplica mai multe metode de lucru -i anume5

1, *ur!$ierea după trasaj% +fig. M2..2, care se caracteri#ea#ă prin faptul că nainte de

burg"iere se punctea#ă po#iţia găurilor cu a$utorul unui punctator n locurile trasate +preci#ia

de trasa$ este n limitele de '42 ... '43 mm,.

1''

4i!. M2. 5.2. 0c"ema de burg"iere după trasa$ 4i!. M2.5.3. 0c"ema de burg"iere a pieselor n stare asamblată

4i!. M2.5.1. 0c"eme de prelucrare a găurilor prin burg"iere


4/22


2, *ur!$ierea siultană a pieselor asa#late se utili#ea#ă pentru evitarea

necoincidenţei a7elor gurilor din piesele care se asamblea#ă reciproc. 6n piesa 1 +fig. M2..3,

găurile se e7ecută după trasa$ +sau cu dispo#itiv,4 apoi se asamblea#ă mpreună cu piesa 2 -i

se prelucrea#ă ale#a$ul n aceasta cu g"idarea burg"iului n ale#a$ul din piesa 1.

3, *ur!$ierea cu ajutorul dispozitivelor speciale% ca# n care piesa ocupă o po#iţie

bine determinată de ba#ele de a-e#are adoptate4 burg"iul este g"idat ntr=o buc-ă de g"idare

+fi7e sau sc"imbabile, obţin*ndu=se n acest ca# o preci#ie ridicată de po#iţie -i de formă a

găurilor prelucrate.

!uc-ele fi7e 1 +fig. M2..%.a, cu diametru mic se folosesc pentru g"idarea burg"ielor

cu diametre ntre % ... 8 mm.

Cele cu diametre mai mari se folosesc pentru g"idarea buc-elor sc"imbabile 2 +fig.

M2..%.b, put*ndu=se astfel e7ecuta mai multe prelucrări succesive ale găurii5 burg"iere4

lărgire4 ale#are.

4i!. M2.5.. Dorme constructive ale buc-elor de

conducere

0c"imbarea buc-ei 2 se face prin demontarea

-urubului 34 rotirea buc-ei -i e7tragerea acesteia din

buc-a fi7ă 1.

6n ca#ul prelucrării găurilor dispuse pe suprafeţe profilate4 se folosesc fie buc-e de

g"idare cu suprafaţă de capăt oblică4 pentru a

preveni alunecarea v*rfului burg"iului pe suprafaţa piesei la nceputul prelucrării +fig. M2..(.a,4 fie se

recomandă sc"imbarea formei piesei +fig. M2..(.b,

prin prelucrarea cu un ad*ncitor pentru lamare

+lamator, o suprafaţă plană normală faţă de a7a

găurii.

M2.U3.. 6ăr!irea alezajelor cilindrice

1'1

4i!. M2. 5.0. osibilităţi de prelucrare agăurilor pe suprafeţe profilate


5/22


)cest procedeu de prelucrare are drept scop mărirea diametrului unei găuri obţinute

prin burg"iere sau a uneia brute obţinute prin turnare4 for$are sau matriţare +fig. M2.., de la

un diametru iniţial ' la unul final pe ntreaga lungime &.

0e utili#ea#ă n acest scop lărgitoare elicoidale cu 3=% dinţi sau burg"ie +n primul ca#

se obţine o preci#ie mai bună -i o productivitate ridicată, g"idate n buc-i de g"idare >1?4

>11?4 >3?.

&ărgirea poate fi de de!roşare -i de finisare& cea de degro-are se aplică n general4 la

găuri brute4 asigur*nd o treaptă de toleranţă

dimensională I12 -i rugo#itatea 7 a 8 12%0 4 iar

cea de finisare se folose-te după lărgirea de

degro-are sau după burg"iere -i asigură o treaptă de

toleranţă I11 şi 7 a 8 12%0 / 5%3 .

&ărgirea se e7ecută pe acelea-i tipuri de ma-ini=unelte ca -i burg"ierea4 cu deosebirea că se

recomandă să se evite prelucrarea pe strung normal4

deoarece apar dificultăţi de centrare riguroasă a

lărgitorului pe a7a găurii.

M2.U3.0. 9d"ncirea :laarea; alezajelor cilindrice şi conice

Adâncirea alezajelor cilindrice

)d*ncirea este procedeul de prelucrare prin care se obţine o mărire a diametrului uneigăuri +ale#a$,4 dar nu pe ntreaga lungime & ci pe o porţiune limitată E +fig. M2../,4

suprafeţele obţinute fiind utili#ate ca loca-uri pentru capul -uruburilor sau ca dega$ări pentru

montarea unor -aibe4 inele elastice4 garnituri4 etc.

4i!. M2.5.


6/22


Adâncirea alezajelor conice

)d*ncirea conică +sau te-irea4 #encuirea, are drept scop e7ecutarea unei găuri conice

+te-itură, la e7tremitatea unui ale#a$ cilindric cu care este coa7ial +fig. M2..8,.

4i!. M2.5.,. 0c"ema ad*ncirii ale#a$elor conice

)ceastă prelucrare este necesară n practică4 de e7emplu4 pentru obţinerea unor

loca-uri corespun#ătoare capetelor unor -uruburi sau nituri4 unor supape de la motoarele cu

ardere internă4 etc.

0culele folosite sunt ad*ncitoare conice cu ung"iul la v*rf de ''4 9'' -i 12''4 cu coadă

cilindrică sau conică4 prevă#ute sau nu cu cep de g"idare +fi7 sau demontabil,.

entru diametre peste (' mm ad*ncitoarele sunt prevă#ute cu ale#a$4 aceasta n

vederea economisirii oţelului rapid din care se e7ecută scula. 6n ca#ul găurilor de diametre

mici4 p*nă la 8 ... 1' mm4 se recomandă ca te-irea găurilor să se facă utili#*nd burg"ie

elicoidale normale4 scurtate n urma u#urii -i reascuţite la ung"iul corespun#ător.

M2.U3.5. 9lezarea alezajelor cilindrice şi conice

)le#area repre#intă un procedeu de prelucrare finală a găurilor n vederea

mbunătăţirii pretenţiilor de preci#ie geometrică de formă -i de orientare a suprafeţei

prelucrate4 a preci#iei dimensionale -i a rugo#ităţii. 0e reali#ea#ă4 n cele mai dese ca#uri după

lărgire4 iar uneori c"iar după burg"iere +n acest ca# preci#ia de prelucrare este mult mai mică

deoarece lărgirea cu lărgitorul reali#ea#ă o uniformi#are a adaosului de prelucrare pe ntreaga

suprafaţă,.

9lezoarele se deose#esc de ad"ncitoare şi lăr!itoare prin faptul că au un nuăr

ai are de dinţi şi prelucrează cu ad"ncii ici de aşc$iere. entru evitarea apariţieivibraţiilor n timpul prelucrării se recomandă reali#area dinţilor ale#orului cu pas varia#il

+asigură o intrare -i o ie-ire mai lină din a-c"iere,.

rin ale#are cu ale#or cilindric sau conic +fig. M2..9.a -i b, se poate obţine o preci#ie

dimensională corespun#ătoare treptelor I< / I, -i o rugo#itate 7 a 8 3%2 ... -%, . 6n

anumite condiţii de prelucrare -i anume dacă prelucrarea anterioară -i ale#area se fac dintr=o

singură a-e#are -i fi7are a piesei pe ma-ina=unealtă4 iar prelucrarea se reali#ea#ă folosind 2 = 3

ale#oare succesive4 ultimul av*nd tăi-uri lepuite4 iar bătaia radială a dinţilor sculei +fi7ată ntre

v*rfuri, nu depă-e-te '4'1 mm4 se poate obţine o preci#ie dimensională n treapta I5 -irugo#itatea aB'4%Fm.

1'3


7/22


4i!. M2.5.=. 0c"ema de ale#are cilindrică -i conică

)le#area cu ale#orul se poate face fie

anual +mai rar, sau ecanic< cea manuală

se utili#ea#ă numai n producţia individuală

pentru calibrarea găurilor cu diametre mici +a>i 20 / 3- ,< ale#area mecanică se

folose-te n producţia de serie sau de unicate4 pentru

găuri al căror diametre -i toleranţe corespund cu cele

standardi#ate.

rin

ale#are nu se

corectează a#aterea de la rectilinitate şi de poziţie a

a7ei găurii4 deoarece n timpul a-c"ierii ale#orul estecentrat -i condus mai mult sau mai puţin precis de

ale#a$ul care se prelucrea#ă4 e7ecutat anterior printr=un

anumit procedeu +de aici importanţa care trebuie dată

asigurării unor condiţii de preci#ie impuse n

prelucrările anterioare ale#ării,.

entru a permite autocentrarea4 adică orientarea

ale#orului după suprafaţa ce se prelucrea#ă4 acesta nu

se fi7ea#ă rigid n arborele ma-inii unelte +de găurit4 deale#at -i fre#at=ori#ontale4 strunguri automate4 ma-ini

agregat,4 ci este antrenat n dese ca#uri prin intermediul

unei andrine oscilante% care asigură o legătură

elastică ntre sculă -i arborele principal +fig. M2..1',.

)stfel4 după cum se poate observa din fig. M2..1'4 n loca-ul conic al buc-ei 2 se fi7ea#ă

coada ale#orului4 iar porţiunea conică 3 a mandrinei se fi7ea#ă rigid n ale#a$ul conic al

arborelui principal al ma-inii=unelte.

Mi-carea de rotaţie de la arborele principal se transmite buc-ei 2 -i implicit ale#orului prin intermediul -tiftului 14 montat cu $oc n ale#a$ul corespun#ător. atorită acestui fapt scula

1'%

i!. M2.5.1- 0oluţia constructivă a uneimandrine oscilante pentru fi7area

ale#oarelor


8/22


are posibilitatea să se deplase#e radial faţă de arborele principal al ma-inii=unelte4

compens*nd astfel abaterea de la coa7ialitate dintre a7a găurii -i a7a ale#orului. Cepul %4 +din

oţel călit, fi7at n coada conică 3 a mandrinei are rolul de a prelua forţa a7ială ce apare n

timpul prelucrării.

6n ca#ul unei fi>ări ri!ide a ale#orului n arborele principal al ma-inii=unelte4 acesta

-i poate modifica at*t direcţia c*t -i po#iţia relativă faţă de a7a găurii e7ecutată anterior4 -i n

acest ca# e7istă posibilitatea apariţiei unei abateri de formă a ale#a$ului de la circularitate -i

cilindricitate +ntre ( A 8' Fm,.

)cest mod de fi7are rigidă a ale#orului se recomandă a fi folosit numai n ca#ul

prelucrării piesei din aceea-i a-e#are -i po#iţie prin lărgire -i ale#are. 6n acest ca#4 la

prelucrarea pe ma-ini unelte de ale#at sau de găurit4 ale#oarele sunt g"idate n buc-i de

conducere -i sunt montate pe bare port=sculă rigide +ale#oare cu ale#a$, spri$inite fără $oc n

buc-ele de g"idare +face e7cepţie ale#orul de finisare4 care n ma$oritatea ca#urilor esteneg"idat -i antrenat cu un port=ale#or oscilant,.

entru obţinerea unei preci#ii ridicate se recomandă următoarele valori ale adaosului

de prelucrare5 -%20 ... -%0 pe diametru la ale#area de degro-are -i -%-0 ... -%10 pe

diametru la ale#area de finisare +recomandări pentru diametre ale ale#orului cuprinse ntre ( ...

8' mm,.

Gite#a de a-c"iere la ale#are este4 n general mică5 astfel pentru oţel cu2

9' mmdaN r ≤σ 4 vite#a ma7imă admisă este de 12 ?in pentru obţinerea unei rugo#ităţi

7 a 8 1%5 -i minimă 5?in pentru 7 a 8 -%, .)le#oarele +de m*nă sau de ma-ină, sunt e7ecutate n două moduri5 fi7e +nereglabile,

sau reglabile la diametru.

Cele de ma-ină4 cu coadă cilindrică sau conică dintr=o bucată se folosesc pentru

diametre ale găurii p*nă la 3' mm< peste această dimensiune +p*nă la 8' mm, se folosesc

ale#oare de ma-ină cu ale#a$ n scopul economisirii materialului acestuia +oţel rapid,. Pentru

alezarea diaetrelor ari :- @ 1-- ; se recoandă utilizarea unor alezoare

re!la#ile cu dinţi deonta#ili +din oţel rapid sau carburi metalice, care au următoarele

avanta$e5

= posibilitatea prelucrării unei game dimensionale mai mari de ale#a$e cu aceea-i

sculă<

= posibilitatea compensării diametrului ale#orului la dimensiunea dorită4 n urma

u#urii -i reascuţirii acestuia.

omeniul de reglare al dimensiunii ale#orului este n general4 cuprins ntre -%15 ... 3

.

)le#oarele se e7ecută cu dinţi drepţi sau elicoidali< varianta a doua se recomandă

pentru ale#area suprafeţelor discontinue n vederea evitării apariţiei vibraţiilor.

1'(


9/22


M2.U3.


10/22


0emifabricatul +fig. M2..12, este fi7at n acest ca# n universal sau ntr=o mandrină cu

buc-ă elastică4 iar scula n bare portcuţit scurte4 care lucrea#ă n consolă sau lungi4 care pentru

rigidi#are se g"idea#ă ntr=o buc-ă4 fi7ată n partea din faţă a arborelui principal.

4i!. M2.5.12 0c"ema de prelucrare a ale#a$elor pe strung revolver 0trun$irea se poate face cu cuţitul a-e#at fie perpendicular pe a7a barei sau cu un ung"i

H : 9''4 +pentru intrare mai u-oară n a-c"iere -i regla$ mai fin a ad*ncimii de a-c"iere,< de

asemenea4 se poate folosi pentru cre-terea productivităţii4 prelucrarea cu mai multe scule prin

divi#area ad*ncimii de a-c"iere.

c; Atrunjirea interioară pe strun! carusel% se utili#ea#ă la prelucrarea pieselor cu

dimensiuni mari de gabarit5 carcase4 piese de revoluţie sau asimetrice cu greutate mare.

iesele de tip corpuri de revoluţie se a-ea#ă n acest ca# pe platou n următoarele

moduri5

= după o suprafaţă e7terioară -i una frontală<

= după o suprafaţă interioară -i una frontală4

iar prinderea +fi7area, se face cu a$utorul unor bacuri cu str*ngere simultană.

6n ca#ul prelucrării pieselor care nu sunt de revoluţie4 acestea se fi7ea#ă pe platou

folosind bride -i -uruburi cu acţionare independentă.

0culele +cuţitele, pot fi fi7ate n două moduri5 fie n portcuţite montate pe cărucioarele

verticale sau fi7ate n bare portcuţit +fig. M2..13,4 c*nd diametrul găurii strun$ite nu permite

căruciorului vertical să pătrundă n interiorul ale#a$ului4 sau c*nd anumite proeminenţe ale

piesei nu pot să asigure ca scula să ndepărte#e adaosul de prelucrare impus.

1'/


11/22


4i!. M2.5.13 0c"ema de prelucrare a ale#a$elor pe strung carusel

6n vederea cre-terii productivităţii4 de obicei strun$irea suprafeţelor cilindrice cu

diametre interioare mari +1''' ... 12'' mm, sau n trepte se recomandă să se facă cu două

scule care acţionea#ă simultan.

reci#ia dimensională obţinută la strun$irea interioară pe strunguri carusel corespunde

treptelor I= ... I11.

6n legătură cu strunjirea interioară a suprafeţelor conice% trebuie preci#at că aceasta

se reali#ea#ă pe strunguri normale cu a$utorul riglei de copiat4 cu cuţite late sau prin rotirea

saniei portcuţit< n ca#ul prelucrării pe strunguri revolver se folose-te strun$irea prin copiere

după -ablon sau pentru găuri conice precise4 prelucrarea din mai multe fa#e4 cu un complet de

scule fi7ate n capul revolver +strun$ire de degro-are a găurii cilindrice4 strun$ire cilindrică de

finisare4 lărgire cu lărgitor conic4 ale#are cu ale#or conic la dimensiunea finală,.

d; Atrunjirea interioară pe aşini unelte de alezat şi frezat orizontale

e astfel de ma-ini=unelte se prelucrea#ă4 n cele mai dese ca#uri4 ale#a$ele unor piese

turnate de dimensiuni mari -i de formă comple7ă4 care nu pot fi fi7ate4 de obicei -i rotite pe

ma-ini=unelte din grupa strungurilor. in această categorie de piese fac parte5 carcase4 batiuri4

blocuri motoare4 etc.

0c"ema de prelucrare a acestor tipuri de piese pe ma-ini unelte de ale#at -i fre#at

ori#ontale se pre#intă n fig. M2..1%.

Mi-carea principală de rotaţie este reali#ată fie de sculă +ns, iar cea de avans

longitudinal +sl, este efectuată fie de către arborele principal +fig. M2..1%.a,4 fie de masa pecare este fi7ată piesa +fig. M2..1%.b,.

Cuţitul pentru strun$ire interioară se fi7ea#ă4 de obicei ntr=unul din următoarele trei

moduri +funcţie de dimensiunile ale#a$ului de prelucrat,5 a, A n portcuţit pe platoul ma-inii=

unelte< b A ntr=un dorn portcuţit dispus n consolă< c, A ntr=o bară portcuţit rigidi#ată

suplimentar prin re#emare la unul sau la ambele capete.

4i!. M2.5.1 0c"eme de prelucrare a ale#a$elor prin strun$ire pe ma-ini de ale#at -i fre#at ori#ontale

relucrarea interioară n variantele a, -i b, se utili#ea#ă pentru ale#a$e scurte4 avansul

longitudinal fiind reali#at de masa ma-inii=unelte mpreună cu piesa +fig. M2..1%.b,4 iar n

ca#ul ale#a$elor lungi se folose-te varianta c,.

1'8


12/22


6n ca#ul n care bara portcuţit este g"idată la ambele capete4 mi-carea de rotaţie de la

arborele principal se prime-te prin intermediul unui cupla$ elastic4 necesar pentru a elimina +a

diminua,influenţa necoa7ialităţii arborelui principal -i barei de ale#at asupra preci#iei de

prelucrare.

relucrarea ale#a$elor pe ma-ini de ale#at -i fre#at ori#ontale se poate face n trei

moduri5 a, A după trasa$< b, A prin metoda coordonatelor< c, A prin a-e#area -i fi7area piesei n

dispo#itiv special.

relucrarea după trasa$ se folose-te pentru producţia individuală -i de serie mică4 ca#

n care preci#ia de centrare a arborelui principal n raport cu a7a ale#a$ului de prelucrat este de

ordinul #ecimilor de mm.

&a metoda de prelucrare după coordonate4 po#iţia a7ei găurilor se stabile-te prin

deplasarea mesei ma-inii=unelte mpreună cu piesa -i a arborelui principal pe direcţii

perpendiculare ntre ele4 măsurarea acestor deplasări reali#*ndu=se cu a$utorul unor calibre delungime -i limitatoare cu comparator sau cu rigle cu vernier e7istente n dotarea ma-inii

unelte.

6n acest ca#4 este necesară o recoltare a po#iţiei a7elor găurilor n raport cu a7ele unui

sistem de coordonate ce coincide cu ba#ele te"nologice ale piesei sau sunt legate prin

dimensiuni precise faţă de aceste ba#e.

M2.U3.,. 7ectificarea suprafeţelor cilindrice şi conice interioare

ectificarea suprafeţelor cilindrice -i conice interioare asigură o preci#ie dimensională

corespun#ătoare treptelor I1?4 >3?5

a, rectificare cu avans circular e7ecutat de piesă4 fi7ată n mandrina ma-inii=unelte<

b, rectificare cu avans circular e7ecutat de sculă pe ma-ini de rectificat interior

planetare<

c, rectificare interioară pe ma-ini de rectificat fără v*rfuri.

a;. 7ectificarea cu avans circular e>ecutat de

piesă este dintre cele trei metode pre#entate mai

sus cea mai des nt*lnită. 6n acest ca# +fig. M2..1(,4

piesa de prelucrat 1 se fi7ea#ă n universalul

ma-inii=unelte -i efectuea#ă mi-carea de rotaţie

n p4 iar scula abra#ivă 24 e7ecută mi-carea principală

de a-c"iere +mi-carea

1'9

4i!. M2.5.10 0c"ema rectificării interioare cuavansul circular al piesei -i longitudinal al sculei


13/22


de rotaţie n $urul a7ei sale ns, -i mi-cări rectilinii alternative de avans longitudinal s l -i

transversal st periodic4 după fiecare cursă simplă sau dublă longitudinală a sculei. 0ensurile de

rotaţie ale piesei -i sculei sunt opuse4 iar diametrul sculei abra#ive d sc se adoptă4 de obicei la

valoarea '4/ ... '49 din diametrul 5

dsc B +'4/ A '49, +.2,

atorită rigidităţii mici a arborelui portsculă abra#ivă dispus n consolă4 n special

pentru rectificarea găurilor de diametru mic -i lungime mare4 se recomandă adoptarea unor

valori mai mici ale avansului transversal -i longitudinal4 n raport cu cele folosite pentru

rectificarea e7terioară. e asemenea4 pentru diametre mici ale găurilor de prelucrat4 gama de

turaţii a ma-inii=unelte nu permite ntotdeauna obţinerea vite#ei optime de a-c"iere

corespun#ătoare rectificării clasice +3' ... 3(, ms.

atorită acestor particularităţi rectificarea interioară este mai puţin productivă4 mai

ales n ca#ul diametrelor mici de prelucrat.#; 7ectificarea pe aşini de rectificat interior planetare se utili#ea#ă pentru

prelucrarea găurilor de dimensiuni mari4 e7ecutate n corpuri comple7e4 care nu pot fi

antrenate n mi-care de rotaţie +sau dacă e7istă posibilitatea rotirii ar conduce la de#ec"ilibre

n mi-care cu influenţă imediată asupra stabilităţii procesului de a-c"iere -i implicit asupra

preci#iei de prelucrare,. 0c"ema de prelucrare n acest ca# se pre#intă n fig. M2..14 unde se

observă că piesa este fi7ată pe masa ma-inii=unelte4 iar arborele portsculă abra#ivă e7ecută

următoarele mi-cări5

4i!. M2.5.15 0c"ema rectificării interioare cu avans planetar al sculei

I A mi-carea principală de a-c"iere +rotaţie n $urul a7ei sale ns,< II A mi-carea planetară de

avans circular pe circumferinţa suprafeţei interioare a piesei n pl< III A mi-cări rectilinii

alternative de avans longitudinal n lungul a7ei găurii sl< IG A mi-carea de avans transversal st.

)ceastă metodă de prelucrare se caracteri#ea#ă prin productivitate mică< pentru

cre-terea productivităţii se recomandă folosirea altor procedee de prelucrare5 ale#area fină cu

cuţit +pentru piese netratate termic, sau "onuirea +pentru piese tratate termic,.

11'


14/22


d;. 7ectificarea pe aşini de rectificat interior fără v"rfuri se reali#ea#ă după

sc"ema pre#entată n fig. M2..1/. iesa de rectificat la interior 14 este g"idată -i spri$init pe

trei role4 +după ce n prealabil a fost rectificată -i suprafaţa e7terioară, denumite astfel5 rola 2

cu diametrul cel mai mare are rolul de antrenare a piesei n mi-care de rotaţie -i se nume-te

rolă conducătoare& rola de apăsare 3 apasă piesa de prelucrat pe rola 2 -i pe rola de

susţinere +spri$in, %.

0cula de rectificat e7ecută

mi-carea principală de a-c"iere

+rotaţie n $urul a7ei sale ns,4

mi-carea de avans longitudinal

alternativ sl -i mi-carea de avans de

pătrundere4 str .

upă terminarea prelucrării4 rolade apăsare 3 se retrage spre st*nga4

permiţ*nd eliberarea piesei -i

introducerea automată sau manuală a

următoarei piese.

Metoda de prelucrare pre#entată mai sus se recomandă a fi utili#ată pentru rectificarea

interioară a pieselor cu pereţi subţiri n producţia de serie< pentru prelucrarea n bune condiţii4

se impun abateri foarte mici ale concentricităţii suprafeţei cilindrice e7terioare faţă desuprafaţa ale#a$ului de prelucrat +din această cau#ă se recomandă n prealabil rectificarea

suprafeţei e7terioare a piesei,.

6n ca#ul rectificării interioare4 regimul de a-c"iere se caracteri#ea#ă prin următoarele

valori recomandate5

a, vite#a periferică a piesei se adoptă ntre (' ... 1(' mmin pentru ale#a$e cu

diametrul de 2' ... 3'' mm<

b, avansul longitudinal al sculei abra#ive se adoptă n fracţiuni din lăţimea ! a

acesteia -i anume5

= pentru rectificarea de degro-are sl B +'4 ... '48,!4 mm<

= pentru rectificarea de finisare sl B +'42 ... '43, !4 mm<

c, avansul transversal st pe cursă dublă se adoptă la valorile5

= pentru rectificarea de degro-are st B '4''2( ... '4''( mm<

= pentru rectificarea de finisare st B '4''1( ... '4''2( mm<

Rectificarea interioară a suprafeţelor conice

0uprafeţele conice interioare se pot rectifica fie pe ma-ini=unelte de rectificat

universale4 fie pe ma-ini=unelte de rectificat interior.

111

!. M2.5.1< 0c"ema rectificării interioare fără v*rfuri


15/22


6n primul ca#4 rectificarea conică interioară se reali#ea#ă cu a$utorul unei păpu-i

au7iliare portsculă abra#ivă care se montea#ă special pe ma-ină4 rotindu=se cu ung"iul

corespun#ător conicităţii piesei de prelucrat. )vansul longitudinal este efectuat de masa

ma-inii=unelte4 iar cel transversal de către păpu-a portsculă.

&a prelucrarea pe ma-ini de rectificat interior4 obţinerea conicităţii dorite se reali#ea#ă

prin rotirea păpu-ii portpiesă.

Mi-carea rectilinie=alternativă de avans longitudinal este e7ecutată de masa ma-inii=

unelte4 iar mi-carea de avans transversal se reali#ea#ă prin deplasarea păpu-ii portsculă

abra#ivă.

M2.U3.=. *roşarea suprafeţelor interioare

rocedeul de prelucrare prin bro-are a suprafeţelor interioare cilindrice sau profilate se

utili#ea#ă pentru suprafeţe netratate termic. )daosul de prelucrare se ndepărtea#ă dintr=osingură trecere a bro-ei trasă sau mpinsă n lungul suprafeţei de prelucrat >1?4 >3?4 >1/?.

0e pot bro-a ale#a$e cu dimensiuni cuprinse ntre 3 ... 3-- % nsă folosirea bro-elor

este n general4 economică p*nă la dimensiuni de apro>iativ ,- . !ro-ele cu dimensiuni

mai mici de 3 mm au o rigiditate mică4 iar cele cu dimensiuni peste 3'' mm4 sunt grele4

necesit*nd forţe mari de acţionare -i un consum ridicat de material scump.

rin bro-are se obţine o preci#ie dimensională corespun#ătoare treptei Iitatea construcţiei

bro-elor -i consum mare de oţel rapid -i de aici A costul ridicat& dificultatea #roşării

pieselor cu ri!iditate ică% deoarece la bro-are apar forţe de a-c"iere mari care pot deforma

elastic piesele ntr=o măsură importantă.

in punct de vedere al condiţiilor te"nice impuse cu privire la abaterile geometrice de

orientare -i po#iţie relativă a suprafeţelor prelucrate faţă de alte suprafeţe ale piesei4 se

deosebesc două tipuri de bro-are a ale#a$elor5 #roşare li#eră -i #roşare coordonată +forţată,.

6n ca#ul #roşării li#ere% ntruc*t abaterile de orientare -i po#iţie impusă suprafeţelor

piesei nu sunt semnificative4 nu este necesară fi7area piesei4 deoarece aceasta este apăsată pe

platoul ma-inii=unelte de bro-at de nsă-i scula +bro-a, n timpul cursei de lucru. e obicei4

112


16/22


bro-area liberă se folose-te atunci c*nd ale#a$ul prelucrat constituie ba#ă te"nologică pentru

prelucrările ulterioare ale celorlalte suprafeţe ale piesei.

&a #roşarea coordonată +forţată,4 ntruc*t trebuie obţinute anumite condiţii te"nice

ale abaterilor de orientare -i po#iţie ale suprafeţelor piesei4 aceasta se fi7ea#ă precis -i rigid

ntr=un dispo#itiv special pe ma-ina=unealtă4 iar scula este g"idată de=alungul cursei de lucru.

entru bro-are se pot folosi aşini de #roşat orizontale sau verticale +acestea

ocup*nd un spaţiu de 2=3 ori mai mic,4 iar a-e#area piesei se poate face pe un suport ri!id

+fig. M2..18, sau pe un suport sferic autocentrant +fig. M2..19,.

4i!. M2.5.1, !ro-area suprafeţelor interioare cu

fi7area piesei pe un suport rigid

4i!. M2.5.1= !ro-area suprafeţelor interioare

cu fi7area piesei pe suport autocentrant

rimul mod de a-e#are a piesei +fig. M2..18, se folose-te c*nd suprafaţa frontală de

a-e#are a piesei este prelucrată4 n prealabil din aceea-i a-e#are cu cea iniţială a ale#a$ului4

asigur*ndu=se astfel o bună preci#ie geometrică de la perpendicularitate dintre suprafaţa

frontală -i a7a găurii ce urmea#ă a fi bro-ată.

6n ca#ul n care această abatere este mare +mai ales la semifabricate, se folose-te

pentru a-e#area piesei un suport sferic autocentrant +fig. M2..19,.

in punct de vedere al sculelor utili#ate pentru bro-area găurilor acestea pot fi5 #roşe

norale acţionate prin tragere -i #roşe)poanson acţionate prin mpingere +acestea din urmă

sunt mult mai scurte5 1(' ... 3'' mm,.entru bro-ele normale4 lungimea ma7imă recomandată este 1''' ... 1('' mm< peste

această lungime re#ultată din proiectare se prevăd seturi de bro-e4 fiecare ndepărt*nd un

anumit adaos de prelucrare.

6n procesul de bro-are se folosesc următoarele tipuri de lic$ide de aşc$iereB pentru

piese din oţel se utili#ea#ă petrol sulfonat4 emulsie sau ulei vegetal4 iar pentru prelucrarea

pieselor din fontă sau bron# A bro-area se face fără răcire sau folosind uleiuri industriale

mi7te. rin utili#area lic"idelor de a-c"iere se mic-orea#ă forţa de a-c"iere cu 2' A 3' faţă

de bro-area uscată cu consecinţe favorabile asupra preci#iei de prelucrare.

113


17/22


7e!iul de aşc$iere se caracteri#ea#ă prin următorii doi parametrii5 avansul pe dinte

sd -i vite#a de a-c"iere v.

entru avansul pe dinte4 se recomandă pentru bro-e rotunde valori ntre -%-2 ... -%-0

.

Gite#a de a-c"iere se stabile-te4 n principal n funcţie de preci#ia dimensională -i

rugo#itatea suprafeţei prelucrate -i apoi de caracteristicile fi#ico=mecanice ale materialului

piesei -i sculei.

Informativ4 valorile optime recomandate pentru vite#a de a-c"iere la bro-are sunt

cuprinse ntre 2 ... ?in.

M2.U3.1-. Procedee de netezire a suprafeţelor cilindrice interioare

)ceste procedee au drept scop fie cre-terea preci#iei dimensionale -i

macrogeometrice4 fie mbunătăţirea calităţii suprafeţelor prelucrate. Jete#irea suprafeţelor cilindrice interioare se poate reali#a prin următoarele procedee5 strunjire interioară de

netezire% $onuire% lepuire% superfinisare% etc. >1?4 >11?4 >3?.

6.8.1. Strunjirea interioară de netezire

)cest procedeu asigură reali#area unei preci#ii dimensionale corespun#ătoare treptelor

I5 ... I


18/22


Jete#irea ale#a$elor prin "onuire se reali#ea#ă pentru suprafeţele tratate termic pe

ma-ini de "onuit cu o sculă de construcţie specială denumită $on% sc"ema principială a

procedeului fiind pre#entată n fi!. M2.5.2- >1?4 >3?.

Eonul este prevă#ut cu un număr de 3 ... 12 bare abra#ive cu granulaţie fină4 din

electrocorindon +pentru piese din oţel, -i carbură de siliciu +pentru piese din fontă,4 montate

elastic pe un arbore -i av*nd posibilitatea de a putea fi apăsate simultan pe pereţii ale#a$ului

+prin intermediul unor arcuri,.

4i!. M2.5.2-. 0c"ema principială a procedeului de "onuire

upă cum se poate observa din fig. M2..2'4 capul de "onuit e7ecută o mi-care

continuă de rotaţie ns ntr=un singur sens -i o mi-care de avans sl rectilinie A alternativă4 piesa

fiind fi7ă.

6e!ătura capului de $onuit cu ar#orele principal se face prin intermediul unuicuplaj articulat permiţ*nd astfel autocentrarea $onului după ale#a$ul de prelucrat.

in această cau#ă4 prin "onuire se mbunătăţe-te numai calitatea suprafeţei< preci#ia

dimensională răm*ne practic constantă -i se mic-orea#ă abaterile geometrice de formă de la

circularitate -i cilindricitate +oralitatea -i conicitatea,4 fără să se corecte#e abaterea de po#iţie

a a7ei găurii.

)nterior "onuirii ale#a$ul se prelucrea#ă prin ale#are4 strun$ire de finisare sau

rectificare4 n funcţie de condiţiile te"nice impuse piesei.

6n procesul de "onuire4 traiectoriile granulelor abra#ive dau na-tere pe suprafaţa găuriila o reţea fină de canale elicoidale4 care după desfă-urarea n plan formea#ă un ung"i 2 H +fig.

M2..2', favorabil menţinerii un timp c*t mai ndelungat a uleiului ntre aceste ri#uri4 pentru

mic-orarea u#urii dintre ale#a$ -i arbore n deplasarea lor relativă.

Ung"iul H se calculea#ă cu relaţia5

rot

ar

v

vtg ⋅=α 4 +.3,

n care vr.a este vite#a mi-cării rectilinii alternative4 iar vrot A vite#a mi-cării de rotaţie a

"onului.

11(


19/22


Galoarea ung"iului H influenţea#ă mărimea ru!ozităţii suprafeţei -i productivităţii

prelucrării. )stfel4 pentru valori mici ale lui H se mbunătăţe-te calitatea suprafeţei4 nsă se

mic-orea#ă productivitatea4 iar pentru valori mari ale lui H are loc o intensificare a

autoascuţirii barelor abra#ive4 productivitatea cre-te4 nsă se nrăutăţe-te calitatea suprafeţei.

Ca -i strun$irea de nete#ire4 "onuirea se e7ecută n două fa#e5 pentru prima fa#ă

+degro-are, se recomandă să se ia t! 8 -%30 ... -%5%; iar pentru "onuirea finală +finisare, t!

8 -%10 ... -%20;. Kranulaţia barelor abra#ive se recomandă să fie ntre M1 ... M%4 pentru

prima fa#ă -i M28 ... M/ pentru fa#a finală.

in punct de vedere al regimului de a-c"iere4 mai nt*i se stabile-te -i se adoptă vite#a

de rotaţie +' ... /( mmin pentru piese din fontă -i bron# -i 2' ... 3( mmin pentru piese din

oţel călit,4 apoi se adoptă vite#a mi-cării rectilinii alternative pentru a obţine ung"iul H dorit4

aceasta fiind dependentă -i de lungimea cursei de lucru +tabelul .1.,.

abelul .1.Galorile recomandate pentru vite#a mi-cării rectilinii alternative vr.a n

funcţie de lungimea cursei "onului

&ungimea cursei4 mm 1' ... (' (' ... 1(' este 1('

Gite#a vr.a >mmin? ( ... 1' 12 ... 1 18 ... 22

&a vite#e rectilinii alternative mai mari dec*t cele recomandate cresc forţele de inerţie

ale sistemului sculei cu influenţe nefavorabile asupra preci#iei de prelucrare.

&ungimea cursei de lucru &c a "onului se determină pe ba#a sc"emei4 pre#entată n fig.M2..215ll2&& dc −⋅+= 4 +.%,

unde ld este lungimea de depă-ire +necesară

pentru evitarea mic-orării diametrului ale#a$ului

la capete4 care se ia apro7imativ <3

1l ⋅ lungimea

barelor abra#ive l se adoptă n funcţie de

lungimea găurii &5

l B +'4( L '4/(, . & +.(,resiunea de apăsare a barelor abra#ive pe

pereţii ale#a$ului se recomandă a fi de 1 L %

daJcm2 la prima fa#ă de "onuire -i '4( L 2

daJcm2 la "onuirea finală.

Eonuirea se e7ecută n pre#enţa unor lic"ide de a-c"iere5 pentru fontă A un amestec de

9' petrol -i 1' ulei industrial< pentru oţel A un amestec de (' petrol -i (' ulei

industrial.

11

4i!. M2.5.21 0c"ema de calcul aursei de lucru a "onului


20/22


rin "onuire +aplicabilă la prelucrarea finală a cămă-ilor de cilindri ale motoarelor

autove"iculelor, se obţine o preci#ie dimensională n trepte I5 ... I


21/22


cilindrice -i conice interioare sunt5 burg"ierea4 lărgirea4 strun$irea4 iar pentru

finisare5 ale#area4 strun$irea4 bro-area +numai pentru suprafeţe cilindrice, -i

rectificare.

• entru mbunătăţirea4 n special a rugo#ităţii suprafeţei prelucrate se

utili#ea#ă4 după ca# următoarele procedeele de nete#ire5 strun$irea4 "onuirea4

lepuirea.

M2.U3.12. est de evaluare a cunoştinţelor

1. Care sunt procedeele de prelucrare de degro-are -i finisare a suprafeţelor

cilindrice interioare

2. iferenţa dintre prelucrarea de lăr!ire -i ad"ncire a unui ale#a$<3. reci#aţi tipurile de aşini)unelte pe care se pot prelucra ale#a$ele<

. Care sunt etodele de rectificare a suprafeţelor cilindrice -i domeniile de

utili#are a acestora

0. reci#aţi diferenţe dintre elementele sistemului te"nologic de prelucrare la

rectificarea fără v"rfuri a ar#orilor -i alezajelor&

5. Care sunt procedeele de netezire a suprafeţelor cilindrice interioare


22/22


TF - Capitolul 6

Documents

Transcript of TF - Capitolul 6