TEZĂ DE DOCTORAT doctorat... · combaterea terorismului şi anume găsirea unei soluŃii de...

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 1 din 22

R O M Â N I A NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAłIONALE Exemplarul nr. _ UNIVERSITATEA NAłIONALĂ DE APĂRARE

„CAROL I”

Nr. .................. din.....................

Marcel VOICESCU

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: EVOLUłII ALE CADRULUI JURIDIC DE COMBATERE A TERORISMULUI ÎN SPAłIUL EURO-ATLANTIC

Conducător de doctorat: Colonel prof. univ. dr.

Constantin IORDACHE

Teză elaborată în vederea obŃinerii titlului de DOCTOR în informaŃii şi securitate naŃională

- BUCUREŞTI, 2014 -

NECLASIFICAT


Pagină albă

NECLASIFICAT


CUPRINS

INTRODUCERE 5 CAPITOLUL 1 TERORISMUL – FACTOR DE RISC MAJOR LA ADRESA SECURITĂłII

11

1.1. Repere istorice 12 1.2. Încercări de definire a terorismului pentru încadrarea infracŃiunii în dreptul penal internaŃional

18

1.3. Efectele terorismului asupra securităŃii umane, în contextul globalizării

31

1.4. Neoterorismul. Dimensiunea şi efectele noilor forme de acŃiune teroristă

40

1.4.1. Terorismul cibernetic 42 1.4.1.1. Internetul 44 1.4.1.2. Noile tendinŃe ale extremismului în spaŃiul virtual 53 1.4.2. Terorismul biologic (bioterorismul), chimic, radiologic şi nuclear

55

CAPITOLUL 2 CADRUL JURIDIC INTERNAłIONAL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA TERORISMULUI

67 2.1. Aportul organizaŃiilor internaŃionale de securitate pentru fundamentarea cadrului juridic de combatere a terorismului

69

2.1.1. OrganizaŃia NaŃiunilor Unite. ConvenŃii şi rezoluŃii adoptate în domeniul combaterii terorismului

75

2.1.2. OrganizaŃia Tratatului Atlanticului de Nord. Strategia de combatere a terorismului

91

2.1.3. Uniune Europeană. Politica Uniunii Europene de combatere a terorismului

102

2.1.4. OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Prevenirea crizelor generate de terorism

117

2.2. LegislaŃia antiteroristă în principalele state din spaŃiul euro- atlantic implicate în lupta împotriva terorismului. Elemente de drept comparat

127

2.2.1. Statele Unite ale Americii 128 2.2.2. Marea Britanie 133 2.2.3. Canada 137 2.2.4. Germania 140 2.2.5. FranŃa 143 2.2.6. Elemente de drept comparat 147 2.3. Controversa echilibrului între implementarea legislaŃiei în domeniul combaterii terorismului şi respectarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale

151

2.3.1. Drepturi şi libertăŃi fundamentale cărora li se pot aduce 152

NECLASIFICAT


restrângeri sau îngrădiri prin implementarea legislaŃiei antiteroriste 2.3.2. Aspecte referitoare la necesitatea respectării drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale persoanelor care săvârşesc acte de terorism

157

CAPITOLUL 3 TENDINłE ÎN EVOLUłIA CADRULUI JURIDIC INTERNAłIONAL ŞI NAłIONAL PENTRU SANCłIONAREA ACTELOR DE TERORISM

161

3.1. Rolul CurŃii Penale InternaŃionale 162 3.2. Modificări aduse de Tratatul de la Lisabona în politicile Uniunii Europene de prevenire, combatere şi sancŃionare a terorismului

173

3.3. EvoluŃia legislaŃiei naŃionale în domeniul combaterii terorismului 189 3.3.1. ConsideraŃii generale asupra reglementărilor Legii nr. 51/1991 privind siguranŃa naŃională a României

190

3.3.2. Politici şi strategii naŃionale de prevenire şi combatere a terorismului

192

3.3.3. ImportanŃa legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului

202

3.3.4. Alte acte normative cu incidenŃă în domeniu 205 3.4. Armonizarea legislaŃie naŃionale cu dreptul internaŃional şi cu aquis-ul Uniunii Europene în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului

209

CONCLUZII ŞI PROPUNERI 217

NECLASIFICAT


INTRODUCERE

Începutul noului mileniu coincide cu o nouă eră în politica

internaŃională, cea în care securitatea şi economia ocupă locul primordial în

evoluŃia lumii viitoare şi a ordinii internaŃionale. În această eră, în care

globalizarea continuă să-şi facă simŃită prezenŃa, terorismul, una din

consecinŃele negative ale acesteia, reprezintă cea mai mare ameninŃare la

adresa civilizaŃiei, a valorilor democratice şi a ordinii internaŃionale.

Dacă până la 11 septembrie 2001 se considera că acŃiunile teroriste

erau îndreptate şi se puteau întâmpla numai unora dintre state, după acele

evenimente şi altele care au urmat, a devenit cert faptul că terorismul

internaŃional se poate manifesta oriunde în lume şi niciun stat nu poate avea

garanŃia că nu face obiectul unei astfel de ameninŃări. Comunitatea mondială

este din ce în ce mai conştientă că singura soluŃie o constituie realizarea unei

solidarităŃi internaŃionale, care să permită o luptă eficientă împotriva unui

flagel în toate zonele lumii.

Mijloacele de luptă împotriva terorismului nu pot fi decât, deopotrivă

cele militare şi cele legale. Acestea din urmă formează şi obiectul cercetării

noastre.

În prezenta teză de doctorat ne-am propus să investigăm cadul juridic

internaŃional şi intern pentru prevenirea, combaterea şi sancŃionarea

actelor de terorism. Am ales să abordăm în cadrul tezei noastre această

problematică complexă, în primul rând pe considerentul că, atâta timp cât

terorismul va reprezenta ameninŃarea majoră la adresa securităŃii

internaŃionale, iar garantarea păcii şi stabilităŃii în lume nu ar putea fi

posibilă decât prin lichidarea definitivă a acestuia, tematica tezei noastre de

doctorat este şi va fi mult timp şi de acum înainte, de actualitate. În al doilea

rând, considerăm că, datorită imprevizibilităŃii prin care se caracterizează

terorismul, a neliniarităŃii acestuia ca fenomen, precum şi a impactului pe

care îl crează ori de câte ori se manifestă, tema pe care am ales-o prezintă

NECLASIFICAT


un real interes pentru publicul larg şi o mare curiozitate pentru cei ce aleg

să se dedice unui studiu mai aprofundat.

În cadrul demersului nostru ştiinŃific am structurat lucrarea pe trei

capitole, considerând capitolul de mijloc ca fiind capitolul de ,,forŃă” al

acesteia.

În cadrul primului capitol ne-am propus să realizăm o descriere a

fenomenului terorist, plecând de la originile şi evoluŃia sa, continuând apoi

cu încercările comunităŃii internaŃinale de a da o definiŃie termenului de

,,terorism”, precum şi o evoluŃie în timp a conceptului juridic de ,,terorism”,

iar apoi am analizat efectele globalizării asupra terorismului şi impactul

celor mai noi forme de terorism asupra securităŃii umane.

O primă mare problemă, pe care am identificat-o în cadrul primului

capitol, este aceea a neajungerii încă la un consens, la nivel internaŃional, în

ceea ce priveşte definirea terorismului, iar lipsa unei definiŃii din punct de

vedere juridic a terorismului a avut ca efect neincluderea terorismului ca

infracŃiune în dreptul penal internaŃional.

Un alt subiect care suscită interes şi pe care l-am analizat din mai

multe perspective este relaŃia terorism-globalizare-securitate, unde am

încercat să evidenŃiem paradoxul intercondiŃionărilor reciproce între cei trei

termeni ai ecuaŃiei menŃionate.

În cadrul celui de-al doilea capitol am analizat cadrul juridic

internaŃional pentru prevenirea şi combaterea terorismului. Am pornit în

cadrul demersului nostru ştiinŃific de la aportul organizaŃiilor internaŃionale

de securitate pentru fundamentarea acestui cadru juridic, unde am realizat o

prezentare succintă a instrumentelor juridice, politicilor şi strategiilor

adoptate de principalele organizaŃii: OrganizaŃia NaŃiunilor Unite,

OrganizaŃia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Europeană şi

OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

În continuare, demersul nostru s-a concentrat pe analiza

principalelelor prevederi ale legislaŃiei antiteroriste ale unor state

NECLASIFICAT


democratice, cu evidenŃierea unor elemente de drept comparat, iar în partea

de final a capitolului am abordat un subiect foarte delicat cu care se

confruntă statele democratice, în contextul luptei pentru prevenirea şi

combaterea terorismului şi anume găsirea unei soluŃii de echilibru între

gradul de implementare a unor măsuri pentru protejarea valorilor sale

fundamentale şi a siguranŃei propriilor cetăŃeni împotriva ameninŃărilor

teroriste şi respectarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale cetăŃenilor.

În cuprinsul ultimului capitol am continuat analizarea cadrului juridic

internaŃional, axându-ne însă, de această dată, pe unele instituŃii şi

instrumente juridice aflate mai aproape, atât ca spaŃiu cât şi ca influenŃă

asupra legislaŃiei naŃionale şi totodată am prezentat o evoluŃie a legislaŃiei

naŃionale în domeniul combaterii terorismului şi a stadiului armonizării

acesteia cu dreptul internaŃional şi cu aquis-ul comunitar.

Concluziile la care am ajuns, în urma finalizării acestui demers

ştiinŃific, sunt materializate la sfârşitul lucrării, însă ceea ce se remarcă

asupra tuturor acestora este faptul că nimeni şi nimic nu poate garanta o

securitate absolută, nici la nivel internaŃional, nici la nivel naŃional şi nici la

nivelul cetăŃeanului. Acesta este, din păcate reversul renunŃării la

totalitarism şi îmbrăŃişarea cu toată convingerea şi încrederea a valorilor

democratice, cu toate avantajele pe care acestea le oferă, sau ceea ce, cu alte

cuvinte, putem spune că ,,este un risc asumat.”

NECLASIFICAT


Pagină albă

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 1

TERORISMUL – FACTOR DE RISC MAJOR LA ADRESA SECURITĂłII

Fenomenul terorist are origini foarte îndepărtate, poate chiar în

antichitate. Din cauza complexităŃii acestuia, nu s-a ajuns încă la o definiŃie

completă a terorismului, unanim acceptată la nivel internaŃional, însă

caracteristicile acestuia sunt recunoscute şi vehiculate la nivel mondial.

Lipsa unei definiŃii, din punct de vedere juridic, a terorismului,

coroborata cu alte motive ce Ńin de voinŃa statelor, a avut ca principal efect

neincluderea terorismului ca infracŃiune în dreptul penal internaŃional,

rămânând în continuare incriminat doar în cadrul convenŃiilor internaŃionale,

ale căror efecte nu sunt suficient de eficiente atâta timp cât există numeroase

state care sprijină terorismul şi care nu sunt parte la aceste convenŃii.

Actele teroriste din ultima perioadă au demonstrat gradul de pericol

ridicat la nivel internaŃional al acestui fenomen, iar schimbarea încadrării

sale juridice, din categoria delictelor internaŃionale în categoria crimelor

internaŃionale, ar trebui să constituie o prioritate pentru comunitatea

internaŃională. Aceasta ar constitui temeiul juridic pentru acŃiunea unei

jurisdicŃii penale internaŃionale.

Una dintre principalele cauze ale escaladării terorismului o constituie

globalizarea. Adâncirea discrepanŃelor economice şi a inegalităŃii între

statele lumii, dar şi în interiorul statelor, au fost favorizate de globalizare, iar

acest lucru a condus la crearea unui sentiment de frustrare şi de excludere

socială la scară globală a unor state sau entităŃi sociale şi inevitabil, la o

creştere a nivelului ameninŃărilor teroriste. Terorismul internaŃional a

reprezentat întotdeauna o modalitate de răspuns a celor nemulŃumiŃi.

Globalizarea a facilitat accesul grupurilor teroriste la noile tehnologii,

inclusiv la arme de distrugere în masă, a făcut posibil ca aceste grupări să

NECLASIFICAT


beneficieze de noi capacităŃi şi să-şi lărgească considerabil numărul Ńintelor

vizate.

În sensul celor prezentate, putem spune că ne aflăm în faŃa unui

paradox, şi anume, faptul că terorismul internaŃional, care a ajuns la înalte

performanŃe şi la o extindere la scară mondială datorită globalizării, astăzi,

tocmai produsul acesteia este acela care constitue pricipala ameninŃare la

adresa sa.

Cu toate acestea, trebuie să vedem şi o parte bună a lucrurilor, un

avantaj pe care îl oferă globalizarea comunităŃii internaŃionale şi anume

faptul că sunt create premisele ca la această ameninŃare globală, pe care o

reprezintă terorismul internaŃional, răspunsul să fie unul tot de natură

globală – numai prin unirea eforturilor statelor şi organizaŃiilor

internaŃionale de securitate şi organizarea unei cooperări la nivel

internaŃional va fi posibilă eradicarea acestui flagel.

ViolenŃa acŃiunilor teroriste a crescut proporŃional cu accesul

organizaŃiilor teroriste la noua tehnologie. Mileniul al III-lea a debutat sub o

nouă formă căreia i s-a atribuit denumirea de ,,neoterorism”. Terorismul

actual capătă forme şi modalităŃi de manifestare din ce în ce mai

perfecŃionate şi mai sofisticate.

Cyberterorismul este forma de terorism care s-a adaptat cel mai bine

la evoluŃia societăŃii internaŃionale, iar internetul constituie principala formă

de acŃiune a teroriştilor în spaŃiul cibernetic, datorită multiplelor facilităŃi pe

care acesta le oferă – uşurinŃă în accesare, lipsa reglementărilor în domeniu,

potenŃialul imens de audienŃă şi transmiterea uşoară şi rapidă a informaŃiilor.

Cu siguranŃă aplicarea unei legislaŃii specifice terorismului pe internet

ar fi soluŃia adecvată de răspuns, însă, nu sunt prea multe state care au

adoptat o astfel de legislaŃie. Flexibilitatea tehnologiilor în domeniul

internetului face ca legislaŃia în domeniu să rămână permanent în urmă.

NECLASIFICAT


Coroborată cu accesul la tehnologii moderne, posibilitatea utilizării de

către terorişti a unor mijloace ce fac parte din categoria armelor de

distrugere în masă reprezintă o mare ameninŃare la adresa omenirii.

Terorismul CBRN (Chimic, Bacteriologic, Radiologic şi Nuclear) este

considerat o armă asimetrică, o armă a celor care nu posedă o putere militară

convenŃională, deoarece prin utilizarea acesteia se urmăreşte obŃinerea unor

avantaje în faŃa unui adversar mult mai puternic, prin încercarea valorificării

vulnerabilităŃilor acestuia, fără a-i provoca pierderi însemnate.

Cu tot efortul statelor de a reglementa juridic combaterea proliferării

armelor de nimicire în masă, ameninŃarea acestora rămâne de actualitate,

deoarece a fost imposibil să se creeze instrumente juridice la nivel

internaŃional pentru toate categoriile de arme de distrugere în masă. Chiar şi

pentru situaŃiile reglementate din punct de vedere juridic, nu au fost

prevăzute şi pârghiile necesare pentru verificările care să conducă la

eliminarea completă a stocurilor şi a preocupărilor pentru dezvoltarea şi

folosirea armelor respective. În plus, ineficienŃa acestora a rezultat şi din

faptul că nu toate statele au aderat la aceste norme juridice internaŃionale,

menŃinându-se astfel pericolul deŃinerii şi utilizării acestora.

NECLASIFICAT


Pagină albă

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 2 CADRUL JURIDIC INTERNAłIONAL PENTRU

PREVENIREA ŞI COMBATEREA TERORISMULUI

Complexitatea mediului de securitate, datorată impactului direct al

procesului de globalizare, aduce în prim plan preocuparea tuturor statelor

faŃă de menŃinerea unui climat de securitate şi stabilitate.

În cadrul eforturilor depuse, la nivelul întregului sistem mondial,

pentru realizarea acestui deziderat, rolul organizaŃiilor internaŃionale

implicate în domeniul securităŃii are o importanŃă primordială. Modul de

derulare a evenimentelor, la nivel internaŃional, în special în ultimele

decenii, a determinat statele să apeleze tot mai frecvent la aceste organizaŃii,

pentru a media şi soluŃiona diferendele dintre ele.

OrganizaŃiile internaŃionale de securitate funcŃionează după un

mecanism simplu care permite statelor să abordeze împreună problemele

comune, în cadrul unui proces decizional colectiv. OrganizaŃiile

internaŃionale creează un set de reguli care descriu care dintre formele

comportamentale ale statelor sunt acceptabile şi care nu, apoi negociază

aceste reguli cu statele şi în final le transpun, ca formă, în acorduri

internaŃionale. OrganizaŃiile internaŃionale nu constrâng statele să se supună

regulilor, acestea având deplină libertate de a alege dacă se supun sau nu

regulilor pe care le-au creat.

Aportul organizaŃiilor internaŃionale de securitate la fundamentarea

cadrului juridic de combaterea a terorismului s-a concretizat în elaborarea şi

adoptarea unor politici, strategii şi convenŃii internaŃionale în domeniu,

instrumente juridice care şi-au demonstrat eficienŃa în lupta cu acest

fenomen, căruia îi este caracteristic faptul că este întotdeauna imprevizibil.

Statele democratice au constituit, cu predilecŃie, Ńinta atacurilor

teroriste. De aceea, acestea au fost nevoite să-şi adapteze permanent cadrul

legal şi operaŃional de luptă împotriva acestui fenomen. Prevederile

NECLASIFICAT


legislative antiteroriste diferă de la stat la stat datorită faptului că şi

sistemele şi tradiŃiile lor politice şi legislative sunt diferite.

În momentul de faŃă, statele democratice au ajuns la stadiul unor

legislaŃii eficiente în lupta împotriva terorismului, cu menŃiunea că, pentru

majoritatea, perioada de concentrare maximă pe construcŃia acestora a fost

după 11 septembrie 2001, când statele, indiferent de poziŃia lor geografică,

sau situaŃia lor economică, socială sau politică, au conştientizat pericolul şi

au început ,,cursa înarmării juridice” împotriva noului fenomen.

În mod special, SUA a realizat faptul că deŃinerea celei mai mari

armate şi mai bine dotate din lume nu o poate proteja în faŃa actelor

teroriste, fiind la fel de vulnerabilă ca orice alt stat. De aceea, măsurile de

ordin operaŃional, administrativ şi legislativ pe care le-a demarat şi le

menŃine SUA împotriva terorismului, sunt puŃin peste nivelul celorlalte

state. SUA a schimbat conceptul de terorism ca şi crimă, în terorism ca şi act

de război, orientându-se de la metodele de aplicare a legii împotriva

terorismului la metode mult mai practice de luptă împotriva acestuia.

Şi la nivel european eforturile pentru crearea unui cadru juridic

antiterorist adecvat s-au intensificat, Germania fiind considerată lider al

eficienŃei în acest domeniu, urmată bineînŃeles îndeaproape de Marea

Britanie şi FranŃa.

Totuşi, în contextul luptei pentru prevenirea şi combaterea terorismului,

statele democratice se află în faŃa unei mari dileme, fiind nevoite să facă o

alegere dificilă. Pe de o parte, statul are obligaŃia de a proteja valorile sale

fundamentale şi siguranŃa propriilor cetăŃeni, prin luarea tuturor măsurilor

necesare preîntâmpinării ameninŃărilor teroriste, iar pe de altă parte trebuie

să dispună toate diligenŃele necesare în vederea garantării şi respectării

drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale cetăŃenilor. Sunt două deziderate,

aflate într-o reală contradicŃie, întrucât îndeplinirea unuia dintre ele

presupune diminuarea sau neîndeplinirea celuilalt. O soluŃie favorabilă ar

consta în renunŃarea la ideea de a îndeplini în totalitate unul dintre

NECLASIFICAT


deziderate şi de a urmări găsirea unui echilibru între gradul de realizare al

fiecăruia dintre acestea.

Dacă la început, atitudinea publicului şi a organizaŃiilor

nonguvernamentale era total potrivnică, neconcepând restrângerea unor

drepturi, ca urmare a amplificării actelor teroriste, tendinŃa actuală este

aceea de conştientizare şi de acceptare a efectelor măsurilor de contracarare.

În general, este acceptată ideea că drepturile omului pot fi limitate în

scopul prevenirii terorismului, însă cu condiŃia ca aceste limite să fie bine

justificate, să fie clare şi mai ales să respecte principiul proporŃionalităŃii.

În urma studiului efectuat asupra legislaŃiei antiteroriste ale unor state,

putem afirma că tocmai în ceea ce priveşte proporŃionalitatea reacŃiei

statelor este o mare problemă. De multe ori, la atacuri teroriste statele

reacŃionează cu totul disproporŃionat, adoptând măsuri legislative şi

administrative represive cu mult mai mult decât s-ar justifica. În realitate,

după un atac terorist, sub presiunea opiniei publice, accentuată în mod

evident de mass-media, precum şi datorită decizilor politice pripite, tendinŃa

statelor este de a adopta legi într-un timp foarte scurt şi cu prevederi foarte

severe, cu consecinŃe imediate asupra limitării unor drepturi ale cetăŃenilor.

De cele mai multe ori legile antiteroriste foarte severe nu au reuşit să

distrugă organizaŃiile teroriste, al căror principal scop este tocmai de a

provoca statele să acŃioneze disproporŃionat şi să afecteze drepturile

propriilor cetăŃeni, astfel încât statele să piardă simpatia, credibilitatea şi

sprijinul cetăŃenilor. Multe state sunt atrase în capcana pe care o reprezintă

acest cerc vicios – când teroriştii acŃioneză ca urmare a unor măsuri

represive, iar statele răspund cu măsuri mult mai represive şi apoi acest ciclu

se repetă. În aceste situaŃii, statele trebuie să găsească soluŃia de a ieşi din

acest cerc vicios, prin adoptarea unor măsuri mai puŃin ,,agresive”, atât la

adresa teroriştilor, dar mai ales la adresa propriilor cetăŃeni.

NECLASIFICAT


Pagină albă

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 3

TENDINłE ÎN EVOLUłIA CADRULUI JURIDIC INTERNAłIONAL ŞI NAłIONAL PENTRU SANCłIONAREA

ACTELOR DE TERORISM

Terorismul a devenit astăzi una dintre cele mai grave forme de

infracŃiune îndreptată împotriva păcii şi libertăŃii, a comunităŃilor şi

oamenilor paşnici, împotriva vieŃii. Modul de acŃiune asimetric al

organizaŃiilor teroriste, nerespectarea regulilor sau normelor de drept ale

conflictelor armate, ale dreptului internaŃional sau a unor norme de etică şi

morală, micşorează gradul de predictibilitate al acŃiunilor acestora, ceea ce

face ca acestea să fie periculoase şi distructive.

AbsenŃa unei legislaŃii internaŃionale clare, complete şi eficiente

privind prevenirea şi sancŃionarea actelor de terorism, reprezintă o cauză

importantă a sporirii numărului acestora şi a diversificării formelor de

manifestare.

În acest context, devine tot mai evidentă necesitatea existenŃei unui

cadru stabil şi coerent, care să asigure echidistanŃă în realizarea justiŃiei,

respectiv existenŃa unui cadru juridic de luptă împotriva terorismului şi a

unor instanŃe penale internaŃionale care să sancŃioneze astfel de acte.

ÎnfiinŃarea CurŃii Penale InternaŃionale creează mari speranŃe

comunităŃii internaŃionale, care speră ca, într-un timp nu prea îndepărtat,

această instanŃă internaŃională să fie investită, pe lângă competenŃa judecării

infracŃiunilor de genocid, agresiune, crime de război şi crime împotriva

umanităŃii şi cu competenŃa judecării infracŃiunii de terorism.

Aducerea teroriştilor în faŃa justiŃiei şi condamnarea lor de către o

instanŃă internaŃională specială ar convinge mai mult asupra faptului că lupta

nu se duce împotriva unei naŃii sau unei religii, ci împotriva teroriştilor.

Pedeapsa este etapa care finalizează aplicarea unei norme juridice şi

NECLASIFICAT


reprezintă factorul cel mai important pentru eficacitatea acelei norme

juridice.

La nivelul Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona a deschis o

nouă etapă în ceea ce priveşte securitatea spaŃiului comunitar, având în

vedere faptul că UE şi-a propus o reformare instituŃională fără precedent, cu

scopul final declarat de ridicare a nivelului de ambiŃie în domeniul

securităŃii. Astfel, pe lângă elementele novatoare la nivel instituŃional,

spectrul de misiuni al Uniunii Europene se lărgeşte prin introducerea unor

noi concepte, cum sunt: ,,clauza de solidaritate”, ,,clauza de asistenŃă

reciprocă,” şi ,,cooperarea structurată permanentă’’.

Ca partener activ în relaŃiile internaŃionale, pe linia prevenirii şi

combaterii terorismului, România a aderat la numeroase instrumente juridice

internaŃionale menite să sancŃioneze terorismul. Astăzi, România are o

concepŃie clară asupra fenomenului terorist şi un cadru legislativ complet

pentru implicarea în lupta împotriva terorismului, în deplină concordanŃă cu

cadrul juridic internaŃional în domeniu.

Obiectivele şi strategiile de combatere a terorismului internaŃional ale

României se înscriu în nota generală dată de comunitatea internaŃională, în

general şi coaliŃia internaŃională, în special. Obiectivul general îl constituie

diminuarea până la eliminare, în baza legilor în vigoare, a acestor ameninŃări

şi asigurarea drepturilor şi libertăŃilor cetăŃeneşti la standardele normale.

România a depus eforturi susŃinute pentru armonizarea legislaŃiei

naŃionale cu dreptul internaŃional şi aquis-ul comunitar în domeniul

terorismului, prin ratificarea tuturor convenŃiilor internaŃionale cu privire la

combaterea terorismului, prin implementarea în legislaŃia internă existentă a

unor norme juridice adoptate la nivelul Uniunii Europene, sau prin

adoptarea unor norme juridice noi care să asigure implementarea legislaŃiei

comunitare în domeniu.

NECLASIFICAT


CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Fenomenul terorist are origini foarte îndepărtate, dar nu se poate

spune cu certitudine care a fost acel moment istoric care l-a declanşat. De

aceea preferăm să spunem, fără să greşim, că terorismul nu este un fenomen

nou, din moment ce, cu milenii în urmă, sunt consemnate forme de

manifestare a acestuia.

Datorită complexităŃii şi impredictibilităŃii fenomenului, nu s-a ajuns

încă la o definiŃie completă a terorismului, unanim acceptată la nivel

internaŃional, ceea ce a condus la lipsa unei unităŃi în gândire şi acŃiune

împotriva terorismului, precum şi la neadaptarea celor mai eficiente politici

de securitate.

Caracteristicile terorismului sunt însă recunoscute şi vehiculate la

nivel mondial – violenŃa, scopul politic, teama indusă, arbitrajul alegerii

Ńintelor, victimizarea civililor – de aceea, majoritatea statelor sau entităŃilor

statale care au încercat o definiŃie s-au învârtit în jurul acestor elemente.

Lipsa unei definiŃii a terorismului, din punct de vedere juridic, a avut

ca principal efect neincluderea terorismului ca infracŃiune în dreptul penal

internaŃional, fiind în continuare incriminat doar în cadrul convenŃiilor

internaŃionale, ale căror efecte însă nu sunt suficient de eficiente atâta timp

cât există numeroase state care nu sunt parte la aceste convenŃii.

Totuşi, am dori să atragem atenŃia asupra faptului că actele teroriste

din ultima perioadă au demonstrat gradul de pericol ridicat la nivel

internaŃional al acestui fenomen, iar schimbarea încadrării sale juridice, din

categoria delictelor internaŃionale în categoria crimelor internaŃionale, ar

trebui să constituie o prioritate pentru comunitatea internaŃională.

Totodată, considerăm că se impune cu celeritate elaborarea unei

convenŃii unice (universale) asupra terorismului, care să codifice toate

elementele esenŃiale cuprinse în celelalte reglementări internaŃionale

elaborate până în prezent în materie şi care să cuprindă în mod obligatoriu

NECLASIFICAT


o definiŃie a terorismului ca şi crimă internaŃională, iar competenŃa judecării

actelor teroriste ca şi crime internaŃionale să aparŃină în exclusivitate CurŃii

Penale InternaŃionale.

În urma demersului ştiinŃific întreprins putem afirma că ecuaŃia

terorism – proliferarea armelor de distrugere în masă – globalizare este una

deosebit de complexă. Dacă ultima din această ecuaŃie este aceea care le-a

generat şi a favorizat evoluŃia primelor două, acestea la rândul lor se întorc

tocmai împotriva sursei lor – globalizarea. În plus, afară de faptul că fiecare

dintre primii doi termeni ai ecuaŃiei, individual, constituie o ameninŃare

majoră la adresa securităŃii internaŃionale, asocierea acestora reprezintă cea

mai gravă formă a neoterorismului, o combinaŃie care, pusă în practică, are

efecte catastrofale asupra comunităŃii internaŃionale.

OrganizaŃiile internaŃionale de securitate au avut un aport deosebit la

fundamentarea cadrului juridic de combaterea a terorismului, acesta

concretizându-se în elaborarea şi adoptarea unor politici, strategii şi

convenŃii internaŃionale în domeniu, instrumente juridice care şi-au

demonstrat eficienŃa în lupta cu acest fenomen.

Totuşi trebuie să menŃionăm viziunile diferite ale celor două mari

organizaŃii de securitate, NATO şi UE, în ceea ce priveşte adoptarea unei

strategii optime de acŃiune în combaterea terorismului, element care, de-a

lungul timpului, a constituit o piedică în calea realizării unei cooperări mai

strânse între acestea. Astfel, în timp ce Uniunea Europeană este de părere că

lupta împotriva terorismului este o problemă care Ńine de aplicarea legislaŃiei

interne a unui stat şi că este mai important să se urmărească identificarea şi

eliminarea cauzelor de apariŃie a terorismului decât să se anihileze în forŃă

focarele acestuia, NATO, dimpotrivă este de părere că se impune

declanşarea imediată a operaŃiunii militare împotriva bazelor logistice a

grupărilor teroriste şi a ,,statelor-sponsor” ale acestora, promovând deci,

,,diplomaŃia atacurilor preemtive”, care se identifică cu strategia

principalului actor din cadrul NATO, Statele Unite.

NECLASIFICAT


Din studiul nostru asupra legislaŃiei antiteroriste ale unor state

democratice, am putut observa că aceste prevederi legislative diferă de la sat

la stat, iar în contextul luptei pentru prevenirea şi combaterea terorismului,

acestea trebuie să găsească o soluŃie de echilibru între gradul de

implementare a unor măsuri pentru protejarea valorilor sale fundamentale şi

a siguranŃei propriilor cetăŃeni împotriva ameninŃărilor teroriste şi

respectarea drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale cetăŃenilor. În

legătură cu această problemă, considerăm că o soluŃie favorabilă ar consta

în renunŃarea la ideea de a îndeplini în totalitate unul dintre deziderate şi de

a urmări găsirea unui echilibru între gradul de realizare al fiecăruia dintre

acestea.

În opinia noastră, combaterea terorismului ar trebui să se realizeze în

primul rând prin mijloace juridice şi mai puŃin prin mijloace militare.

Comunitatea internaŃională şi-a creat mari speranŃe odată cu înfiinŃarea

CurŃii Penale InternaŃionale, în sensul că această instanŃă internaŃională va

fi învestită cat mai curând, pe lângă competenŃă judecării infracŃiunilor de

genocid, agresiune, crime de război şi crime împotriva umanităŃii şi cu

competenŃa judecării infracŃiunii de terorism. Tocmai datorită faptului că

această instituŃie jurisdicŃională cu caracter permanent – Curtea Penală

InternaŃională – a fost înfiinŃată sub egida ONU, iar un cadru mai potrivit şi

mai eficient decât sub emblema ONU nu există în prezent, ne exprimăm

optimismul că, sub jurisdicŃia acestei curŃi, terorismul va fi cândva judecat.

În dubla sa calitate de membru NATO şi membru al UE, România

este un partener activ în relaŃiile internaŃionale, aderând la numeroase

instrumente juridice internaŃionale menite să sancŃioneze terorismul şi

depunând eforturi susŃinute pentru armonizarea legislaŃiei naŃionale cu

dreptul internaŃional şi aquis-ul comunitar în domeniul terorismului.

NECLASIFICAT


Pagină albă

TEZĂ DE DOCTORAT doctorat... · combaterea terorismului şi anume găsirea unei soluŃii de...

Documents

Transcript of TEZĂ DE DOCTORAT doctorat... · combaterea terorismului şi anume găsirea unei soluŃii de...