Teză de doctorat CORPUL POSTORGANIC ŞI ......scenei, argumentul unui nou corp care necesită o...

ABSTRACT 1 Corpul postorganic şi arhitectura ambiguităŃii: reinventarea teatrului anatomic

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”

Teză de doctorat

CORPUL POSTORGANIC ŞI ARHITECTURA AMBIGUITĂłII: Reinventarea teatrului anatomic

Autor: Asist. Drd. Arh. Emil Ivănescu

Coordonator ştiinŃific:

Prof. Dr. Arh. Emil Barbu Popescu

Bucureşti, 2011


Abstract

Studiul pleacă de la următoarea observaŃie: în mod paradoxal, diferitele abordări din cadrul arhitecturii contemporane precum hibriditismul, protezarea, mutabilitatea, topologia, virtualitatea, sunt moduri de a fi ale unui nou corp uman construct antropologic denumit, în mod generic, postorganic. Acesta desemnează o transgresare a organicului şi naturalului prin intermediul tehnologicului şi, în special, al tehnologicului medical. În acest context, teza cercetării este următoarea: Corpul postorganic, hibrid între natural şi artificial, devine o praradigmă topo-senzorială pentru arhitectura contemporană, împărŃită, ca abordare, în numeroase direcŃii conceptuale. Tehnologiile scopice medicale ce invadează şi hibridizează acest corp, produc o supraexpunere a spaŃiului său visceral, care devine astfel, arhitectură. În felul acesta, corpul postorganic reface o tradiŃie a trupului umanist (denumit, astăzi, postuman) aparent înlăturat din prim-plan de modernitate. Astfel, studiul se definește ca o cercetare pluridisciplinară, asociind o antropologie a imagisticii scopice medicale, cu teoria și practica de arhitectură. Linia generală este dată de o perspectivă tehnologică și medicală asupra constituirii corpului contemporan, postorganic în paralel și analog corpului arhitectural. Cercetarea construieşte un vector de studiu, spaŃiul visceral, ca un posibil numitor comun al unor abordări arhitecturale ce, până acum, erau tratate distinct. Modul de analiză al cercetării este făcut pornind de la o arheologie a paradigmelor corporale în arhitectură, după care, printr-un discurs alcătuit din patru părŃi, studiul arată modul în care corpul postorganic intersectează arhitectura contemporană. Finalul lucrării propune un nou termen ca ipoteză de studiu viitoare, acela de tehno-antropomorfism. El nu se vrea dezbătut acum, însă, în contextul în care atât corpul uman cât şi corpul arhitectural sunt supuse aceloraşi procese de transformare şi manipulare, ne întrebăm, dacă nu cumva, modul abstract de design în arhitectură ascunde, de fapt, inconştient, o antropomorfizare specifică unui corp modificat şi abstractizat tehnologic.


1. Expuneri somatice Studiul oferă la început, o imagine a modului în care corpul s-a constituit ca paradigmă esenșială a arhitecturii. Analizând corpul microcosmos drept cadru ideologic al premodernitășii, urmat de corpul mecanic drept epistemă a modernitășii, corpul postorganic sincretic, hibrid și protezic, se dezvolta ca o paradigmă a supermodernitășii.

2. Teatrul Anatomic și spașiul visceral Această parte propune, printr-o analiză a teatrelor anatomice ale Renașterii și a spectacolului anatomic produs de ele, evidenșierea spașiului visceral ca instanșă metaforică pentru cultură și arhitectură. Plecând de aici și prezentând o continuitate a acestor teatre până astăzi, am construit, drept direcșie de cercetare, spașiul visceral ca sit al senzitivitășii,geneticii și topologiei.De altfel, teatrul anatomic contemporan, atât cel somatic cât și cel genetic, conferă visceralitășii o nouă dimensiune metaforică capabilă de a fi asimilată atât de arhitectură cât și de celalte arte în general.

3. De la visceral la senzorial și topologic Visceralul definit ca sit pentru o construcșie paradigmatica în arhitectura de astăzi, generează cele trei direcșii de cercetare: senzorial,genetic și topologic. Senzorialul în arhitectură este o acumulare a sensibilitășii fenomenologice, nemediate tehnologic între spașiu și corp. Sensibilitatea contemporana, însă, este una extinsă și protezică, aceasta transgresând arhitectura atât teoretic dar și practic. Această direcșie propune o critică a oculocentrismului arhitectural, solușia contemporană fiind o sinestezie tehnologică a corpului imers în spașiul arhitectural. Direcșia a doua explică cum privirea genetică însoșită de o descriere geometric-topologică a spașiului și artefactului de arhitectură, au produs schimbări majore în lumea contemporană a design-ului arhitectural. Aici, genetica reduce corpul la o matrice biologică, iar topologia descrie geometrii ale plierii și transformabilitășii continue ce sunt analoage, conform unor studii, modului în care corpul nostru fiinșează în lume.

4. Arhitectura ambiguitășii

Arhitectura ambiguitășii traduce în construit ceea ce se întamplă corpului astăzi pe diferite paliere: hibridizarea între natural și artificial, protezarea organicului cu sinteticul. Postorganicul descrie aceste fenomene sincretice ce ambiguizează de fapt corpul și îl transgresează. O reacșie de antiteză are loc în supermodernitatea noastră sub forma unui corp și arhitecturi primitive, care descrie o existenșa esenșializata, însă nemediata hipertehnologic. Din confruntarea teza - corp/arhitectură postorganică și antiteza – corp/arhitectură primitivă, transpare ca o sinteză, arhitectura ambiguității sub forma încarnării unui paradox contemporan: o hiper-abstractizare/dematerializare și o hiper-carnalizare a artefactului corporal uman și arhitectural.

5. Concluzii. tehno-antropomorfismul

Concluziile nu vin sa inchida o problematica, ci din contra o amplifica si o deschide catre alte zone de cercetare. Faptul ca intre modul prin care este gandit si realizat obiectul de arhitectura este asemanator si analog obiectului-corp uman, demonstreaza ca ambele sunt supuse acelorasi procese plastice.Insa, si mai mult, corpul uman,astazi, este implicat direct, in generarea interactiva a obiectului hibrid de arhitectura. Tot acest complex, fundamenteaza corpul ca o paradigma tehnologica pentru arhitectura. Noi mergem insa mai departe si anume ne intrebam daca nu cumva aceste analogii, dar si generari directe, in afara rezultantei lor dintr-o fascinatie si imaginatie stiintifica, nu sunt manifestari inconstiente, inca slabe, ale unui corp si eu nou, invadat si hibbridizat tehnologic.In acest sens, daca ipoteza ar fi adevarata, obiectul de arhitectura, pe langa alte influente, este si marca unui tehno-antropomorfism cu totul particular. Tehno-antroporfismul, ca termen nou introdus aici, desemneaza o imprimare a experierii si formei noului corp uman transgresat tehnologic.


Introducere

Schema 1- teza cercetării Corpul uman postorganic devine o paradigmă topo-senzorială pentru arhitectura contemporană. SpaŃiul său visceral este supraexpus, fiind deschis privirii libere umane. Tehnologiile scopice şi protezice medicale invazive hibridizează acest corp, producând o supraexpunere a spaŃiului său visceral, ce devine, astfel, arhitectură.În felul acesta, corpul postorganic reface o tradiŃie umanistă în arhitectură, tradiŃie înlăturată,la suprafaŃă,de modernitate.


1. Context și problematică Studiul pleacă de la două puncte de referinșă: corpul uman și arhitectura ca

artefacte culturale, constituite în cadrul unei societăși tehnologizate, postmoderne, în care realul și virtualul se întrepătrund într-un mod cu totul neașteptat. În acest context, hibridizarea pare a fi esenșa tuturor fenomenelor postmoderne, ce constau în compuneri, fragmentări și abstractizări între elemente de naturi diferite dar coerente prin sincretizmul unirii lor. În același fel, corpul uman și arhitectura sunt constructe sincretice susșinute de un întreg complex de concepte inspirate din diversele interpretări și analize ale fenomenelor realului.Corpul uman este o unitate antropologică supusă dematerializării, fragmentării și pluralitășii postmoderne. Corpul uman constă în totalitatea fantasmelor individuale și colective atingând astfel, intimitatea fenomenelor unei perioade istorice și reușind să ofere o imagine ampla și detaliată asupra acelei perioade. Cu alte cuvinte corpul uman ca și construct reprezintă un indicator antropologic, asemeni unui barometru ce înregistrează starea, la un moment dat a unei culturi, modul cum se reprezinta ea pe sine. Arhitectura si cultura, sunt influenșate de modul de a fi al corpului. În acest caz, necesitatea studiului nostru vine din reaparișia bruscă, în gandirea și viașa cotidiană, a acestui construct, corpul uman, care pare să împrospăteze analiza postmodernă, tocmai prin aspectele de substrat pe care le relevă. Importanșa studiului arhitecturii prin prisma corpului este esenșială, fiindcă,

conform observașiilor noastre, toate marile schimbări în arhitectură, cu efect puternic și profund, nu au fost generate doar datorită unor dezvoltări tehnologice, sociale, naturale sau transformări de mentalităși, ci au avut permanent în umbră, în spatele scenei, argumentul unui nou corp care necesită o nouă arhitectură. În acest fel, corpul uman s-a constituit ca o paradigmă pentru practica arhitecturală, o paradigmă care s-a pozișionat mereu altfel. Așa s-a întamplat cu corpul microcosmos devenit cadru ideologic și morfologic pentru arhitectura premodernitășii. În același mod s-a petrecut și cu corpul mecanic, devenit substrat al unei arhitecturi moderniste, abstracte și mecaniciste. În același fel, vom arată în studiu, corpul contemporan, denumit postorganic, se constitue ca o nouă paradigmă pentru arhitectură, o paradigmă a hibriditășii și transgresivitășii ce a cuprins astăzi toate fenomenele realului. Explicitare termeni Cercetarea aduce in peisajul teoretic-arhitectural, doi termeni noi: postorganic si tehno-antropocentrism. Am preluat notiunea de postorganic din lucrarea New Wombs Electronic Bodies and Architectural Disorders, de Maria Luisa Palumbo, insa ea nu o folosea neaparat in legatura cu corpul uman, desi acesta era subiectul lucrarii sale. Am preferat sa folosesc sintagma corp postorganic si nu corp postuman, cum se realizeaza in mod curent in studiile de gen, tocmai pentru a exprima mai bine tenta organica si tehnologica si mai putin sociala, etica sau culturala a acestui corp. De asemenea, am accentuat importanta notiunii, centrand intreg studiul pe acest corp postorganic si pe arhitectura specifica lui. Notiunea de tehno-antropomorfism este, fata de prima, originala, ea nefiind utilizata pana acum. Tehno-antroporfismul desemneaza un antropomorfism al unui corp transgresiv, modificat prin invadare si plasticizare tehnologica.


2. Teza și obiectivul studiului Teza cercetării se enunșă în felul următor: Corpul postorganic devine o paradigmă topo-senzorială pentru arhitectura

contemporană. Astfel, dacă în trecut, corpul uman, ca paradigmă, a constituit un model formal și proporșional pentru arhitectura acelor perioade, astăzi, corpul, invadat de tehnologiile medicale de scanare și analizare, devine un criteriu de sensibilitate, reactivitate, inteligenșă dar și topologie pentru arhitectură. Spașiul său visceral, supraexpus de tehnologia imagistică medicală, devine un sit al transformărilor și proceselor caracterizate de tehno-senzitivitate și geometrii complexe. În locul materialitășii carnale și formale, corpul devine o paradigmă a dematerializării, a ambiguitășii și a atmosfericului ce caracterizează atât corpul postorganic, cât și o bună parte din arhitectura contemporană. Obiectivul studiului are prin urmare în vedere realizarea unor analogii între

modalitatea de compunere/descompunere a acestui corp postorganic și arhitectura contemporană. Ceea ce vom arăta depășește însă cadrul analogiei clasice corp/arhitectură. Vom demonstra cum arhitectura devine o proteză a corpului postorganic care, hibrid între natural și tehnologic, se extinde la rândul său, înspre arhitectură. Simbioza aceasta tehnologică între corp și arhitectură, are loc astăzi la o amplitudine cu mult mai mare decât în trecut, fiindca acum corpul efectiv a devenit arhitectură și arhitectura corp. 3. Metodologia de cercetare Studiul se definește ca o cercetare pluridisciplinară asociind o antropologie a

imagisticii scopice medicale, cu teoria şi practica de arhitectură. Pe alocuri, în anumite zone, am abordat subiecte conexe ideii de bază, tocmai pentru a scoate în evidenŃă diferitele laturi ale fenomenelor analizate. Linia generală este dată de o perspectivă tehnologică și medicală asupra constituirii corpului contemporan, postorganic în paralel și analog corpului arhitectural. Am realizat o arheologie a problematicii studiate, dar nu în sensul strict filosofic și analitic inișiat de Foucault, ci într-o modalitate suficientă pentru ca cititorul să înșeleagă continuitatea în timp a fenomenelor descrise. În lucrarea “Theorizing a new agenda for architecture”, Kate Nesbitt arată că

exista câteva direcșii pe care teoria de arhitectură le dezvoltă, dintre acestea, remarcă editoarea, teoria prescriptivă, proscriptivă și critică sunt cele mai importante. Teoria prescriptivă oferă solușii la probleme specifice apărute, prin stabilirea unor norme ale practicii. Teoria proscriptivă este asemănătoare cu prima, însă se axează pe reliefarea doar a ceea ce trebuie evitat în design. Teoria critică, în schimb, este speculativă și adeseori utopică. Ea evaluează lumea construită, oferă o imagine a ei, din punctul de vedere al unei analogii. Considerăm că, în această clasificare a lui Nesbitt, cercetarea se încadrează în contextul unei teoretizări critice, încercând să prezinte o viziune asupra arhitecturii contemporane, privită prin prisma corpului postorganic.


Explicitare termeni Cercetarea aduce în peisajul teoretic-arhitectural, doi termeni noi: postorganic şi tehno-antropocentrism. Am preluat noŃiunea de postorganic din lucrarea New Wombs Electronic Bodies and Architectural Disorders, de Maria Luisa Palumbo, însă ea nu o folosea neapărat în legătură cu corpul uman, deşi acesta era subiectul lucrării sale. Am preferat să folosesc sintagma corp postorganic şi nu corp postuman, cum se realizează în mod curent în studiile specializate, tocmai pentru a exprima mai bine tenta organică şi tehnologică şi mai puŃin socială, etică sau culturală a acestui corp. De asemenea, am accentuat importanŃa noŃiunii, centrând întreg studiul pe acest corp postorganic şi pe arhitectura specifică lui, postorganicul desemnând hibridizarea organicului şi a naturalului cu tehnologicul şi sinteticul. De asemenea, noŃiunea de tehno-antropomorfism este originală, ea nefiind utilizată până acum. Tehno-antroporfismul desemnează un antropomorfism al unui corp transgresiv, modificat prin invadare şi plasticizare tehnologică. În finalul studiului, vom construi o ipoteză potrivit căreia corporalitatea acestuia influenŃează formele de expresie arhitecturale contemporane. Ipoteză îşi va găsi soluŃionarea într-un studiu şi cercetare viitoare.

4. Studiul în contextul altor cercetări Tot în antologia de texte teoretice editată de Nesbitt, găsim cum problematica

corpului este a șasea temă în cadrul cercetărilor postmoderne arhitecturale. Alături de ea, fac parte teme precum Istoria ți istoricismul, Înteles, Loc, Teoria urbană și Agenda politică ți etică. De asemenea, tot în cadrul postmodernismului, Nesbitt evidenșiază mai multe paradigme teoretice: 1) fenomenologia, 2) estetica sublimului, 3) teoria lingvistică; 4) marxismul; 5) feminismul. În contextul acestora, corpul uman și arhitectura constituie ingredientul principal pentru subiectul fenomenologiei, esteticii sublimului și al feminismului. Fașă de aceste sistematizări ale abordărilor teoretice, studiul nostru încearcă să

pună bazele unei construcșii paradigmatice globale, coagulate mai direct și mai puternic în jurul noșiunii de corp uman. Această construcșie implică atât direcșiile evidenșiate de Nesbitt, însă aduce și altele noi, axate pe tehnologic și hybrid, ca materii prime ale realitășii actuale. În cazul temei a șasea, ”corpul”, Nesbitt evidenșiază cinci direcșii. Prima,

denumită Corp, subiect ți obiect, oferă o interpretare filosofică a corpului, îl încadrează în binomul subiect/obiect tipic gândirii rașionaliste occidentale. A doua direcșie, Corpul în arhitectura clasică: proiecție ți antropomorfism, prezintă mitul corpului uman ca origine a arhitecturii și model figural și proporșional impuse de acesta. A treia direcșie, Sfârțitul proiecției umaniste, prezintă modul cum centralitatea corpului din arhitectură începe să fie dizolvată. În acest sens, citatul din Anthony Vidler este concludent: “Istoria analogiei corporale în arhitectură, de la Vitruvius până în prezent, poate

fi descrisă într-un sens ca o distanțare progresivă a corpului de clădire, o extensie graduală a anologiei antropomorfice în domenii din ce în ce mai largi ce au condus inexorabil la “pierderea” finală a corpului ca fundație autoritativă pentru arhitectură. Trei momente în această succesivă transformare a proiecției corporale


pare a fi în mod special importantă pentru teoria contemporană: acestea pot fi descrise concis ca (1) clădirea este un corp de un anumit tip; (2) clădirea deține stări ale corpului sau mai important, stări ale minții bazate pe senzații corporale; ți (3) situl ca întreg deține caracteristici corporale său cel puțin organice.” (Vidler, Anthony: The Architectural Uncanny.Essays in the Modern Unhomely, the MIT Press, Cambridge, Massachusetts Londra, 1992, p. 70/71) –notă de subsol În capitolul Renovarea postmodernă a corpului, Nesbitt prezintă câșiva autori

care încearcă să regăsească și să readucă proiecșia corpului în arhitectură. Astfel Michel Grave explică faptul că omul nu se poate simși centrat în spașiul continuu al modernismului. De aceea rolul poetic al limbajului arhitectural este să ofere orientare în mediu. Grave interpretează această idee printr-o dorinșă de a reintroduce antropomorfismul prin utilizarea unor dispozitive clasice semnificative. (Nesbitt, Kate, Theorizing a new agenda for architecture, Princeton Architectural Press, New York,1996,p. 63) Perez-Gomez are un discurs diferit de Grave. Criticul arata că cele mai mari opere de arhitectură modernă fac apel la o imagine-corp diferită de arhitectura clasică, care se bazează pe un corp unitar și obiectificat. (ibidem,p. 64) Anthony Vidler în celebrul său studiu, The Architectural Uncanny arata cum retragerea corpului din arhitectură a dus la un fenomen cu totul special ce a născut sentimentul “ciudatului”, străinului, ca semn al unei prezenșe a absenșei corpului. Modul său de analiză este prin intermediul psihanalizei freudiene. Direcșia a cincea, Noșiunile poststructuraliste ale corpului ca sit, încearcă să

demonteze problematica centralitatii corpului. Unul din argumentele solide a fost studiul filosofului Michel Foucault, care demonstrează cum, de fapt, corpul nu produce, ci este produs de situl de întregi de coduri, norme și legi impuse de putere pentru a educa și dociliza indivizii și corpurile lor. (Nesbitt, Kate, editor. Theorizing a new agenda for architecture, Princeton Architectural Press, New York, 1996. p. 62-65) Fașă de aceste direcșii, studiul nostru se încadrează cel mai bine, într-o axă descrisă de Anthony Vidler, care: “Dacă, pentru prima eră a maținilor, metafora preferată pentru o casă era

industrială, o “mațină de locuit”, a doua perioadă a erei maținice, va privilegia poate medicalul: casă ca ți proteză ți profilaxie (prophylactic).“ (Vidler, Anthony: The Architectural Uncanny.Essays în the Modern Unhomely, the MIT Press, Cambridge, Massachusetts Londra, 1992, traducere personală,p 147) În acest context, corpul postorganic apare analog descrierii lui Vidler: [în modernism]”Linia dintre natură ți mațină, între organic ți inorganic, părea

clară precum cristalul; organicismul era o metaforă, nu o realitate. Acum limitele dintre organic ți inorganic, încețoțate de cibernetică ți bio-tehnologii, par mai puțin clare; corpul însuți invadat ți retransformat de tehnologic, invadează ți permebilizează spațiul exterior(…) ‘Omul-tip’, musculosul modulor, prin combinații de dispozitive proteze, medicamente ți sculptură corporală a devenit cyborg, un mutant fară gen, iar locuința lui nu mai este o casă. (Vidler, Anthony: The Architectural Uncanny.Essays în the Modern Unhomely, the MIT Press, Cambridge, Massachusetts Londra, 1992, traducere personală,p 147) În peisajul teoretic, dar şi practic arhitectural contemporan mai sunt autori ce

dezvoltă ideea de corp şi arhitectură. Astfel Kasl Oosterhuis, cu ale sale Hyper-corpuri (hiperbodies) scoate în evidenŃă o arhitectură electronică, reactivă, capabilă să funcŃioneze atât în lumea reală cât şi în cea virtuală, inspirată de corpul genetic


biologic şi nu neapărat de cel uman. Diferit de abordarea lui Oosterhuis,

cercetarea noastră propune tocmai corpul uman postorganic drept mobil al studiului. Acesta conŃine şi conceptele puse în discuŃie de arhitectul olandez, însă merge mai departe şi dezvoltă discursul în jurul corpului uman transgresat, încercând să arate ce implicaŃii la nivel arhitectural are o asemenea existenŃă. De altfel, cercetarea noastră a fost influenșată de câteva lucrări extrem de

importante pentru desfășurarea discursului. Dintre acestea, unele nu tratează direct arhitectura, ci doar în câteva puncte fac joncșiunea cu teoria și practica. Altele sunt profund arhitecturale. a) Jonathan Sawday cu studiul “Body Emblazoned”, în care analizează cum

practica disecșiilor corpurilor realizată în teatrele anatomice renascentiste a produs o bogată imagistică ce a fost preluată de toate manifestările culturale și artistice printre care și arhitectura.

b) Michel Foucault, cu analiza Națterea clinicii, în care face o adevărată arheologie a privirii medicale până în secolul XIX și arăta cum corpul a fost constituit în raport cu această privire.

c) Suzanne Anker și Dorothy Nelkin cu The Molecular Gaze. Art in the Genetic Gaze, prin care cele două cercetătoare analizează această nouă artă ce răspunde mediului știinșific generat de genetica și transformabilitatea vieșii și a corpului.

d) David le Breton, Antropologia corpului ți modernitatea, în care se arată cum are loc construirea medicalizată și tehnologizată a corpului contemporan.

e) Anthony Vidler cu The Architectural Uncanny, prin care teoreticianul de arhitectură analizează sentimentul de ciudat, de nefamiliar provocât de arhitectura moderna din care corpul s-a retras ca paradigmă. Cu toate acestea, autorul evidenșiază un nou tip de corp, cyborgul, parte organism, parte mașină, pentru care arhitectura se înscrie în alși termeni.

f) James Geary, cu The Body Electric. An anatomy of the new bionic senses, în care se prezintă, cum are loc protezarea tehnologică în cadrul dezabilitășilor fiecărui aparat receptor al corpului uman.

5. Structura lucrării

Cercetarea este compusă din cinci părti, fiecare parte încheindu-se cu câte o

concluzie ce generează următoarea parte. Prima parte, intitulată Expuneri somatice, analizează cele trei paradigme corporale

pe care arhitectura le-a avut si se pregătește să le aibe: a) corpul microcosmos, b) corpul mecanic; c) corpul postorganic. Fiecare paradigmă corespunde câte unui capitol, în care subiectul este detaliat în raport cu arhitectura. De aici,postorganicul apare, în sensul materializarii unei continuitati a paradigmelor corporale, aparent întreruptă și abandonată de problematica arhitecturii moderne. Partea a doua, Teatrul anatomic ți spațiul visceral, expune modul în care

practica disecșiei a constituit și încă constituite o sursă imagistică de înspirașie pentru cultură și implicit pentru arhitectură. Reinventarea acestui teatru-spectacol, arată că, de fapt, fascinașia pentru interioritatea anatomică și genetică a corpului nu a încetat și continuă să se dezvolte în continuare. Personajul principal aici este spașiul visceral exacerbat și supraexpus de tehnologiile medicale, prezentat de noi ca un sit arhitectural


caracterizat de doi poli: senzorialitate și topologie. Spașiul visceral astfel abstractizat și conceptualizat, a devenit un loc comun ce poate descrie cele două direcșii și limite ale arhitecturii contemporane: sensibilitate tehnologică și geometrii complexe. Astfel visceralul devine elementul care face posibilă analogia unui corp hibrid, postorganic cu o arhitectură supusă transgresiunii. Spașiul visceral, propune și o nouă experimentare a spașiului printr-o anulare a perspectivei renascentiste bazate pe un oculocentrism hegemonic și înlocuirea ei cu un sinestezism tehnologic al simșurilor, ce presupune imersia corpului într-o realitate participativă și reactivă. Partea a treia, De la visceral la senzorial ți topologic, dezvoltă acest concept al

visceralului și îl aprofundează în cadrul architectural prin două direcșii: revolușia senzorială și privirea geneto-topologică. Primul capitol, Revoluția senzorială este o consecinșă analitică a caracteristicii senzorialitășii spașiului visceral. Aici arătăm cum arhitectura devine reactiva prin protezare tehnologică, în același fel cum corpul este extins în spașiu și timp tot prin protezare tehno-medicală. Tehnologia actuală permite protezarea oricărui simt al corpului uman, arhitectura putându-se dezvolta ca o proteză a unuia sau mai multor simșuri. În final, realitatea virtuală se dezvoltă ca o heterotopie senzorială, în sensul că, deși imaterială, ea determină și implică fenomenologii ale corpului hibrid. Al doilea capitol, Privirea geneto-topologică, arată cum arhitectura inspirată din metaforele știinșifice, printre care amintim tehnologiile de mutabilitate și hibridizare genetice, influenteaza o nouă arhitectură. Elementul esenșial aici este privirea. În acest sens privirea topologică aduce în discușie un text al lui Brian Massumi în care argumentează în defavoarea celor care acuză arhitectura topologică ca fiind un act forșat, ce nu exprimă realitatea sau i se dedică, ci doar vorbeşte de o fascinașie formală. Denumită geometria cauciucului (vezi Metapolis Dictionary), topologia ca tehnică a deformării continue a corpurilor, exprimă cel mai bine această viașă senzorială inconştientă a corpului, pe care nu o putem detecta, dar care ne situeaza tocmai în acel cadru al evolușiei. Partea a patra, Arhitectura ambiguității, este și ea împarșită în două capitole.

Primul, corpul primitiv, se constitue ca o antiteză la teoria corpului postorganic. Corpul primitiv și arhitectura ce o generează este constituit pe baza unei sensibilităși receptive la o realitate nemediată tehnologic. El este conceput arhaic, de o tehnologie de bază, primitivă, care elimină hibridul. Arhitectura primitivă sau arhaică, este deosebit de interesantă astăzi, variind de la experimente cu case din pământ și până la cele construite pe baza expunerii directe a unui material de bază; lemn, piatră, ciment, caramidă, etc. Capitolul” Corpul si arhitectura ambiguitatii”, reprezintă sinteza, tezei cu cea a antitezei, vrând să pună în valoare ideea nașterii unei noi sensibilităși axate pe ambiguitate. În acest subcapitol, este facută o paralelă între ambiguitatea inerentă unui corp postorganic, transformat, transgresat și hibridizat, și o arhitectură care generează ambiguitate , în încercarea de a se defini constant pe sine. Partea a cincea reprezintă concluziile finale ale întregului studiu. Textul, aici,

construieşte, de fapt, o ipoteză de cercetare viitoare şi introduce un termen nou, acela de tehno-antropomorfism. El nu se vrea dezbătut acum, însă, în contextul în care atât corpul uman cât şi corpul architectural sunt supuse aceloraşi procese de transformare şi manipulare, ne întrebăm, dacă nu cumva, modul abstract de design în arhitectură ascunde, de fapt, inconştient, o antropomorfizare specifică unui corp modificat şi abstractizat tehnologic.


Carti

Ackermann,Ute,Body Concepts of the Modernists at the Bauhaus, in Fiedler,Jeannine, edit.,Bauhaus,Konemann,2006 Ascott, Roy, Gerald Bast, Wolfgang Fiel, Margarete Jahrmann, Ruth Schnell ,edit.,New Realities: Being Syncretic, Viena, Universitatea de Arte Aplicate , 2008 Antonelli, Paola editor: Worksphere. Design in Contemporary Work Styles, MOMA, New York, 2001 Anker, Suzanne si Nelkin, Dorothy: The Molecular Gaze. Art in the Genetic Age, Cold Spring Harbor Laboratory Press, New York, 2004 Alto, Alvar, The Complete Catalouge of Architecture,Design and Art, Londra, 1994 Banham,R.: The Architecture of the Well-tempered Environment, The architecture Press Ltd.,Londra,1984, editia a doua, prima editie 1969 Barker M. Jennifer, The Tactile Eye. Touch and the Cinematic Experience, University of California Press, 2009 Barbara, Anna si Perliss, Anthony: Invisible Architecture.Experiencing Places through the Sense of Smell, Skira, Milano,2006 Braddock, Clarke, E. Sarah si O’Mahony Marie : Technotextiles 2.Revolutionary Fabrics for Fashin and Design, Thames&Hudson, 2007 Boia, Lucian, Mitul omului diferit din Antichitate pana in zilele Noastre, Humanitas, Bucuresti, 2004, traducere din franceza Brandusa Prelipceanu si Lucian Boia Blier, Suzanne Preston. The Anatomy of Architecture.Ontology and Metaphor in Batammaliba Architectural Expression, The University of Chicago Press, Chicago, 1994 Buffon, Oeuvres completes, editia Dumezil, vol. IV, Paris, 1836 Bruno, Giuliana. Public Intimacy.Architecture and the Visual Arts. The Mit Press, Cambridge, 2007 Bredekamp,Horst, Nostalgia antichitatii si Cultul Masinilor , Ideea , Cluj, 2007 , trad. Maria- Magdalena Anghelescu Branzi Andrea, Weak and Diffuse Modernity. The World of Projects at the beginning of the 21th Century, Skira,Milano, 2006


Bloomer C. Kent si Moore W. Charles, Body, Memory and Architecture, New Haven and London Yale University Press., 1977 Blesser,Barry si Salter,Linda-Ruth: Spaces Speak,Are you Listening? Experiencing Aural architecture, The MIT Press, Cambridge, Londra, 2007 Brownell, Blaine. Transmaterial 1, Princeton Architectural Press, New York, 2006 Brownell, Blaine. Transmaterial 2, Princeton Architectural Press, New York, 2008 Brownell, Blaine. Transmaterial 3, Princeton Architectural Press, New York, 2010 Carlino, A., The Book,the Body,the Scalpel, RES 16, 1988 Cage, John: A year from Monday, Middletown,Wesleyan University Press, 1967 Cazalis, Henri, William Morris et l’art decoratif en Angleterre, Revue enciclopedique, 15 august 1894 Cazalis, Henry, L’Art nouveau, son histoire, l’art nouveau etranger al’Exposition, l’art nouveau au point de vue social, Paris: Lemerre,1901, p. 100 Carrington Leonora, The House of Fear: Notes from Down Below, New York,E.P.Dutton, 1988 Coop Himmelblau, Architektur ist jetz, catalogul expozitiei , Stutgart, 1982 Corbin, Alain, The Foul and the Fragrant. Odour and the Social Imagination, Picador 1994,Londra Conrad, Peter, Modern Times, Modern Places, Thames&Hudson, Londra, 1999 Conrad, Peter, The Medicalization of Society, The Johns Hopkins University Press,2007, Baltimore Cowley,Abraham, The Advancement of Experimental Philosophy,London, 1661

Clark, Andy, 2007. Re-Inventing Ourselves:The Plasticity of Embodiment,Sensing,and Mind.Journal of Medicine and Philosophy Vol. 32 Cureau, Marin, de la Chambre – L’Art de connaitre les homes,Paris,1659 Charleton, Walter, Enquiries into Huma Nature in VI Anatomic Praelectiones, London, 1680 Conrad,Peter, Modern Times,Modern Places, Knopf, 1999 Csíkszentmihályi Mihalyi si Rochberg-Halton, The Meaning of Things,Cambridge University Press, 1981


Christopher Wilk edit., Modernis designing a new world, V&A, Londra, 2008 Dunne, Anthony. Hertzian Tales, The MIT Press, Cambridge, 2005 Dalibor, Vesely, The Architectonics of Embodiment, din Dodds G. si Tavernor R. editori, Body and Building. Essays on the Changing Relation of Body and Architecture, The MIT Press, London 2002 Deleuze, Gilles, Guattari, Felix, Capitalism si schizofrenie. Anti-Oedip, Paralela 45, traducere din limba franceza Bogdan Ghiu, Pitesti, 2008 Deleuze, Gilles, Guattari, Felix , A Thousand Plateaus, Capitalism and Schizophrenia, Continuum, Londra, 2004 Dibdin, Michael, The Pathology Lesson, Garanta, 1992 Diller+Scofidio.Blur:the Making of Nothing, Harry Abrams,New York, 2002 Eco ,Umberto edit. Istoria Frumusetii ,Enciclopedia Rao,Bucuresti, 2005 Evans,R.,The Projective Cast:Architecture and Its Three Geometries.Cambridge,MA Ewing, William A., The Body.Photoworks of the Human Form, Thames&Hudson, Londra Ewing,William A. - Inside Information. Imagining the Human Body. Thames and Hudson , Londra , 1996 Farca, Speranta, Ce traieste copilul si ce simte mama lui, Trei, Bucuresti, 2009 Fromm, Erich, Sigmund Freud’s Mission, New York, Harper, 1959 Freud Sigmund, The Future of an Illusion, Liveright Publishing Corporation, New York, 1949 Freud Sigmund, From the History of an Infantile Neurosis, Collected Papers, vol.3, New York, 1956 Freud, Sigmund, The Standard Edition of the Complete Psychological Works of Sigmund Freud, Vol. 21, trad. in engleza James Strachery, Londra: Hogarth Press, 1953-1974 Fowler, O.S., Home for All: or a new,cheap,convenient and superior mode of building, Fowlers and Wells Publishers, New York, 1849 Foucault,Michael , Cuvintele si lucrurile.O arheologie a stiintelor umane, ed.Univers,Bucuresti, 1996,trad. B.Ghiu si M. Martin


Ferry, Luc, Homo Aestheticus. Inventarea Gustului in Epoca Democratica, traducere din limba franceza de Cristina si Costin Popescu, ed. Meridiane, Bucuresti, 1997 Ferrari, Giovanna , 'Public Anatomy Lessons and the Carnival in Bologna',Past and Present, 1987 Febvre,Lucien, Le Probleme de l’lincroyance au XVI siecle, 461-472, Paris,1942 Gausa, M., Gaullart, V., Muller,W., Soriano,F., Porras,F.,Morales,J.,: The Metapolys Dictionary of Advanced Architecture, Actar, Barcelona, 2003 Gossel,P. si Leuthauser,G.: Architecture in the 20th Century, volumul 2, Taschen, Koln, 2005 Galen, Despre invataturile lui Hipocrat si Platon, V, Muller, Godin, Jean Baptiste Andre, Solution Sociale, Paris: A. Le Chevalier, 1871 Gordon, Alastair, Spaced Out. Radical Environments of the Psychedelic Sixties, Rizzoli, New York, 2008 Geary,James: The Body Electric.An Anatomy of the New Bionic Senses, Rutgers University Press, New Jersey, 2002 Hensel,M.,Menges, A., Weinstock, Michael: Emergent Technologies and Design, Routledge,New York, 2010 Hundertwasser F. , Hundertwasser Architecture: For a More Human Architecture in Harmony with Nature, New York, Taschen, 1997 Hodge,Brooke curator: Skin+Bones:Parallel Practice in Fashion and Architecture, Thames&Hudson,New York, 2007 Heinich,Nadin si Eidner,Franziska: Sensing Space. Future Architecture by Technology; Jovis,Berlin,2009 Hara Kenya, Designing Design, Lars Muller Publishers, Baden, 2008 Husserl, Edmund, IdeeaI:General Introduction to Pure Phenomenology,London, Colliet-Macmillan,1969 Heidegger, Martin, An Introduction to Metaphysics, New Haven,Yale U. Press Hillier B. and Hanson J., The Social Logic of Space, New York, Cambridge University Press, 1988 Hansen N.B. Mark, Bodies in Code, Routledge, New York, 2006 Hall, T. Edward: The Hidden Dimension, Anchor Books, New York, prima editie in 1966, editia actuala din 1982


Hobbes, Thomas, Leviathan, ed. Richard Tuck, Cambridge: CUP, 1991 Hight, Christopher. Architectural Principles in the Age of Cybernetics, Routledge, New York, 2008 Hayles, N. Katherine, How We Became Postuman, The University of Chicago Press, Londra, 1999 Haulica,Ion: Fiziologie Umana, Editura Medicala,Bucuresti, 1989 Ibelings,Hans.Supermodernisme.L’Architecture a l’ere de la globalisation, Hazan, Paris,2003 Ito,Toyo. Architecture in a simulated city, Architectural Monographs, nr. 41, Academy Editions Jodidio,Philip: Architecture:Art, Prestel, Berlin 2005 Merleau-Ponty Maurice, Phenomenology of Perception, Routledge, Londra, 1992, p. 203 Maurice Merleau-Ponty, The Film and the New Psychology, in Sense and Non-Sense, Northwestern University Malnar J.M. si Vodvarka F., Sensory Design, University of Minesotta Press, 2004, Minneapolis Montagu, Ashley, Touching: The Human Significance of the Skin, harper&Row, New York, 1986 Migrayrou,F. si Brayer, M.-A. editori, Archilab, Thames&Hudson, 2001 Massumi, Brian, Parables for the Virtual, Movement,Affect,Sensation, Duke University Press, Durham&London 2002 Moliere, Bolnavul inchipuit, trad. Tudor Bogdan si Stefan Crudu, in Opere, vol. IV, Bucuresti Editura de Stat pentru Literatura si Arta, 1958 Mayor, Hyatt, Artists and Anatomists,/ New York: Metropolitan Museum of Art and Artist's Limited Edition.1984 Manuel, Frank E., The Prophets of Paris, Cambridge, Mass.: Harvard University Press., 1962 Meyrowitz J. : No Sense of Place: The Impact of Electronic Media on Social Behavior, New York, Oxford University Press, 1985 Mikesch,M. si Zach, S. Miriam: Resonance.Essays on the Intersection of Music and Architecture. Volumul 1, Culicidae Architectural Press, Ames, 2007, p.61


Moeller,Christian: A Time and Place. Christian Moeller Media Architecture 1991-2003, Lars Muller Publishers McQuaid,Matilda editor: Extreme Textiles, Thames&Hudson, Londra, 2005 McLuhan,Marshall :Understanding Media – The Extension of Man.MIT Press, Cambridge,MA,USA, 1995 McGrath, Raymond, Twentieth Century Houses, London,1934 Muecke, Mikesch,M. si Zach, S. Miriam: Resonance.Essays on the Intersection of Music and Architecture. Volumul 1, Culicidae Architectural Press, Ames, 2007 Neutra, Richard, “Aesthetics and Open Air”, The Studio, 1930, vol. 99 Nietzsche, Friedrich, Asa Graita Zarathustra,Humanitas,Bucuresti, tr. de Stefan Aug. Doinas Le Corbusier, Urbanisme, Arthaud,Paris, redeitat in 1980 Le Corbusier, My Work, trans. J.Palmes, Londra, 1960 Le Corbusier, “Five Points of a new Architecture”,vol.2, 1927 Le Corbusier, The Modulor.A Harmonious Measure to the Human Scale Universally applicable to Architecture and Mechanics, Birkhauser,Basel,2004, traducere din franceza in engleza: Peter de Francia si Anna Bostock Le Breton, David, Antropologia Corpului si Modernitatea, Amarcord,Timisoara,2002,trd. Doina Lica Lukacher, Ned, Primal Scenes: Literature, Philosophy, Psychoanalysis, Ithaca: Cornell University Press, 1986 Lupton,Ellen editor, Skin Surface,Substance+Design, Princeton Architectural Press, New York, 2002 Lucignani,G. si Pinotti,A. Immagini della mente, Raffaello Cortina Editore,Milano,traducere din engleza in italiana Alessandro Tiberio,2007 Pallasmaa, Juhani, The Thinking Hand. Existential and Embodied Wisdom in Architecture, Wiley, Sussex, 2009 Pallasmaa Juhani, The Eyes of the Skin. Architecture and the Senses, 2005:Wiley,Sussex, England Pacioli,L.,De divina proportione,Venetia 1509 Picon, Antoine si Ponte, Alessandra, edit., Architecture and The Sciences, Princeton, New York


Palumbo, Maria Luisa, Electronic Bodies and Architectural Disorders, Birkhauser 2000 Pop Doru, Ochiul si Corpul. Modern si postmodern in filosofia culturii vizuale, Dacia , Cluj-Napoca, 2005 Pomian, K., Collectionneurs, amateurs et curieux, Paris, Venise: XVI-XVIII-e siecle, Paris Gallimard, 1987 Phaidon Press Limited: Spoon, Phaidon, 2002, New York, 2002 Pfeiffer,Bruce Brooks, edit., Lloyd Wright Collected Writings, Volum 5, Rizzoli International Publication, New York, 1995 Rykwert Joseph The Dancing Column. On Order in Architecture, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, London, England, 1999 Ramsden, E. H. The Letters of Michelangelo, vol. 2 , London, 1963 Robinson, Andrew – Masura Lucrurilor, Art, Bucuresti, 2008, traducere Delia Ungureanu Rouillard, Dominique, Superarchitecture. Le Futur de l’Architecture 1950-1970, Editions de la Villette, Paris, 2004 Rahm,Philipp si Clement, Gilles e: Manieres d’agir pour demain, Skira, Milano,2006 Rahm, Philippe, Architecture meteorologique, Archibooks, Paris, 2009 Rosu,I. , Istrate,I., Silvester,M.: Enciclopedia corpului Uman, Corint, Bucuresti, 2009,p. 100 Richter I.A., Wells T., Kemp M. editori, Leonardo Da Vinci Notebooks, Oxford University Press,2008, Oliver, Paul. Dwellings,the Vernacular House World Wide,Phaidon, Londra, 2003 OAR Bucuresti, Catalogul Anualei de Arhitectura Bucuresti 2008, Igloo media,Bucuresti 2008 Oosterhuis, Kas, Hyperbodies.Toward an E-motive Architecture,Birkhauser,Basel, 2003 Stock, Gregory: Redesigning humans. Houghton Mifflin, Boston, 2002 Sawday, Jonathan. The Body Emblazoned. Dissection and the Human Body in Renaissance.Routledgde. New York, 2006 Stafford,B.A., Body Criticism.Imaging the Unseen in Enlightenment Art and Medicine, The MIT Press, Cambridge, 1993


Sobchack,Vivian , A Leg to Stand On, din M.Smith si J. Morra editori, The Prosthetic Impulse,The MIT Press, Cambridge, 2006 Smith,M. si Morra,J., The Prosthetic Impulse. From a Posthuman Present to a Biocultural Future, The MIT Press, 2006 Southworth ,Michael Frank, The Sonic Environment of Cities, MIT, 1967 Schafer,R.Murray: Voices of Tyranny Temples of Silence, Indian River,Ontario,Arcana Editions, 1993 Seymour Sabine , Fashionable Technology. The Intersection of Design,Fashion,Science, and Technology, Springer WienNewYork, 2008 Taschen: Theorie de l’architecture, Taschen, 2003, Koln, p. 775 Tavernor, Robert - Contempling Perfection through Piero’s Eyes, pag. 333, in Body and Building, The MIT Press, Cambridge 2002. Tatarkiewicz, Wladyslaw – Istoria esteticii, Meridiane, Bucuresti, 1978, pag.56 Time-Life Books, Frontiers of Photography, editata de la cei de la Time-Life Books, New York in 1972 Tristram, Philippa, Living Space in Fact and Fiction, New York: Routledge, 1989 Zucker, Paul, Town and Square, Cambridge, Mit Press, 1970 Klein,J. 1968. Greek Mathematical Thought and the Origin of Algebra. Cambridge, MA. Koyre,Alexandre, De la Lumea Inchisa la Universul Infinit, Humanitas,Bucuresti,p.1997 Koening, Gloria, Eames, Taschen, 2006 Kahn, Douglas: Noise, Water, Meat. A history of Sound in the Arts, the MIT Press, Cambridge, Massachusetts, Londra, 2001 Kanach, Sharon editor: Music and Architecture by Iannis Xenakis,No. 1, Pendragon, 2008 Koolhaas,Rem:S,M,L,XL, Rotterdam 010 Publishers, 1995 Vidler, Anthony, The Architectural Uncanny. Essays in the Modern Unhomely, The MIT Press, Massachusetts, Quetelet, Adolphe, Anthropométrie ou mesure des différentes facultés de l’homme, Bruxelles, Mucquardt, 1870


Quételet, Adolphe Sur l'homme et le développement de ses facultés ou Essai de physique sociale, Bachelier ,Paris, 1835 Wilk Christopher edit. in Modernism. Designing a new world, Victoria&Albert Museum, Londra, 2007 Wiedmann, Kunzmann,Burkard, , Atlas de Filozofie, Rao, Bucuresti, traducere din limba germana Monica-Maria Aldea, 2004 Wallenstein , Sven-Olov, Bio-Politics and the Emergence of Modern Architecture, Princeton Architectural Press,New York, 2009 Walter, E.V., Placeways:A theory of the Human Environment, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1988 Waldby,Catherine, The Visible Human Project. Informatic bodies and posthuman medicine, Routledge, 2000, London and New York Wills, David, Prosthesis, Standford: University of Standford Press, 1995 Warner, Daniel; Cox, Christoph (2004). Audio Culture: Readings in Modern Music. London: Continiuum International Publishing Group LTD. pp. 10–14 ‘

Articole Ascott, Roy , The Ambiguity of Self: living in a variable reality, din IX Consciousness Reframed Conference - New Realities: Being Syncretic Viena 2008, Universitatea de Arte Aplicate Viena, editori: Roy Ascott, Gerald Bast, Wolfgang Fiel, Margarete Jahrmann, Ruth Schnell 2009 Springer-Verlag/Viena Auzas, Pierre-Marie, Eugene Viollet-le-Duc, 1814-1879/Paris:Caise nationale des monuments historiques et des sites, 1979


Benton,Tim, Modernism and Nature, din Christopher Wilk edit., Modernis designing a new world, V&A, Londra, 2008 Benjamin, Walter, Opera de Arta in epoca Reproducerii Mecanice, din Iluminari, Idea Design&Print ,Editura, 2002,Cluj-Napoca, traducere Catrinel Plesu Bressani, Martin . Viollet –Le-Duc’s Optic . extras din Architecture and The Sciences Exchanging Metaphores, editor Antoine Picon si Alessandra Ponte,Princeton Architectural Press, New York, 2003 Canevacci,Massimo, Hybrididentities, in Hybrid. living in paradox, editori Gerfried Stocker si Christine Schopf , ed. Ars Electronica, Linz, 2005 Clarke ,Roger, Hybridity-Elements of a Theory, in Hybrid. living in paradox, editori Gerfried Stocker si Christine Schopf , ed. Ars Electronica, Linz, 2005 Capucci, Pier Luigi, From life to life. The multiplicity of the living, din IX Consciousness Reframed Conference - New Realities: Being Syncretic Viena 2008, Universitatea de Arte Aplicate Viena, editori: Roy Ascott, Gerald Bast, Wolfgang Fiel, Margarete Jahrmann, Ruth Schnell 2009 Springer-Verlag/Viena Chievrier, J.-Francois: Ornament, Structure,Space. A conversation with J. Herzog. Basel, interviu, 2006 Colomnia, Beatriz si Blanca Leo: “A Machine was its Heart: House in Floirac”, in Assemblage 37, Decembrie 1998 Cortes, Antonio Juan. “ A conversation with Kazuyo Sejima and Ryue Nishizawa”, in El Croquis, nr. 139, an 2008 Dyens, Ollivier, Hybrid Reality, in Hybrid. living in paradox, editori Gerfried Stocker si Christine Schopf , ed. Ars Electronica, Linz, 2005 During , v. Monika, . The Anatomy of the Human Body- A unique collection of the late XVIII century. din albumul Encyclopaedia Anatomica. Museo La Specola Florence. Taschen , Koln, 2001 David Rapaport, “The Structure of Psychoanalytic Theory: A Systematizing Attempt”, in Psychology: A Study of Science.Study I.Conceptual and Systemmatic. Vol. 3 Formulations of the Person and the Social Conttext, ed. Sigmund Kogh, McGraw-Hill Co, 1959 During, Monika v.. The Anatomy of the Human Body- A unique collection of the late XVIII century. din albumul Encyclopaedia Anatomica. Museo La Specola Florence. Taschen , Koln, 2001 Engelhart, Dominique, Desen,utilizare clinica si cercetari, din Wallon, Cambier,Engelhart , Psihologia Desenului la Copil, trad. Nicolae Balta , editura Trei,Bucuresti, 2008


Echaurren, Matta, “ Mathematique sensible – Architecture du temps”, Minotaure,nr. 11,an 1938 Eisenman , Peter, Visons’ Unfolding. Architecture in the Age of Electronic Media. Nesbitt Kate editor, Theorizing a New Agenda for Architecture, Princeton Architectural Press, New York, 1996 Frings, Marcus, "The Golden Section in Architectural Theory", Nexus Network, Journal vol. 4 no. 1 Winter 2002 Flannery,Maura, ‘Images of the Cell in Twentieth- Century Art and Science’ . In: Leonardo, 1998, Vol.31, No.3, pp 195-204, citata in Ingham,Keren, The Anatomy Lesson of Professor Moxham,din Bleeker,Maaike editor, Anatomy Alive: Performance and the Operating Theatre, Amsterdam University Press, 2008 Haraway, Donna , The Cyborg Manifesto:Science, Technology, and Socialist Feminism in the 1980’s” Haque, Usman, Surrounding architecture, in Hybrid. living in paradox, editori Gerfried Stocker si Christine Schopf , ed. Ars Electronica, Linz, 2005 Iaconesi, Salvatore si Persico, Oriana, Technologically-aware ecosystems in Art and Society, din IX Consciousness Reframed Conference - New Realities: Being Syncretic Viena 2008, Universitatea de Arte Aplicate Viena, editori: Roy Ascott, Gerald Bast, Wolfgang Fiel, Margarete Jahrmann, Ruth Schnell 2009 Springer-Verlag/Viena, Ingham, Keren, The Anatomy Lesson of Professor Moxham, Bleeker,Maaike editor, Anatomy Alive: Performance and the Operating Theatre, Amsterdam University Press, 2008 Jehel,Pierre-Jérôme, Photographie et anthropologie en France au XIXe siècle,p. 48, in “Esthétique, sciences et technologie des arts”UFR “Arts, Philosophie et esthétique”, Université Paris VIII. Saint-Denis, 1994-1995. Gronberg, Tag,Performing Modernism, in Wilk Christopher edit., in Modernism. Designing a new world, Victoria&Albert Museum, Londra, 2007 Giedion, Siegfried in 1954 si publicat in Le Corbusier, The Modulor 2 1955, Let the User Speak Next, Birkhauser,Basel,2004, traducere din franceza in engleza: Peter de Francia si Anna Bostock Mcluhan, Marshall, Galaxia Gutenberg, din Marshall Mcluhan – Texte Esentiale; antologie de Eric McLuhan si Frank Zingrone, Nemira, Bucuresti 2006, traducere din limba engleza de Mihai Moroiu Mcluhan, Marshall, Intelegerea Mijloacelor din Marshall Mcluhan – Texte Esentiale; antologie de Eric McLuhan si Frank Zingrone, Nemira, Bucuresti 2006, traducere din limba engleza de Mihai Moroiu


Mcluhan, Marshall, Hainele cele noi ale imparatului , din Marshall Mcluhan – Texte Esentiale; antologie de Eric McLuhan si Frank Zingrone, Nemira, Bucuresti 2006, traducere din limba engleza de Mihai Moroiu Maxwell, Ian, Who Were you?’: The Visible and the Visceral, in Bleeker,Maaike editor, Anatomy Alive: Performance and the Operating Theatre, Amsterdam University Press, 2008 Mavash,Kourosh: Site+Sound:Space, in Muecke, Mikesch,M. si Zach, S. Miriam: Resonance.Essays on the Intersection of Music and Architecture. Volumul 1, Culicidae Architectural Press, Ames, 2007 Le Corbusier, Precisions sur un etat present de l’architecture et l’urbanisme avec un Prologue Americain, un Corollaire Bresilien suivi d’une Temperature Parisienne et d’une Atmosphere Muscovite, Paris, 1930/1960 Leach, Neal, Vitruvius Crucifixus: Architecture, Mimesis, and the Death Instinct,Cambridge: MIT, 2003,pag. 213 Porter R. si Vigarello G., Corpul, sanatatea si bolile. din Corbin,Courtine si Vigarello, Istoria Corpului. De la Renastere la Secolul Luminilor. Editura Art, 2008, Bucuresti Pogliano, Claudio, “Entre forme et fonctione: Une nouvelle science de l’homme”, in L’Ame au corps: Arts et sciences, 1793-1993, edit. Jean Clair; Paris, Galimar/Electa Pallasmaa, Juhani, Architecture of the Seven Senses, in Questions of Perception: Phenomenology of Architecture, ed. Steven Holl, Juhani Pallasmaa, si Alberto Perez-Gomez/Tokyo: a+u Publishing, 1994 Puglisi,Prestinenza,Luigi: Evaporating Theory An Interview with Yves Michaud, in Architectural Design, ianuarie/februarie 2009, vol. 79, no. 1,:Theoretical Meltdown; Wiley-Academy, Londra Rapaport, David, “The Structure of Psychoanalytic Theory: A Systematizing Attempt”, in Psychology: A Study of Science.Study I.Conceptual and Systemmatic. Vol. 3 Formulations of the Person and the Social Conttext, ed. Sigmund Kogh, McGraw-Hill Co, 1959 Poggesi, Marta – The Wax Figure Collection in ‘La Specola’ in Florence” din Encyclopaedia Anatomica Museo La Specola Florence, Taschen, Koln, 2001 Pallasmaa,Juhani, Architecture of the Seven Senses, in Questions of Perception: Phenomenology of Architecture, ed. Steven Holl, Juhani Pallasmaa, si Alberto Perez-Gomez(Tokyo: a+u Publishing, 1994 Tiry, Carinne: Rencontre avec Kisho Kurokawa, in L’Architecture d’Aujordhui, nr. 328, iunie 2000 Tzara, Tristan “ D’un certain automatisme du Gout”, Minotaure 3-4 Decembrie 1933


Teyssot, George, Norm and Type. Variations on a Theme, din Architecture and The Sciences,edit. Antoine Picon si Alessandra Ponte, Princeton, New York Teslow, Tracy, The Nineteenth Century: The Triumph of the Fragment, in Caduceus 8, 1992. Tobias, Jennifer, Artificial Skin. Ingrown and outsourced, in Lupton,Ellen editor, Skin Surface,Substance+Design, Princeton Architectural Press, New York, 2002 O’Neil, John , “Foucaults Optics. The (In)vision of Mortality and Modernity”, in Visual Culture, ed. Chris Jenks, 1995 Sowa,Axel: Les Hotels-capsules au Japon, in L’Architecture d’Aujordhui, nr. 328, iunie 2000 Soriano, Federico: Speculative Landscape in El Croquis, nr. 106/107, an 2001 Smith,Gillian Crampton, Prefata la editia din 1999, Anthony Dune, Hertzian Tales. Electronic Products Aesthetic Experience, and Critical Design, The MIT Press, Cambridge, 2005 Stocker,Gerfried si Christine Schopf, editori, Introducere la Hybrid. living in paradox, ed. Ars Electronica, Linz Sherman,W. R. si Craig A.B., Literacy in Virtual Reality: A New Medium, din Computer Graphic 29, no. 4, Noembrie 1995 Schmitz,Norbert M., Oskar Schlemmer’s Anthropological Design in Fiedler,Jeannine,edit.,Bauhaus,Konemann,2006 Seamon, D., Phenomenology and Environment-Behavior Research, in Advances in Environment,Behavior, and Design, ed. Ervin H. Zube si Gary T. Moore, vol 1, New York: Plenum Press, 1987 Sterken,Sven: Music as an Art of Space: Interactions between Music and Architecture in the Work of Iannis Xenakis, in Muecke, M.W. si Zach,M.S.editori : Resonance.Essays on the Intersection of Music and Architecture, Culicidae Architectural Press, Ames, 2007 Veillon ,M. La naissance de la curiosite anatomique en France. milieu du XVI-XVII-e siecle, in Ethique medicale et droits de l’homme, Actes-Sud-INSERM, 1988 Zaera,Alejandro. “Notes for a Topographic Survey.” El Croquis 53,OMA 1986-1991- martie 1992 Zeki,Semir. Neurologia dell’ambiguita, in Lucignani,G. si Pinotti,A. Immagini della mente, Raffaello Cortina Editore,Milano, 2007, traducere din engleza in italiana Alessandro Tiberio


Zbikowski ,Dorte: Heat Seat . In Heat, in Kim,J.J. editor: Bodyscape, Damdi, Seoul, 2007 Kanach, Sharon: Undulating Glass Panes , in Kanach, Sharon editor: Music and Architecture by Iannis Xenakis,No. 1, Pendragon, 2008 Kirchmann, Kay,Oskar Schlemmer’s Anthropological Design in Fiedler,Jeannine, edit.,Bauhaus,Konemann,2006 Korkmaz,Tansel. Both strange and familiar, Domus - februarie 2005 Xenakis,Iannis: Le Corbusier’s Electronic Poem of the Philips Pavilion, in Kanach, Sharon editor: Music and Architecture by Iannis Xenakis,No. 1, Pendragon, 2008 Xenakis,Iannis: Music and Architecture,No. 1, Pendragon, 2008, tradus de Sharon Kanach Xenakis,Iannis: Metastaseis and the Modulor, in Kanach, Sharon editor: Music and Architecture by Iannis Xenakis,No. 1, Pendragon, 2008 Yao S , “Taxonomizing hybridity”, Textual Practice 17, 2 iulie 2003 Walter , Bottger ,Wulf, The A-Historical Act-Design’s Contemporary Striving Towards Realities of the Physiological, in din IX Consciousness Reframed Conference - New Realities: Being Syncretic Viena 2008, Universitatea de Arte Aplicate Viena, editori: Roy Ascott, Gerald Bast, Wolfgang Fiel, Margarete Jahrmann, Ruth Schnell 2009 Springer-Verlag/Viena Wilk Christopher, in Drawing:Man in a Sphere of Ideas, Wilk Christopher edit. in Modernism. Designing a new world, Victoria&Albert Museum, Londra, 2007 Wilk ,Christopher, in The Healthy Body Culture, editat in Modernism. Designing a new world, Victoria&Albert Museum, Londra, 2007 Wright, Frank Lloyd, Organic Architecture Looks at Modern Architecture,din Frank Lloyd Wright Collected Writings, Volum 5, edit. Bruce Brooks Pfeiffer, Rizzoli International Publication, New York, 1995 Westman S. Robert, Proof,Poetics, and Patronage: Copernicus’s Preface to De revolutionibus’ in David C. Lindberg si Robert S. Westman editori, Reappraisals of the Scientific Revolution, Cambridge: CUP, 1991 Wesemann,Arnd, The Bauhaus Theater Group, in Fiedler,Jeannine,edit.,Bauhaus,Konemann,2006 Winter, P., Le Corbusier, Biologiste, Sociologue, din Max Bill editor, Le Corbusier et Pierre Jeanneret.Oeuvre Complete 1934-1938,Birkhauser Publishers, Basel, 2006 Walter, Pichler,: “Absolute Architecture”, in Conrads, Ulrich editor: “Programs and Manifestoes on 20th Century Architecture,Lund Humphries, Londra, 1970


Wilson Patricia: Textiles from novel means of innovation, in McQuaid,Matilda editor: Extreme Textiles, Thames&Hudson, Londra, 2005 Weinstock, Michael: Evolution and Computation in Hensel,M.,Menges, A., Weinstock, Michael: Emergent Technologies and Design, Routledge,New York, 2010

Reviste Architectural Design March/April 2006 Architectural Design March/April 2008 Architectural Design Mai/Iunie 2009 Architectural Design Iulie/August 2009 Architectural Design Septembrie/Octombrie 2009 El Croquis, Herzog si de Meuron (1983-1993); Nr. 60, an 1993 El Croquis, Herzog si de Meuron (1983-1993); Nr. 60, an 1993 El Croquis: Steven Holl Architects- Hybrid Instruments, , nr. 14/2008 El Croquis, nr. 106/107, an 2001 L’Architecture d’Aujordhui, nr. 328, iunie 2000 Domus - februarie 2005

Site www.mattiacasalegno.net www.sensacell.com http://www.bodiestheexhibition.com/, www.wikipedia.com

Teză de doctorat CORPUL POSTORGANIC ŞI ......scenei, argumentul unui nou corp care necesită o...

Documents

Transcript of Teză de doctorat CORPUL POSTORGANIC ŞI ......scenei, argumentul unui nou corp care necesită o...