sinteze drept civil partea generalaI. principiile dreptului civil

clasificare: 1. principii fundamentale ale dreptului roman2. principii generale ale dreptului civila) principiul proprietii art. 44, 136 constitutie, 555 c. civb) principiul egalitatii in fata legii civile c) principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generaled) principiul ocrotirii drepturilor subiective civile e) principiul bunei credinte 3. principii ale institutiilor de drept civil

II. normele de drept civil A. izvoarele 1. izoare materiale conditiile materiale de existenta care genereaza normele dr. civil 2. izvoare formale normele de drept civil

1. izvoarele materiale A) legeaB) uzantele C) principiile generale ale dreptului D) institutiile uniunii europene E) conventia europeana a drepturilor omuluiF) jurisprudenta curtii de justitie a uniunii europene G) jurisprudenta curtii europene a drepturilor omului Precizari: 1. jurisprudenta nu este izvor de drept 2. deciziile curtii constitutionale sunt general obligatorii si produc efecte numai pentru viitor art. 147 (4) constitutie, art. 31 (1) l. 47/1992 privind organizarea si functionarea curtii constitutionale

III. clasificarea normelor juridice

1. dupa criteriul conduitei prescrise: A) dispozitive i. supletiveii. permisiveB) imperativei. onerativeii. prohibitive

2. dupa criteriul finalitatii textului legal ( al interesului ocrotit) A) norme de ordine publicaB) norme de ordine privata

3. dupa intinderea campului de aplicare: A) norme juridice generale se aplica cand o dispoztie legala nu prevede altfel B) norme juridice speciale se aplica numai in cazurile prevazute expres de legeprincipii: i. n orma speciala deroga de la norma generala ( specialia generalibus derogant) ii. norma speciala se aplica prioritar normei generale si atunci cand aceasta este mai veche iii. morma speciala nu poate fi abrogata decat expres si direct printr-o norma generala (generalia specialibus non derogant)iv. norma speciala este de stricta aplicare si interpretare art. 10 c. civ.

IV. interpretarea normelor de drept civil

interpretarea reprezinta operatiunea de stabilire a continutului si a sensului normelor juridice.

1. in functie de organul sau persoana de la care provine

A) oficiala provine de la organul care a emis norma efecte ex tuncB) jurisdictionalaproduce fecte relative art. 9 alin. (3), insa poate produce si efecte generale: i. recursul in interesul legiiii. deciziile pronuntate de curtea constitutionalaiii. hotararile de anulare a actelor normative in baza legii 554/2004C) doctrinara

2. in functie de rezultatu interpretarii

A) interpretare extensivaB) interpretare restrictiva

3. in functie de procedeul folosit pentru stabilirea sensului normei juridice:

A) gramaticalaB) sistematicaC) instorico-teleologicaD) interpretarea prin analogieE) interpretarea logica

e. intepretarea logica: i. adagii ii. argumente logice

i. adagii: a) exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis b) ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus c) ubi cessat ratio legis, ibi cessat lexd) actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereatii. argumente: A) per a contrario qui dicit de uno, negat de alteroB) a fortioriC) reductio ad absurdumD) ad populum acordul majoritatiiE) ad hominem calitatile persoanei care a formulat o opinieF) ad ingronantiam imposibilitataea de a dovedi contrariulG) ex silentio daca un lucru nu a fost negat de nimeni el este afirmat. aplicarea legii civile in timpart. 6. c. civ.

principii ale aplicarii legii civile in timp: 1. neretroactivitatea legii civile noiex: retroactivitatea2. principiul aplicarii imediate a legii civile noiex: ultraactivitatea

1. principiul neretroactivitatii legii civile. art. 15. alin 2 constitutie: legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favoarabile. art. 6 alin. (1) c. civ. legea civila este aplicabila cat timp ea este in vigoare. aceasta nu are putere retroactiva.

lege civila se aplica numai situatiilor care se ivesc in practica dupa intrerea ei in vigoare si nu situatiilor anterioare.

criteriul neretroactivitatii: o lege ar fi retroactiva daca ar reglementa fapte care, inainte de intrarea ei in vigoare au dat nastere sau au modificat ori stins o situatie juridica, fie efecte pe care acea situatie juridica le-a produs inainte de aceasi data. 1. facta praeterita faptele constitutive, modificatoare sau extictive de situatii juridice, relaizate in intregime inainte de intrarea in vigoare la legii noi, cat si efectele produse de acea situatie inainte de acest moment. se aplica legea numai legea veche in vigoare la data producerii faptelor ori efectelor ei in sens contrar s-ar produce un efect retroactiv

2. facta pendentia situatii juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data intraii ei in vigoare se poate aplica legea noua, sau se poate opta pentru ultraactivitatea legii vechi 3. facta futura situatii care se vor naste, modifica sau stinge dupa intrarea in vigoare la legii noi precum si efectele viitoare ale situatiilor juridice trecute in privinta acestora se va aplica legea noua, in afara de cazul in care se opteaza pentru supravietuirea legii vechi.

aplicarea imediata legii civile noi si ultraactivitatea legii vechide indata ce afost adoptata, legea civila noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei in vigoare, exluzand aplicare legii civle vechi. art. 6 alin (5) c. civ. dispozitiile legii noi se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau dupa caz produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare. art. 6 alin (6)dispozitiile legii noi sunt de asemnea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, casatorie, filiatie, adpotie, obligatia legala de intretinere, raporutrile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a legii noi.

ultraactivitatea legii vechi aplicarea la unele situatii juridice determinate a legii civile vechi desi a intrat in vigoare o lege nouaeste justificata de cele mai multe ori de necesitatea ca anumite situatii juridice pendente sa ramana guvernate de legea sub inperiul careia au inceput sa se constituie, sa se modifice ori sa se stinga. art. 6 alin (2) actele si faptele incheiate ori dupa caz savarsite sau produse inainte de intrarea in vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decat cele prevazute de legea in vigoare la data incheierii sau dupa caz a savarsirii lor. este o aplicatie a principiului neretroactivitatii, dar si o aplicatie a principiului ultraactivitatii pentru efectele juridice ce se produc dupa intrarea in vigoare la legii noi. art. 6 alin (3) actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cazue de ineficacitate la data intrarii in vigoare a legii noi sunt supuse dispozitiilor legii vechi, neputand fi considerate valabile sau eficace potrivit dispozitiilor legii noi. art. 6 alin (4) prescirptiile, decaderile, uzucapiunile incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a legii noi sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.

aplicarea legii civile in spatiu: 1. aspect internA. actele normative adoptate de autoritatile si institutiile publice centrale se aplica pe intreg teritoriul tariiB. actele normative adoptate de autoritatile si institutiile administratiei publice locale se aplica numai in raza lor de competenta2. aspect international

aplicarea legii civile asupra persoanelor: destinatarii legii sunt subiectele de drept civil. 1. norme cu aplicabilitate generala 2. norme care se aplica doar poersoanelor fizice3. norme care se aplica numai persoanelor juridice.

raportul juridic civil

definite: relatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala, reglementata de norma de drept civil. caractere 1. socialse adreseaza numai conduitei oamenilor chiar si atunci cand aceasta conduita este in legatura cu un bun. 2. volitional (in actele juridice raportul este dublu volitional)I. prin vointa statului edictarea normeiII. prin vointa autorului actului juridic3. partile au pozitia de egalitate

structura 1. continut totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor2. obiect - conduita partilor actiunea sau inactiunea la care sunt indreptatite 3. parti persoane fizice si juridice

clasificare: 1. raport juridic abstractA) subiecte B) norma reglementatoare

2. raport juridic concretA) subiecteB) norma reglementatoare C) act sau fapt de care legea stabileste nasterea unui raport juridic civil

izvoarele raporturilor judirice1. acte juridice manifestare de vointa facuta cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic concret2. fapte juridice A) fapte omenesti i. comisiveii. omisiveB) fapte naturale evenimente

2.1 fapte juridice A) stricto sensu fara intentia de a produce efecte juridiceB) lato sensu fapte omenesti si evenimente

clasificare drepturilor subiective civile

definitie:dreptul subiectiv civil este posibilitatea subiectului activ, in limita normelor juridice civile, de a avea o anumita conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita corespunzatoare iar in caz de nevoie de a solicita concursul fortei coercitive a statuluiclasificare:1. in functie de modul cum va exercita dreptul sauA. absolut fara concursul altei persoaneB. relativ cu concursul altei persoane

2. in funcite de natura continutului drepturilorA. patrimoniale evaluabile in baniB. nepatrimoniale neevaluabile in baniA.1 Drepturi de creanta (ius ad personam)dreptul in temeiul caruia subiectul activ numit creditor poate sa ceara subiectului pasiv numit debitor sa dea sa faca sau sa nu faca ceva sub sacnctiunea constrangerii de catre stat. A.2 Drepturi reale (ius in re)

3. in functie de corelatia dintre drepturiA. principale i. reale ii. de creantaB. accesoriii. realeii. de creanta-accesorium seguitur principale-4. drepturile reale principaleA. dreptul de proprietatei. publicaii. privataB. dezmembramintele drepturilor de proprietatei. superficieii. uzufructiii. uziv. abitatiev. servituteC. dreptul de administrareD. dreptul de concesiune5. Drepturi reale accesorii: A. ipotecaB. gajC. privilegiiD. retentietoate drepturile reale accesorii presupun un drept de creanta6. Drepturi dre creanta accesorii: dreptul de a pretinde arvuna dreptul de a pretinde dobanda aferenta creantei principale clauza penala fidejusiunea

7. in raport de gradul de certitudineA. drepturi civile pure si simpleB. drepturi civile afectate de modalitati

Abuzul de drept: conditii: Element subiectiv 1. exercitarea drepturilor cu rea credintaelement obiectiv:2. exercitarea dreptului in limitele sale externe3. deturnarea de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege, in scopul de vatama sau pagubi pe altul sau intr-un mod excesiv si nerezonabil.

clasificarea obligatiilor

definitie: legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. clasificare: 1. dupa felul lorA. a da B. a faceC. a nu face

2. pozitive3. negative

1. a de rezultat2. de mijloace

1. obligatii obisnuite incuba debitorului fata de care s-a nascut2. obligatii scriptae in rem opozabila tertilor (locatiune) 3. obligatii propter rem (reale) se transmit odata cu bunul

1. perfecte se bucura de sanctiune civila2. imperfecte (naturale) nu se bucura de constrangerea statului

dupa izvorul lor1. nascute din acte juridice unilaterale2. nascute din contracte3. nascute din fapte ilicite cauzatoare de prejudicii4. nascute din gestiunea de afaceri5. nascute din plata nedatorata6. nascute din imbogatirea fara justa cauza

1. obligatii simple 2. obligatii complexei. afectate de modalitati ( cu termen, conditionale) ii. cu pluralitate de parti (divizibile, solidare, idivizibile) iii. cu pluralitate de obiecte (alternative, facultative)

dupa cum pot fi sau nu exprimate in bani1. patrimoniale (pecuniare)2. nepatrimonialeobiectul raportului juridicprin obiect al raportului juridic vil intelegem coinduita partilor adica actiunea sau inactiunea la care este indrituit subiectul activ si de care este tinut subiectul pasiv.in relatiile patrimoniale coduita partilor se refera adesea la lucruri. ele nu pot intra in structura raportului juridic cvil tinand cont de caracterul social al actestuia. bunurile sun considerate obiect derivat al raportului juridic civil art. 535 c. civ sunt bunuri lucririle corporale sau necorporale care constituie obiectul unui drept patrimonialclasificarea bunurilorin functie de natura bunurilor si calificarea data de lege1. imobileA. prin matura lor 537 c. civ terenurile izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse in radacini, constructiile si alte lucrari fixate in pamant cu caracter permanent, platforme si alte instalatii de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum si tot ceea ce, in mod natural sau artificial este incorporat in acestea cu caracter permanent. B. prin destinatie538 (1) c. civ raman bunuri imobile materialel separate in mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou intrebuintate atata timp cat sunt patraste in acceasi forma, precut si paritle integrate ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destina spre a fi reintegrate. materialele aduse in locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul in care au dobandit aceasta destinatie.

C. prin determinarea legii drepturile reale imobiliare precum si actiunile in justitie care au ca scop valorificarea unui drept real asupra unui lucru. dreptul de proprietate asupra unui lucru imobil nu este un bun imobil prin determinarea legii ci un bun imobil prin natura lui deoarece dreptul de proprietate este incorporat si materializat in obiectul sau deci se confunda cu lucrul de il formeaza.

2. Bunuri mobileA) prin natura lorart. 539 c. civ (1) sunt bunuri prin natura lor acele bunuri pe care legea nu le considera imobile(2) sunt bunuri mobile si undele electromagnetice sau asimilate acestora precum si orice fel de produse captate si transmise in conditiile legii, de orice persoana si puse in serviciul sau indiferent de natura imobiliara sau mobiliara a sursei acestora.

B) prin anticipatie art. 540 c. civ. (1) bogatiile de orice natura ale solului si subsolului, fructele neculese inca, plantatiile si constructiile incorporate in sol devin bunuri mobile prin anticipatie atunci cand prin vointa partilor sunt privite in natura lor individula in vederea detasarii lor. (2) pentru opozabilitate este necesara notarea in cartea funciara.

C) bunuri mobile prin determinarea legiiDrepturile reale asupra unui lucru mobil, toate drepturile de creanta, drepturile intelectuale, actiunile in justitie referitoare la un drept mobiliar. mobilis este actio que tendit ad quid mobile, immobile que tendit a quid immobile

dupa regimul circulatiei lor juridice1. bunuri aflate in circuitul civil regula 2. bunuri scoase din circuitul civil exceptia bunurile scoase din circuitul civil nu pot forma obiectul prestatiei unui act juridic. Ex: lucruri comune res communis aerul, razele soarelui, apa marii. = ele nu apartin nimanui si al caror uz este comun tuturor, in conditiile si limitele prevazute de lege.

dupa cum pot fi inlocuite unele cu altele in executarea obligatiilor civile1. bunuri fungibiledeterminabile dupa numar, masura sau greutate si pot fi inlocuite unele prin altele in executarea obligatiilor 2. bunuri nefungibile Nu pot fi inlocuite cu altele in executarea obligatiilor astfel ca debitorul nu este eliberat decat prin predarea bunuri datorat.

caracterul fungibil este dat de : 1. natura bunului2. vointa partilor

dupa criteriul individualizarii lor 1. bunuri individual determinate res certa sunt determinate prin insusiri proprii 2. bunuri determinate generic res genera se individualizeaza prin insusirile speciei sau categoriei din care fac parte, individualizarea lor se realizaeaza cu indicarea numarului greutatii, masurii etc.bunurile determinate generic sun bunuri fungibilebunurile individual determinate sunt bunuri nefungibile. in cazul bunurilor individual determinate proprietatea se transfera (se constituie dreptul real) in momentul acordului de vointa al partilor chiar daca bunul nu a fost predat. in cazul bunurilor determinate generic proprietatea se transfera in momentul predarii, numararii, cantaririi, etc, adica in momentul individualizarii lor. Exceptie: vanzarea in bloc transferul are loc in momentul incheierii contractului.

Locul de executare: 1. bun nefungibil locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului plata portabila2. bun fungibil la domiciliul sau sediul debitorului din momentul incheierii contractului plata cherabila

dupa cum folosirea bunurilor implica sau nu consumarea substantei sau instrainarea1. bunuri consumptibile2. bunuri neconsumptibileuzufructul asupra unui bun consumptibil este denumit cvasiuzufruct deoarece obligatia uzufrcutarului nu mai este aceea de a conserva substanta bunului ci de a restuiti bunuri de aceeasi cantitate calitate si valoare cu cele primite sau contravaloarea lor la data stingerii uzufructului, la alegerea proprietarului. dupa cum sunt producatoare sau nu de alte bunuri: 1. bunuri frugifere2. bunuri nefrugiferefructe: 1. naturale produse periodice si directe ale unui bun fara interventia omului2. industriale produse periodice si directe ale unui bun cu interventia omului3. civile rezultate din folosirea bunului de catre alte persoane in virtutea unui act juridic. productele sunt produse obtinute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substantei acestuia. dupa modul lor de percepere1. bunuri coporale2. bunuri incorporaleA. drepturile reale altele decat dreptul de proprietateB. proprietatile incorporale drepturi de proprietate intelectualaC. titlurile de valoareD. drepturile de creantadupa cum pot fi sau nu impartile fara sa isi schimbe destinatia1. bunuri divizibile 2. bunuri indivizibile

prin act juridic un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil

in functie de corelatia dintre ele: 1. bunuri principale2. bunuri accesorii accesorium sequitur principalecaracterul accesoriu nu deriva atat din insusirile fizice ale bunului cat mai ales din vointa omului, proprietarul celor doua stabilind destinatia comuna a acestora. bunuri ce apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale1 bunuri din domeniul publiccriterii de stabilire: legea, afectatiunea bunului la uzul public2 bunuri din domeniul privatdupa posbilitatea executarii silite1. bunuri sesizabile (urmaribile)2. bunuri insesizabile

dupa apartenenta lor: 1. bunuri comune sotilor2. bunuri proprii A. bunuri de uz personalB. destinate exercitarii profesieiC. dreptri de proprietate intelectualaD. bunuri cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrise, schite, proiecte artistice, invetii,E. indemnizatia de asigurare si despagubire pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti,F. sumele sau alte valori ce inlocuiesc un bun propriu si bunul dobandit in schimbul acestoraG. fructele bunurilor proprii.

pluralitatea subiectelor1. in cazul drepturilor reale A. proprietate exclusivaB. proprietate comuna i. pe cote partiii. in devalmasie

2. pluralitatea subiectelor in cadrul raporturilor de creantaA. pluralitate activaB. pluralitate pasivaC. pluralitate mixta

forme: 1. obligatii divizibile (conjuncta) A. activaprimus + secundus -----imprumut---- tertius 1000 leiprimius = 500, secundus =500 B. pasivaprimus ----imprumut-----secundus si tertius 1200 leisecundus 600, tertius 600 = primus C. mixtaprimus si secundus -----imprumut ---- tertius si quartus 2000primus =1000 lei, secundus 1000 lei tertius = 500 primus, 500 secundusquartus= 500 primus 500 secundus raport cu mai multi creditori sau debitori intre care creanta sau datoria este divizibila. Toti sunt obligati fara de creditori la aceeasi prestatie dar fiecare este constrans in limita partii sale din datorie. creditorii nu pot cere de la debitorul comun decat executarea partii sale din creanta.divizibilitatea este regula, ea nu trebuie prevazuta expres ci se subintelege. 2. obligatii solidareA. solidaritate activa posibilitatea fiecarui creditor de a cere de la debitor plata intregii creanteplata facuta unui creditor il elibereaza fata de ceilalti creditori solidari. iar cel care a incasat creanta este obligat sa o imparta cu ceilalti creditori. primus si secundus - ----- imprumut --- tertius 1000 leiprimus poate cere 1000 si este eliberat si fata de secundus. solidaritatea activa se poate naste numai din act juridic (conventie, testament)B. solidaritate pasivaposibilitatea creditorului de a cere oricaruia dintre codebitori executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei.plata facuta de un codebitor solidar ii elibereaza si pe ceilalti fata de creditor si are dreptul sa se indrepte impotriva celorlalti codebitori pentru a pretinde ceea ce a platit peste partea sa de datorie. datoria codebitorilor nu mai este solidara ci divizibila. primus, secundus, tertius ----fapta ilicita ----quartius = 3000 leiquartius poate cere 3000 lei oricarui codebitorprimus plateste 3000 lei ; poate cere 1000 de la secundus si 1000 de la tertius si nu poate cere 2000 de la secundus sau tertius. insolvabilitatea lui tertius va si suportata de secundus si primus proportional cu partea de datorie ce revine fiecaruia primus achita 3000 lei, poate cere lui secundussolidaritatea activa se naste fie din lege fie dintr-un act juridic

3. obligatii indivizibileobligatii care datorita vointei exprese a partilor ori naturii obiectului obligatiei este nesusceptibil de divizare materiala sau intelectuala.A. indivizibilitate activaprimus, secundus -----palton----tertius B. indivizibilitate pasiva

asemenanari indivizibilitate si solidaritate dreptul creditorilor de a pretinde de la oricare dintre debitori plata integrala, sau dreptul debitorului de a plati intreaga datorie oricaruia dintre creditorideosebiri idivizibilitate si solidaritate idivizibilitate se refera la obiectul obligatiei solidaritatea se refera la subiectele obligatiei, solidaritatea nu poate fi de natura obligatiei izvoare proprii : legea pentru solidaritate, natura obiectului obligatiei in cazul indivizibilitatii solidaritatea opereaza numai fata de cei intre care s-a nascut fata de succesori se transmite divizata indivizibilitatea se transmite si succesorilor primus----imprumut----secundus si tertius = 2000 lei secundus decedeaza pana la scadenta - mostenitori quartus si quintus -1/21. obligatie solidara primus poate cere de la tertius intreaga suma si de la succesorii lui tertius poate pretinde numai din ce datora autorul lor adica 500 fiecare2. obligatia indivizibilaprimus poate cere plata integral de la tertius, quartus sau quintus

in cazul indivizibilitatii pasive, debitorul chemat in judecata poate cere introducerea in cauza a celorlalti debitori pentru a fi obligati impreuna la executarea prestatiei in cazul solidaritatii pasive debitorul chemat in judecata poate sa solicite introducerea in cauza a celorlalti debitori doar pentru a se intoarce impotriva lor pentru partea datorata de fiecare dintre ei.

schimbarea subeictelor raportului juridic civil: se naste numai in cazul raporturilor juridice patrimoniale in cazul raporturilor cu ce au in continut drepturi reale se pune problema schimbarii doar subiectului activ.

1. raporturi cu continut de drepturi reale prin modalitatile de transmitere a proprietatii2. raporturi obligationale de creantaA. schimbarea creditoruluiI. cesiunea de creantaart. 1566 c. civ. Conventia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanta impotriva unui tert. creanta ramane neschimbata, se pastreaza natura ei, eventualele garantii ce o insoteau. cesiunea poate fi facuta: A. cu titlu gratuit B. cu titlu oneros parti sunt: cesionarul si creditorul cedent. nu este necesar acordul debitorului cedatopozabilitatea cesiunii: notificarea cesiunii de creanta catre debitorul cedat, acceptarea cesiunii de creanta de catre debitorul cedat printr-un inscris cu data certa. doar creantele cesibile pot fi cesionate.

II. subrogatia personalasubrogatia in drepturile creditorului prin lata creantei este o modalitate de transmitere legala sau conventionala a dreptului de creanta catre un tert care l-a platit pe creditorul initial in locul debitorului. subrogatie personala: 1. legalaA. cand un creditor plateste altui creditor cu rang preferentialB. cand un dobanditor al bunului plateste pe titularul creantei insotite de o garantie asupra bunului. C. daca o persoana obligata la plata datoriei cu alte persoae face o plataD. daca mostentiroul plateste din patrimoniul sau o datoria a succesiunii. 2. conventionala

III. novatia prin schimbare de creditor novatia este o conventie prin care partile sting o obligatie existenta si o inlocuiesc cu o noua obligatie. 1. obiectiva intre aceleasi parti dar cu schimbarea obiectului si a cauzei2. subiectiva se schimba creditorul sau debitorul in raportul obligational. creanta veche se stinge si se transforma intr-o creanta noua avand ca titular noul creditor. ( desi obligatia veche se stinge , efectele obligatiei vechi nu inceteaza ci se transforma in efectele obligatiei nascute prin novatie.) schimbarea subiectului activ poate avea loc prin succesiune, fuziune, divizare, transformare, poprire, cesiunea contractului, stipulatie pentru altul.

schimbarea subiectului pasiv al raportului juridic obligational.

actul juridic

definitie: manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice adica de a naste, modifica sau stinge un raport juridic concret.

act juridic: 1. operatiune juridica negotiun juris2. suport material al operatiunii juridice instrumentum probationis

clasificarea actelor juridice. 1. dupa numarul partilorA. acte juridce unilateralei. supuse comunicariiii. nesupuse comunicariiB. acte juridice bilaterlaC. acte juridice plurilaterale

nu este egalitate intre notiunea de parte si de persoana. o parte poate fi formata din mai multe persoane (coproprietarii)

2. dupa scopul urmarit la incheiera lor A. acte juridice cu titlu oneros fiecare parte urmareste sa isi procure un avantaj in schimbul obligatiilor asumate. i. comutative la mimentul incheierii lor existenta drepturilor si obligatiilor partilor este certa iar intinderea lor este determinata sau determinabilaii. aleeatorii acte juridice cu titlu oneros care prin natura sau vointa partilor ofera cel putin uneia dintre parti sansa uni castig si o expune totodata la riscul unei pierderi ce depind de un eveniment viitor si incertB. acte juridice cu titlu gratuit una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu fara o abontine in schimb un avantaj i. liberalitatiacte juridice cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul cu folosul patrimonial procurat gratificatuluiii. acte dezinteresateactele dezinteresate sunt

3. dupa efectul lorA. constitutive dau nastere unui drept subiectiv care nu a existat anterior (contractul de ipoteca, instituirea unui uzufruct, conventia de partaj) efecte ex nuncB. translativeare ca efect stramutarea unui drept subiectiv din patrimoniul unei persoane in patrimoniul altei persoane. efecte ex nuncC. declarativeare ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv civil preexistent (tranzactia) efecte ex tunc

4. dupa importanta lor A. acte juridice de conservarese urmareste preintampinarea pierderii unui drept subiectv civi. este un act intotdeauna avantajos pentru autorul sau. ex: intreruperea unei prescriptii, inscrierea unei ipoteci sau privilegiu, somatia, punerea pecetilor. B. acte juridce de administrareurmaresc o normala punere in valoare a unui bun dintr-un patrimoniu. i. actul de administrarea a unul bunii. actul de administrare a unui patrimoniu

C. acte juridice de dispozitie

5. dupa modul de formareA. acte juridice consensuale ia nastere in mod valabil prin simpla manifestare de vointa a partii sau partilor, neinsotita de niciun fel de forma. daca partile insotesc manifestarea de vointa cu un inscris care sa o consemneze ele nu o fac pentru validitatea actului ci pentru a-si aisgura un mijloc de proba pentru incheierea si continutul acestuia. actul juridic consensual este regula principiul consensualismuluiB. acte juridice solemne ad solemnitatemeste actul juridic pentru fromarea caruia simpla manifestare de vointa nu este suficienta ci trebuie sa imbrace o forma prevazute de lege. C. actul jurid real este acel act care nu se poate forma valabil decat daca manifestarea de vointa este insotita de remiterea bunului.

6. dupa continutul lorA. acte juridice patromoniale B. acte juridice nepatrimoniale

7. dupa momentul in care isi produc efectele A. acte juridice inter vivosB. acte juridice mortis causa

8. dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutuli actelor juridice civileA. acte juridice subiectiveB. acte juridice conditiecontinutul acest acte este predeterminat si partile nu pot deroga de la el. categorie intermediara: contractele de adeziune.

9. dupa legatura lor cu modalitatileA. acte juridice pure si simpleB. acte juridice afectate de modalitati

A. acte juridice incompatibile cu modalitatileB. acte juridice care pot fi sau nu afectate de modalitatiC. acte juridice inseparabile de modalitati

10. dupa raportul dintre eleA. acte juridice pricipaleB. acte juridice accesoriiaccesorium squitur principale

11. dupa legatura lor cu cauzaA. acte juridice cauzale valabilitatea sa implica analiza cauzei. in cazul in care cauza lipseste, este ilicita sau imorala, insusi actul este lovit de nulitate. majoritatea actelor juridice civile sunt acte cauzaleB. acte juridice abstractevalabilitatea sa nu implica analiza cauzei. ex: titlurile de valoare

12. in raport de modalitatea incheierii actelor juridiceA. acte juridice strict persoanle - exceptianu pot fi incheiate decat personal B. acte juridice care pot fi incheiate personal dar si prin reprezentant

13. dupa reglementarea si denumirea lor legalaA. acte juridice numite (tipice)B. acte juridice nenumite (atipice) in categoria contractelor nenumite nu se includ contractele complexe care reunesc elemente din doua sau mai multe contracte numite.

14. dupa modul de executare a actelor juridice civileA. acte juridice cu executare dintr-o data (uno ictu)B. acte juridice cu executare succesiva

conditiile actului juridic civil sunt elemente componente care trebuie sau pot sa intre in structura actului juridic civl, deci elemente din care este alcatuit actul juridic civil. clasificare:in functie de aspectul la care se refera acestea 1. conditii de fond (intrinseci)2. conditii de forma (extrinseci)

in functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor1. conditii esentiale2. conditii neesentiale

dupa sanctiunea ce intervine in cazul nerespectarii lor: 1. conditii de validitate2. conditii de eficacitate

in functie de vocatia lor1. condtii generale2. conditii speciale

1. capacitatea de a incheia actul juridic civil. art. 34 48 c. civ. capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor orice persoana are capacitate de folsinta si cu exceptia cazurilor prevazute de lege capacitate de exercitiu ingradirea in capacitatea de folsointa sau lipsirea de capacitate de exercitiu se face in cazurile si conditiile expres prevazute de lege. nu se poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de folosinta sau exercitiu. capacitatea este o conditie:1. de fond2. esentiala 3. de validitate4. generala capacitatea civila cuprinde: 1. capacitatea de folosintaart. 34 c. civ este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile2. capacitatea d exercitiu art. 37 c. civ este aptitudinea persaonei de a incheia singura acte juridice civilecapacitatea este o stare de drept (de iure), discernamantul este o stare de fapt (de facto).

calsificarea incapacitatilor: 1. dupa natura lorA. incapacitati de folosintaB. incapacitati de exercitiu

2. dupa intinderea lor: A. incapacitati generaleB. icapacitati speciale

pentru persoana fizica1. incapacitatile de exercitiu sunt incapacitati gnerale2. incapacitatile de folosinta sunt incapacitati speciale

3. dupa izvorul lor: A. incapacitati stabilite de legea civilaB. incapacitati stabilite de legea penala

4. in functie de modul in care opereazaA. incapacitati ce opereaza de drept (ope legis)B. incapacitati care opereaza ca efect al unei hotarari judecatoresti (incapacitatile de folosinta cu caracter de sanctiune decaderea din drepturile partintesti, incapacitatea exercitiu a unei persoane puse sub interdictie)

5. in raport cu opozabilitatea lorA. incapacitati absolute impiedica incheierea valabila a actului juridic de incapabil cu orice alta persoana incapacitati de exercitiu si anumite incapacitati de folosinta (312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de cetatenii straini si apatrizi precum si de persoanele juridice straine) B. incapacitati relativeimpiedica incheierea valabila a actului judic de catre incapabil cu o anumita persoana sau cu anumite persoane

6. dupa finalitatea lor: A. incapacitati cu caracter de Sanctiune B. incapacitati cu caracter de protectie sau ocrotire

7. incapacitati instituite intuituu personae8. incapacitati instituite in considerarea naturii sau destinatiei specifice a anumitor bunuri (intuituu rei)

sanctiuni: 1. in cazul persoanelor fiziceA. nulitatea absolutai. incapacitati de folosinta pentru ocrotirea unui interes generalB. nulitatea relativaii. incapacitati de folosinta pentru ocrotirea unui interes individualiii. nesocotirea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu

2. in cazul persoanelor juridice: A. lipsa capacitatii de folosinta sau nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta de catre persoanele uridice fara scop lucrativ atrag sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic respectivB. nerespectarea anumitor dispozitii privind capacitatea de exercitiu atrage nulitatea relativa in cond art. 211, iar in principiu nesocotirea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu a persoanelor juridice nu se sanctioneaza cu nulitatea ( art. 210 (2), art. 218 (2) c. civ.) persoana fizica1. capacitatea de folosintaaptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civileincepe la nastere si inceteaza odata cu decesul A. constatat fizicB. data pe care hotararea ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind cea a mortii capacitatea anticipata de folsinta: art. 36 c. civ drepturile copilului sunt recunoscut de la conceptiune insa numai daca el se naste viuinfans conceptus pro nato habetur quoties de commodis eius agitur2. capacitatea de exercitiu 1. lipsa capacitatii de exercitiu A. minor mai mic de 14 aniB. interzisul judecatoresc2. capacitatea de exercitiu restransa A. minorul intre 14-18 ani3. capacitatea deplia de exercitiu A. persoanele majore (18 ani) B. minorul emancipatC. minorul casatorit capacitatea de exercitiu inceteaza : 1. prin deces 2. prin punerea sunb interdictie 3. prin anularea castoriei fata de minorul de rea credinta

actele juridice incheiate: 1. lipsiti de capacitate de exercitiu art. 43 c. civ. actele se incheie in numele acestora de catre reprezentatii legali in conditiile prevazute de lege cel lipsit de capacitate de exercitiu poate incheia singur acte de conservare si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent, si care se executa la data incheierii lor. actele pe care le poate incheia singur pot fi incheiate si de reprezentantul sau legal afara de cazul in care legea dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru.

2. persoanele cu capacitate de exercitiu actele se incheie de catre acesta cu incuviintarea parintilor sau dupa caz a tutorelui si in cazurile prevazute de lege cu autorizarea instantei de tutela. incuviintarea sau autorizarea trebuie data cel tarziu in momentul incheierii actului minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur A. acte de conservare B. acte de administrare care nu il prejudiciaza C. acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la data incheierii lor.

3. minorul poate incheia acte juridice privind munca, indeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui precum si cu respectarea dipzotiilor speciale daca este cazul. in acest caz el exercita singur drepturile si executa singur obligatiile izvorate din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobandite.

sanctiuni: art. 44 c. civ actele facute de persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele prevaute la art. 41, 43, precum si actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela cand aceasta este ceruta de lege sunt anulabile, chiar fara dovedirea unui prejudiciu. cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa poate invoca singur in aparere anulabilitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din minoritate ori din punerea sub interdictie judecatoreasca. simpla declaratie a incapabilului ca este capabil sa contracteze, nu inlatura anulabilitatea actului. daca a folosit manopere dolosive atunci instanta, la cererea partii induse in eroare poate mentine contractul cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune adecvata persoanele capabile de a contracta nu pt opune mnorului sau celui pus sub interdictie incapacitatea acestuia. actiunea in anulare poate fi exercitata de : A. reprezentatul legalB. minorul care a implinit varsta de 14 aniC. ocrotitorul legal atunci cand actul a fost incheiat fara autorizarea instantei de tutela, necesara potrivil legii, se va sesiza procurorul in vederea exercitarii actiunii in anulare. persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu este obligata la restituire decat in limita folosului realizat. minorul devenit major poate confirma actul facut singur in timpul minoritatii atunci cand trebuia reprezentat sau asistat. dupa descarcarea gestiuni tutorelui poate confirma actul facut de tutorele sau fara formalitatile prevazute de lege petru incheierea sa valabila in timpul minoritatii confirmarea actului anuabil se face in conditiile art. 1263, 1264 c. civ.

consimtamantul definitie: consimtamantul este exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil. este o conditie: de fond, esentiala, de validitatea, generala formele manifestarii de vointa:1. expresa2. tacita

1. verbal2. in scris 3. gesturi (printr-un comportament care potrivit legii, conventiei partilor, practicilor statornicite intre acestea sau uzantelor nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de a produce efecte juridie corespunzatoare).

tacerea : qui tacit consentire videtur1. art. 1810 tacita relocatine2. cand partile atribuie tacerii o semnificatie juridicavointa juridica: 1. consimtamantul2. cauza

princpii ce guverneaza vointa juridica: 1. principiul libertatii actelor juridice civile A. partile sunt libere sa incheie sau nu un act juridic civilB. sunt libere sa stabileasca continutul acestuiaC. sunt libere sa puna capat actului juridic pe care l-au incheiat anterior

limite: art. 11 c. civ, si art. 1169 c. civ legea, ordinea publica si bunele moravuri. 2. principiul vointei reale A. element intrinsec psihologicB. element extern social

cerintele valabilitatii consimtamantului: 1204 c. civ. 1. serios 2. liber3. exprimat in cunostinta de cauza

1. serios exprimat cu intentia de a produce efecte juridice (animo contrahendi)nu este serios: A. este exprimat din gluma (jocandi causa)B. din prietenie, curtoazie, complezentaC. sub conditie suspensiva pur potestativa din partea celui care se obligaD. manifestare de vointa prea vagaE. facuta cu o rezerva mentala cunoscuta de destinatarul acesteia (resevatio mentalis)

2. sa provina de la o persoana cu discenamant exprimat in cunostinta de cauzadiscernamatul este o stare de fapt. prezumtii cu privire la discernamant: A. persoanele cu capacitate de exercitiu deplina sunt prezumate a avea discernamantB. persoanele cu capacitate de exercitiu restranasa au discernamantul inf ormareC. cel lipsit de capacitate de exercitiu este prezumat a nu avea discernamant.

lipsa discernamantului sanctiunenulitatea relativa.

3. sa fie liber- neviciat

1. eroarea art. 1207-12013 definitie: falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui contract clasificare: 1. esentiala 2. neesentiala

1. esentiala (2) cade asupra obiectului actului juridic error in negotium identitatii fizice a obiectului prestatiei error in corpore calitatilor substantiale ale obiectului prestatiei - error in substantiam asupra identitatii persoanei error in personamstructura erorii esentiale: un element subiectiv, falsa reprezentare a realitatii cerintele erorii esentiale: A. elementul asupra caruia cade eroare sa fi fost determinant pentru incheierea actului juridicB. in cazul actelor bilaterale si plurilaterale, cu titlu oneros, partea cocontractanta sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade eroarea este esential.

2. neesentialapartea ar fi incheiat actul chiar daca ar fi avut o corecta reprezentare a acelor imprejurari astfel ca nu este afectata valabilitatea acestuia (eroare asupra starii civile a cocontractanului) o eroare neesentiala poate fi considerata de parti esentiala.

in functie de natura realitatii1. eroare de fapt2. eroare de drept nu poate fi invocata eroare de drept in privinta dispozitiilor legale accesibile si previzibile. alte clasificari: 1. eroare nescuzabila daca faptul asupra caruia a purtat eroare putea fi cunoscut cu diligente rezonabile contractul nu poate fi anulat. 2. eroare asumata nu atrage anularea contractului daca eroare poarta asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat sau dupa caz trebuia asumat3. eroare de calculsimpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului ci rectificarea. rectificarea poate fi facuta la cererea oricarei parti. Exceptie: cand se concretizeaza intr-o eroare asupra cantitatii. 4. eroare de comunicaredispoztiile cu privire la eroare se aplica si cand poarta asupra declaratiei de vointa sau cand declaratia a fost transmisa inexact prin intermediul atei persoane sau mijloace de comunicare la distanta. sanctiune: nulitatea relativa adaptarea contractului art. 1213 c. civ. 1. reclamant partea indreptatita sa invoce anulabilitatea contractului2. parat cocontractantuldeclara ca doreste sa execute sau exectua contractul asa cum a fost inteles de partea aflata in eroare.

etape: 1. infomarea cu privire la modul in care a fost inteles contractul de partea in eroare, inainte de invocarea anulabilitatii. 2. termen suspesiv de 3 luni de la notificare pentru a declara ca est de acord cu executarea sau sa executare fara intarziere contractul asa cum a fost inteles de partea in eroare.3. daca paratul a comunicat declaratia sa de a executa sau a executat contractul, reclamantul nu mai poate obtine anularea.

dolul 1214- 1216 c. civ. definitie: eroare provocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti, sau cand aceasta a omis in mod fraudul sa il informeze pe contractant asupra unor imprejurari ce se cuvenea sa i le dezvaluie.

structura : 1. element subiectiv intentia de a induce in eroare o persoana pentru a determina incheierea unui act juridicin lipsa intentiei de a induce in eroare despagubiri sau eroare spontana2. element obiectivA. omisiv- dol prin reticentaB. comisivi. sugestie sau captatie manoperele frauduloase pentru inducerea in eroare. cerintele dolului: 1. nu este necesar ca eroarea sa fie esentiala 2. sa provina de la cealalta parte ( asimilat acesteia sunt si : prepusul, gerantul afacerilor celeilalte parti sau reprezentatul) 3. sa provina de la un tert (daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca dolul la incheierea contractului) daca nu era cunoscut sau nu trebuia sa fie cunoscut dolul, poate fi anulat contractul pentru eroare. daca nu sunt indeplinite nici aceste conditii exista o actiune in despagubiri impotriva tertului autor al dolului. poate exista in privinta : 1. actelor bilaterale2. actelor unilaterale (captatie si sugestie)

sanctiune: 1. nulitatea relativa: confirmarea actului ( renuntarea la invocarea nulitatii relative) nu atrage prin ea insasi renuntarea la a cere daune interese. actiuni: art. 1257 c. civ. 1. actiune in anulare2. actiune in despagubire3. actiune in micsoarea prestatiei sale cu valoarea daunelor interese4. actiune in majorarea prestatiilor cocontractantului.

nu este exclusa nici posibilitatea adaptarii contractului.

proba: dolul nu se prezuma. actori incubit probatio. este un fapt juridic stricto sensu. este susceptibil de a fi probat cu orice mijloc de proba.

violenta 1216-1220 c. civ.

definitie: viciu de consimtamant care consta in amentintarea unei persoane cu un rau de natura sa ii produca, fara drept, o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat. clasificare: 1. dupa natura raului cu care se amenintaA. violenta fizica (vis)B. violenta morla (metus)

2. dupa criteriul amenintarii:A. legitimaB. nelegitima

structura violentei: 1. element obiectiv amenintarea cu un rauA. de natura patromonialaB. de natura morala C. sa vizeze bunuriD. sa vizeze persoanei. sotulii. descendentiiiii. ascendentiiiv. orice persoana apropiata2. element subiectiv inducerea starii de temere persoanei amenintateamenintarea poate fi si cu un rau viitor daca temerea este considerabila la data incheierii actului juridic

cerinte: 1. temere determinanta pentru incheierea actului juridic2. amentintare injusta3. in actele juridice bilaterale amenintarea sa provina de la: A. celealta parte asimilati: gerant, prepus, reprezentantB. tert numai daca cealalta partie conostea sau trebuia sa cunoasca actest fapt.

caracterul determinant se analizeaza in finctie de :1. criteriu subiectiv. varsta, stare sociala, sanatate, caracter, orice alta imprejurare.amenintarea cu un drept: poate constitui violenta temerea insuflata prin amenintarea cu exercitiul unui drept facuta cu scopul de a obtine avantaje injuste. temerea reverentiara: simpla temere din respect nu atrage anularea contractului

starea de necesitatea. daca una dintre parti profita de starea de necesitate in care s-a aflat celealta parte, actul este susceptibil de a fi anulat pentru violenta.

sanctiune: 1. nulitate relativa 2. datorita elementului obiectiv actiune in raspundere civila delictuala. 3. art. 1257 mentinerea contractului se poate cere micsorarea propriilor prestatii cu cuantumul daunelor interese sau majorarea prestatiilor partii adverse. 4. confirmarea actului prin renuntarea la invocarea nulitatii nu atrage per se dreptul de a cere daune-interese.

leziunea: prejudiciul material suferit de una din parti ca urmare a incheierii unui contract. 1. leziune in cazul majorilor conceptie subiectiva disproportia dintre prestatii, profitatea de catre una din parti a starii de nevoie sau a lipsei de exprienta sau cunostinte a celeilalte parti. disproportia vadita dintre prestatii care exista chiar la momentul incheierii contractului (laedere- a rani) 2. leziune in cazul minorului conceptie obiectiva trebuie dovedita numai paguba suferita de minorA. compararea prestatiilorB. raportarea obligatiei asumate de minor la patrimoniul sau sau alte circumstante.

domeniu de aplicare: 1. minorA. acte de administrare prin exceptie acte de dispozitie ( art. 42 c. civ)B. act bilateral cu titlu oneros si comutativC. pagubitor pentru minor.

2. major: A. actiunea in anulare este admisibila daca leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea la momentul incheierii contractului prestia promisa sau executata de partea lezata, iar disproportia sa subziste pana la data cererii in anulare. B. poate cere micsorarea propriilor prestatii sau majorarea prestatiilor partii cocontractante.

nu pot fi atacate pentru lezune: contractele aleatorii tranzactia alte contracte prevazute de lege

sanctiune: 1. partea lezata poate cereA. anularea contractuluiB. reducerea obligatiilor sale cu valoarea daunelor interese la care ar putea fi indreptatita, majorarea prestatiilor partii cocontractante

in cazul leziunii se aplica dispozitiile privitoare la adaptarea contractului. 1213 c. civtermen special de prescriptie: 1. un an de la data incheierii contractului indiferent daca se cere anularea contractului sau reducerea/majorarea prestatiilorpe cale de exceptie anulabilitatea nu poate fi opusa dupa expirarea termenului de prescriptie nu mai este imprescriptibila pe care le exceptie.

comparatii: 1. asemanari

toate viciile sunt imprejurari de fapt care impedica formarea sau darea unui consimtamant liber si in deplina cunostinta de cauza sanctiunea este aceeasi : nulitatea relativa viciul trebuie sa existe in momentul incheierii actului juridic. viciul nu este necesar sa fie comun cand actul este incheiat prin reprezentare anularea intervine cand a fost viciat consimtamantul reprezentantului daca elementele sunt stabilite de reprezentat este anulabil contractul daca a fost viciat consimtamantul acestuia din urma. cel care invoca viciul trebuie sa il dovedeasca viciile nu se prezuma

2. deosebiri:

dolul si violenta au un element subiectiv si un element obiectiv eroare are numai un element subiectiv leziunea are un element obiectiv in cazul minorului si un element subiectiv si obiectiv in cazul majorului imprejurarea in cazul erorii esetiale si temerea in cazul violentei trebuie sa fie determinante pentru incheierea actului juridic in cazul dolului elementul nu trebuie sa fie determiant exista cerinte specifice fiecarui viciu de consimtamant eroarea esentiala este spontana si nu are actiune in raspundere delictuala. in cazul erorii si leziunii se poate recurge la adaptarea contractuluilui. in cazul dolului violentei cel viciat poate opta in mentinerea contractului si echilibrarea prestatiilor in cazul leziunii se poate cere reducerea sau sporirea uneia dintre prestatii.

obiectul actului jurdic

obiectul contractului: este reprezentat de operatiunea juridica, precum vanzarea, locatiunea, imprumutul, asa cum reiese din ansambul drepturilor si obligatiilor contractuale

conditii de valabilitate: 1. determinat2. licit

sanctiune: nulitatea absolutaobiectul presatie: 1. determinat/ determinabil res certa res genera prin individualizare calitatea norma supletiva cel putin medie art. 1486 c. civ. 2. sa fie liciteste ilicit cand este prohibit de lege sau contravine ordinii bublice sau bunelor moravuri 3. sa existeA. bunul pierise in intregime anterior contractul nu produce nici un efectB. bunul pierise numai in parte anularea contractului sau reducerea pretuluiC. poate fi un bun viitor (ex. succesiunea viitoare) D. poate fi un bun al unui tert trebuie sa procure si sa transmita creditorului proprietatea sau sa obtina acordul tertului neindeplinire raspundere pentru prejudicii

4. sa fie posibilimposbilitatea materiala sau juridica a obiectului atrage nulitatea obiectului pentru lipsa sa ad impossibilum nulla obligatiodaca imposibilitatea este relativa atunci in caz de neexecutare va fi atrasa raspunderea civladaca la momentul incheierii obiectul era posibil dar executarea devine imposibila datoria unui caz de forta majora se pune problema riscului contractului. daca imposbilitatea este datorata culpei unei parti raspundere civla

5. sa fie in circuitul civil numai bunurile ce sunt in circuitul civil pot face obiectul unor prestatii contractuale. sanctiune nulitatea absolutabunurile scoase din circuitul civil pot forma obiectul unor acte juridice concesiune,inchiriere conditii speciale: sa fie o fapta personala a celui ce se obliga: - contracte intuitu personae-este valabila conventia porte fort prin care o parte se obliga sa depuna toate diligentele pentru a convinge un tert sa incheie sau sa ratifice un act juridic.

existenta autorizatiei administrative sau juridicare armele si munitiile sanctiune nulitate absoluta instrainarea bunului ipotecat se face numai cu acordul prealabil al creditorului potecar sanctiune nulitate absoluta cand exista datorii catre asociatia de proprietari instrainarea bunului se face cu o clauza privitoare la preluarea datoriilor de cumparator. trebuie acceptata de asociatia de proprietari, inclusiv prin primirea platii.

cauza actului juridicmotivul care determina fiecare parte sa incheie contractulcauza este o conditie:1. de fond2. esentiala3. de validitate4. generala

raspunde la intrebarea: pentru ce s-a incheiat actul juridc civil? cauza precede efectul doarece realizarea scopului este ulterioara incheierii actului juridic. cerinte:1. sa existelipsa cuzei atrage anulabilitatea contractului cu exceptia in care contractul a fost gresit calificat si poate produce alte efecte juridice. 2. sa fie licita este ilicita cand este contrara legii sau ordinii publice nulitate absoluta3. sa fie moralaeste imorala cand este contrara bunelor moravuri.

daca obiectul actului juridic contravine normelor imperative, ordinii publice sau bunelor moravuri atunci si cauza este ilicita sau imorala. exista si cazuri in care obiectul este licit si cauza este ilicita sau imorala.

proba cauzei: se prezuma o cauza valabila pana la proba contrara. este un fapt juridic si se poate proba prin orice mijloc de proba.

forma actului juridic civil

definitie: modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de crea, modifica sau stinge un raport juridic concret.trei cerinte de forma: 1. forma ad validitatem nulitate absoluta2. forma ad probationem imposiblitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba3. forma pentru opozabilitate - inpozoabilitatea

principiul consensualismului: este o aplicare a principiului libertatii actelor juridice autonomiei de vointa definitie:acea regula de drept prin care simpla manifestare de vointa este suficienta pentru care actul sa ia nastere in mod valabil.

dupa izvorul lor : 1. forma legala 2. forma conventionala daca nu este respectata contractul este valabil cu exceptia in care stabilesc ca respectivul ac va fi considerat valabil doar daca se intocmeste in forma autentica.

FORMA AD VALIDITATEM conditie de validitate esentiala si speciala care consta in necesitatea indeplinirii formalitatilor prevazute de lege in lipsa carora actul nu s-ar putea naste in mod valabil.

caractere ale formei ad validitatem: este un element constitutiv esential al actului juridic civil in lipsa caruia sanctiunea este nulitatea absoluta este incompatibil cu manifestarea de vointa tacita este exclusiva in sensul ca un anumit act juridic solemn imbraca o anumita forma, de regula forma autentica cerinte: tote clauzele trebuie sa imbrace forma autentica determinarea continutului nu se poate face prin trimitere la o sursa externa per ralationem actul aflat in interdependenta cu aun act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna. actul juridic prin care se modifica un act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna actul care determina inefcienta unui act juridic solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna: exceptie: legatul

forma pentru opozabilitate fata de terti

formalitatile necesare potrivit legii pentru a face actul juridic opozabil persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor. este obligatorie si nu facultativa sanctiune:

inpozabilitatea actului juridic. posbilitatea tertului de a ignora actul invocat de parti sau de una dintre ele impotriva sa.

modalitatile actului juridc

termenul: definitie: eveniment viitor si sigur ca realizare pana la care este amanata inceperea sau dupa caz singerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii obligatiilor corelative

clasificare: in functie de efectul sau1. termen suspensivamana pana la implinirea sa inceputul exercitarii dreptului subiectiv civil si executarii obligatiei corelative. 2. termen extinctivamana pana la implinirea sa stingerea exercitiului dreptului subiectiv civil si executarii obligatiei corelative.

in raport de persoanele care beneficiaza de termen1. termen in favoarea creditorului - depozit2. termn in favoarea debitorului - regula3. termen in favoarea debitorului si creditorului. termenul de restituire a sumei imprumutate intr-un contract de imprumut de consumatie cu titlu oneros.

in principiu termenul profita debitorului, afara de cazul cand din lege sau vointa partilor sau din imprejurari rezulta ca a fost stipulat in favoarea creditorului sau ameblelor parti. doar cel in favoarea caruia a fost stipulat termenul poate renunta la beneficiul sau fara consimtamantul celeilalte parti. cand este stipulat in favoarea ambelor parti, renuntarea se face cu acordul ambelor parti

in functie de izvorul sau:1. termen voluntar stabilit prin act juridic A. expresB. tacit reiese din natura raportului juridic sau alte imprejurari2. termen legal stabilit de lege3. termen jurisdictional stabilit de instanta termen de gratie (termen judiciar)

in functie de criteriul cunoasterii sau nu a datei implinirii sale1. termen cu scadenta certa (termen cert) 2. termen cu scandeta incerta ( termen incert- moartea credirentierului)

efecte: afecteaza numai exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor nu si existenta lor

1. termenul suspensivintarzie inceputul exercitarii dreptului si executarii obligatiilor corelative. eistenta lor este certa. consecinte: executarea obligatiei inainte de scandenta in cazul in care termenul a fost stabilit in favoarea creditorului sau si in favoarea cerditorului creditorul nu poate fi obligat sa primeasca platadebitorul face o plata valabila si nu poate cere restituirea ei exceptie: plata s-a facut prin dol sau violenta inainte de implinirea termnului titlularul dreptului poate face masuri conservatorii asupra patrimoniului debitorului termenul suspensiv nu amana transferul dreptului in cazul actelor transalative de dreptui reale, cu exceptia cazului in care s-a prevazut expres contrariul. riscul pieirii fortuite in cazul actelor translative de proprietate este suportat de instrainator. acesta pierde dreptul la contraprestatie si daca a primit-o trebuie sa o restituie. creditorul nu poate cere plata de la debitor nu se poate opune compensatia. in cazul termenului judiciar de gratie se poate opune compensatia nu poate fi inceputa executarea silita prescriptia curge de la data implinirii termenului sau de la data renuntarii la beneficiul termenului stabilit in favoarea creditorului.

2. termenul extinctivstinge exercitiul dreptului subiectiv civil si executarea obligatiilor civile corelative. pana la implinirea termenului raportul juridic concret isi produce efectele sale insa dupa implinirea termenului acesta inceteaza.

conditia:

definitie: eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) dreptului subiectiv si a obligatiei civile corelative.

clasificare: dupa efectele pe care le produce:1. suspensiva de a carei indeplinire depinde nasterea (eficacitatea) drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative3. rezolutoriede a carei indeplinire depinde desfiintarea drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative. prezumtie: se prezuma a fi rezolutorie conditia, ori de cate ori scadenta obligatiilor principale preceda momentul la care conditia s-a putea indeplini. este o prezumtie relative. se poate face proba contrara.

dupa legatura cu vointa partilor:1. conditie cazuala depinde de hazard sau de vointa exclusiva a unui tert. 2. conditie mixta depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane determinate3. conditie potestativa - i. pura depinde doar de vointa unei parti obligatia asumata sub conditie suspensiva pur potestativa din partea celui ce se obliga (debitorului) nu produce nici un efect. echivaleaza cu lipsa intentiei obligatia sub conditie suspensiva sau rezolutorie pur potestativa din partea creditorului este valabila. obligatia sub conditie rezolutorie pur potestativa din partea debitorului este valabila. obligatia sub conditie suspensiva sau rezolutorie potestativa simpla este valabila chiar daca depinde de vointa debitorului. sub hac conditione, si volam, nulla est obligatioii. simpla - depinde de vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate.

dupa cum consta in realizarea sau nerealizarea evenimentului conditia poate fi:1. pozitiva2. negativa

reguli privind indeplinirea sau neindeplinirea condititei: indeplinirea condititei se apreciaza dupa criteriile stabilite de parti sau pe care acestea este probabil sa le fi avut in vedere, dupa imprejurari. daca s-a stabilit ca evenimentul trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen si acesta a exipirat fara ca evenimentul sa fie avut loc, conditia se socoteste neindeplinita. daca nu s-a prevazut un termen se socoteste neindeplinita cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce daca s-a prevazut ca evenimentul nu trebuie sa aiba loc intr-un anumit termen codnitia negativa se socoteste indeplinita daca termenul a exepirat fara ca evenimentul sa se fi produs chiar daca mai inainte de implinirea termenulu este sigur ca evenimentul nu se va mai produce in lipsa de termen conditia negativa se indeplineste cand este sigur ca evenimentul nu se va mai produce conditia este indeplinita daca debitorul obligat sub conditie impiedica indeplinirea ei se considera neindeplinita daca partea interesata de indeplinirea conditiei, cu rea- credinta determina indeplinirea ei. partea interesata poate oricand cere instantei sa constate indeplinirea sau neindeplinirea conditiei. partea in a carui interes a fost stipulata conditia poate renunta la ea, obligatia devenind una simpla.

alte clasificari: 1. conditie posiblita2. conditiei imposbilita. 3. conditie licita si morala4. conditie ilicita si imorala. conditia imposibila, ilicita sau imorala este considerata nescrisa si atrage nulitatea absoluta a actului jurdic cand este insasi cauza acestuia. daca este un act juridic afectat de o conditie suspensiva, imposbila, ilicita si imorala actul se desfiinteaza. daca este un act juridic afectat de o conditie rezolutorie, imposibla, ilicita sau imorala actul juridic produce efecte, nefiind afectat de aceasta modalitate.

efecte: afecteaza insai existenta (eficaitatea) drepturilor si obligatiilr corelative produce efecte ex tunc momentul de la care sau pana la care se produc efectele nu este cel al indeplinirii sau neindeplinirii conditiei ci momentul incheierii actului juridic sub conditie. prin vointa partilor se poate deroga de la aceasta norma. efectele conditiei suspensive:1. pendente conditione actul nu produce efecte eficacitatea drepturilor si obligatiilor corelative fiind sub semnul intrebarii creditorul nu poate cere executarea obligatiilor debitorul nu datoreaza nimic si daca efectueaza o plata poate cere restituirea ca fiind plata nedatorata. obligatia nu se poate stinge prin compensatie sau plata prescriptia nu incepe sa curga actele juridice transaltive de drepturi reale nu produc efectul transalativ. riscul va fi suportat de instrainator creditorul poate face acte de conservare, il poate inscrie provizoriu in cartea funciara poate solicita si obtine garantii pentru creanta sa poate ceda prin acte inter vivos sau mortis causa dreptul sau conditional

2. eveniente conditioneA. daca conditia s-a realizat: actul se considera retroactiv ca fiind fost pur si simplu plata efectuata pendete conditione nu mai poate fi restituita transmiterea drepturilor consimite pendente conditione de titularul dreptului conditional sunt consolidate fructele sunt culese de dobanditor din momentul indeplinirii conditiei prescripita curge de la data indeplinirii conditiei actele de administrare facute de instrainator sunt opozabile chiar daca el nu a mai fost proprietar.

B. daca nu s-a indeplinit conditia toate presatiile efectuate se restituie garantiile se desfiinteaza toate dreptului constituite de debitorul obligatiei de a preda bunul se consolideaza.

efectele conditiei rezolutorii: pendente conditione: actul juridic este considerat a fi pur si simplu.

eveniente conditione:A. conditia s-a indeplinit -actul se desfiinteaza cu efect retroactiv, drepturile si obligatiile nascute din acest act juridic fiind considerate a nu fi existat niciodata. - partile trebuie sa isi restituie prestaiiledaca pendente conditione dobanditorul sub conditie rezolutorie a constituit anumite drepturi cu privire la bun se desfiinteaza retroactiv (resolvitur iure dantis, resolvitur ius accipiens) exceptii: actele de administrare facute de dobanditor raman valabile fructele culese de acesta raman in proprietatea sa in actele cu executare succesiva, fectele implinirii conditiei rezolutorii se produc ex nunc.

B. conditia nu s-a realizatdreptul se consolideaza definitiv.

comparatie termen conditie: in cazul termenului se prodc efectele ex nunc, in cazul conditiei se produc ex tunc termenul afecteaza doar executarea contractului pe cand conditia afecteaza insasi eficacitatea drepturilor si obligatiilor corelative in cazul conditiei realizarea evenimentului este nesigura, termenul este un eveniment sigur ca realizare chiar daca data exacta a implinirii lui este nesigura.

sarcinadefinitie: este o modalitate specifica liberlitatilor si consta intr-o obligatie de a da, a face, a nu face, impusa gratificatului de dispunatorclasificare:in funcite de beneficiar: 1. in favoarea gratificatului2. in favoarea unei terte persoane3. in favoarea dispunatorului

cand valoarea sa este egala sau intrece emolumentul donatiei actul nu mai este cu titlu gratuit ci devine un act juridic cu titlu oneros. donatorul raspunde pentru viicle ascunse ale bunului asemnea vazatorului in limitele sarcinii. sarcina in favoarea unui tert este o forma a stipulatiei pentru altul. tertul are posibilitatea de a cere executarea contractului nu si revocarea actului pentru neindelinirea sarcinii deoarece nu este parte in contract.

alte clasificarI: 1. sarcina posibila2. sarcina imposibila3. sarcina ilicita4. sarcina imorala

neexecutarea sarcinii nu afecteaza validitatea actului ci eficacitatea sa, putand atrage REVOCAREA actului juridic cu titlu gratuit pri care a fost instituita.

comparatie sarcina conditie conditia afecteaza acte juridice cu titlu oneros si cu titlu gratuit in schimb sarcina afecteaza doar actele cu titlu gratuit. conditia afecteaza existenta actului juridic, sarcina afecteaza doar eficatitatea actului. conditia opereaza de drept instanta doar constata indeplinirea sau neindeplinirea conditiei, revocarea trebuie ceruita instantei judecatoresti. actiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea donatiei pentru neexecutare se prescrie in termen de 3 ani de la data cand sarcina trebuia executata actiunea in revocarea legatului pentru neindeplinirea sarcinii se prescrie in termen de un an de la data cand trebuia executata sarcina actiunea in constatarea indeplinirii sau neindeplinirii conditiei este imprescriptibila atat revocarea actului pentru indeplinirea sau neindeplinirea conditiei sau neexecutarea sarcinii produc efecte retoractive.

efectele actului juridic civil

definitie: drepturile subiective si obligatiile civile carora actul juridic le da nastere, le modifica sau le stinge. continutul raportului juridic constituie efectele actului juridic.

determinarea efectelor reprezinta stabilirea drepturilor si obligatiilor corelative generte, modificate sau stinse de un act.

etapte pentru determinarea continutului actului juridic civl1. probarea actului juridi cvil idem est on esse et non probari. 2. interpretarea clazelor actului pentru:a. calificarea actuluib. stabilirea intelesului actului sau a unor clauzereguli de interpretare: 1. actul juridic se intepreteaza dupa vointa concordanta a partilor si nu dupa sensul literal al termenului, tinandu-se seama de scopul contractului, de negociereile purtate de parti, de practicile statornicite intre acestea, de comportamentul ulterior incheierii contractului2. clauzele actului juridic sunt supuse interpretarii sistematice se interpreteaza unele prin altele3. clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si obiectului actului juridic4. clazele indoilnice se interpreteaza tinand seama de natura contractului, de imprejudarirele in care a fost incheiat, de interpretarea data anterior de parti, etc. 5. daca o clauza este susceptibila de doua sensuri se interpreteaza in sensul in care produce efecte si nu in sensul in care nu produce efecte actus interpretandul este putius ut valeat quam ut pereat. 6. daca contractul ramane neclar clauzele se interpreteaza in favoarea celui care se obliga, cu exceptia contractului de adeziune cand se interpreteaza impotriva celui care le-a propus.

principii care guverneaza efectele actelor juridice

1. principiul fortei obligatorii pacta sunt servandacontractul are putere de lege intre parti exceptiile: A. cazuri de restrangere incetarea contractului din cauza pieirii totale a bunului, incetarea contractului datorita decesului uneia dintre parti, B. cazuri de extinderecazuri de prelungire a efectelor actelor juridice prin intermediul legii. ex: moratoriul legal acordarea de termene care au ca efect amanarea generala a executarii unor obligatii contractuale de catre o anumita categorie de debitori

C. revizuirea efectelor anumitor acte juridice din cauza ruperii echilibrului contractual, in urma schimbarii imprejurarilor avute in vedere de parti in momentul incheierii actului juridic teoria impreviziunii art. 1271 c. civ in materia liberalitatilor este reglementata revizuirea conditiilor si sarcinilor. art. 1006 c. civ. D. posibilitatea uneia dintre parti de a aduce modificari unilaterale actului

2. principiul irevocabilitatii actului juridic bilaterla sau plurilateral nu i se poate pune capat decat prin vointa numai a uneia dintre parti, iar actul juridic unilateral nu i se poate pune capat decat prin manifestarea de vonta in sens contrar a autorului acestuia. exceptii:irevocabilitatea unor acte bilaterale revocarea donatiei intre soti denuntarea contractului de locatie incheiat pe durata nedeterminatairevocabilitatea unor acte unilaterale testamentul legatul revocarea renuntarii la mostenire promisiunea publica de recompensa marturisirea pentru eroare de fapt

3. principiul relativitatii actul juridic produce efecte numai intre parti fara a putea sa profite sau sa dauneze tertelor persoane. res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest.

opozabilitatea actelor juridicedesi actelul juridic nu genereaza obligatii si drepturi decat intre parti, tertele persoane trebuie sa le respecte. pentru terti actul juridic apare ca o situatie juridica, ca un fapt juridic stricto sensu. consecinte: 1. incalcarea drepturilor sau impedicarea executarii obligatiilor atrage raspunderea delictuala2. tertul poate folosi orice mijloc de proba pentru a-l dovedi.

notiuni: 1. parte persoana care incheie un act juridic personal sau prin reprezentare si in patrimoniul careia se produc efectele respective o parte poate fi alcatuita din mai multe persoane fizice care au un interes sau o pozitie comuna (coproprietarii) 2. tertii (penitus extranei) persoane straine de un act juridic3. avanzii cauza: (habentes causam)persoana care nu a participat la incheierea actului juridic dar este indrituit sa profite de efectele lui sau sa suporte aceste efecte, datorita legaturii lor juridice cu una dintre parti:A. succesorii universali si cu titlu universalB. succesorii cu titlu particularC. creditorii chirografari

cerinte pentru calitatea de avand cauza a unui suscesor cu titli particular1. sa fie vorba de drepturi sau obligatii strans legate de dreptul subiectiv dobandit2. sa fie vorba de acte uridice anterioare incheiate de autorul sau cu alte persoane si referitoare la acelasi drept sau bun3. actul juridic sa indeplineasca conditiile referitoare la opozabilitatea fata de terti.

daca nu sunt indeplinite aceste conditii succesorul cu titlu particular este tert. exceptii de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civilexceptii reale1. stipulatia pentru altulexceptii aparente 2. simulatia3. cesiunea de creanta4. repreznetarea5. actiunile directe 6. gestiunea de afaceri

nulitatea actului juridic civil

sanctiunea ce lipseste actul juridic civl de efectele contrare normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila caracteristici: 1. sacntiune de drept civil2. priveste numai actele juridice nu si faptele juridce3. intervine cand sunt incalcate dispozitii privitoare la validitatea actului juridic (fond sau forma) 4. lipseste actele de efectele contrare normelor edictate pentru incheierea sa valabila (nu priveste intotdeauna intreg actul)5. actul juridic este lipsit numai de acele efecte care contravil scopului urmarit de dispozitia legala incalcata6. nulitatea se raporteaza la momentul incheierii contractului7. nu intervine daca printr-o norma speciala se dispune altfel (adaptarea contractului)

functiile nulitatii 1. preventiva2. sanctionatorie3. mijloc de garantie a principiului legalitatii

delimitarea nulitatii de alte sanctiuni:

1. rezolutiunedesfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic cu excutare uno ictu, in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una dintre parti. si rezolutiunea si nulitatea produc efecte ex tuncnulitatea se aplica tuturor actelor juridice in schimb rezolutiunea se aplica contractelor sinalagmatice cu executare uno ictudaca intr-un contract sinalagmatic se pune problema nulitatii si rezolutiunii va fi analizata cu prioritate problema nulitatii.

rezilierea: este sanctiunea ce intervine in cazul neexecutarii in mod culpabil a unui contract sinalagmatic cu cexecutare succesiva si consta in incetarea efectelor contractului respectiv ex nunc.

revocare: inlaturarea efectelor liberalitatilor datorita ingratitudinii gratificatului sau neexecutarii culpabile a sarcinii. caducitatea: cauza de ineficacitate ce consta in lipsirea actului juridic valabil incheiat de orice efecte datorita unei imprejurari ulterioare incheierii sale si care este independenta de vointa autorului actului juridic. caducitatea produce efecte ex nunc. cauza care determina caducitatea este intotdeauna straina de vointa autorului actului juridic

reductiunea: sanctiune aplicabila in cazul actelor incheiate cu nesocotirea unor inderdictii stabilite de lege pentru ocrotirea unor persoane sau pentru restabilirea echilibrului contraprestatiilor intr-un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si comutativ. 1. reductiunea liberalitatilor2. reductiunea prestatiilor pentru leziune

clasificarea nulitatilor:in functie de interesul ocrotit prin dispozitia legala 1. nulitate absolutase sanctioneaza cu nulitatea absoluta nerespectarea la incheierea actului juridic a unei norme care ocroteste un interes general, adica a unei norme imperative de ordine publica2. nulitate relativa

se sanctioneaza cu nulitatea relativa nerespectarea la incheiera actului juridic cvil, a unei norme imperative de ordine privata, ce instituie o conditie de validitate la incheierea actului juridic civil.

criterii de stabilire a nulitatii: 1. indicatie legiuitorului A. nulitatea abosluta constatarea nulitatiiB. nulitatea relativa anulabilitatea actului2. natura interesului ocrotit3. prezumtie de nulitate relativa art. 1252 c. civ.

in functie de intinderea efectelor: 1. nulitate totala. - exceptiaart. 1255 clauzele contrare legii, ordinii publice si bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului in intregul sau numai daca sunt prin nautra loe esentiale, sau daca in lipsa lor contractul nu s-ar fi incheiat2. nulitate partiala regula

daca contractul este mentinut, atat clauzele nule cat si cele considerate nescrise sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile.

in functie de modul de consacrare legislativa:1. nulitate expresa2. nulitate virtualain functie de conditia de validitate incalcata1. nulitati de fond2. nulitati de forma

in funcite de modul de valorificare1. nulitati juridicare2. nulitati amiabile1246 c. civ daca prin lege nu se prevede altfel nulitatea contractului poate fi constatata sau declarata prin acordul partilor. clauzele considerate nescrise sunt: A. nulitati absoluteB. de regula partialeC. care opereaza de drept

cauzele de nulitate: daca instanta este sesizata cu mai multe motive de nulitate, cu un obiect in desfiintarea unui act juridic, nu exista o ordine in care instanta trebuie sa analizeze nulitatea. toate cauzele de nulitate sunt legale partile nu pot institui sau suprima cauze de nulitate. cauze de nilitate absoluta a actului juridic: 1. incalcarea dipoztiilor referitoare la capacitatea civila A. incapacitati speciale de folosinta persoana fizicaB. lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridiceC. nerespecitarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice fara scop lucrativ. D. lipsa totala a consimtamantului E. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil sau obiectul obligatieiF. nevalabilitatea cauzeiG. nerespectarea formei ad validitatemH. nerespectarea dreptului de preemptiune in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.

cauze de nulitate relativa

regimul juridic al nulitatii: 1. cine poate invoca nulitatea2. cat timp poate fi invocata nulitatea3. daca nulitatea poate sau nu fi acoperita prin confirmare

regimul juridic al nulitatii relative: 1. poate fi invocata in principiu de persoana ocrotita prin norma juridica incalcata.A. poate fi invocata de o terta persoana nulitatea relativa pentru vicierea consimtamantului testatorului apartine mostenitorilor legali care nu sunt parti ale actului juridic a carui nulitate o invocaB. de reprezentatul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiuC. de ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransaD. creditorii chirografari pe calea actiunii obliceE. de procuror cand actul este incheiat fara autorizarea instantei de tutelanulitatea relativa nu poate fi invocata din oficiu de isntanta judecatoreasca. 2. trebuie invocata pe cale de actiune in termenul de prescriptie A. este imprescriptibila pe cale de exceptie ( exceptie leziune) B. este prescriptibila pe cale de actiune

3. nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit de partea interesata sau de succesorii in drepturi ai acesteiaconditii pentru confirmare expresa: i. sa provina de la partea indreptatita sa invoce nulitateaii. sa fie facuta in deplina cunostinta de cauzaiii. sa fie facuta dupa incetarea violentei daca este vicviul ce afecteaza actuliv. viciul sa nu mai existe in momentul confirmariiv. sa cuprinda obiectul, cazuza si natura obligatieivi. sa se faca mentiune despre motivul actiunii in anulare si despre intentia de a se repara viciul pe care se intemeiaza actiunea

confirmare tacita rezulta din fapte care nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de acoperire a nulitaiti relative ex: executarea vlountara a unui act juridic lovit de nulitate relativa daca partea cunostea cauza de nulitate si actul a fost executat in cunostinta de cauza.

notificarea confimarii: persoana care poate confirma actul poate fi pus in intarziere printr-o notificare pentru a:1. exercita actiunea in anulare2. a confirma actul juridic.

termenul este de 6 luni de la data comunicarii notificariieste un termen de decadere. o prezumtie absoluta de confirmare a actului judic.

confirmarea efecte: validarea actului judirdic, efectele actului producandu-se ex tunc. confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimtamantului pentru dol sau violeta nu implica prin ea insasi renuntarea la dreptul de a cere daune interese

regimul juridic al nulitatii absolute: 1. nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte interesata instanta este obligata sa invoce din oficiu nulitatea absoluta. instanta nu poate dispune fara o cerere in dispozitivul hotararii asupra nulitatii actului. daca se cere executarea unui contract lovit de nulitate absoluta se va respinge cererea ca neintemeiata fara a se face mentiune in dispozitivul hotararii depsre nulitatea actului si fara a pronunta nulitatea. nulitatea absoluta nu poate fi invocata de o persoana complet straina ci numai de o persoana care justifica un interes. daca actiunea in nulitatea absoluta este introdusa de un tert cu un interes propriu atunci calitatea procesuala pasiva apartine tutoror partilor actului juridic. 2. poate fi invocata oricand pe cale de actiune sau exceptie imprescriptibila3. in principiu nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacitaexceptie: mostenitorii defunctului pot confirma o liberalitate a autorului lor chiar daca aceasta este lovita de nulitate absoluta art. 1010 c. civ.

efectele nulitatii: definitie: consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii, adica urmarile datorale desfiintarii in intregime sau in parte a unui act juridic civil care a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la conditiile sale de validitate.

efectul actului juridic nul este exprimat prin adagiul: quod nullum est, nullum producit efectum generic efectul actului juridic nul consta in desfiintarea raportului juridic civil nascut din actul juridic lovit de aceasta sanctiune si prin aceasta restabilirea legalitatii. distinct de desfiintarea actului juridic se poate angaja raspunderea civila delictuala cand cauza de nulitate este imputabila uneia dintre partiex: pentru acoperirea cheluielilor pe care cocontractantul le-a facut in vederea incheierii contractului desfiintat, pentru acoperirea dobanzilor platite de cumparator pentru creditul pe care l-a facut in vederea cumpararii bunului.

enumerarea principiilor efectelor nulitatii: 1. retroactivitatea efetelor nulitatii2. repunerea partilor in situatia anterioara (restitutio in integrum) 3. anularea actului juridic initial si a actului juridic subsecvent (resoluto iure dantis resolvitur ius accipiens)

eceptiile de la principiile efectelor nulitatii constituie in acelasi timp si limitari ale principiului quod nullum este nullum producit effectum.

1. principiul retroactivitatii efectelor nulitatiinulitatea produce efecte ex tunc. partile ajung in situatia in care s-ar fi aflat daca nu s-ar fi incheiat acel act juridic. exceptii: 1. cazul minorului de buna credinta la incheierea casatoriei care pastreaza capacitatea deplina de exercitiu2. declararea nulitatii unei persoane juridice3. cazul copiilor dintr-o casatorie anulata4. casatoria putativa fata de sotul de buna credinta la incheierea casatoriei

2. principiul restabilirii situatii anterioare restitutio in integrumin cazul in care contractul este desfiintat fiecare parte trebuie sa restituie celeilalte parti in natura sau echivalent prestaitileprimite chiar daca acestea au fost executate succesiv sau au avut caracter continuu.

aspect procesual: A. se poate solicita in acelasi timp declararea nulitatii si restabilirea situatiei anterioare un capat de cerere principal si un capat de cerere accesoriu. B. se poate cere intai anularea actului iar apoi sa se ceara pe calea unui proces distinct restabilirea situatiei anterioare. C. instnata nu poate dispune din oficiu restabilirea situatiei anterioare deoarece s-ar incalca principiul disponibilitatii.

exceptii: 1. pastrarea de catre posesorul de buna credinta (dobanditorul dintr-un act translativ ori constitutiv de drepturi reale principale asupra unui bun frugifer) de buna-credinta in temeiul art. 948 c. civ si art. 1645 c. civ. a fructelor culele in intervalul de timp cat a durat posesia sa de buna-credinta posesia de buna credinta inceteaza cel mai tarziu la data introducerii cererii de chemare in judecata. 2. in cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa trebuie sa restituite doar in limita folosului obtinut. 3. cazul cand dobanditorul printr-un act juridic constitutiv sau translativ de proprietate sau aun alt drept real ar putea invoca uzucapiunea4. cazul in care a intervenit precriptia actunii in restituirea prestatiilor executate in temeul actului juridic locuvit de nulitate.

modalitati de restituire: 1635-1647 c. civ. art. 1637 c. civ. restituirea se fae in natura sau in echivalent. regula este ca restituirea se face in natura. valoarea restituirii in echivalent se face la data cand debitorul a primit ceea ce trebuie sa restituite.

principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anularii actului initialresoluto iure dantis, resovitur ius accipiens anularea actului juridic intial (primar) atrage si anularea actului juridic subsecvent datorita legaturii lor juricie.

exceptii: cand anularea actului juridic initial nu atrage si anularea actului juridic subsecvent ci acesta este mentinut desi se afla in stransa legatura cu actul juridic desfiintat. principii pentru exceptii: i. buna credintaii. securitatea si stabilitatea circuitului civil

1. actele de conservare si administrare a bunului ( buna credinta) 2. locatararul de buna credinta3. alte contracte cu executare succesiva care vor continua sa produca efecte pe durata stipulata de parti dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului

cazuri care inlatura principiul quod nullum est, nullum producit effectum

1. conversiunea actului juridic2. error communis facit ius3. principiul raspunderii civile delictuale

1. conversiunea actului juridic civil

considerarea manifestarii de vointa in sensul in care reprezinta un act juridic valabil si nu un act juridic lovit de nulitate. manifestarea de vointa este calificata ca echivalenta a unui anumit act juridic chiar daca nu este valabila ca alt act juridic.

conditii: 1. sa existe un element de diferenta intre actul juridic nul si cel care urmeaza a fi considerat valabil. natura contractului, continutul actetuia, efecte, forma. 2. actului juridic lovit de nulitate sa indeplineasca toate coditiile de validitate ale actului juridic ce urmeaza a fi considerat valabil incheiat3. manifestarea de vointa a partilor sa fie in favoarea conversiunii. aceasta nu va produce efect daca partile au dorit in actul lovit de nulitate sa fie exclusa conversiunea.

nu este conversiune:1. cand unele clauze sunt anulate iar altele pastrate (nulitate partiala)2. cand actul juridic apare nul datorita denumirii gresite date de parti intervine calificarea actului juridic. error in nomine negotii3. dintre cele doua acte juridice incheiate de aceleasi parti se desfiinteaa doar unul4. se reface actul juridic nul5. se valideaza actul prin confirmare6. intervine novatia.

aplicatii: manifestare de vointa nula ca vanzare dar poate fi antecotranct de vanzare. act de instrainare lovit de nulitatepoate fi valabil ca revocare a legatului ce aveaca obiect bunul la care se referea actul de instrainare desfiintat testamentul autentic sau privilegiat, nul pentru vicii de forma dar valabil ca testament olograv daca este scris si semnat si datat de mana testatorului. inscrisul autentic nul ca atare dar valabil ca inscris sub semnatura privata inscris sub semnatura nul dar valabil ca inceput de dovada scrisa.

2. error communis facit ius.

cand cineva impartasind o credinta comuna si invincibila a considerat ca o persoana are un anumit drept sau calitate juridica atunci instanta tinand seama de imprejurari poate hotara ca actul incheiat in aceasta stare va produce fata de cel aflat in eroare aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil, afara de cazul in care desfiintarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu. nu se prezuma nu este aplicabil in materie de carte funciara sau alte sisteme de publcitate

aplicatie:1. actele de stare civila actele de stare civila intocmite de o persoana care a execricitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila, cu respectarea tuturor prevederilor legale sunt valabile chiar daca acea persoaa nu avea calitate, inafara de cazul cand beneficiarii acestor acete au cunoscut in momentul intocmirii lor, lipsa acestei calitati. 2. principiul raspunderii civile delictuale duce in anumite cazuri la mentinerea efectelor unui act juridic lovit de nulitate. partea vinovata de cauza de nulitate solicita anularea actului juridic desi cealata parte ar urma sa sufere un prejudiciu din cauza anularii actului juridic respectiv, prejudiciu ce trebuie reparat de cel cuplabil. apli