1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune

Doctorand: Kiss Clemente Ramura de ştiinţă: Economie Specializarea: Contabilitate Rezumat al tezei de doctorat: Managementul contabil al întreprinderilor multinaţionale tranzacţionate public

Coordonator Ştiinţific, Prof.Univ.Dr. Octavian Bojian

BUCUREŞTI 2009

2

Cuprins

Capitolul 1: Relevanţă şi credibilitate privind situaţiile financiare consolidate Introducere 1.1 Noţiuni generale privind reglementarea grupurilor de întreprinderi

1.1.1 Abordarea economică a noţiunii de grup 1.1.2 Abordarea juridica a noţiunii de grup 1.1.3 Abordarea fiscală a noţiunii de grup

1.2 Reglementarea consolidării situaţiilor financiare prin Directiva a VII-a a CEE 1.3 Reglementarea consolidării situaţiilor financiare de către IASB 1.4 Combinări de întreprinderi – cele mai recente schimbări aduse de IASB 1.4.1 Introducere, delimitări, noţiuni generale 1.4.2 Schimbări în aplicarea metodei contabile de achiziţie 1.4.3 Situaţii financiare consolidate 1.4.4 Data intrării în vigoare şi dispoziţii tranzitorii 1.4.5 Diferenţe dintre IFRS 3 R şi IAS 27 R şi USFAS 141R şi FAS160 1.5 Dificultăţi conceptuale şi cazuri speciale privind combinările de întreprinderi 1.5.1 Majoritatea drepturilor de vot care nu dau drept de control 1.5.2 Tranzacţii sub control comun care implica vânzarea unei întreprinderi asociate 1.5.3 Plaţi adiţionale intr-o combinare de întreprinderi – consideraţie sau compensaţie pentru servicii viitoare 1.5.4 IFRS 3-3 Drepturi de emisiune achiziţionate în cadrul combinărilor de întreprinderi 1.6 Certificarea relevantei şi credibilităţii situaţiilor financiare consolidate – particularităţi privind auditul întreprinderilor multinaţionale

3

Capitolul 2: Practici specifice de consolidare a situaţiilor financiare a întreprinderilor multinaţionale 2.1 Delimitări 2.2 Definirea consolidării conturilor 2.3 Importanţa şi rolul consolidării conturilor 2.4 Sfera de aplicabilitate a consolidării conturilor 2.5 Metode de consolidare 2.5.1 Prezentarea generală a metodelor de consolidare 2.5.2 Metoda integrării globale 2.5.3 Metoda consolidării proporţionale 2.5.4 Metoda punerii în echivalenţă 2.5.5 Procesul de consolidare a conturilor Capitolul 3: Aspecte fiscale privind situaţiile financiare consolidate 3.1 Metode de alocare a impozitelor curente şi amânate aferente unui grup de societăţi 3.1.1 Metoda de alocare “contribuabil individual” 3.1.2 Metoda de alocare “contribuabil separat în cadrul grupului”

3.1.3 Exemplu de comparaţie a metodelor de alocare „contribuabil individual” şi „contribuabil separat în cadrul grupului”

3.1.4 Metoda alocării de grup 3.1.4.1 Posibile metode de alocare de grup 3.1.5 Trecerea de la metoda tradiţionala de alocare a impozitelor curente şi amânate aferente unui grup de societăţi la metoda actuala 3.1.6 Principii de baza ale metodei tradiţionale de alocare a impozitelor curente şi amânate aferente unui grup de societăţi 3.1.6.1 Punctele slabe ale metodei tradiţionale 3.1.6.2 Caracteristici comune ambelor metode

4

3.1.7 Recunoaşterea schimbărilor în bazele impozabile atunci când entităţile se alătura unui grup consolidat fiscal 3.1.8 Vânzările de active intra-grup 3.1.9 Combinările de întreprinderi atunci când controlul se preia înaintea achiziţiei de 100% 3.1.10 Prezentarea rezumata a metodelor 3.1.11 Folosirea cifrelor consolidate pentru a determina impozitele amânate 3.1.12 Comparaţie a utilizării valorilor contabile ale entităţii consolidate şi a celei separate 3.2 Acorduri de finanţare fiscală 3.2.1 Delimitări 3.2.2 Dificultăţi de implementare 3.2.3 Opinia “schimbării statutului fiscal” 3.2.4 Opinia “schimbării estimării contabila” 3.3 Dezvoltări recente la nivelul IASB Capitolul 4: Caz practic privind situaţiile financiare consolidate – ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. Capitolul 5: Concluzii, propuneri şi păreri personale Bibliografie Anexa 1: Extrase din situaţiile financiare individuale şi consolidate ale societăţii ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.

5

Managementul contabil al întreprinderilor multinaţionale tranzacţionate public

- Rezumat –

Cuprins:

• Introducere • Stadiul cunoaşterii • Conţinutul cercetării • Contribuţii proprii si concluzii • Cuvinte cheie • Curriculum vitae

Introducere Managementul înseamnă a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona şi a controla. In cazul unui grup de societăţi, situaţiile financiare consolidate reprezintă unul din instrumentele principale de management folosite in vederea organizării, coordonării si controlării grupului de societăţi. Managementul contabil al întreprinderilor multinaţionale tranzacţionate public este atent monitorizat de organismele profesionale mandatate in acest sens, prin emiterea de norme si reglementari contabile utilizate in procesul de întocmire a situaţiilor financiare consolidate. Deşi primele grupuri au apărut încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, reglementările cu privire la conturile consolidate au apărut mult mai târziu. Primele reglementări contabile referitoare la conturile consolidate au apărut în Statele Unite ale Americii. De fapt, în această ţară, criza economică din perioada 1929-1933 a scos în evidenţă necesitatea unei proceduri mai formalizate de normalizare contabilă. Astfel, Comisia Valorilor Mobiliare (SEC – Securities and Exchange Commission), organism învestit cu puterea de a exercita controlul asupra comerţului cu valori mobiliare, a cerut societăţilor de grup cotate la bursă, începând cu anul 1934, să adauge la conturile individuale şi situaţiile financiare consolidate.

6

În Marea Britanie, în anul 1939, bursa de la Londra a emis primele dispoziţii cu privire la conturile consolidate, dispoziţii prin intermediul cărora societăţile cotate erau obligate să întocmească conturi consolidate. În Franţa, reglementările contabile referitoare la conturile consolidate apar mult mai târziu, respectiv în anul 1968. În acest an, Comisia operaţiunilor bursiere (COB – Commission de operation en bourse) cere societăţilor ce fac apel public la economii să publice situaţii financiare consolidate. De asemenea, în lipsa unui cadru conceptual clar, COB a considerat că este necesar ca situaţiile financiare consolidate să fie însoţite de informaţii complementare cu privire la metodele de consolidare şi de evaluare utilizate pentru întocmirea acestor documente. Cu toate acestea, societăţile franceze vor dispune de un referenţial contabil coerent cu privire la conturile consolidate o dată cu asimilarea Directivei a VII-a europene în cadrul legislativ francez. La nivel european, încercările de armonizare a reglementărilor contabile naţionale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene cu privire la conturile consolidate s-au concretizat în publicarea Directivei a VII-a europene, în 1983. Această directivă ce vizează întocmirea şi publicarea conturilor consolidate cuprinde referiri cu privire la: societăţile ce au obligaţia de a întocmi conturi consolidate, societăţile care intră în perimetrul de consolidare, eliminările din perimetrul de consolidare, metodele de consolidare, controlul conturilor consolidate etc. Actualmente, marile grupuri de societăţi cotate la principalele burse de valori folosesc fie referenţialul contabil american (USGAAP – principiile contabile general admise din SUA), fie referenţialul internaţional (standardele internaţionale de raportare financiară elaborate de IASB – Consiliul Standardelor Contabile Internaţionale). Stadiul cunoaşterii Prezenta teza tratează procesului de consolidare a situaţiilor financiare prin prisma reglementarilor Directivei a VII-a a CEE si ale IASB. Directiva a VII-a cuprinde 51 de articole, textul propriu-zis fiind precedat de 9 considerente. Aceste considerente precizează obiectivele directivei. Se insistă, în acest sens, asupra necesităţii formării financiare a asociaţilor şi terţilor, cu date despre situaţia financiară, evoluţia acesteia şi performanţele grupurilor. Totodată, coordonarea legislaţiilor privind conturile consolidate are ca scop asigurarea comparabilităţii şi echivalenţei

7

acestor informaţii. Ca şi în cazul conturilor individuale, “considerentele” insistă asupra necesităţii de a oferi, prin conturile consolidate, o imagine fidelă asupra patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor ansamblului societăţilor cuprinse în consolidare. Directiva a 7-a cuprinde 6 secţiuni:

• Secţiunea 1: condiţiile de întocmire a conturilor consolidate, • Secţiunea 2: modurile de întocmire a conturilor consolidate; • Secţiunea 3: raportul de gestiune consolidat, • Secţiunea 4: controlul conturilor consolidate, • Secţiunea 5: publicarea conturilor consolidate, • Secţiunea 6: dispoziţiile tranzitorii şi dispoziţiile finale.

Principalele norme IASB care tratează acest subiect sunt următoarele:

• IFRS 3 „Combinări de întreprinderi” – aceasta norma înlocuieşte vechea norma IAS 22 „Combinări de întreprinderi”

• IAS 27 „Situaţii financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în filiale”

• IAS 28 „Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”

• IAS 31 „Raportarea financiara a intereselor în asocierile în participaţie”

Conţinutul cercetării

In primul capitol se tratează tema relevantei si credibilităţii privind situaţiile financiare consolidate. Se face o scurta prezentare a abordărilor economica, juridica si fiscala a noţiunii de grup. Se pune accent pe reglementarea consolidării situaţiilor financiare de către IASB. Datorita faptului ca începând cu anul 2005 toate întreprinderile multinaţionale cotate la marile burse din Europa sunt obligate sa întocmească conturi consolidate in conformitate cu reglementările IASB, acest subcapitol prezintă o relevanta deosebita pentru acesta teza. O importanta deosebita se acorda si celor mai recente schimbări aduse de IASB in ceea ce priveşte combinările de întreprinderi. In ianuarie 2008, IASB a emis norme revizuite privind IFRS 3 “Combinări de întreprinderi” si IAS 27 “Situaţii Financiare Consolidate”.

8

IFRS 3 revizuit – schimbări principale

► Principiu de baza: valoarea justa ► Metoda de achiziţie – ghid/îndrumar de aplicare ► Noua terminologie

IAS 27R – schimbări cheie ► Modificări in interesul proprietar fără a pierde controlul ► Alocarea pierderilor unei filiale ► Pierderea controlului unei filiale

Certificarea relevantei si credibilităţii situaţiilor financiare consolidate – particularităţi privind auditul întreprinderilor multinaţionale. Auditarea unei întreprinderi multinaţionale ridica anumite probleme particulare. Auditorul conturilor unui grup multinaţional trebuie sa se pronunţe asupra situaţiilor financiare consolidate, situaţii financiare a căror validitate depinde direct de cea a conturilor individuale pe baza cărora au fost întocmite. In consecinţa, opinia auditorului trebuie sa vizeze ansamblul conturilor societarilor din cadrul grupului. Deoarece societăţile unui grup multinaţional sunt situate in tari diferite, conturile acestora sunt, de cele mai multe ori, întocmite pe baza unor reguli contabile diferite şi auditate pe baza unor metode care pot, de asemenea, sa fie diferite. În al doilea capitol se dezvolta tema privind practicilor specifice de consolidare a situaţiilor financiare a întreprinderilor multinaţionale În practică, se folosesc trei metode de consolidare a conturilor, în funcţie de controlul exercitat de către societatea-mamă asupra societăţilor consolidate (filiale) şi în funcţie de legăturile existente între întreprinderi: integrarea globală, integrarea proporţională şi punerea în echivalentă.

In al treilea capitol se tratează aspectele fiscale privind situaţiile financiare consolidate.

Principalele metode de alocare a impozitelor curente si amânate aferente unui grup de societăţi care întocmesc situaţii financiare individuale sunt:

• Metoda de alocare “contribuabil individual” care consta in impozitarea separata a fiecărei entităţi

• Metoda de alocare “contribuabil separat in cadrul grupului” - consta in impozitarea fiecărei entităţi ca parte a grupului consolidat fiscal. Aceasta metoda presupune ajustări pentru tranzacţiile si evenimentele ce au avut loc in cadrul grupului consolidat fiscal care nu dau naştere unor consecinţe fiscale asupra grupului sau care dau naştere unor consecinţe fiscale diferite la nivelul grupului.

9

• Metoda “alocării de grup” consta in alocarea intre entităţile grupului a impozitelor grupului consolidat fiscal.

Metodele menţionate mai sus sunt cele mai întâlnite in teoria si practica privind fiscalitatea grupurilor de întreprinderi. Pot exista insa si alte metode si principii fiscale general acceptate de autorităţile fiscale (acest capitol are la baza, in principal, teoria si practica australiana in domeniu). Acorduri de finanţare fiscala. Un acord de finanţare fiscală (AFF) este un mecanism prin care entităţile dintr-un grup consolidat fiscal sunt de acord sa împartă responsabilitatea privind datoria cu impozitul pe profit. Dezvoltări recente la nivelul IASB. IASB considera impactul schimbărilor in statutul fiscal ca fiind a proiectului de convergenta cu FASB legate de impozitul pe venit.

In al patrulea capitol este prezentat un caz practic privind situaţiile financiare ale Alumil Rom Industry S.A., o societate lista la Bursa de Valori Bucureşti. Situaţiile financiare consolidate ale Grupului au fost pregătite in conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiara, incluzând Interpretările Standardelor Internaţionale de Raportare Financiara aşa cum au fost adoptate de Uniunea Europeana la data de 31 decembrie 2008. Situaţiile financiare consolidate includ situaţiile financiare ale Alumil Rom Industry S.A., precum si cele ale societarii controlate (Alumil Extrusion S.R.L.) la 31 decembrie 2008. Ultimul capitol cuprinde concluzii, propuneri si păreri/contribuţii personale privind situaţiile financiare consolidate. Contribuţii proprii, concluzii si propuneri Pentru asigurarea unei convergenţe complete a normelor romaneşti, in materie de consolidare, cu cele internaţionale, ar trebui să se intervină în următoarele direcţii:

• desprinderea normelor contabile de cele fiscale, la nivel reglementar şi în practică;

• particularizarea normelor internaţionale/europene la realităţile economice şi financiare româneşti;

• simplificarea normelor contabile aplicabile întreprinderilor mici şi mijlocii, chiar dacă acestea rămân componente ale unui sistem contabil unic.

Influenta FASB va fi semnificativa in modul in care va evolua in viitor procesul contabil de consolidare a situaţiilor financiare din Europa, implicit din România (datorita proiectului de convergenta FASB/IASB), mai

10

ales in următoarele domenii in care există diferenţe de reglementare intre IFRS si US GAAP – cel mai probabil se vor adopta soluţii care sunt mai apropiate de cerinţele actuale US GAAP:

• Interese non-control in întreprinderea achiziţionata • Activele si datoriile contingente • Definiţia controlului • Definiţia valorii juste • Impozite amânate, beneficiile angajaţilor, plaţi pe baza de acţiuni • Clasificarea consideraţiei contingente • Locator – activ, subiect al leasing-ului operaţional Cuvinte cheie • Combinări de întreprinderi • Grupuri de întreprinderi • IFRS 3 R şi IAS 27 R • Situaţii financiare consolidate • Întreprinderi multinaţionale • Procesul de convergenţă între US GAAP şi IFRS • Armonizare a reglementărilor contabile • Directiva a VII-a a CEE • Participaţiilor în capitalul altor întreprinderi • Filiale • Întreprinderile asociate • Control • Valoare justa • Interese non-control • Active si datorii contingente • Impozite curente şi amânate • Analiză • Opţiune • Estimare • Bilanţ • Politici contabile • Recunoaştere • Norme contabile

11

Curriculum vitae

1. Educatia/studii: 2003 pana in prezent

Doctorand, Academia de Studii Economice, Bucuresti

2002-2007 ACCA, Absolvent, Membru ACCA

2002 Membru CECCAR

1997 – 1998 Studii aprofundate, Specializarea: Decizie si control in contabilitate, Academia de Studii Economice, Bucuresti

1993 – 1997 Licentiat al facultatii de Contabilitate si Informatica de Gestiune, Academia de Studii Economice, Bucuresti

1989 – 1993 Absolvent al Liceului Spiru Haret, Bucuresti

Alte studii si cursuri de specializare: • Cursuri de raportare financiara consolidata, ARBOmedia.net AG,

Munchen, Germania, Mai 2007 • Conferinte ale directorilor generali si financiari ai grupului ARBOmedia

2003-2008 (Sevilla, Spania – Mai 2003; Munchen, Germania – Octombrie 2003; Praga, Cehia - Mai 2004; Varsovia, Polonia – Mai, 2005; Rhodos, Grecia – Octombrie 2006; Tulcea, Romania – Mai 2007; Cagliari, Italia - Octombrie 2007; Munchen, Germania - Mai 2008).

• Cursuri ACCA, Bucuresti, Romania, 2002-2007 • Arthur Andersen EMEIA BPO Seniors Workshop (cursuri de

management financiar), Amsterdam, Olanda, Iunie 2001 • Cursuri de raportare financiara consolidata, Kvaerner Group, Londra,

Anglia, Noiembrie 2000 • Arthur Andersen - Business Audit Immersion courses (cursuri de audit

financiar), Segovia, Spania, Ianuarie-Februarie 2009.

12

2. Experienta profesionala:

Iulie 2008 pana in prezent

Ernst & Young Romania – Senior Manager (Audit)

Iunie 2007 – Iulie 2008 ARBOmedia AG Germania – Membru al departamentului de intocmire a situatiilor financiare consolidate ale Grupului ARBOmedia AG

Martie 2003 – Iulie 2008 ARBOmedia.net Romania – Director Economic

Martie 2002 – Martie 2003

Kvaerner IMGB – Manager Costuri si Control Financiar

Iunie 2000 – Martie 2002 Arthur Andersen Romania, Senior Consultant in departamentul BPO (Business Process Outsourcing)

Martie 1998 – Iunie 2000 Arthur Andersen Romania, Audit Financiar in departamentul ABA (Audit and Business Assurance)