I[

SUBIECTUL II

SUBIECTUL Ialegerea aceleaşi persoane ca domn atât în Moldova (5 ianuarie 1859), cât şi în Muntenia (2 ianuarie 1859), înfăptuind o adevărată unire şi punând astfel puterile europene în faţa faptulu împlinit.

Statul român modern a cunoscut o evoluţie ascendentă, începând cu domnia lui Cuza continuând cu cea a lui

Carol I. Dacă baza instituţională şi legislativă a statului a fost creaţi prin reformele din timpul lui Cuza (1859-

1866), în timpul lui Carol I s-a adoptat prim, constituţie modernă (1866), cea care a dat legitimitate cadrului

politic al României.

După abdicarea lui Cuza şi venirea pe tronul României a lui Carol I, în 1866, scopul politicii externi româneşti a

fost obţinerea independenţei de stat prin renunţarea la suzeranitatea otomană, acest sens, profitând de

redeschiderea „problemei orientale” din 1875 ; apropiere de Rusia pentru a obţine ajutorul ei în realizarea acestui

acestui deziderat. Cele dou ţări au semnat în aprilie 1877 o convenţie militară care a facilitat izbucnirea

războiului ruso-turc dir acelaşi an. La acesta a participat ulterior şi România, la rugăminţile Rusiei, ajutorul militai

românesc fiind unul meritoriu, cu un rol hotărâtor în victoria finală asupra turcilor.

După terminarea războiului, în 1878 au avut loc Congresul de pace de la San Stefano şi apo cel de la Berlin, în

urma cărora României îi era recunoscută independenţa, dar într-un moi condiţionat (potrivit Tratatului de la

Berlin); totodată, România primea din partea Imperiulu Otoman Dobrogea şi Delta Dunării, fiind nevoită să

cedeze în schimb Rusiei sudul Basarabiei Obţinerea independenţei a determinat creşterea prestigiului

internaţional al României, care o dată 1881 se proclamă regat. Pentru că situaţia din Balcani rămânea în

continuare tensionată chiar şi dupi războiul ruso-turc de la 1877-1878, şi asta datorită în special pretenţiilor

hegemonice ale Rusie România a căutat să găsească o alianţă care să-i garanteze noul statut de ţară

independenţă î suverană. Astfel s-a produs apropierea României de Tripla Alianţă, formată la 1879, (în

componertţj sa intrând Germania, Austro-Ungaria şi Italia), cu care ţara noastră a semnat un tratat de alianţă îi

1883. Aderarea la această alianţă a dus la scoaterea României din izolarea diplomatică în care si afla şi a

asigurat securitatea externă, cu toate că pe termen lung alianţa era în contradicţie cu interesa legat de

desăvârşirea unităţii naţionale şi contravenea sentimentelor majorităţii populaţiei româneşti în pofida încheierii

acestui tratat, România a participat la primul război mondial alături di Antanta, cu ajutorul căreia a recuperat

teritoriile româneşti aflate sub stăpânire străină. Relaţiile României cu marile puteri au cunoscut particularităţi şi

în a doua parte a sec. al XX lea, pe parcursul desfăşurării Războiului Rece. Ţara noastră s-a găsit în timpul

Războiulu Rece în tabăra comunistă, dat fiind faptul că încă din 1945 Moscova a pregătit terenul pentri

instaurarea acestui regim în ţara noastră. Regimul comunist din România a cunoscut dou; perioade distincte:

perioada stalinistă (1948-1965) şi cea cea naţional-comunism (1965 1989).

După instaurarea naţional-comunismului de către Nicolae Ceauşescu, România a continua detaşarea de politica

URSS, începută încă din timpul lui Dej, lucru realizat prin restabilire! relaţiilor diplomatice cu Occidentul (cu RFG

în 1967) şi prin refuzul de a participa la invazii Cehoslovaciei în 1968, alături de celelalte state membre ale

Tratatului de la Varşovia.

Raporturile României cu marile puteri au fost influenţate, atât în sec. al XlX-lea, cât şi p parcursul sec. al XX-lea,

de interesele acestor state în zonă. Cu toate că la începutul sec XX-lea România era considerat un factor de

echilibru în zona Balcanilor (lucru dovedit şi di rolul jucat în timpul războaielor balcanice) .mersul diplomaţiei şi al

intereselor marilor putei mondiale au făcut ca ţara noastră să fie nevoită să accepte constrângeri teritoriale şi

politice fapt demonstrat de exemplu şi de instaurarea comunismului cu forţa, instrumentată de URS: în timpul

celui de-al doilea război mondial.

Testul 13

Subiectul I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „Care a fost rolul dacilor în formarea

poporului român? Cu ce au contribuit ei sub raportul demografic, al limbii, al toponimiei şi onomasticii?...Un lucru credem noi, este sigur: dacii alcătuiesc baza etnică a poporului român. Această credinţă o întemeiem pe următoarea argumentare: grosul populaţiei din Dacia Traiană l-au format dacii. Cu toate pierderile suferite în cele două războaie, cu tot numărul însemnat al coloniştilor de limbă latină, ei au păstrat totuşi preponderenţa. Fiindcă dacii erau locuitorii satelor şi, oricât de numeroase au fost oraşele în noua provincie, totuşi satele le întreceau cu mult...Dacă românismul a prins rădăcini atât de puternice şi de stabile în stânga Dunării, e fiindcă a câştigat pe aceşti daci, pe băştinaşi.”

(C.C.Giurescu, Formarea poporului român )România a încercat B. „Dar oare ce s-ar întâmpla dacă s-ar dovedi, să zicem, că românii au venit într-adevăr mai târziu, de undeva din Balcani? Nu s-ar întâmpla nimic! O asemenea concluzie nu ar afecta cu nimic configuraţiile naţionale prezente. Nu cred că cineva s-ar gândi să-i reîntoarcă pe români la sud de Dunăre (evacuându-

i de aici pe sârbi şi pe bulgari!). Atunci ar trebui şi ungurii să pornească îndărăt spre Urali, iar americanii •să revină în Europa, lăsând continentul indienilor autohtoni. Acesta este un joc stupid. Care poate deveni un joc periculos. Care poate deveni însă sângeros. Nu din vina istoriei, se înţelege, ci din vina oamenilor de astăzi care manipulează istoria urmărindu-şi interesele.”(Lucian Boia, România iară de frontieră a

Europei)Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi un popor amintit în sursa B.2 puncte

2. Precizaţi fluviul amintit în sursa A. 2 puncte3. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere al autorului referitor la daci, susţinându-l cu două explicaţii

din text. _ ® puncte4. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere al autorului referitor la teoria imigraţionistă, susţinandu-l cu o

explicaţie din text. _ , , 4 puncte5. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare care susţine ferm ideea romanităţii romanilor, selectând

două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 6 puncte.6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia diplomaţia domnitorilor români, la

începutul modernităţii, se integrează relaţiilor internaţionale. (Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 10 puncte

Subiectul al-II-lea

(30 de puncte)Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „[Stalin], nutrea gândul de a include în frontierele URSS toate ţările Europei de Est, inclusiv Iugoslavia. Totul urma să se realizeze în două etape. La început, Polonia şi Cehoslovacia ar fi format o federaţie, România şi Ungaria aliă federaţie, iar Bulgaria şi Iugoslavia o a treia. In stadiul următor, aceste noi state ar fi făcut parte din Uniunea Sovietică."

(Vladimir Dedijer, Tito)

B. „Fie că se proclamă «republici socialiste»-ca Cehoslovacia, România şi Iugoslavia-, fie «democraţii populare»-ca Albania, Germania de Est, Bulgaria, Ungaria sau Polonia-, cele opt state adoptă acelaşi tip de Constituţie, având ca model Constituţia sovietică din 1936, pe care Stalin o lăuda ca fiind «cea mai democratică din lume».”

(Jean-Franţois Soulet, Istoria Europei de Est de la al doilea război mondial până in prezent}Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Precizaţi, din sursa B, anul adoptării Constituţiei sovietice. 2 puncte2. Numiţi conducătorul amintit în sursa A. 2 puncte3. Precizaţi două state amintite atât în sursa A, cât şi în sursa B. 4 puncte4. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare sursei care susţine planul de federalizare a Europei deEst, selectând o informaţie în acest sens. 6 puncte.5. Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare sursei care susţine adoptarea modelului constituţionalstalinist, selectând o informaţie în acest sens. 6 puncte6. Prezentaţi o caracteristică a unei ideologii totalitare, din secolul al XX-lea, numind şi un stat european carea promovat-o. 10 puncte

SUBIECTUL III______________________________________________ (30 de puncte) Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre rolul legilor fundamentale pentru statul român, având în vedere:

- prezentarea unei cauze a adoptării uneia dintre constituţiile României în epoca modernă sau contemporană;- menţionarea a două asemănări şi a două deosebiri dintre prevederile a două dintre constituţiile României;

- precizarea unei consecinţe a aplicării uneia dintre cele două constituţii;- formularea unui punct de vedere cu privire la rolul legilor fundamentale pentru statul român şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză- efect, susţinerea unui punct de

vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.