testul omuletului interpretare

12
Testul omuletului COTAREA Pentru cotarea şi analiza desenului omuleţului este comod să se utilizeze foaia de cotare. Se înseamnă pe foaia de cotarea itemii prezenţi în desenul considerat. Se atribuie un punct pentru fiecare item prezent. Se obţin astfel cinci note brute: 1. Nota C , reprezintă numărul de itemi reuşiţi din scala “cap”; 2. Nota S, reprezintă numărul de itemi reuşiţi din scala “schema corporală”; 3. Nota V, reprezintă numărul de itemi reuşiţi din scala “îmbrăcăminte”; 4. Nota T (totală), reprezintă nota C + nota S + nota V; 5. Nota L (culoare), se vor număra itemii reuşiţi, care se referă la folosirea culorii, din întreaga listă de itemi. Notele brute obţinute vor fi raportate la etalon. Dacă desenele copiilor mai mari sunt realizate sub forma unui bust, în procesul de cotare nu se va putea ţine cont de normele descrise mai sus. În acest caz va fi luată în consideraţie numai nota C (itemii scalei “capul”). ETALONUL ÎN QUARTILE (în funcţie de vârsta reală a copilului) Ţinând cont de sexul subiectului, se va căuta în tabelul corespunzător pe linia, din dreptul vârstei sale reale, nota brută obţinută de acesta. Dacă nota brută se situează între Q1 şi Q3, interval în care se găsesc 50% din subiecţii normali, se va putea concluziona că subiectul se încadrează în normă. Îl vom considera uşor superior mediei, dacă rezultatul va fi superior medianei Q2 şi uşor sub medie, dacă rezultatul se situează uşor sub mediană. Deasupra lui Q3 se situează 25% din copii, cei care sunt în avans faţă de vârsta lor, iar sub Q1 se situează 25% din copii, care sunt în retard. Se va indica pe foaia de cotare quartilul în care se situează rezultatul subiectului examinat. Se va proceda astfel pentru fiecare din cele patru note brute obţinute de subiect.

description

testul omuletului interpretare

Transcript of testul omuletului interpretare

Testul omuletului

COTAREAPentru cotarea i analiza desenului omuleului este comod s se utilizeze foaia de cotare. Se nseamn pe foaia de cotarea itemii prezeni n desenul considerat. Se atribuie un punct pentru fiecare item prezent. Se obin astfel cinci note brute:1. Nota C , reprezint numrul de itemi reuii din scala cap;2. Nota S, reprezint numrul de itemi reuii din scala schema corporal;3. Nota V, reprezint numrul de itemi reuii din scala mbrcminte;4. Nota T (total), reprezint nota C + nota S + nota V;5. Nota L (culoare), se vor numra itemii reuii, care se refer la folosirea culorii, din ntreaga list de itemi.Notele brute obinute vor fi raportate la etalon. Dac desenele copiilor mai mari sunt realizate sub forma unui bust, n procesul de cotare nu se va putea ine cont de normele descrise mai sus. n acest caz va fi luat n consideraie numai nota C (itemii scalei capul).

ETALONUL N QUARTILE (n funcie de vrsta real a copilului)innd cont de sexul subiectului, se va cuta n tabelul corespunztor pe linia, din dreptul vrstei sale reale, nota brut obinut de acesta. Dac nota brut se situeaz ntre Q1 i Q3, interval n care se gsesc 50% din subiecii normali, se va putea concluziona c subiectul se ncadreaz n norm. l vom considera uor superior mediei, dac rezultatul va fi superior medianei Q2 i uor sub medie, dac rezultatul se situeaz uor sub median. Deasupra lui Q3 se situeaz 25% din copii, cei care sunt n avans fa de vrsta lor, iar sub Q1 se situeaz 25% din copii, care sunt n retard. Se va indica pe foaia de cotare quartilul n care se situeaz rezultatul subiectului examinat. Se va proceda astfel pentru fiecare din cele patru note brute obinute de subiect.

ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATEEtalonul n quartile nu ofer suficiente precizri pentru copiii n avans sau n retard fa de vrsta lor real, adic pentru cei a cror note se situeaz la extreme. Pentru a aprecia importana avansului sau a retardului va fi utilizat etalonul n ani maturitate. Acest etalon este constituit din note de maturitate medie, calculate pentru fiecare vrst real. Pentru a obine vrsta de maturitate a unui subiect se va cuta pe linia corespunztoare notei brute pariale (de exemplu: n dreptul lui C) nota care se apropie cel mai mult de cea obinut de subiect. Vrsta de maturitate a subiectului va corespunde vrstei indicate deasupra notei brute a subiectului (cap de coloan). Dac nota obinut de subiect se situeaz ntre dou note ale scalei, vom obine o vrst intermediar. De exemplu, o not total de 16 puncte pentru biei, care se situeaz ntre nota 10 (care corespunde vrstei de maturitate de 4 1/2 ani) i nota 22 (care corespunde vrstei de maturitate de 5 1/2 ani), poate fi considerat corespunztoare vrstei de 5 ani. Comparnd vrsta de maturitate cu vrsta real a subiectului se poate vedea cu ct este copilul n avans sau n retard. Se poate, de asemenea, calcula un coeficient de maturitate folosind formula clasic pentru Coeficientul de Inteligen: Vrsta de maturitate x 100 = coeficient de maturitateVrsta real

Conform acestei formule, un coeficient de maturitate mai mare de 100 caracterizeaz avansul copilului, un coeficient mai mic de 100 caracterizeaz retardul copilului. Sunt prezentate mai jos date pentru interpretarea calitativ a coeficientului de maturitate.

de la 0 la 50debilitate profund

de la 50 65debilitate medie

de la 65 la 80debilitate lejer

de la 80 la 90inteligen normal slab

de la 90 la 110inteligen medie

de la 110 la 130aptitudini intelectuale bune

de la 130 i mai multinteligen superioar

TABELELE CU ETALOANE

A. ETALONUL N QUARTILE (funcie de vrsta real)BIEICAPULSCHEMA CORPORAL

Min.Q1Med.Q3Max.Min.Q1Med. Q3 Max.

3ani 1/20234700458

4ani 1/203557046912

5ani1/22579111013141927

6ani 1/24681116514172025

7ani 1/217101321619202530

8ani 1/29101113151419222529

9ani 1/27111213181520242636

10ani 1/24111315201217252932

11ani 1/2511141620922262930

12ani 1/2511151620922272930

BIEIMBRCMINTETOTAL

Min.Q1Med.Q3Max.Min.Q1Med. Q3 Max.

3ani 1/2000010061016

4ani 1/20001306101119

5ani 1/20235101821223147

6ani 1/20356111127303346

7ani 1/214610122033394463

8ani 1/235710132735424656

9ani 1/246810132836454859

10ani 1/215910142037475158

11ani 1/2071012142342485560

12ani 1/2261011132444495556

FETECAPULSCHEMA CORPORAL

Min.Q1Med.Q3Max.Min.Q1Med. Q3 Max.

3ani 1/200246014611

4ani 1/21368113681115

5ani 1/2268918712141828

6ani 1/238101220814182430

7ani 1/239121419719212630

8ani 1/2311141521921252931

9ani 1/27121517201822272931

10ani 1/28121518201722272932

11ani 1/27141619221622283132

12ani 1/210151720221521283133

FETEMBRCMINTETOTAL

Min.Q1Med.Q3Max.Min.Q1Med. Q3 Max.

3ani 1/2000020061016

4ani 1/200123610132127

5ani 1/2024591521253348

6ani 1/21469121629353954

7ani 1/226810121636424956

8ani 1/227911132642495469

9ani 1/2591112143049525861

10ani 1/23101112143145545861

11ani 1/23101112143447565964

12ani 1/24101213133346576065

B. ETALONUL PENTRU VRSTA DE MATURITATEBIEI3 1/24 1/25 1/26 7 1/28 1/29 1/210 1/211 1/212 1/2

C3578101112131415

S461417202224252627

V003567891010

Total6102230394245474849

FETE3 1/24 1/25 1/26 7 1/28 1/29 1/210 1/211 1/212 1/2

C26810121415151617

S481418212527272829

V01468911111112

Total6132535424952545657

CRITERII DE COTARE

1.CAPUL1. Prezena capului (F.B.4) - Este reprezentat, de obicei, sub form de cerc mai mult sau mai puin regulat.2. Prezena ochilor (F.B.4) - Ochii pot fi indicai printr-un punct sau cu ajutorul a mai multe detalii. 3. Prezena gurii (F.5, B.6) - Poate fi indicat printr-un punct, linie orizontal sau mai detaliat.4. Prezena nasului (F.B.5) - Poate fi indicat printr-o linie vertical, un cerc, dou puncte sau mai detaliat.5. Prezena prului (F.6, B.11) - Poate fi reprezentat prin linii sau haurri, dar de culori realiste: negru, maro, galben. 6. Culoare realist a fondului feei (F.7, B.6) - Fondul feei trebuie s fie necolorat, sau colorat n roz, conturul feei n ambele cazuri trebuie s fie executat cu creion negru. Culoarea ochilor, a gurii sau a altor trsturi poate fi nerealist.7. Culoare realist a ochilor (F.7, B.6) - Culorile admise sunt negru, maro, bleu, verde. Este puin important dac copilul coloreaz irisul sau ntreg globul.8. Culoare realist a gurii (F.7, B.6) - Conturul gurii trebuie s fie executat cu creion negru (fr s fie colorat n interior) sau cu creion rou (poate fi colorat n interior).9. Form oval a ochilor (F 8) - Ochii trebuie s fie desenai din dou linii sau haurai, dar alungii orizontal (fig. 1). 10. Cel puin dou detalii ale ochilor (F.8) - Acestea pot fi: genele, sprncenele, irisul, pupila sau pleoapele.11. Culoare realist a ntregii fee (F.9, B.10) - Conturul feei trebuie s fie executat cu creion negru, fondul feei roz sau necolorat, nici o alt trstur a feei nu trebuie s fie nerealist colorat, cum ar fi: nas rou, ochi violei gene verzi, etc. Ochii pot fi verzi, bleu, maro, negri, gura fr s fie colorat sau colorat n rou.12. Form evoluat a gurii (F.9, B.9) - Gura trebuie s fie desenat din dou linii i s aib o form oval (fig. 2). 13. Distana corect dintre ochi (F.10) - Centrul ochilor trebuie s mpart faa n trei pri aproximativ egale (fig. 4). 14. Plasarea corect n nlime a ochilor (F.11, B.12) - Ochii trebuie s fie plasai n jumtatea de sus a feei (fig. 4). 15. Form evoluat a nasului (F.11) - A se consulta figura 3. 16. Form evoluat sau coafat a prului (F.11) - Prul trebuie s fie reprezentat ca ncadrnd capul prin exterior, fr transparen sau cu o coafur special (fig. 5).17. Culoare realist a nasului (F.11,B.10) - Conturul sau linia nasului trebui s fie de culoare neagr.18. Cel puin trei detalii ale ochilor (F.12) - A se vedea lista detaliilor ochilor de la itemul 10.19. Prezena pupilelor (F.B.12).20. Prezena sprncenelor (F.12).21. Culoarea roie a gurii (F.12).22. Coafur special a prului (F.12) - Poate fi o tunsoare scurt, tip periu, prul mpletit n cozi, sau bucle clar indicate.23. Plasarea corect n nlime a ochilor i distan corect ntre ochi (F.12) - A se vedea itemii 13 i 14. Cele dou criterii trebuie s fie cumulate.

2. SCHEMA CORPORAL 1. Omule identificabil (F.B.4) - Trebuie s fie prezente cteva elemente ale corpului sau ale capului i acestea s formeze un ntreg, s nu fie dispersate. 2. Desen orientat n pagin (F.B.4) - Omuleul trebuie s fie centrat n pagin, fie pe nlimea, fie pe lungimea paginii, s nu fie desenat prea sus sau prea jos pe pagin.3. Cel puin dou detalii ale corpului (F.4, B.5) - Printre acestea trebuie s fie prezente: capul, ochii, gura, prul, corpul, picioarele.4. Trunchi prezent (F.4, B.5) - Acesta poate fi reprezentat printr-o linie sau o figur geometric, cum ar fi un cerc, un oval, un ptrat, un dreptunghi sau triunghi sau desigur poate fi reprezentat ntr-o form mai evoluat. 5. Braele prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub form de linii simple sau trsturi mai evoluate, chiar dac sunt incorect situate.6. Picioare prezente (F.4, B.5) - Acestea pot fi reprezentate sub form de linii simple sau trsturi mai evoluate, chiar dac sunt incorect situate.7. Brae ataate de trunchi (F. B.5) - Braele s nu fie ataate de cap, gt, picioare, ci de trunchi, chiar dac nu sunt plasate adecvat sau sunt plasate la limita dintre trunchi i cap, n cazul n care lipsete gtul. 8. Picioare ataate de trunchi (F B.5) - Picioarele s nu fie ataate de cap, ci de trunchi, chiar dac nepotrivit plasate.9. Prezena labelor picioarelor (F.B.5) - Acestea pot fi reprezentate printr-o simpl linie situat ntr-un unghi cu piciorul sau printr-un cerc n continuarea piciorului sau ntr-o manier mai evoluat: din dou linii, nclmintea desenat etc.10. Form alungit a trunchiului (F.6, B.5) - Trunchiul trebuie s fie mai mult lung dect lat (nlimea trunchiului mai mare dect limea). Poate fi desenat cu o linie, un oval, un dreptunghi sau de o form mai supl.11. Brae desenate din dou linii (F.B.6) - S nu fie simple linii.12. Picioare desenate din dou linii (F.B.6) - S nu fie simple linii.13. ntreg conturul desenului n creion negru (F.7, B.6) - Se refer la liniile exterioare ale desenului: ale capului, trunchiului, membrelor. ntr-un anumit sens, omuleul trebuie s fie mai nti desenat i apoi colorat. 14. Prezena degetelor (F.B.7) - Degetele pot fi indicate prin simple linii. Numrul degetelor nu se ia n consideraie.15. Proporii bune ale braelor (F.7, B.9) - Raportul trunchi/brae trebuie s fie ntre 1,25 i 2, adic trunchiul trebuie s fie mai lung dect braele de aproximativ dou ori.16. Trunchi suplu (F.8, B.9) - Trunchiul nu mai trebuie s aib o form geometric (cerc, oval, ptrat, dreptunghi, triunghi) ci linii mai puin schematice, mai apropiate de realitate.17. Gt prezent (F.8, B.11) - Poate fi reprezentat printr-o linie sau prin dou.18. Proporii bune ale picioarelor (F.8, B.11) - Raportul trunchi/picioare trebuie s fie ntre 0.75 i 1.25, adic picioarele trebuie s msoare cel puin trei sferturi din lungimea trunchiului, dar s nu fie mai lungi de o dat i un sfert.19. Brae ataate de trunchi la locul potrivit (F.8, B.11) - Braele trebuie s fie ataate sub gt, dac acesta exist, sau la limita dintre cap i trunchi, n partea de sus a trunchiului, dac omuleul nu are gt. Nu este necesar prezena umerilor.20. Form supl a picioarelor (F.8, B.11) - Picioarele desenate din dou linii s nu fie sub forma unor bastoane nepenite, rigide sau cioturi schematice. S fie prezent o anumit suplee a liniilor.21. Gt suplu (F.9, B.11) - Linia gtului continu cu linia trunchiului, chiar dac umerii nu sunt prezeni (fig. 6), nu exist unghiuri ascuite. 22. Sex identificabil (F.B.9) - Prezena pantalonilor nu este suficient, pentru c i fetele poart pantaloni, nici coafura nu este un semn clar, uneori bieii au codie. De obicei, sexul personajului desenat poate fi stabilit cu ajutorul urmtoarelor elemente: o plrie masculin, musti, barb, igar, cravat, arm, etc. Dac nu se poate decide, itemul nu se coteaz.23. Culoare realist a minilor (F.9, B.8) - Degetele sau minile pot fi roz (nu roii) sau necolorate, nu neaprat de acelai fond cu faa.24. Picioare ataate de trunchi fr spaiu intermediar (F. 9) - La vrste mai mici picioarele sunt ataate de trunchi lsndu-se un spaiu mai mic sau mai mare ntre ele. Acest spaiu nu trebuie s existe (fig. 8). 25. Cinci degete sau degetul mare detaat de restul degetelor reprezentate global (F.10, B.11).26. Prezena umerilor (F.10, B. 9) - Trebuie s existe un unghi sau rotunjiri reprezentnd umerii n locul de mbinare a braelor cu trunchiul.27. Proporii bune ale capului (F.10, B.12) - nlimea trunchiului s fie de cel puin o dat i jumtate mai mare dect cea a capului. Raportul trunchi/cap trebuie s fie ntre 1,50 i 2,75.28. Vrst identificabil (F.B.10) - Vrsta omuleului este reprezentat n mod manifest fie printr-un detaliu al feei: barba, mustile, ridurile, fie printr-un detaliu vestimentar sau un obiect, cum ar fi: pipa, jucrii, diferite unelte. Omuleul poate reprezenta un copil, un adult sau un btrn.29. Prezena palmelor (F.B.10) - Trebuie s existe un spaiu ntre manet i degete. Este obligatorie prezena degetelor.30. Picioare ataate de trunchi fr linie de demarcaie (F.10) - Pantalonul trebuie s continue pn la linia taliei, fr s existe linie de demarcaie ntre trunchi i picioare (fig.9).31. Brae ataate de trunchi fr linie de demarcaie (F.11) - Linia braelor continu cu cea a trunchiului.32. Poziia corect a labelor picioarelor (F.11, B.10) - n raport cu picioarele labele trebuie s fie reprezentate n perspectiv, adic vrfurile s fie mai mult sau mai puin deprtate simetric. Dac omuleul este desenat din fa, cele dou labe ale picioarelor nu trebuie s fie ntoarse n aceeai direcie. Nu se coteaz poziia strict vertical a labelor, n continuarea picioarelor. Trebuie s fie ct de ct respectat perspectiva: labe mai mult late dect lungi. Dac omuleul este desenat n profil, cele dou labe ale picioarelor trebuie din contra s fie ntoarse n aceeai parte ca i restul corpului.33. Culoare realist i identic a feei i a minilor (F.11, B.12) - Faa i minile trebuie s fie identice: roz sau necolorate.

3. Hainele1. Prezena hainelor (F.B.5) - Pot fi haurate sau colorate diferit de fa i restul corpului.2. Cel puin un detaliu vestimentar (F.B.6) - S fie prezent un detaliu din urmtoarea list: nasturi, pelerin, curea, ornamente ale esturilor (dungi, buline, flori etc.), cravat, vest, mnui, guler sau rotund n jurul gtului, geant, bijuterii, plrie, pantofi (nclminte), tocuri, ireturi, osete i alte detalii vestimentare. 3. Prezena pantalonului (F.B.6) - Acetia trebuie s fie difereniai fie printr-o linie dubl n partea de sus, la talie, fie prin culoarea diferit de cea a bluzei.4. Prezena curelei (F.9, B.11) - Aceasta poate s figureze printr-o singur trstur dac este desenat la locul potrivit sau obligatoriu din dou trsturi reprezentnd cu adevrat o curea i nu o simpl delimitare a trunchiului de picioare. 5. Prezena nclmintei (F.6, B.7) - Este suficient s fie desenate labele picioarelor (din linie dubl) i ca o linie de demarcaie sau o culoare diferit s diferenieze labele picioarelor de picioare. 6. Cel puin dou detalii vestimentare (F.8, B.11) - Din list itemul 2.7. Mneci de culoare identic cu corsajul (F.8, B.11) - Itemul este acordat, chiar dac este desenat o vest de o culoare diferit, dac care las s se vad la gt culoarea corsajului.8. Mneci detaate de mini (F.8, B.11) - O linie de demarcaie trebuie s separe mneca de mn deasupra ncheieturii minii (manet scurt) sau mna este separat de bra printr-o culoare diferit (manet implicit). La un nivel superior mna apare detaat de bra (fig. 10).9. Cel puin trei detalii vestimentare (F.10, B.12) - Din lista de detalii de la itemul 2.10. Corsaj detaat de gt (F.12) - O linie de demarcaie trebuie s indice rscroiala hainei la gt (de exemplu, rscroial n unghi, guler pe gt - fig. 11 ). Gtul nu trebui s fie de aceeai culoare cu haina. 11. Pantalon detaat de laba piciorului (F.12) - Picioarele trebuie s ias din pantalonii care sunt mai largi.12. nclminte de culoare realist (F.12) - Se admite culoarea neagr sau maro sau absena culorii. 13. Cel puin patru detalii vestimentare (F.12) - Din list itemul 2.14. Omule personalizat (F.12, B.12) - Costumul omuleului nu este unul oarecare, ci unul care permite s se recunoasc: un soldat, un atlet, un clovn, etc.