testul psihologic. Definitiisi clasificariIn definitiile clasice ale testelor psihologice regasim elementele comune ale constructiei instrumentelor psihodiagnostice:1. cuantificarea("masuraobiectiva"; "notarea numerica") - este procesul prin 232c23c care se atribuie o serie de punctaje sau numere unor variabile psihice.11

2. standardizarea- vizeazacrearea unor conditii identice pentru toti subiectii examinati ( standardizarea instructajului, a continutului testului, a timpului de lucru, a modalitatii de administrare, a cotariisi interpretarii rezultatelor etc).

3. obiectivitatea- constructia testului dupaprincipiistiintifice claresi obiective ( definireasi operationalizarea corectaa constructului masurat; generarea itemilorsi selectia itemilor relevanti din perspectiva capacitatii lor de masurare obiectivaa caracteristicilorsi insusirilor psihice; tehnici precise de cotare a raspunsurilor).

4. proprietati metrologice bine definite ( fidelitate, validitate).5. existenta sistemelor de etalonare- etalonul reprezintaunitatea de masurala care se raporteazaperformantele individului pentru a vedea unde se plaseazaacestea in raport cu performantele altor indivizi. Comportamentul individului este evaluat, prin comparatie statistica, cu cel al altor indivizi, iar rezultatele testelor standardizate capatasemnificatie cantitativa, prin raportarea la rezultatele unui grup de referinta(grupnormativ).

6. capacitatea testului de adetermina nivelul performantei subiectuluisi dea surprinde diferentele interindividuale -capacitatea testului de a exprima nivelul aptitudinilor sub forma unui scor, a unui punctaj care sapermitaclasificarea sa in raport cu performantele altor indivizi.

Sintetizand informatiile din lucrarile autorilor mentionati, prezentam in continuare o descriere sistematizataa principalelor modalitati de clasificare a instrumentelor psihodiagnostice:

Criteriu -Clasificarea testelor

continutul masurat(obiectivul testului) -teste de aptitudini, teste de personalitatesi teste de achizitie

numarul de dimensiunievaluate- teste unidimensionalesi teste multidimensionale

modul de aplicare- teste individualesi teste colective

durata (limitade timp)- teste cu timp impussi teste cu timp liber

materialul folosit-teste verbalesi teste nonverbale

gradul de standardizare-teste inalt standardizatesi teste nestandardizate

In functie decontinutul masurat,s-a impus clasificarea testelor in trei mari categorii:

a. teste de aptitudini-in aceastacategorie intratestele de aptitudini speciale,

testele de aptitudini generale, testele de randament;

b. teste de personalitate- instrumentele psihodiagnostice utilizate pentru evaluarea structurii personalitatii, pentru identificarea trasaturilor de personalitatesi stabilirea profilului psihologic (de exemplu: C.P.I (Chestionarul de Personalitate California), 16 P.F.Q. (Chestionarul 16 Factori primari), E.P.Q. (Chestionarul de Personalitate Eysenck), M.M.P.I ( Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota)c. testele de achizitie(teste educationale, teste ocupationale) - urmaresc evaluarea

cunostintelorsi abilitatilor dobandite prin exercitiu,scolarizare, experientaprofesionala.In functie denumarul de componenteale testului(numarul de dimensiuni cuprinse in evaluarea psihodiagnostica), distingem intre:a.teste unidimensionale -sunt probe simple, unidirectionate, centrate pe investigarea unei singure abilitati sau a unui singur factor (de exemplu, testele de memorie auditiva).b.teste multidimensionale -sunt probe complexe, urmaresc evaluarea mai multor fatete ale unui construct (de exemplu, Scalele de inteligentaWechsler masoaraabilitatile verbale, abilitatile matematice, de calcul matematic, abilitatile mnezice etc).Caracteristicile testelor individuale:a)se aplica unui singur individ

b)permit observarea manifestarilor psihocomportamentale ale subiectului in timpul examinariic)culegerea unui numar mai mare de informatii despre persoana evaluata, prin utilizarea unor metode complementare (observatia si interviul).d)ingaduie colectarea de informatii ezoterice.

Dupamodul de aplicare,respectiv, posibilitatea de a examina simultan maimulti subiecti, deosebim intre:a. teste individuale(se aplicaunui singur individ);

b. teste colective(se administreazaunui grup de indivizi).

Testele individuale permit observarea manifestarilor psihocomportamentale ale subiectului in timpul examinariisi culegerea unui numar mai mare de informatii despre persoana evaluata, prin utilizarea unor metode complementare (observatiasi interviul). Atat administrarea individualacatsi administrarea colectivaa testelor prezintao serie de avantajesi dezavantaje: "Testul individual are dezavantajul de a aloca un timp de aplicare crescut pentru un singur subiect, dar are avantajul caoferaposibilitatea de a observa mai bine reactiile particulare in timpul examinarii. Testul colectiv are ca principal avantaj economia temporalaa examinariisi ca dezavantaj observarea insuficientaa subiectului". Stan (2002, p.111). Potrivit aceluiasi autor, in psihodiagnoza modernase remarcatendinta de transformare, prin computerizare, a testelor individuale in teste colective. Variantele computerizate ale testelor se utilizeazain special in situatiile administrarii ingrup, o astfel de aplicare prezentand avantajul economiei de timp.

In functie dedurata administrarii(limita de timp necesarapentru efectuarea testului), acestea se impart in categorii:a)teste cu timp liber(subiectul rezolvatestul in ritmul propriu, nu existao limitade timp)

b)teste cu timp strict, impus(timpul de lucru este standardizat, examinatorul cronometreazadurata administrariisi, indiferent dacasubiectul a terminat sau nu proba, ii cere subiectului sase opreascainmomentul in care intervalul de lucru prevazut de test s-a incheiat).c)teste cu timp involuntar (subiectul este cel care hotaraste durata favorabila solutionarii testului. Aceasta se face la inceputul testului, odata ce perioada de timp a fost stabilita, nu mai poate fi schimbata)

In functie dedurata administrarii(limita de timp necesarapentru efectuarea testului), acestea se impart in douacategorii:

a). teste cu timp liber(subiectul rezolvatestul in ritmul propriu, nu existao limitade timp)sib). teste cu timp strict, impus(timpul de lucru este standardizat, examinatorul cronometreazadurata administrariisi, indiferent dacasubiectul a terminat sau nu proba, ii cere subiectului sase opreascainmomentul in care intervalul de lucru prevazut de test s-a incheiat).Din punctul de vedere almaterialului folositsau al mediului informational, exista:a)teste verbale(utilizeazalimbajul in producerea raspunsului la itemi);

b)teste non-verbale(folosesc imagini sau obiecte; presupun manipularea obiectelorsi se bazeazape abilitatile de reprezentare spatiala).

c)teste simbolice (folosesc sistemul simbolistic propriu al subiectului)

Din punctul de vedere almaterialului folositsau al mediului informational, exista:a.teste verbale(utilizeazalimbajul in producerea raspunsului la itemi);b.sib. teste non-verbale(folosesc imagini sau obiecte; presupun manipularea obiectelorsi se bazeazape abilitatile de reprezentare spatiala).

In functie degradul de standardizaresi cuantificare, distingem douatipuri de teste:a)teste psihometrice standardizate (etalonate) -sunt teste inalt structurate, curaspuns inchis: subiectul trebuie saaleagadintr-o serie de raspunsuri oferite (multiple choise) sau din variante de raspuns standardizate (dihotomice, trihotomice, tip scala).

b)b)teste nestandardizate, slab structurate- sunt teste cu raspuns deschis; in aceastacategorie intratestele proiective, testele de creativitate, in care subiectul are libertatea producerii raspunsului.

c)teste cuantificate - sunt teste ale caror rezultate pot fi cuantificate in proportie de cel putin 75%.

In functie degradul de standardizaresi cuantificare, distingem douatipuri de teste:a.teste psihometrice standardizate (etalonate) -sunt teste inalt structurate, cu raspuns inchis: subiectul trebuie saaleagadintr-o serie de raspunsuri oferite (multiple choise) sau din variante de raspuns standardizate (dihotomice, trihotomice, tip scala).b.teste nestandardizate, slab structurate- sunt teste cu raspuns deschis; in aceastacategorie intratestele proiective, testele de creativitate, in care subiectul are libertatea producerii raspunsului.Conform standardelor internationalesi reglementarilor A.P.A. (The American Psychological Association), testele psihologice se clasifica, in functie de nivelul de calificaresi compententanecesar pentru administrarea lor, in trei categorii:a). testele de nivelA; b) testele de nivel B; b) testele de nivel C(Mitrofan, 2005).a).Testele de nivel Apot fi administrate, scoratesi interpretate, cu ajutorul manualului, de catre orice persoana, indiferent de calificarea ei profesionala; se utilizeazain mediul educational sau in mediul organizational (de exemplu, testele de cunostinte, testele de achizitie).b)Testele de nivel Bpot fi utilizate de persoanele care au absolvit studii universitare de specialitate (psihologie, asistentasociala, psiho-sociologie). In categoria testelor de nivel B intrainstrumente psihodiagnostice cum ar fi testeler de aptitudini ( de exemplu, Matricile Progresive Raven; BTPAC (Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive); CAS (Cognitrom Assessment System)si tehnicile proiective simple, care nu necesitaun training specializat ( Testul Arborelui, Desenul Persoanei, Desenul Familiei).c).Testele de nivel Cpot fi utilizate doar de persoane calificate pentru uzul respectivelor teste; necesitaun set de abillitatisi competente certificate prin atestate, obtinute in urma participarii la traininguri specializate (sub supervizarea unui psiholog calificat) .De asemenea, dreptul de utilizare il ausi specialistii care detin titlul de doctor in psihologieOrice test presupune o indelungataactivitatestiintificapreliminaracare stala baza elaborarii, constructieisi verificarii sale. Manualul testului include un set complet de informatii care vizeazaprincipiile constructiei testului, caracteristicile psihometrice ale instrumentului psihodiagnostic, modul de scoraresi interpretare a rezultatelor etc.O schemageneralaa modalitatii de utilizaresi administrare a testului, include urmatoarele

aspecte teoreticesi practice:

Scurt istoric- informatii despre autorul testuluisi modalitatea de constructie a testului

- conceptia teoreticacare a stat la baza constructiei testului

Obiectivele testului- ce isi propune samasoare (saevalueze)

- in ce situatii se poate utiliza (aplicabilitatea)

Continutul testului- descrierea testului, continutul scalelor, numarul de itemi

- gradul de concordantadintre itemisi constructul masurat

Validitatea- proprietatea testului de a masura exact ceea ce isi propune samasoare

- cum a fost validat testul?; informatii legate de procedura de validare (validitatea de construct, de criteriu, de continut)- in ce masurasetul de itemi construiti masoaraconstructul pe care isi propune testul sail evaluezeFidelitatea- in ce masuratestul are capacitatea de a arata aceleasi valori la o nouaaplicare

- valoarea coeficientilor de fidelitate;

Administrarea testului- cum se realizeazainstructajul; timpul de aplicare

- modul de administrare (individual sau colectiv)

- materialele necesare: variante computerizate, tip creion- hartie, foaie de raspuns, obiecte etc.Scorarea -modul de cotare a rezultatelor la test: informatii legate de cuantificarea variabilelor psihice (numarul de puncte care se acordaraspunsurilor corecte, respectiv incorecte)- cheia raspunsurilor corecte

- grila de corectie in functie de care se realizeazascorarea raspunsurilor subiectului

Etalonul- unitatea de masurala care sunt raportate performantele individului

Interpretarea rezultatelor- stabilirea unor baze metodologice comune pentru interpretarea datelor obtinute

Pentru ca untest safie considerat un instrument eficient de evaluare trebuie, inainte de toate, saaibaproprietati metrologice bine definite?

Pentru ca un test safie considerat un instrument eficient de evaluare trebuie, inainte de toate, saaibaproprietati metrologice bine definite.

Fidelitateatestului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezintaproprietatea subiectuluide a arata aceeasi valoare (sau rezultate relativ asemanatoare) la o nouaaplicare?Fidelitateatestului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezintaproprietatea instrumentului de masurade a arata aceeasi valoare (sau rezultate relativ asemanatoare) la o nouaaplicare.Metodele utilizate pentru determinarea fidelitatii testelor sunt:

1. metoda testretest;2. metoda formelor paralele; 3. metoda analizei consistentei internesi 4. coeficienti de fidelitate interevaluatori.1.Metoda test-retestconstain administrarea aceluiasi test, pe acelasi lot de subiecti, in douamomentediferite. Se calculeazacoeficientii de corelatie intre scorurile obtinute la prima testaresi rezultatele obtinute la a doua testare. Metoda evalueazagradul in care scorurile obtinute la test sunt constante de la o administrare la alta.2. Metoda formelor paraleleconstain administrarea, pe acelasi lot de subiecti, a douateste paralele. Testele sunt asemanatoare (dar nu identice) sub aspectul numarului de itemi, al gradului de dificultate etc. Se calculeazacoeficientul de corelatie intre scorurile obtinute la cele douaforme ale testului; valoarea calculatareprezintacoeficientul de echivalenta.3. Metoda analizei consistentei internese utilizeazapentru determinarea gradului in care itemii sunt intercorelatisi a gradului in care itemii evalueazaconstructul pe care isi propun sail masoare.Coeficientii consistentei internese calculeazape baza scorurilor obtinute la un test administrat o singuradata.4. Coeficientii de fidelitate interevaluatorisunt necesari in determinarea fidelitatii testelor proiectivesi a testelor de creativitatesi aratagradul de corelatie dintre scorarile realizate in mod independent de mai multi evaluatori.Validitateatestului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezintaproprietatea testului de a masura exact ceea ce isi propune samasoare. Procesul de fidelitate determinacorectitudinea interpretarilor scorurilor obtinute prin testare?

Validitateatestului (Albu, 1998; Minulescu, 2003) reprezintaproprietatea testului de a masura exact ceea ce isi propune samasoare. Procesul de validare determinacorectitudinea interpretarilor scorurilor obtinute prin testare.

Tipuri de validitate:1. Validitatea de construct (conceptuala)-definireasi operationalizarea corectaa

constructului pe care testul isi propune sail evalueze.

2. Validitatea de continut-in ce masuraitemii cuprinsi in test sunt reprezentativi

pentru constructul pe care testul intentioneazasail masoare.

3. Validitatea relativala criteriu-relatia dintre scorul obtinut la un testsi un anumit

criteriu sau o performantaexterna.

14)A. Anastasi afirma ca: "Un test psihologic este n mod esential o masura obiectiva si

standardizata a unui esantion de comportament". n consecinta putem spune ca valoarea

psihodiagnostica si predictiva a testului psihologic depinde de gradul n care serveste ca

indicator al unei arii relativ largi si semnificative a comportamentului uman.

Evaluati daca consecinta prezentata exprima riguros conditia exprimata de Anastasi. Daca

aceasta afirmatie este riguros exacta, tastati, Adevarat n caz contrar, tastati Fals

3A

15)Calitatile generale ale testului psihologic, respectiv factorii care i determina valoarea practica

sunt: utilitatea, acceptabilitatea, sensibilitatea, caracterul direct, non-reactivitatea si caracterul

rational.

Daca aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevarat, n caz contrar, tastati FalsF

16)Acceptabilitatea, ca si calitate a testului psihologic, se refera la capacitatea testului de a sesiza

schimbarile n timp.

Daca aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevarat, n caz contrar, tastati FalsF

17)Evaluarea sau revederea testului sau instrumentului psihologic poate fi rezolvata printr-o lista

sistematica de cerinte. Dintre cerintele generale fac parte: fidelitatea, validitatea,

interpretabilitatea, a gradul de predictibilitate al testului. Acestea trebuiesc considerate n

functie de caracteristicile concrete ale testarii: specificul scopului testarii, al populatiei, al

conditiilor de testare.

Daca aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevarat, n caz contrar, tastati FalsA

18)Orice construct are doua proprietati: este o abstractizare a unor regularitati din natura; nu este

observabil direct, dar poate fi conectat cu entitati sau evenimente concrete, observabile.

Daca aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevarat, n caz contrar, tastati FalsA

19)Pentru o interpretare corecta a scorurilor unui test este obligatoriu sa fie ndeplinite cteva

conditii: sa se stie exact ce reprezinta scorurile testului; masurarile facute de test sa fie corecte;

testul sa fie administrat n limita de timp.

Daca aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati Adevarat, n caz contrar, tastati FalsF

20)Tipul de atentie este puternic legat de personalitate. Ceea ce testam prin testele de atentie nu

este atentia ca atare ci tipuri de sarcini n care subiectul trebuie sa fie atent pentru a reusi sa le

rezolve.

n consecinta, pentru ca rezultatul sa nu fie mijlocit de alte aptitudini specifice (de exemplu,

inteligenta) testele de atentie se construiesc pe sarcini simple, cele mai simple: testele de baraj

(baraj litere, baraj figuri - patrate sau cercuri, sau arcuri de cercuri etc.).

Daca aceste afirmatii sunt riguros exacte, tastati, Adevarat, n caz contrar, tastati Fals

4A

MULTIPLE CHOICE

1)Dintre procedurile de validare descrise mai jos una nu face parte din procesul de validare a unui

test.

1 validitatea de criteriu

2 validitatea de aspectX

3 validitatea de continut

4 validitatea conceptuala

2)Coeficientii de stabilitate fac parte di procedurile de calculare a fidelitatii unui test. Care dintre

metodele de mai jos se refera la calculul stabilitatii:

1 metoda formelor paralele

2 analiza consistentei interne

3 metoda test - retestX

4 concordanta inter-evaluatori

EST, TESTARE I EVALUARE PSIHOLOGIC

TEST, TESTARE I EVALUARE PSIHOLOGIC

n zilele noastre, oricine poate s ne dea unele relaii mai mult sau mai puin complete despre ceea ce este un test psihologic i o testare psihologic.Testele, psihologice sau de cunotine, sunt utilizate peste tot n lume n scop de consiliere, selecie i repartiie (clasificare) profesional sau colar. Frecvent, ocuparea unui loc de munc presupune, pe lng susinerea unui examen de cunotine, i efectuarea unui examen psihologic. Uneori, anumite posturi de munc, cum este de pild cel de impiegat de micare sau mecanic de locomotiv, din domeniul feroviar, cel de operator la o central electric nuclear, operator radar la un aeroport etc., unde riscul de accidentare i responsabilitile sunt mari, necesit examene psihologice periodice. Testul este un instrument al metodei experimentale, folosit cu precdere n investigaiile cu caracter aplicativ ale psihologiei (testul psihologic), pedagogiei (testul pedagogic, testul colar sau docimologic), sociologiei (testul sociometric) i biologiei (testul fiziologic). Testele, n general, sunt folosite n scopul lurii unor decizii. Ele au un impact puternic asupra unei palete largi de decizii din diferite domenii ale activitii umane. n locuri de munc, cum sunt de exemplu cele din serviciile militare sau poliieneti,testele psihologice sunt cele mai potrivite tehnici pentru a face selecii i pentru a lua diferite decizii de clasificare sau de repartiie a personalului la diferite departamente ori grupuri de lucru. Un aspect important al examenelor psihologice, adesea neglijat chiar de specialiti, este acela c ele pot afecta cariere profesionale, n bine sau ru, C ele reprezint o confruntare care poate lsa urme adnci n viaa unui om (ex. admiterea la coala de oferi, un concurs pentru ocuparea unui post de munc, examenul psihologic cu un obiectiv clinic etc.). Experiena ne-a relevat faptul c i dup 20 de ani, persoanele testate psihologic i amintesc rezultatele obinute i discuia cu psihologul (Campbell, 1974).

Diletantismul i amatorismul n domeniul utilizrii testelor i al proiectrii examinrilor psihologice sunt periculoase. Se consider greit c cine posed accidental un test cumprat sau unul copiat dintr-o revist poate s-l i utilizeze pentru a lua decizii pe baza lui. Adesea etichete ca test de memorie, test de inteligen sau test de atenie sunt neltoare. Iat de ce obiectul fundamental al acestei lucrri este s ofere un cadru tiinific unui domeniu care, de-a lungul timpului, a cunoscut ascensiuni i declinuri, a creat entuziasm i decepii, dar care a supravieuit, renscnd n formule noi. Psihodiagnoza, indiferent n ce domeniu este ea aplicat, este unul din principalele mijloace de intervenie ale psihologului, testul psihologic fiind inclus ntre alte tehnici prin care aceasta se poate realiza.

Obiectivele principaleale lucrrii de fa sunt: s puncteze un cadru teoretic tiinific cu privire la utilizarea testelor i a examenului psihologic n domeniul industrial i militar; s ofere cunotinele de baz necesare construirii de teste, aplicrii, evalurii i interpretrii lor ntr-un cadru de aciune strict tiinific; s prezinte un pachet de teste psihologice pe care psihologii s le poat utiliza n contextul n care subiecii sunt adolesceni sau aduli.

Ne-am orientat pe problematicile psihodiagnosticului modern, fcnd abstracie de elementele redundante i netiinifice pe care practica psihologic le-a eliminat de mult din sfera sa (astrologia, grafologia, chiromania, frenologia etc.). De asemenea, am restrns aria de competen numai la psihodiagnoza din mediul organizaional, neocupndu-ne de psihodiagnoza colar i clinic.

Utilizri ale testelor psihologice n organizaiiFuncia de baz a testelor psihologice este s msoare diferenele dintre indivizi sau ntre diferite reacii comportamentale ale aceluiai individ n diferite situaii cu care acesta se confrunt. Citind exemplul de mai jos, ne putem da uor seama ct de important este psihodiagnoza pentru evitarea unor incidente sau accidente din mediul organizaional.Exemplu. Un candidat pentru angajare la un combinat chimic, n urma examenului psihologic a primit avizul: Apt pentru locuri de munc lipsite de risc. Tendin spre aventurism. Persoana n cauz a fost totui angajat fr a se ine seama de decizia psihologului i plasat la un post de munc de mare responsabilitate. Dup cteva luni, s-a produs un accident colectiv, mai muli operatori chimiti fiind intoxicai prin eaparea unui gaz toxic printr-o van lsat deschis. Ancheta efectuat a permis radiografierea accidentului respectiv. Autorul accidentului a fost chiar persoana creia psihologul i-a restricionat la angajare zona de activitate. Acesta, plasat ntr-un post important, ntr-o zi, dorind s arate ct de grozav este, i-a depit atribuiile dnd o lecie unor operatori asupra modului n care se deschide i se nchide o van (robinet) de la o conduct pe care se scurgea un gaz toxic. n momentul n care a auzit uieratul gazului care ieea prin orificiul deschis, reacia sa a fost nu aceea de a nchide vana, ci, pur i simplu a luat-o la fug peste cmp. Operatorii, nenelegnd situaia, au rmas pe loc i s-au intoxicat cu gazul respectiv, unii intrnd n com pe o perioad mai lung sau mai scurt de timp. Exemplul este edificator cu privire la importana pe care o are respectarea deciziei psihologice n angajarea de personal. Cine sunt vinovaii: directorul general care dispunea angajarea persoanelor cu funcii manageriale i directorul departamentului de resurse umane care nu a inut seam de recomandarea psihologului.

Indiferent ns de cine sunt sau nu vinovai de acest accident, oricine poate s-i dea seama i de implicaiile etice pe care acesta le are prin nerespectarea unei decizii de factur psihologic. n acelai timp, putem realiza i responsabilitatea de ordin tiinific pe care un examen psihologic, implicit utilizarea testelor psihologice, l impune.

Abuzul de testare psihologic este un fenomen extrem de duntori care se manifest adesea la nivel de organizaii. Testul psihologic nu poate fi utilizat oricnd i oricum. Sunt locuri de munc unde examenul psihologic ar avea un caracter desuet. Nu are nici un sens s selecionm cu teste psihologice un om de serviciu, lustragiu sau vnztor de bilete de loterie. Este ns foarte important s examinm psihologic un manager, personalul bancar, un conductor auto, un electrician, un operator chimist etc. n selecia profesional, testele psihologice sunt utilizate ca un complement al interviului de selecie. Interpretarea performanelor la teste se face n funcie de o serie de date demografice ale subiectului testat. Indiferent c este vorba de mediul organizaional industrial sau militar, testele psihologice constituie o parte important a programului general de personal al unei organizaii.

Am amintit deutilizarea testelor n mediul militar. Selecia i clasificarea militarilor pentru diferite arme este un lucru foarte important n contextul armatelor moderne, n care tehnica de lupt a devenit aa de sofisticat nct putem spune c s-a revenit la ceea ce s-a numit la timpul su profesia de mercenar (trebuie, desigur fcut o distincie: principiile organizrii forelor armate de la noi din ar fac referire la formula de militar angajat, ceea ce exclude din capul locului conceptul de mercenar, potrivit, firete, n alte contexte). O armat modern - i ne referim aici la armatele performante care au trecut prin conflicte armate concrete - este structurat pe principii psihologice. Aciunile de lupt sunt i ele coordonate psihologic. Militarii, de orice orientare ar fi ei, sunt verificai i consiliai psihologic. n acest ansamblu de msuri, testul psihologic este utilizat sub diferite forme i dup principii bine precizate.

Exemplu. n timpul rzboiului din Vietnam au activat militari de elit nregimentai n Forele Speciale. Ei aveau misiunea s rezolve situaii deosebite, ncrcate de o doz mare de risc, foarte periculoase. Selecia acestor militari a fost foarte sever: era selecionat o persoan din 100 de candidai. Bateria de teste psihologice utilizat era complex, unul dintre acestea fiind deosebit. Candidatului i se ddea o foaie de rspuns cu numere de la 1 la 100, cu spaii goale lng ele, i un creion. Testul era nregistrat pe o caset audio. Examenul ncepea la pornirea casetei. Astfel, vocea nregistrat pe caset spunea: ntrebarea numrul unu. Stlpul unui drapel este nalt de 12 metri nlime, umbra sa pe pmnt fiind tot de 12 metri. Care este distana de la captul superior al stlpului i pn la partea superioar a umbrei de pe pmnt? Urmau opt secunde de linite. n continuare, vocea de pe band spunea: ntrebarea numrul doi. Care este numrul cu care se continu seria: 4-7-13-25-? Urmau iari opt secunde de linite. i aa mai departe, procedura se repeta pentru toate cele 100 de ntrebri/itemi din care era constituit testul.

La o analiz succint se putea observa c testul reproducea itemii clasici ai unui test psihologic de inteligen. Ceea ce era ns nou, era maniera de prezentare. ntrebrile erau citite numai o dat, candidatul avea la dispoziie opt secunde pentru a-i elabora rspunsul i nu avea posibilitatea s revin asupra ntrebrilor pentru a le regndi pe cele mai dificile. Cu alte cuvinte, candidatului i se ddea numai o singur ans pentru a da un rspuns corect.

Cum a fost construit acest test i ce msoar el? Cnd sunt n misiune, militarii din Forele Speciale trebuie s gndeasc repede, corect i sub stare de presiune. Constructorul testului descris a avut n vedere tocmai aceste aspecte, pentru a msura caracteristicile amintite. Acest test a fost proiectat s identifice pe cei care vor aciona eficient n condiii de stres. (Muchinsky, 1990)

Psihologia militara debutat odat cu primul rzboi mondial, progrese remarcabile fiind fcute cu ocazia celui de al doilea rzboi mondial. O preocupare major a serviciilor de psihologie din armat este construirea de teste psihologice proprii,compatibile cu diferitele arme crora li se adreseaz. De numele lui Morris S. Viteles (1898-1996) se leag multe din realizrile psihologiei militare n privina seleciei i clasificrii personalului.