ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Organizarea ergonomică a muncii intelectuale în societatea cunoaşterii Rezumat

Coordonator: Prof. dr. Ion Năftănăilă Doctorand: Mircea Duzineanu

2008

a. CUPRINS Prefaţă

Capitolul 1 - Stadiul actual mondial în organizarea ergonomică a muncii intelectuale 1.1. Tabloul factorilor determinanţi în noua economie a muncii 1.1.1. Fenomenul globalizării ireversibile 1.1.2. Integrarea europeană voluntară 1.1.3. Implementarea accelerată a societăţii informaţionale şi a cunoaşterii 1.1.4. Eco-economia sustenabilă a mileniului III 1.2. Mutaţii conceptuale în ergonomie şi în organizarea ergonomică a muncii 1.2.1. Revoluţia industrială factor determinant în reorganizarea muncii 1.2.2. Apariţia ergonomiei ca ştiinţă a muncii 1.2.3 Constituirea ergonomiei ca ştiinţă a muncii 1.3. Evoluţia sistemelor de muncă 1.3.1. Apariţia sistemului „om – maşină” 1.3.2. Dominarea sistemului „om – solicitări” 1.3.3. Trecerea la sistemul evoluat „om – maşină – mediu” 1.4. Mutaţii conceptuale de OEM 1.4.1. Ergonomia primară 1.4.2. Ergonomia ştiinţă de sinteză cu caracter federativ şi de confluenţă 1.4.3 Ce nu este ergonomia modernă 1.5. Clasificarea ştiinţifică a ergonomiei 1.6. Geneza ergonomiei cognitive 1.7. Diferenţialitatea dintre ergonomie şi organizarea ergonomică a muncii

Capitolul 2 Gradul de promovare a cerinţelor moderne în OEM din România 2.1. Edificarea ştiinţei ergonomice moderne în România 2.2. Importante modificări legislative în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii 2.3. Cerinţe pentru noua organizaţie inteligentă şi profitabilă 2.4. Ergonomia cognitivă de echipă, impusă în organizaţiile informatizate 2.5. Evoluţia ergonomică către un sistem inteligent „om-maşină-mediu 2.6. Testarea şi evaluarea potenţialului uman Cap. 3.Munca intelectuală în societatea cunoaşterii 3.1. Devenirea omului prin muncă 3.2. Consideraţii privind capacitatea de muncă cognitivă 3.3. Interfaţa cognitivă „om-calculator” 3.3.1. Utilizabilitatea ca măsură specială a efortului util 3.3.2. Elemente ergonomice privind interfaţarea „om-calculator” 3.3.3. Interfeţe evoluate bazate pe cunoştinţe 3.4. Consolidarea ergonomiei cognitive 3.5. Specificitatea organizării ergonomice a grupurilor sinergice de lucru 3.6. Specificitatea organizării ergonomice în birotica managerială 3.7. Specificitatea organizării ergonomice în activităţi bazate pe realitate virtuală 3.8. Comunitatea virtuală, etica muncii şi a jocului 3.9. Intelectualizarea muncii în societatea cunoaşterii 3.10. Forme noi de muncă şi activităţi într-o societate informatizată 3.11. Exigenţele managementului cunoştinţelor

Capitolul 4 - Dezideratele manageriale ale societăţii cunoaşterii 4.1. Etapele implementării SIC în România 4.2. Sisteme Informatice Naţionale Române 4.2.1. Sistemul Naţional pentru Achiziţii publice prin licitaţii electronice 4.2.2. Informatizarea administraţiei publice 4.2.3. Încasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi taxelor locale 4.3. Tic în România contemporană 4.3.1. Cadrul instituţional 4.3.2. Proiecte MCTI pentru modernizarea administraţiei 4.3.2.1 Portal pentru acces la servicii de e-Government 4.3.2.2 Portal cu informaţii privind serviciile de sănătate 4.3.2.3 Portal pentru formulare administrative on-line 4.3.2.4 Portal pentru cereri on-line pentru reînoirea permisului de conducere auto 4.3.3. Radiodifuziunea numerică şi Webcastingul 4.3.4. Legiferarea comerţului electronic în România 4.3.5. Noile sisteme de plată electronică 4.3.6. Legiferarea semnăturii electronice 4.3.7. Legiferarea contractelor informatice şi electronice Capitolul 5 - Unele impacturi negative resimţite în tranziţia spre SIC 5.1. Analfabetismul informatic 5.2. Rezistenţa organizaţiei la shimbările majore informatice 5.3. Romgleza şi terminologia informatică 5.4. Subcultura televizată extinsă 5.5. Abuzuri conjuncturale în ciberspaţiu 5.6. Spaming-ul generalizat 5.7. Viruşi, viermi şi alţi agenţi distructivi în reţea 5.8. Calul troian transportă viruşi informatici 5.9. Faimoasa „Bomba cu ceas” 5.10. Războiul dezlănţuit ai hackerilor 5.11. Infracţiunea informatică în România 5.12. Pirateria recenta a codurilor informatice de bare 5.13. Proliferarea dispozitivelor microelectronice pentru copiat la examene 5.14. Fragilitatea şi vulnerabilitatea Internetului 5.15. Vulnerabilităţile multiple ale programelor informatice 5.16. Copiii nesupravegheaţi şi navigarea abuzivă pe Internet 5.17. Depăşirea pragului limită de percepţie informaţională 5.18. Procentul acţiunilor suicidare în creştere alarmantă 5.19. Cibercultura deviantă în expansiune 5.20. Efectele negative induse de iradierea electromagnetică 5.21. Dependenţa patologică a utilizatorilor de tehnologii telematice 5.22. Controlul managerial al stresului şi al oboselii lucrative 5.22.1. Cauzele declanşării stresului şi a oboselii lucrative 5.22.2. Măsuri de OEM intelectuale, privind managementul stresului şi a oboselii Capitolul 6 - Organizarea ergonomică a muncii intelectuale în societatea cunoaşterii 6.1. OEM pe baza sistemului internaţional EAN.UCC 6.2. Organizarea ergonomică a muncii prin sisteme mecatronice şi robotice 6.3. Organizarea ergonomică a activităţilor inteligente din transport 6.3.1. Aplicaţii ergonomice performante tip GPS-GSM în România 6.3.2. Managementul informatic al traficului urban inteligent 6.4. OEM în agricultura asistată de calculator 6.5. Aspecte de OEM intelectuale în reţeaua globală 6.6. Tendinţe reglementative de OEM, în folosirea Internetului

6.7. Conducerea ergonomică a computerului atestată prin ECLD 6.8. Instruirea permanentă, profesională, în munca intelectuală 6.9. Relansarea conceptului de educaţie tehnologică în societatea cunoaşterii 6.10. Comunicarea organizaţională, o necesitate de OEM 6.11. Telematica, cel mai activ vector în OEM intelectuale 6.12. Reglementări în TIC, pentru o societate a cunoaşterii 6.13. Telecomunicaţiile factor principal în OEM în societatea cunoaşterii 6.14. Ameliorări recente, privind OEM prin Callcentere 6.15. Ameliorări privind OEM intelectuale prin WiMax 6.16. Ameliorări actuale, privind ergonomia muncii în Serviciile publice speciale 6.17. Primul sistem expert, ergonomic din România

Capitolul 7 - Cercetări creative originale, pentru o mai eficientă OEM în SIC 7.1. Lucrări psihotenice realizate la Clinicile universitare „Socola”- Iaşi 7.2. Ghid metodologic pentru organizarea unui laborator didactic asistat de calculator 7.3. OEM industrială pe baza valorificării ritmurilor biologice 7.4. Ameliorări creative pentru edificarea casei ergonomice, eco-inteligentă 7.5. Aport creativ pentru o mai bună implementare a sistemelor ERP, CRM 7.5.1. Evoluţia organizării ergonomice a muncii pe baza ERP-urilor în România 7.5.2. Cercetări ameliorative privind implementarea şi exploatarea ERP, CRM 7.6. Ameliorări în organizarea ergonomică a muncii în transporturi inteligente 7.7. Propunere ameliorativă, privind „Aportul parlamentar la implementarea

Eficientă a „Societăţii informaţionale şi a cunoaşterii (SIC) Anexa 1 7.8. Ameliorări privind organizarea ergonomică a muncii în galvanotehnică, prin retehnologizare inventivă a „Sistemului ergonomic de cibernetizare totală în galvanotehnică” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..Anexa 2 7.9. Analiză critică oportună, privind reglementarea judicioasă a TIC 7.10. Contribuţii manageriale privind acceleratorii de performanţă (studiu de caz) Capitolul 8 - Schiţa unei noi strategii de OEM în perspectiva evoluţiei spre SC 8.1. România şi perspectivele societăţii informaţionale, a cunoaşterii şi a conştiinţei 8.2. Integrarea susţinută în universul „Europa cunoaşterii” 8.3. Perspectiva societăţii conştiinţei într-un viitor încă neconfigurat 8.4. Testarea potenţialului fiziologic uman în SIC 8.5. Stocarea informaţiilor, o necesitate a OEM intelectuale 8.6. Noua OEM la domiciliu şi ergonomia domestică

Concluzii finale Bibliografie selectivă

Anexe complectative

b. Cuvinte cheie:

• - societatea cunoaşterii; • - tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; • - managementul cunoştinţelor; • - managementul resurselor umane; • - economie bazată pe cunoaştere; • - ergonomie; • - ergonomie cognitivă; • - muncă intelectuală; • - patologie informaţională; • - cibercultură; • - cibernetică; • - intelectualizarea muncii; • - organizare ergonomică a muncii; • - principii ergonomice; • - telematică; • - sistem ergonomic; • - iradiere electromagnetică; • - interfaţa om – calculator; • - comunitate virtuală; • - comerţ electronic;

Rezumat al tezei de doctorat, întocmit de drd. Mircea Duzineanu

Informaţiile şi cunoştinţele acumulate pentru întocmirea prezentei lucrări de disertaţie doctorală, intitulată, „Organizarea ergonomică a muncii intelectuale în societatea cunoaşterii,” în

ultimii ani de stagiu doctoral, au fost asimilate într-o apreciabilă bază de date, cu stocare clasică şi electronică, din care s-au extras rezumativ paginile care urmează, structurate în 8 capitole distincte, dar complementare temei cercetate, concluzii generale, o listă bibliografică şi anexe, totalizând 285 de pagini.

După o prefaţă de context ambiental, global, s-a trecut la prezentarea pe capitole tematice, a principalelor rezultate din cercetarea ştiinţifică efectuată în anii de stagiu doctoral.

Cap. 1. Stadiul actual mondial în organizarea ergonomică a muncii intelectuale. Pornind de la tabloul factorilor determinanţi în noua economie a muncii şi anume:

fenomenul globalizării ireversibile, integrarea europeană voluntară, implementarea accelerată a societăţii informaţionale şi a cunoaşterii şi eco-economia sustenabilă a mileniului III, s-au abordat în continuare, principalele mutaţii conceptuale în ergonomie şi în organizarea ergonomică a muncii, în înţelesul evocării câtorva definiţii şi concepte de referinţă, în domeniu.

Trecerea în revistă a revoluţiei industriale ca factor determinant în reorganizarea muncii a condus la prezentarea necesităţii abordării organizării ştiinţifice a muncii şi prezentarea evolutivă a genezei şi dezvoltării sistemelor ergonomice de muncă, cunoscute sub denumirea interfaţării operatorului la obiectul muncii, „om-maşină,” om-solicitări.” „om-maşină-mediu. Se continuă cu noile mutaţii în ergonomie şi în organizarea ergonomică a muncii, încheindu-se cu un tablou recent, informaţional, în cuprindere globală a acestui domeniu provocator, cu accent pe prezentarea evoluţiilor definiţiilor şi conceptelor ergonomice, cu evidenţierea mutaţiilor actuale, în organizarea ergonomică a muncii, în plan global, către o Societatea a cunoaşterii.

Cap. 2. Promovarea cerinţelor moderne în OEM din România Este capitolul alocat prezentării fundamentării ştiinţei despre legea muncii şi promovarea

cerinţelor moderne în OEM din ţara noastră. Se începe cu trecerea în revistă a perioadelor distincte din tradiţionala eră a informaţiei în România şi cu sistemele informatice naţionale actuale.

Bagajul de idei axat pe reglementarea juridică a cadrului informaţional şi comunicaţional, pune accent pe implementarea societăţii informaţionale şi cu conturarea perspectivelor unei societăţi a cunoaşterii în România.

Finalul capitolului se polarizează pe folosirea legală a noilor sistem electronice din cele mai importante domenii ale economiei, cu tendinţă spre o eco-economie inteligentă.

Cap. 3.Munca intelectuală performantă în SIC Această secţiune a tezei de doctorat evidenţiază cerinţele pe care trebuie să le întrunească

specificitatea muncii intelectuale, performante în SIC. Cu noutăţi dense în domeniu, se prezintă exhaustiv, procesele de muncă informatizate, cu

trecerea de la ergonomia clasică la cea cognitivă, odată cu tranziţia în muncă de la efortul fizic la cel intelectual.

La baza tuturor proceselor de muncă şi extrapolate recent la toate activităţile umane asistate de calculator stă importanta interfaţa cognitivă, om-calculator, care prin volumul amplu şi aprofundat studiat în prezent, al acesteia, a devenit o ştiinţă actuală de referinţă şi pe viitor, desigur, o facultate de studii specifică.

In contextul ideii iniţiale, se trec în revistă elemente ergonomice ale interfeţei evoluate, bazate pe cunoştinţe, plecând tot de la interfaţa cognitivă de referinţă, om-calculator.

Este în atenţie şi specificitatea organizării ergonomice a grupurilor virtuale de lucru, a organizării ergonomice în birotica managerială şi nu mai puţin etica muncii şi a jocului.

Se încheie, cu tratarea exhaustivă a ideii de bază, intelectualizarea muncii în societatea cunoaşterii şi cu exigenţele managementului cunoştinţelor.

Cap. 4. Dezideratele manageriale ale SIC Această secvenţă importantă din teza de doctorat este rezervată tendinţelor manageriale în

societatea informaţională şi a cunoaşterii, fiind focalizat pe principalele idei prezente şi de perspectivă,

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

extrase din lucrările bibliografice consultate, privind noile condiţii de intelectualizare a muncii şi noile cerinţe ale organizării ergonomice specifice, noua ergonomie cognitivă în birotica managerială, provocările ciberspaţiului, etica virtuală a muncii în reţea şi avantajele groupware-ului.

Se pune accent pe reglementarea viabilă a vectorilor principali ai economiei informatizate a cunoştinţelor, cum ar fi plata electronică, semnătura electronică, contractele informatice, comerţul electronic.

In final, se scoate în evidenţă importanţa organizaţională a informaticii integrate de producţie şi gestiune economică, în timp real, cu evoluţia organizării ergonomice a muncii pe bază de ERP-uri, CRM-uri şi alte secvenţe specifice acestui important domeniu.

Nu au fost omise şi unele ameliorări reglementative şi creative privind TIC-ul, telematica, call-centere-le, pentru o ergonomie de excelenţă şi o dezvoltare economică durabilă în România.

Cap. 5. Unele impacturi negative resimţite în tranziţia spre SIC Capitolul în cauză are o ascuţită tentă critică (realizat la sugestia competentă a defunctului

conducător de lucrare, ilustrul prof. dr. Gh. Răboacă), ca urmare a confruntării autorului, în timpul cercetărilor din cadrul stagiului doctoral şi ca o deformaţie profesională în calitate de ing. electronist, referitor la unele impacturi negative resimţite personal în tranziţia dură spre SIC. Totuşi, această cercetare cu caracter managerial-sociologic este destinată prezentării rolului organizării ergonomice a muncii –nu numai intelectuale- în diminuarea patologiilor informaţionale şi a profilaxiei bolilor provocate de folosirea iraţională o tehnologiilor computaţionale.

Au fost abordate doar câteva aspecte mai semnificative, cum ar fi : analfabetismul informatic, rezistenţa organizaţiei la schimbările majore informatice, romgleza şi terminologia informatică, subcultura televizată, abuzuri în ciberspaţiu, spaming-ul, viruşi, viermi şi alţi agenţi distructivi, calul troian, bomba cu ceas, războiul hackerilor, infracţiunea informatică în România, pirateria codurilor informatice de bare, proliferarea dispozitivelor microelectronice pentru copiat la examene, fragilitatea şi vulnerabilitatea Internetului, vulnerabilităţile software, copiii şi navigarea abuzivă pe Intern, depăşirea pragului de percepţie informaţională, acţiunile suicidare şi ar mai fi fost şi altele

În final, au fost înserate şi unele aspecte de patologie medicală provocată de noile tehnologii informatice şi comunicaţii electronice, electromagnetice, cu accent pe : managementul ameliorării

patologiei informaţionale, cibercultura deviantă, efectele negative induse de iradierea electromagnetică, diminuarea stresului lucrativ, dependenţa patologică a utilizatorilor de tehnologii video.

Cap. 6. OEM intelectuale în SIC Capitolul de substanţă reuneşte atât cercetările bibliografice, contactul cu unele organizaţii ce

practică un MRU de excelenţă cât şi unele cercetări personale ale autorului, concretizate în articole publicate cât şi comunicări ştiinţifice la sesiuni internaţionale, enumerate în extrasul bibliografic.

Promovarea ergonomiei moderne în România, fundamentarea ştiinţei ergonomice în România şi importante modificări legislative în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii sunt primele 3 teme ce sunt prezentate în susţinerea subiectului de bază.

Se continuă prezentarea cu alte două subiecte incitante, cerinţe pentru noua organizaţie inteligentă şi profitabilă, ergonomia cognitivă de echipă impusă în organizaţiile informatizate.

În încheierea capitolului se fac referiri concrete, legate de evoluţia ergonomică contemporană a sistemului “om-maşină–mediu,” în contextul SIC, precum şi testarea, evaluarea potenţialului uman, asistat de calculator.

Cap.7. Cercetări şi contribuţii ameliorative pentru o mai performantă OEM Capitolul original al autorului cuprinde sinteza unor lucrări de cercetare ştiinţifică, extrase din

portofoliul de lucrări profesionale, executate într-o o carieră de o viaţă a autorului, exercitată în diverse funcţii, de cercetare şi tehnice, dar toate axate pe perfecţionarea tehnologiilor lucrative şi pe uşurarea muncii omului, printr-o cât mai bună organizare ergonomică a locurilor de muncă.

Secvenţa se deschide cu tratarea în sinteză, România şi noile provocări ergonomice. Se continuă cu o cercetare în profesia exercitată de autor, privind avantajele ergonomice ale

implementării ERP-urilor şi precauţiunile în implementarea sistemului informatic. Studiu de caz: „Implementarea ratată a unui ERP.”

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Formatted

Sunt alăturate şi alte două teme de cercetare, recente, finalizate cu două comunicări ştiinţifice, publice şi publicate în reviste profesionale, ”Telematica, cel mai ergonomic domeniu,” şi „Primul sistem expert ergonomic din România.”

Important în conţinutul capitolului prefinal este şi propunerea ameliorativă a autorului, privind şi „Aportul parlamentar la implementarea eficientă a „Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii (Anexa 1), finalizată cu efecte pozitive legislative.

Un subcapitol de rezistenţă este şi prezentarea lucrării privind „Ameliorări privind ergonomia muncii în galvanotehnică, prin retehnologizare inventivă a Sistemului ergonomic de cibernetizare totală în galvanotehnică (Anexa 2).

În încheiere sunt prezentate contribuţii manageriale privind acceleratorii de performanţă(studiu de caz).

Cap. 8. Schiţa unei noi strategii de OEM în perspectiva evoluţiei spre SC Acest capitol final a fost necesar, deoarece tema doctorală impune cercetări şi prezentări de

concluzii privind ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii într-o societate informaţională prezentă şi a cunoaşterii, în viitorul apropiat.

În acest context, autorul lucrării a făcut un studiu bibliografic de specialitate, abordând câteva aspecte incitante şi uşor previzibile pentru „Societatea Cunoaşterii.”

În principal, se tratează problematica viitorologică, în context european şi global. Finalul capitolului se referă la cercetările acad. Mihai Drăgănescu, fondatorul teoriilor legate

de societatea viitorului îndepărtat, „Societatea conştiinţei,” continuatoare fericită a SIC. Partea finală din volumul lucrării doctorale întruneşte şi următoarele complectări: A. Concluzii finale, care foc o sinteză a cercetărilor doctorale, axate pe tema impusă. B. Bibliografie selectivă, întruneşte o selecţie reprezentativă de 155 titluri, dintr-un noian de

surse bibliografice consultate. C. Anexe complectative, întregesc informaţiile de specialitate legate de cercetările

originale prezentate în capitolul 7.

Formatted

CURICULUM VITAE INFORMAŢII PERSONALE Nume: Duzineanu Mircea Adresa Intrarea Biserica Albă nr. 3, ap. 8 Sector 1, Bucureşti, România Telefon 0744353724 Naţionalitatea: română Data naşterii: 16.10.1937 EXPERIENŢA PROFESIONALĂ 1963 – 1966 inginer cercetător şi asistent universitar; UMF Iaşi 1967 – 1971 programator principal; CTCE Iaşi 1972 - 1974 şef sector translatoare DRTv Iaşi 1975 - 1977 profesor specialitate; Liceul Energetic Iaşi 1978 - 1984 cercetător ştiinţific; ICTCM Bucureşti 1985 – 1988 şef serviciu tehnic; INOX Bucureşti 1989 – 1990 expert instructor; CPC-MA-Crevedia, judeţul Ilfov 1991 – 1996 cercetător ştiinţific principal Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Bucureşti 1997 – prezent expert tehnic judiciar Ministerul Justiţiei Bucureşti. EDUCAŢIE ŞI FORMARE Liceul Tudor Vladimirescu Târgu –Jiu, maturitate 1955 Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea Electronică şi telecomunicaţii Bucureşti Licenţă inginer telecomunicaţii 1963. Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea Management Licenţă economist 2001 Institutul Politehnic Iaşi Doctorat în Inginerie electrică 2001 APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE Limba maternă: română Limbi străine cunoscute: Limba rusă: vorbit, scris, citit Limba franceză: : vorbit, scris, citit Aptitudini şi competenţe sociale; comunicativitate, spontaneitate Aptitudine şi competenţe tehnice: Operare PC Word, Excel Permis conducere auto – categoria B