1

DIMENSIUNEA ECONOMICA A INTEGRARII DIN AMERICA DE SUD ÎN NOUL CONTEXT GLOBAL

a) CUPRINS

Introducere Capitolul 1 - Complementaritati si disfunctii al scenariului economic international 1.2 – Sinergii si disfunctii ale climatului economic international 1.3 – Multilateralismul si procesele de integrare 1.4 – Solutia ar fi în întarirea relatiilor cu marile tari în dezvoltare? Capitolul 2 - Noile provocari ale binomului multilateralism-regionalizare 2.1 – Interactiune si dinamica între nivelul regional si cel multilateral 2.2 – Valoarea Regionalismului: dincolo de Multilateralism Capitolul 3 - Dezvoltarea economica braziliana: stare de fapt si perspective 3.1 – Evolutia istorica a economiei braziliene 3.2 – Politica de Substituire a Importurilor 3.3 – Un autentic „miracol economic” Capitolul 4 – Înscrierea pe noi fundamente a Braziliei în arhitectura comerciala internationala 4.1 – Evolutia comertului exterior brazilian 4.2 – Brazilia – important partener comercial pe arena internationala 4.3 – Comertul exterior brazilian – previziuni Capitolul 5 - Dinamica procesului de integrare în America de Sud 5.1 – Experientele integrationiste în America de Sud 5.2 – Relatiile Economice Braziliano -Argentiniene si originile integrarii în America de Sud 5.3 – Originele Mercosur-ului 5.3.1 - Apropierea Comerciala Brazilia-Argentina 5.3.2 – Tratatul de la Asuncion – un moment de noua generatie în ce priveste negocierile în planul integrarii 5.3.3 – Mercosur: Institutii si Structura 5.4 – Implementarea prevederilor Tratatului privind crearea Mercosur 5.4.1 – Apogeul: Reducerea Barierelor Tarifare 5.4.2 – Apogeul si Criza: Problema Coordonarii Macroeconomice 5.4.3 – Mercosur la confluenta cu provocarile globalizarii 5.5 - Integrarea Economica si Politico-Sociala în Mercosur 5.5.1 – O comparatie între tarile din Mercosur 5.5.2 - Convergenta Sociala si Economica în Mercosur 5.6 – Comunitatea Andina 5.7 – Zona de liber schimb a Americii – ALCA

2

Capitolul 6 – Procesul de dezvoltare la confluenta cu globalizarea si regionalizarea 6.1 – America de Sud confruntata cu noile paradigme ale dezvoltarii sustenabile 6.1.1 – Dileme conceptuale 6.1.2 – Câteva Scenarii pentru Mercosur 6.1.3 – Conditionari economice si integrare pe continentul american 6.2 - Inter-relatia si dinamica participarii Braziliei fata de binomul ’’Multilateralism-Regionalizare’’ 6.2.1 – Fundamente reglementare 6.2.2 – Pozitia braziliana în procesul de integrare a continentului american Capitolul 7 – Europa Cental-Orientala – America Latina: între identitate si specificitate 7.1 – Tranzitie si stabilitate în Europa Centrala si Rasariteana 7.1.1 – Liberalizarea economica în Europa Central-Orientala 7.1.2 – Dinamica procesului de integrare în Europa Central-Orientala 7.1.2.1 – Grupul de la Visegrad 7.1.2.2 – Zona de Liber Schimb a Europei Centrale – CEFTA 7.1.3 – Determinantii cresterii economiilor în tranzitie 7.2 – Asocierea tarilor din ECO la UE – o etapa importanta în procesul de redesenare a arhitecturilor economice si politici 7.3 – Dimensiunea politico-militara a redefinirii prioritatilor în Europa Centrala si Orientala 7.4 - Europa Central-Orientala si America Latina - o relatie complexa si de perspectiva 7.4.1 Convergente Europa Central-Orientala - America Latina 7.4.2 – Influentele teoriilor Mihail Manoilescu asupra gândirii latino-americanilor 7.4.3 – Struturalismul lui Celso Furtado Concluzii finale Bibliografie

3

b) CUVINTE-CHEIE

Regionalism, multilateralism, globalizare, comert exterior, dezvoltare economica, acorduri de integrare regionala, scenariu economic international, fluxuri comerciale, politica de substituire a importurilor, bariere tarifare, tarif vamal comun, liberalizare comerciala, GATT/OMC, Runda Doha de Negocieri Multilaterale, UNCTAD (Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare) , ALALC (Asociatia Latino –Americana a Liberului Schimb), ALADI (Asociatia Latino –Americana de Integrare), CEPAL (Comisia Economica ONU pentru America Latina) , MERCOSUR (Piata Comuna a Conului Sudic – Mercado del Con de Sur), FTAA - Free Trade Area of The Americas / ALCA - Area de Libre Comercio de las Americas, Comunitate Andina, America de Sud, Brazilia, Europa Central-Orientala, Uniunea Europeana, NATO, Tranzitie economica, Liberalizare economica, Grupul de la Visegrad, CEFTA (Central – European Free Trade Agreement), Structuralism, Teoria Dependentei.

c) SINTEZE ale partilor principale ale tezei de doctorat Lucrarea de fata este structurata pe sapte capitole, fiecare dintre acestea având un rol important pentru întelegerea particularitatilor binomului multilateralism-regionalizare în ceea ce priveste evolutiile, starea de fapt si perspectivele procesului de integrare economica în America de Sud si o corelatie cu principali sai partenerii comerciali. Aceste capitole evolueaza într-o organizare logica: initial despre abordarea teoretica a conceptelor de multilateralism si regionalizare catre cea practica, particularizata cu o analiza a dimensiunii economice a procesului de inserare internationala a Americii de Sud în noul context global. Ulterior, partea de evolutie practica a inserarii si integrarii din spatiul geografic amintit face obiectul unei analize cronologice a dezvoltarii economice braziliene, cea mai mare si dezvoltata economie din America de Sud, inserarea sa în arhitectura comerciala internationala, si dinamica procesului de integrare în America de Sud. Aceste aspecte sunt necesare pentru desprinderea dimensiunii economice a integrarii mentionate în tilul lucrarii. Aspectele dinamismului în sfera economica internationala sunt verificate empiric prin analiza schimbarilor care au avut loc si în procesul în desfasurare în regiunea Europei Central-Orientale, similaritatile si convergentele cu spatiul sud-american. Primul capitol prezinta o analiza a principalelor complementaritati si disfunctii al scenariului economic international având ca baza evolutia procesului de globalizare economica si negocierile purtate în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului - OMC. Toate economiile actuale sunt implicate într-un proces de cautare a dezvoltarii si o mai mare participare pe scena internationala. Mecanismele si optiunile disponibile în mediul international sunt dintre cele mai variate, gradul de participare, viteza proceselor si eficacitatea lor nu sunt uniforme pentru toate tarile. Exista certitudinea ca toti vor sa participe, deoarece absenta poate determina costuri mai mari. Nu exista loc pentru izolationism. Comertul international a început noul mileniu cu o viguroasa crestere a volumului sau total în 2000. Începând cu 2001, datele au început sa arate o diminuare a ritmului si un nivel scazut de crestere. În anii 2002 si 2003, economia mondiala a esuat în lansarea

4

motoarelor sale de crestere. Numai în 2004, a avut loc o ameliorare a activitatii economice mondiale, cresterea aceasta fiind considerabil relationata cu dezvoltarea activitatii economice în SUA si cu notabila si accelerata crestere a pietei chineze. O recuperare mai viguroasa a economiei americane, împreuna cu cele ale celorlate tari industrializate, ofera o cerere mai mare din partea bogatelor lor piete interne si creeaza conditiile necesare pentru ca celelalte economii sa acopere aceasta cerere si sa reia trendul ascendent al dezvoltarii. O crestere redusa a activitatii economice nu va permite un mare avans în negocierile de liberalizare comerciala din cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului si poate declansa o recrudescenta în ceea ce priveste protectionismului înca practicat de catre tarile avansate în sectoare strategice si importante pentru tarile în curs de dezvoltare, ca de pilda: agricultura si textile. Ceea de a V Conferinta Ministeriala a OMC care a avut loc la Cancun, Mexic, a aratat ca înca nu s-au gasit solutii concrete pentru a armoniza interesele divergente. Între timp, un nou curent câstiga din ce în ce mai mult teren si poate sa devina o serioasa amenintare la adresa OMC: atractia crescuta pentru acorduri bilaterale si regionale. Aceste combinatii denumite acorduri de comert liber, în realitate, multe n-au nimic din comertul liber, din contra, introduc noi complicatii, noi reguli de origine si noi excluderi, în anumite cazuri conducând la rezultate care sunt departe de cele preconizate. Poate ca este adevarata ideea ca aceste aranjamente regionale reprezinta un raspuns pe care tarile l-au gasit pentru dificultatile multilateralismului, însa considerând ca aceste acorduri sunt, în mod general, prezentate ca pasi în directia unui cadru de liber schimb, acestea alimenteaza proliferarea de regimuri preferentiale care îi includ pe unii si îi exclud pe altii. Regimurile preferentiale nu sunt solutii fezabile atunci când afecteaza filozofia sistemului comercial international care este ne-discriminarea. În cel de-al doilea capitol, binomul multilateralism-regionalizare este analizat, urmarind abordarea inter-relatiei si dinamicii dintre nivelul regional si cel multilateral, împreuna cu noile provocari prezentate în contextul economic international, în special din punctul de vedere al economiilor în curs de dezvoltare. Procesele integrationiste denumite building blocks – blocuri creatoare – si stumbling blocks - blocuri inhibitoare – sunt dezbatute având în vedere modul în care acestea pot sa contribuie la consolidarea unei ordini comerciale mondiale îmbunatatite si mai integrate, sau maniere în care pot sa împiedice avansarea comertului liber. Blocurile regionale pot sa devina un instrument perfect adecvat de stimulare a fluxurilor de comert si investitiilor internationale si de omogenizare a practicilor institutionale nationale. Pentru acest scop, solutia adecvata ar trece printr-o abordare care ar permite convergenta cresterilor obtinute la nivel global, plurilateral si bilateral. În ceea ce priveste dialectica vis-a-vis de nivelul multilateral, nu se poate nega rolul proceselor de integrare în pastrarea în functiune a arhitecturii dinamice a liberalizarii. Procesele de integrare care reduc sau elimina barierele vamale si care nu creeaza altele noi contribuie indirect la liberalizarea multilaterala, de vreme ce diminueaza spectrul total al obstacolelor din calea comertului, facând sa para ca actualul “concert” comercial international evolueaza pe axa globalizarii prin regionalism. Capitolul trei are ca obiectiv efectuarea unei analize a procesului de dezvoltare a economiei braziliene, recunoscut ca important actor între tarile în curs de dezvoltare si cu o economie reprezentativa pe scena regionala. Aceasta tara acumuleaza experiente pe calea transformarii unei economii preponderant agricola în una moderna, cu produse de înalta

5

tehnologie, depasirea de crize inflationiste, financiare si de crestere economica, în afara de o participare tot mai activa la negocierile regionale si multilaterale de comert. Economiile relativ putin dezvoltate si în dezvoltare sunt sensibile la mecanismele de luare a deciziilor, evolutiile si recrudescentele care au loc în natiunile dezvoltate. Diverse tari au adoptat masuri menite sa contribuie la obiectivul de a diminua statutul lor de dependenta. Sunt remarcabile, evolutiile care s-au înregistrat în câteva domenii ca urmare a initiativelor întreprinse în câteva tari în dezvoltare, ca de exemplu, dezvoltarea de structuri de export cu includerea de produse cu o mai mare valoare adaugata. Nu se poate desconsidera importanta strângerii legaturilor cu marile tari ale lumii dezvoltate, din moment ce o mai mare apropiere între ele ofera beneficii din punct de vedere strategic si al complementaritatii economiilor lor. Dezvoltarea economica braziliana este abordata în dimensiunea sa istorica, observându-se drumul procesului de substituire a importurilor, culminând cu miracolul economic brazilian si analiza inserarii tarii în arhitectura comerciala internationala. Capitolul patru are rol de a aborda înscrierea a Braziliei pe noi fundamente în arhitectura comerciala internationala. Este analizata evolutia comertului sau exterior cu principalele macro-regiuni. În anii nouazeci s-au înregistrat schimbari semnificative în modul de conducere a politicii comerciale externe a Braziliei. Aceasta decada a fost scenariu pentru un larg proces de deschidere comerciala a economiei tarii, începuta de guvernul Presedintelui Collor si continuata de Presedintele Fernando Henrique Cardoso. Inserarea comerciala braziliana în contextul international are loc într-un nou moment al ordinii mondiale, caracterizat prin dinamismul procesului de integrare regionala si multilaterala. Câtiva dintre principalii factori care au contribuit la dezvoltarea comertului exterior brazilian, începând cu anii nouazeci, au fost angajamentele în procesele de integrare regionala, evidentiindu-se Mercosur prin crearea zonei de liber schimb, ulterioara sa evolutie catre o uniune vamala si piata comuna, chiar daca înca imperfecta din punct de vedere tehnic si operational. Aceasta sectiune se încheie cu un exercitiu de estimare a inserarii comerciale a tarii prin exporturi si importuri în doua scenarii, unul optimist si unul moderat, pentru anii 2005 si 2009. În continuare, în capitolul cinci, se analizeaza participarea Americii Latine în contextul economic mondial, prin initiativa integrationista Mercosur. Înauntrul acestei macro-regiuni, Brazilia exercita un rol fundamental, deoarece este vorba de cea mai mare tara din punct de vedere geografic si cea mai mare si mai diversificata economie a regiunii. America de Sud corespunde locului de întâlnire al colonizarii portugheze si spaniole care s-a desfasurat timp de mai mult de doua secole într-o regiune geografica comuna, dar definita prin multe aspecte conflictuale, ignorare reciproca si asimetrie. Marea bogatie a coloniilor spaniole era exploatarea miniera, cu precadere extragerea de metale pretioase, cum s-a întâmplat cu argintul extras din regiunea Rio de la Plata. Se porneste de la studiul cazului brazilian, evoluându-se pâna la adaptarea regionala a Americii de Sud si inter-relatiile sale cu principalele economii ale lumii, în afara proceselor regionale în curs cum este cel de asociere cu Uniunea Europeana si cu Zona de Liber Schimb a Americii – ALCA, si de asemenea, negocierile de liberalizare multilaterala. În ceea ce priveste America da Sud, experientele de integrare în regiune sunt studiate de la crearea ALALC, trecând prin ALADI si dinamica procesului de integrare prin formarea Mercosur. În cadrul acestui ultim grup regional, am efectuat o introspectie în

6

procesul istoric de apropiere între Argentina si Brazilia, culminând cu negocierile si semnarea Tratatului de la Asunción. De asemenea, am facut o analiza a aspectelor sensibile cu obiectivul de a se verifica acest proces de integrare economica si politica, apogeul si perioada post criza si o comparare a principalilor indicatori economici ai tarilor Mercosur. Tot în regiunea latino-americana sunt studiate procesele de negociere ale Comunitatii Andine de Natiuni – CAN si Zona de Liber Schimb a Americii – ALCA. În capitolul sase, Piata Comuna din Sud, Mercosur, reflecta, în linii generale, evenimentele si tendintele prezente la nivel international. O problema care apare în structura acestui proiect este contributia la clarificarea dilemei daca procesele de regionalizare si globalizare sunt contradictorii sau complementare, sau chiar, daca anumite evolutii în plan regional functioneaza ca strategii de aparare pe care anumite grupuri de tari le folosesc pentru o mai buna pozitionare, si pentru a se proteja împotriva intemperiilor actualelor turbulente economice mondiale. Proiectul Mercosur prezinta caracteristici predominante în termeni de conceptii si încadrare a problemelor în acest proces de integrare. Evolutia acestui proiect integrationist sud-american poate sa fie ilustrata, pentru o mai buna întelegere, prin urmatoarea forma: - Antecedente: de la ALALC pâna la ALADI (1960-1980); - Formulare: evolutii pâna la Tratatul de la Asuncion (1985 – 1991); - Constituire si Tranzitie: punerea bazelor Tarifului Extern Comun si formarea unei zone de liber schimb si a unei Uniuni Vamale partiale (1992 – 1995); - Consolidare (1995-1998); - Crize macroeconomice (devalorizarea monedei braziliene 1999 si criza economica argentiniana 2002; - Noul regim de tranzitie si parteneriatul pentru largirea blocului în contextul sud-american, negocieri pentru stabilirea ALCA, negocieri înglobând Mercosur, Uniunea Europeana si Runda Doha de Negocieri Multilaterale a OMC (2000 - ...)

În ceea ce priveste America de Sud, orice evaluare, sau prognoza, care este facuta în legatura cu regiunea trebuie sa considere în mod necesar trei aspecte centrale: performanta si evolutia economiei mondiale în urmatorii ani; evolutia principalelor economii, braziliana si argentiniana, îndeosebi dupa crizele economice si, implicit crizele sociale; procesul de transfer patrimonial de la sectoare considerabile ale industriei si servicii regionale catre capitalul strain.

Ultimul capitol a reprezentat noi solutii la noi provocarii si într-o anumita masura dimensiunea lor surprinzatoare. Aici se analizeaza doua macro-regiuni: America da Sud si Europa Central-Orientala. Explicatia pentru alegerea acesteia din urma se gaseste, în primul rând, în originalitatea sa, existând putine studii care sa faca o legatura între cele doua zone. Aceasta nu înseamna ca exista o îndepartare de la tema initiala de înscriere a spatiului sud-american pe scena comerciala internationala. Tarile Europei Central-Orientale au fost, o mare parte a istoriei lor economice moderne, sub influenta unei puteri, mai întâi a fostei Uniunii Sovietice si în prezent în sfera structurilor euro-atlantice, de asemenea si tarile Americii Latine au fost si înca mai sunt influentate de catre puterea economica si tehnologica a Statelor Unite ale Americii. Cele doua regiuni analizate împartasesc experiente comune, chiar daca se afla în zone geografice diferite, la marginea, sau la periferia economica mondiala. Aspectele dinamismului în sfera economica internationala sunt verificate empiric prin analiza schimbarilor care au avut loc si în procesul în desfasurare în regiunea Europei Central-Orientale, similaritatile si convergentele cu spatiul sud-american.

7

În cadrul teoretizarii economice, dincolo de analizele fenomenelor regionalismului, multilateralismului, comertului exterior si schimbului inegal între actorii sistemului international, sunt luate în considerare contributiile, reflectiile /ideile si orizonturile intelectuale ale economistilor Mihail Manoilescu, Celso Furtado si Raúl Prebisch, cu respectivele lor câmpuri de viziuni cognitive si influentele lor în dezvoltarea economica în spatiu latino-american. Tarile industrializate trebuiau sa renunte la protectionismul lor agricol excesiv. Concret, aceste tari trebuiau sa se concentreze pe o politica agricola care sa sprijine acele ramuri care aveau nevoie de mari investitii de capital, lasând productia care ramânea pentru tarile mai putin dezvoltate care dispuneau de un exces de mâna de lucru. Astfel, s-ar obtine o mai mare cooperare si o mai buna diviziune internationala a muncii. Cu o crestere a exporturilor agricole din partea natiunilor mai putin dezvoltate, acestea ar spori capacitatea lor de import prin intrarea de noi devize, prin urmare puteau sa conceapa o politica de industrializare a economiilor lor, culminând cu un mecanism de substituire a importurilor. Tarile subdezvoltate au simtit necesitatea de a implementa asemenea procese pe masura ce observau ca aveau nevoie de o cantitate din ce în ce mai mare de exporturi agricole pentru a putea continua sa importe aceeasi cantitate de produse industrializate din natiunile dezvoltate, într-o ambianta în care inelasticitatea-venit a agriculturii si o mai mare elasticitate-venit a produselor industrializate aratau o deteriorare a termenilor de schimb între centrele industrializate si tarile marginalizate. Capitolul Sapte se încheie printr-un set de concluzii care raspund obiectivelor initiale initiale de autor si consta în: - Blocurile regionale pot sa devina un ins trument perfect adecvat de stimulare a fluxurilor de comert si investitiilor internationale si de omogenizare a practicilor institutionale nationale. Pentru acest scop, solutia adecvata ar trece printr-o abordare care ar permite convergenta cresterilor obtinute la nivel global, plurilateral si bilateral. - În ultimele patru decenii, procesul de integrare în America Latina a parcurs diverse etape, de mai mare sau mai mica anvergura, cu pasi înapoi si avansari, cu unele experiente mai reusite decît altele. Totusi, este indiscutabil ca pentru o integrare regionala reala, cum se întelege din cartile cu profil economic sau în lumina experientei europene, înca exista un drum lung care trebuie parcurs. - În ultimii ani, s-a asimilat într-o forma difuza ca integrarea este acelasi lucru cu liberalizare comerciala, ceea ce reprezinta o limitare improprie a acceptiunii termenului. Integrarea regionala prezinta o componenta considerabila de liberalizare comerciala între actorii implicati, dar nu este factorul substantial. Considerabila este coincidenta de destine comune între popoare care împartasesc frontiere comune, în afara de valori, principii si viziuni comune despre procesul de dezvoltare. - În conformitate cu cele prezentate în aceasta teza, fie prin relatii cu marile puteri industrializate, mari tari emergente sau în bloc, prin grupari regionale, diverse aspecte concureaza favorabil catre o integrare mai consistenta a Americii de Sud pe scena internationala. Acest proces se dovedeste a fi unul sinuos, în diverse momente, dar concentreaza etape catre atingerea acestui obiectiv. - Una dintre aceste etape este reprezentata de vointa politica. Aspirarea catre un proces dinamic de integrare pentru tarile Americii de Sud, la fel si pentru alte grupari regionale, chiar daca conditiile sunt îndeplinite, nu se va concretiza fara o vointa reala a guvernantilor, legitimi reprezentanti ai vointelor popoarelor lor. Vointa politica depaseste sfera puterii politice pentru a îngloba întreaga putere nationala.

8

- Prin asertiunile prezentate, noile tendinte mondiale, regionalism si multilateralism, au contribuit la întarirea relatiilor între natiuni, prilejuind constituirea de grupari economice care, împreuna cu fenomenul globalizarii, s-au întarit prin descoperirea de alte afinitati confirmând vointa politica a integrarii. Acesta a fost ceea ce s-a întâmplat cu Mercosur, dar si cu Comunitatea Andina de Natiuni, care reuneste tari cu aceeasi identitate geografica, istorica, economica si culturala, din moment ce, în multe aspecte, vointa si forta politica compenseaza debilitatile aparute în ofensiva economica. - În acest studiu nu mi-am propus sa fac o apologie a regionalismului în detrimentul multilateralismului, din contra, mi-am propus sa demonstrez complementaritatea celor doua fenomene si inter-relatia lor. În sfera regionala, în virtutea sinergiilor existente, reducerii agendei de discutii si numarului de actori implicati, convergenta devine mai palpabila decât în dimensiunea sa multilaterala. Perspectiva depasirii problemelor sociale si economice, cautarea de conditii pentru depasirea barierelor protectioniste si o mai mare participare într-o arhitectura financiara internationala justa si stabila reprezinta motivatii considerabile pentru procesul integrationist. - Studiul de fata nu a avut ca obiectiv sa epuizeze tema dezvoltarii economice si dinamicii proceselor de multilateralism si regionalizare. Sistematizarea sa s-a supus criteriilor de analize referitoare la ansamblul de optiunii posibile pentru o mai buna si mai consistenta participare a Braziliei, în particular, la fel ca si a tarilor Americii de Sud la noul scenariu al comertului international.

9

d) CV al doctorandului

CURRICULUM VITAE

EDUARDO RODRIGUES DE REZENDE Aleea Somesul Mare, Nr. 6 – Bloc A22 – Etaj 6 – Apt. 25

Sector 4 – Bucuresti - România Fone: 00 40 21 460 7602 / 00 40 723168940

E-mail: eduardo_placa@yahoo.com.br

DATELE PERSONALE Data si locul nasterii: 7 octombrie l978, Brasília - DF Starea civila: Necasatorit Nationalitate: Brazilian EXPERIENTA PROFESIONALA 2004-2002 – Ambasada Braziliei la Bucuresti – Profesor Cursului de Limba si Civilizatia Braziliene. 2002 – Societatea Comerciala Adelaide – Consultanta în domeniul Comertului Exterior realizata în România pentru întreprindere braziliana de export din domeniul zaharului si alcoolului combustibil. 2001 – SENAC – Serviciul National de Învatamânt Comercial din Brazilia – Profesor de limba engleza. 2000-2001 – Brasilia Export/SINDIMAM – Consortiu de export al industriilor lemnului si mobilierului din Brasilia – Însarcinat de comert exterior (Program Sectorial Integrat / APEX – Agentia de Promovare a Exporturilor) 1999-2001 - Trade Point din Brasília - UNCTAD – United Nations Conference on Trade and Development – Organizarea si primirea de misiuni de afaceri straine; Elaborarea de studii si analize de prospectiune de piata. 1999-2001 – Institut Brazilia-România – Secretar-Executiv PREGATIRE ACADEMICA Doctorand în Relatii Economice Internationale – Academia de Studii Economice din Bucuresti - România Licentiat în Relatii Internationale si Comert Exterior – Universitatea Catolica din Brasilia – UCB – Brazilia.

10

CURSURI - Limba engleza - Mr. English / Quality Course - 10 semestre - Informatica (Windows, Microsoft Office Environment, Internet) - Brazil Trade Net – functionarea si operationalizarea – Departamentul de Promovare Comerciala al Ministeriului Relatiilor Externe al Braziliei. - Agent de Comert Exterior – Secretariat de Comert Exterior – Ministeriul Dezvoltarii, Industriei si Comertului Exterior. CONGRESE SI SEMINARE III Congres de Initiere Stiintifica al Universitatii din Brasilia I Seminar al Oportunitatilor Internationale de Afaceri pentru Districtul Federal – Universitate Catolica din Brasilia – UCB – Brasilia I Congres Brazilian de Relatii Internationale – Centru de Studii Strategice al Secretariatului de Afaceri Strategice al Presedintiei Republicii Braziliei – Brasilia IV Ciclu de Conferinte de Politice Exterior ale Braziliei – Departamentul Afacerilor Internationale si Facultate de Relatii Internationale – Universitatea din Brasilia – UNB – Brasilia Primirea Misiunii de Afaceri din România, organizarea seminariului Potentialitatii pietei române si runda de afaceri – Asociatia Comerciala din Disctrictul Federal – Brasilia Organizarea si însotirea primei Misiunii Economico-Culturale Brasiliene în România Traducator delegatiei Universitatii Statului Goias în vizita Universitatilor si Reprezentantii Guvernamentale din Bucuresti, Craiova si Târgu Mures LIMBI STRAINE: Nivel - Engleza avansat - Româna avansat - Spaniola avansat - Franceza intermediar - Portugheza limba nativa