I.PROCESE TERMICE ÎN APARATE ELECTRICE

1. Ce surse de căldură există în aparatele electrice ? Sunt conductoarele parcurse de un curent electric, miezurile de fier străbătute de fluxuri magnetice

variabile în timp, arcul electric, pierderile de putere activă din izolaţie şi ciocnirile mecanice.2. Ce este efectul electrocaloric ? Conductoarele parcurse de un curent electric sunt o sursă de pierderi prin efectul electrocaloric (Joule-Lentz). Transformarea energiei electrice în energie calorică.3. Ce pierderi apar în miezurile feromagnetice ? Apar pierderi prin efect histerezis sau curenţi turbionari.4. Ce pierderi apar în izolaţii ? Apar pierderi prin ne conservarea proprietăţilor electroizolante ale izolaţiilor, datorate îmbătrâniri materialului sau poluării, ceia ce conduce la încălzirea izolaţiei şi distrugerea ei prin străpungere (Joule-Lentz).5. Definiţi supratemperatura ? = - a = T –Ta 0C , K , ca o încălzire, o diferenţă dintre temperatura corpului şi temperatura mediului ambiant a .6. Ce subansamble ale aparatelor electrice se verifică la încălzire ? Căile de curent, izolaţii electrice, elementelor elastice, lipituri şi contacte.7. Ce este o izotermă ? Totalitatea punctelor cu aceiaşi temperatură dintr-un câmp termic formează o suprafaţă izotermă.8. Care este ecuaţia unei izoterme ?

grad =

9. Care este legea transformării energiei în conductoarele parcurse de un curent?

Forma locală a legii lui Joule-Lentz: p =

10. În ce se măsoară pierderile specifice ?

Se măsoară în

11. În ce se măsoară fluxul termic ? Se măsoară în 12. Definiţi densitatea de flux termic ?

- raportul dintre flux termic şi unitatea de suprafaţă.

13. În ce se măsoară densitatea de flux termic ?

Se măsoară în

14. Care este legătura empirică între densitatea de flux termic şi temperatură ? = conductivitatea termică; grad = gradient de temperatură.

15. Ce măsoară divergenţa densităţii de flux termic ?Reprezintă o măsură pentru sursa de căldură din unitatea de volum (pentru căldura specifică p)

16. Definiţi conductivitatea termică ?Conductivitatea termică () este constanta de proporţionalitate ca caracterizează materialele din punct de vedere al conducţiei termice se neglijează dependenţa de temperatură şi se consideră o constantă de material.17. În ce se măsoară conductivitatea termică ?

1

= conductivitatea termică [W/m grad]18. Definiţi coordonatele cilindrice în funcţie de coordonatele carteziene.

; ; z = z.19. Definiţi operatorul Laplace în coordonate carteziene.

20. Definiţi operatorul Laplace în coordonate cilindrice.

21. Scrieţi ecuaţia lui Poisson, în coordonate carteziene într-un mediu izotrop.

22. Scrieţi ecuaţia lui Poisson, în coordonate carteziene într-un mediu anizotrop.

23. Scrieţi ecuaţia lui Poisson, în coordonate cilindrice.

24. Scrieţi ecuaţia Laplace, în coordonate carteziene într-un mediu izotrop.

25. Scrieţi ecuaţia Laplace, în coordonate carteziene într-un mediu anizotrop

26. Scrieţi ecuaţia Laplace, în coordonate cilindrice.

27. Scrieţi ecuaţia Fourier, pentru regimul termic nestaţionar.

; a – difuzivitatea termică.

28. Definiţi difuzivitatea termică.Difuzivitatea termică (a) caracterizează inerţia termică a corpurilor:

; - conductivitatea termică; d [kg/m3] – densitatea corpului;

c – căldura specifică masică [W s /kg grd]29. În ce se măsoară difuzivitatea termică.

[a] = [m2/s].30. Câte tipuri de transmisivităţi termice cunoaşteţi ?

Trei tipuri: prin convecţie, prin conducţie, prin radiaţie.31. Care este expresia căldurii cedată mediului ambiant prin conducţie?

Q = ; Q – este cantitatea de căldură cedată mediului ambiant prin conducţie.

32. Care este expresia căldurii cedată mediului ambiant prin convecţie?Qc = ; [J]

Qc – este cantitatea de căldură cedată mediului ambiant prin convecţie.33. Ce este convecţia forţată?

Este procedeul prin care Qc se face cu ajutorul acceleratorilor incluşi sau ataşaţi circuitului de convecţie, (pompe sau ventilatoare).

2

34. Cum se poate realiza răcirea forţată în aer?Introducerea în circuitul fluidului a unor radiatoare pe care se montează ventilatoare, accelerând astfel procesul.

35. Cum se poate realiza răcirea forţată în ulei?Introducerea în circuitul uleiului a unor radiatoare pe care se montează ventilatoare, accelerând astfel procesul.

36. Care este legea lui Ştefan Boltzman?

qr – este densitatea fluxului termic cedat prin radiaţie [W/m2]r – este transmisivitatea termică prin radiaţie [W/m2 grd]

37. Cât este transmisivitatea termică prin radiaţie.

- C0 este coeficientul de radiaţie al corpului absolut negru 5,76 x10-8 [W/m2 x grd2].- este coeficientul de radiaţie sau absorbţie al corpului;- c este temperatura corpului în [0C ];- a este temperatura mediului ambiant în [0C ];- Tc este temperatura absolută a corpului [K];- Ta este temperatura absolută a mediului ambiant [K];

38. Care este expresia căldurii cedate mediului ambiant prin radiaţie?

39. Cum trebuiesc vopsite carcasele pentru o răcire cât mai intensă prin radiaţie?În culori mate deschise (alb).

40. Care este transmisivitatea termică totală ?

41. Care este Legea lui Ohm pentru transmiterea căldurii? = q x Rt; = U; q = I; Rt = R.

42. Care este expresia rezistenţei termice?

; - este grosimea materialului termoizolant; - este conductivitatea termică a materialului

termoizolant.43. În ce se măsoară rezistenţa termică?

- este UM pentru Rt.

44. Ce sunt condiţiile de limită?Condiţiile de limită sunt cele care ne ajută la determinarea constantelor de integrare C1 şi C2 , astfel: pentru x = x1 avem = 1, iar pentru x = x2 avem = 2, de unde putem afla căderea de temperatură = 1-2 şi grosimea peretelui = x1-x2.

45. Pe baza căror echivalenţe se calculează circuitul electric echivalent al transmisiei căldurii?q I; U; Rt R

46. La ce bobine trebuie să izolăm termic bobinajul de miezul feromagnetic?La bobinele cu miez feromagnetic.

47. Care este ecuaţia generală a bilanţului termic a unui conductor?

; - conductivitatea termică; d [kg/m3] – densitatea corpului;

c – căldura specifică masică [W s /kg grd]48. Cum variază rezistivitatea electrică cu temperatura?

3

Variază invers proporţional.49. Definiţi regimul termic staţionar?

Este regimul în care temperatura nu depinde de timp fiind o funcţie staţionară:

50. Care este expresia supratemperaturii staţionare ?

; (fluxul termic); - suprafaţa

laterală de cedare a căldurii S = Ip x I; - este transmisivitatea termică totală.51. Care este expresia constantei termice de timp?

; c – este căldura specifică masică; M – este coordonatele unui punct de pe curba de

temperatură; S – arie suprafeţelor de răcire; - este transmisivitatea termică totală.52. În ce se măsoară constanta termică de timp?

În secunde [s].53. Care este interpretarea matematică a constantei termice de timp?

Constanta termică de timp (T) reprezintă un segment AB, ca subtangentă la curba de încălzire, corespunzătoare punctului M, rămânând o constantă pentru orice poziţie a lui M pe curba de temperatură.

54. Care este interpretarea fizică a constantei termice de timp?Constanta termică de timp este numeric egală cu timpul necesar încălzirii corpului până la

temperatura staţionară.55. Care este ecuaţia încălzirii unui corp cu supratemperatura iniţială?

; 0 – este valoarea temperaturii iniţiale

56. Care este ecuaţia încălzirii unui corp fără supratemperatura iniţială?

0 = 0

57. Care este ecuaţia răcirii unui corp?

; Supratemperatura () are o valoare oarecare (i)

58. Definiţi regimul termic de scurtă durată?Este regimul termic de funcţionare a unor aparate care funcţionează un timp mai mic sau cel mult egal cu constanta termică de timp (T): ti ; ti – timp de încălzire.

59. Cât este coeficientul de suprasarcină termică în regim de scurtă durată?

; PSD – este regimul de suprasarcină termică de scurtă durată.

PD - este regimul de suprasarcină termică de durată; ti – timp de încălzire.60. Cât este coeficientul de suprasarcină pentru curent în regim de scurtă durată?

61. Cum variază temperatura în regim de scurtcircuit ?Temperatura variază în sens crescător cu durata regimului de scurtcircuit astfel: ti T .

62. Definiţi regimul periodic intermitent.Este un regim ciclic de încălzire şi răcire, repetându-se la intervale de timp egale.

63. Definiţi durata relativă de anclanşare.Este raportul dintre durata timpului de încălzire (ti) şi durata unui ciclu (tc = ti + tr)10 min. ; DA – este durata de anclanşare (acţionare),

4

, iar valorile standardizate sunt: 10,25,60 şi 100 %.

64. Cât este coeficientul de suprasarcină termică în regim periodic intermitent?

65. Cât este coeficientul de suprasarcină pentru curent în regim periodic intermitent?

66. Ce este stabilitatea termică a unui aparat?Este proprietatea unui aparat de a-şi stabiliza temperatura în toate punctele sale la un moment dat.

67. Ce mărime caracterizează stabilitatea termică a unui aparat in regim permanent?In – curentul nominal

68. Ce mărime caracterizează stabilitatea termică a unui aparat in regim de avarie?Ist – curentul de stabilitate termică.

69. Ce timpi s-au standardizat pentru stabilitatea termică la scurtcircuit?Timpi standardizaţi sunt: tx = 1, 5,10 secunde (N).

70. Cu ce formulă se echivalează curenţii de stabilitate termică la scurtcircuit?

IStx = IStN ; tx – este timpul de scurtcircuit; N , (secunde).

CAPITOLUL II.FORŢELE ELECTRODINAMICE ŞI ELECTROMAGNETICE

1. Ce este o forţă electrodinamică ?Sunt forţele care acţionează asupra conductoarelor parcurse de curenţi, ca rezultat al interacţiunii dintre curenţi şi câmpurile magnetice create de alţi curenţi electrici.

2. Ce este o forţă electromagnetică?

5

Sunt forţele ce apar datorită variaţiei energiei magnetice prin interacţiunea dintre curenţii electrici şi corpurile feromagnetice.

3. La ce solicitări dau naştere forţele electrodinamice şi electromagnetice?Dau naştere la solicitări termice şi mecanice.

4. Ce metodă de calcul a forţelor electrodinamice şi electromagnetice cunoaşteţi ?Sunt 3 metode de calcul: - formula lui Biot-Savart-Laplace; - teoremele forţelor generalizate şi aprecierea variaţiei energiei magnetice; - calculul tensiunilor maxwelliene în câmp magnetic.

5. În ce caz folosim metoda forţelor maxwelliene ?În cazul contactelor electrice.

6. Ce este expresia forţei Laplace ? O exprimare a forţei elementare Laplace (dF), corespunzătoare porţiuni de circuit (dl), unde () este unghiul dintre inducţia electromagnetică (B) şi versorul (dl) al circuitului parcurs de curentul (i).

7. Care este formula lui Biot-Savart-Laplace ?

8. Cât este forţa dintre două conductoare filiforme şi coplanare ?Forţa specifică (fk) dintre două conductoare filiforme şi coplanare este:

, pe scurt: , unde () se numeşte factorul de curent

al circuitelor: , iar (C) este factorul de contur al circuitelor electrice:

9. În ce se măsoară intensitatea câmpului magnetic ?Intensitatea câmpului magnetic notată cu (H) se măsoară în unităţi [Weber] notată prescurtat [Wb].

10. În ce se măsoară inducţia magnetică ?Inducţia magnetică notată cu (B) se măsoară în unităţi [Tesla] notată prescurtat [T].

11. În ce se măsoară permeabilitatea magnetică ?Permeabilitatea magnetică notată cu (0) se măsoară în unitatea: [H/m].

12. Care este valoarea lui 0 ? Este:

13.Care este valoarea energiei magnetice a unui sistem de n conductoare filiforme ?

Este: , unde (k) sunt fluxurile care străbat suprafeţele limitate de contururile

circuitelor.14. Care este fluxul magnetic total în conductoare filiforme parcurse de curent (formula lui Maxwel) ?

; - Lk este inductivitatea proprie a circuitului k; - M kp este

inductivitatea mutuală a circuitului k şi p.15. Care este expresia forţei electrodinamice dintre două conductoare filiforme, parcurse de curenţi conform Teoremei forţelor generalizate ?

; - Fx este forţa generalizată; - x este coordonată generalizată liniară.

16. Care este expresia forţei dintre două conductoare filiforme drepte şi coplanare ?

6

17. Cât este factorul de curent al forţei specifice ?

.

18. Cât este factorul de contur al forţei specifice ?

C - este factorul de contur al circuitelor electrice: ; .

19. Care este forţa dintre două conductoare filiforme, drepte, paralele şi de lungime finită?

a – este distanţa dintre conductoare.

20. Cât este forţa specifică dintre două conductoare filiforme, drepte, paralele şi de lungime finită?

21. Cât este factorul de contur al forţei specifice dintre două conductoare filiforme, drepte, paralele şi de lungime finită?

22. Cât este forţa specifică dintre două conductoare filiforme, drepte, paralele şi de lungime infinită?

23. Ce metodă de calcul a forţei electrodinamice se aplică în cazul circuitelor cu configuraţie complexă ? Prin metoda, principiul superpoziţiei.24. În ce condiţii se poate aplica metoda superpoziţiei ?

Se aplică pentru circuitele cu o configuraţie complexă, formate din mai multe conductoare.25. Ce este efectul de proximitate ?

Conductoarele aparatelor electrice aflate în apropierea unor pereţi din materiale feromagnetice sunt supuse fenomenului de atracţie excitat de aceştia, fenomenul se numeşte efect de proximitate.

26. Ce este efectul de nişă ?Este interacţiunea dintre corpurile feromagnetice şi conductoarele parcurse de curent.

27. Ce metodă se aplică la calculul forţelor electromagnetice ce acţionează asupra unui conductor aflat în vecinătatea unui perete feromagnetic ?Metoda imaginilor electrice (imagini conforme).

28. Cât este forţa electromagnetică ce acţionează asupra unui conductor aflat în vecinătatea unui perete feromagnetic ?

29. În ce tip de nişă forţa electromagnetică nu depinde de poziţia conductorului ?În nişă de formă dreptunghiulară.

30. În ce tip de nişă forţa electromagnetică depinde de poziţia conductorului ?În nişă de formă triunghiulară, F creşe pe măsură ce x creşte.

31. Unde este aplicat efectul de nişă ?În construcţia camerelor de stingere ale aparatelor electrice, se preferă nişe triunghiulare formate din plăci feromagnetice suprapuse.

32. Ce forţe apar într-o spiră circulară parcursă de curent ?Apare forţa electrodinamică radială.

33. Ce inductivitate se foloseşte la calcularea forţei electrodinamice dintre două spire ale unei bobine

7

Se foloseşte inductivitatea mutuală notată cu M ,

- h este distanţa dintre spire; - R este raza spirei; 34. Ce este regimul cvasistaţionar electric ?

Regimul în care calculul forţelor electrodinamice se face având în vedere că în orice moment acestea sunt egale cu forţele electrodinamice corespunzătoare unor curenţi staţionari de aceeaşi valoare, la frecvenţe industriale.

35. Cât este forţa specifică pe unitatea de lungime şi curent ?

36. În ce se măsoară forţa specifică pe unitatea de lungime şi curent ?Se măsoară în: = [H/m2].

37. Ce forţă rezultă din interacţiunea a două conductoare parcurse de un curent alternativ monofazat în regim nominal ?

Rezultă o forţă specifică ce acţionează între conductoarele parcurse de un curent alternativ monofazat în regim nominal: , unde este forţa specifică pe unitatea de lungime şi curent.

38. Ce frecvenţă are forţa electrodinamică în regim monofazat ?Are o frecvenţă dublă faţă de frecvenţa curentului, ea variază între zero şi valoarea medie cu frecvenţă dublă faţă de curent, având mereu acelaşi sens.

39. Care este expresia curentului de scurtcircuit monofazat ?

40. Care este expresia valorii efective a curentului de scurtcircuit permanent?

, Ip este curentul de scurtcircuit permanent.

41. Care este expresia constantei electrice de timp a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit monofazat ?

.

42. Care este valoarea de calcul ce se atribuie constantei electrice de timp a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit monofazat ?

Are valoarea uzuală: .

43. Care este expresia atenuării componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit monofazat ?

- este atenuarea

44. Care este expresia coeficientului de şoc a curentului de scurtcircuit monofazat ?

45. Care este valoarea maximă a coeficientului de şoc a curentului de scurtcircuit monofazat ?Coeficientul de şoc al curentului de scurtcircuit monofazat depinde de puterea instalaţiei şi

pentru Ta = 1/22 [s] are valoarea ks = 1,8.46. Definiţi coeficientul de şoc al curentului de scurtcircuit monofazat ?

Este raportul dintre valoarea momentană maximă a curentului de scurtcircuit (datorată componentei aperiodice a acestuia)şi valoarea de vârf a curentului de scurtcircuit permanent.47. Ce componente are forţa electrodinamică în regim de scurtcircuit monofazat ?

Are patru componente: - o componentă aperiodică amortizată (cu o constantă de amortizare dublă faţă de cea a curentului); - o componentă periodică amortizată (de aceiaşi frecvenţă cu curentul);

8

- o componentă constantă şi o componentă periodică neamortizată de frecvenţă dublă faţă de frecvenţa curentului.48. Ce tip de forţă apare în regim tranzitoriu a scurtcircuitului monofazat ?

Apare o forţă electrodinamică, în cazul curentului de scurtcircuit monofazat, este o mărime pulsatorie, cu pulsaţii inegale în regim tranzitoriu.49. Ce tip de forţă apare în regimul permanent a scurtcircuitului monofazat ?

Apare o forţă electrodinamică cu pulsaţii egale în regim permanent, de frecvenţă dublă faţă de cea a curentului alternativ. 50. Cât este coeficientul de şoc al forţei electrodinamice în scurtcircuit monofazat ?

Valoarea de vârf, de şoc a forţei electrodinamice este de 3,25 ori mai mare.

51. La ce forţe se verifică suporturile şi izolatoarele conductoarelor monofazate ?Se dimensionează suporturile şi izolatoarele conductoarelor monofazate în funcţie de valoarea

forţelor electrodinamice rezultate la vârf de şoc pentru (ks)2 = 3,25.52. Cum pot fi poziţionate conductoarele unui sistem trifazat ?

- conductoare paralele şi coplanare- conductoare paralele, plasate în vârfurile unui triunghi echilateral.

53. Ce defazaj există între curenţii unui sistem trifazat simetric ?

54. Cât este valoarea maximă a curentului alternativ în funcţie de valoarea lui efectivă ?

55. Ce tip de forţe acţionează asupra conductoarelor laterale într-un sistem coplanar, trifazat în regim nominal ?

Apar forţe electrodinamice care se exercită asupra conductoarelor laterale forţe preponderent de respingere, ele sunt împinse spre exteriorul sistemului.

56. Ce tip de forţe acţionează asupra conductorului central într-un sistem coplanar, trifazat în regim nominal ?

Forţa care acţionează asupra conductorului central notat cu B este:

57. Cât este valoarea de vârf a forţei ce acţionează asupra conductoarelor laterale într-un sistem coplanar, trifazat în regim nominal ?

pentru ;

pentru

58. Cât este valoarea de vârf a forţei ce acţionează asupra conductorului central într-un sistem coplanar, trifazat în regim nominal ?

pentru ; pentru

59. Care este expresia unui curent de scurtcircuit trifazat ?

9

60. Cât este coeficientul de şoc al unei forţe ce acţionează asupra conductoarelor laterale într-un sistem coplanar, trifazat în regim nominal ?

61. Cât este coeficientul de şoc al unei forţe ce acţionează asupra conductorului central într-un sistem coplanar, trifazat în regim nominal ?

62. Cât este amplitudinea maximă a forţei electrodinamice ce acţionează asupra conductoarelor dintr-un sistem simetric, trifazat în regim nominal ?

Amplitudinea maximă a forţei f = fB , din graficul care reprezintă forţele specifice executate asupra conductoarelor paralele şi coplanare.63. simetric, trifazat în regim nominal ?

Locul geometric descris de vectorul forţă este un cerc.64. Ce avantaj prezintă poziţionarea simetrică (în vârfurile unui triunghi echilateral) a conductoarelor dintr-un sistem trifazat ?

Asigură o simetrizare a impedanţei pe cele trei faze, asigurând inductivităţi proprii şi mutuale egale pentru cele trei faze.65. Cât este coeficientul de şoc al forţei electrodinamice ce acţionează într-un sistem trifazat poziţionat simetric în regim de scurtcircuit ?

ks = 3,2566. Care este locul geometric al forţei electrodinamice ce apare într-un sistem trifazat poziţionat simetric în regim de scurtcircuit ?

Locul geometric descris de vectorul forţă este o elipsă.67. Definiţi stabilitatea electrodinamică a unui aparat electric ?

Capacitatea unui aparat electric de a rezista în bune condiţii la solicitările mecanice produse de curenţii de scurtcircuit .68. Definiţi curentul limită dinamic al unui aparat electric ?

Curentul de valoare extremă, care caracterizează rezistenţa mecanică a aparatului la solicitări electrodinamice maxime notat:

69. Ce condiţii trebuie să îndeplinească curentul limită dinamic al unui aparat electric ?

ild isc. şoc

70. Care este puterea de rupere a unui aparat electric ?; m – este nr. de faze; Un – este tensiunea nominală a instalaţiei.

- Pr. permite comp. Ap. El. din punct de vedere al capacităţi de comutaţie.

10

CAPITOLUL III.COMUTAŢIA ELECTRICĂ

1. Ce este un proces de comutaţie ? Este acel proces prin care se schimbă configuraţia circuitelor electrice.

2. Ce efect are arcul electric pentru restul instalaţiei ?Apar tensiuni de restabilire periculoase pentru restul instalaţiei.

3. Care sunt zonele arcului electric ? Sunt: zona de trecere catodică şi zona de trecere anodică precum şi două zone de cădere de tensiune catodică şi anodică cu zonele lor de trecere cu căderile lor de tensiune: Anodică UaA, catodică UaK, şi a coloanei UaC.4. Care este condiţia de ardere stabilă a unui arc electric ?

- în ca. este reaprinderea în semiperioada următoare.- În cc. arderea stabilă a arcului se obţine dacă se menţine constant curentul la valoarea i, este

un punct de arderea stabilă.5. Care sunt purtătorii de sarcină majoritari în arcul electric ?

- electronii.6. Cum se numesc dispozitivele de stingere a arcului electric ?

11

- camere de stingere.7. Ce temperaturi apar în arcul electric ?

- 3000 [K] şi 15000 [K]. 8. Care este cea mai caldă zonă din arcul electric ? Coloana centrală fierbinte a arcului are o temperatură maximă.9. Care este cel mai folosit model al arcului electric ?

- modelul de canal.10. Ce forţă dă naştere efectului Pinch ?

- forţa Lorentz: 11. În ce constă efectul Pinch ?

Procesul de comprimare al coloanei de plasmă, ca urmare a dezvoltării forţei Lorentz.12. Ce arc electric este mai stabil: cel de cc. sau cel de ca. ?

- cel de cc. deoarece nu trce prin 0.13. Cât este densitatea de curent în arcul electric ?

- 99,9 % electroni în coloana arcului electric.

14. Ce zone apar la arderea arcului electric în ulei ?Apar cinci tipuri de zone: - zona de coloană a arcului; - zona de înveliş gazos; - zona de înveliş cu gaze sub presiune; - zona de strat de fluid la temperatura de fierbere; - zona de lichid la temperatura mediului ambiant.

15. Care este modelul Ayrton a arcului electric ?

, unde sunt constante; ua – este căderea de tensiune pe arc; i – este

curentul prin arc; l – este lungimea arcului.16. Ce metode de stingere a arcului electric de cc. cunoaşteţi ?

- alungirea mecanică a arcului pa calea îndepărtării contactelor.- deionizarea mediului de arc prin suflaj magnetic, suflaj cu fluide.- răcirea arcului electric în camere de stingere.

17. Care sunt principali factori care influenţează stabilitatea arcului electric de cc. ?- sursă stabilă de tensiune şi de capacitate infinită.- Distanţa dintre electrozi constantă.

18. De ce este mai uşor de stins arcul electric de ca. ?- pentru că trece în mod natural prin 0.

19. Ce este pauza de arc ?- anularea curentului dintr-un circuit rezistiv Ub în fază cu i când tensiunea la borne trece prin 0,

tensiunea prin electrozi nu permite prezenţa arcului electric.20. Cum influenţează factorul de putere stabilitatea termică a arcului de ca. ?

Cu cât cos este mai mare arcul electric este mai stabil.21. Definiţi tensiunea de restabilire ?

Valoarea momentană a tensiuni, care apare între contacte în acest proces tranzitoriu se numeşte tensiune de restabilire.

22. Care este expresia tensiuni de restabilire ?- în cazul în care factorul de atenuare este mult mai mic decât e pulsaţia proprie a tensiuni de

restabilire se obţine formula simplificată:

23. Cât este factorul de atenuare a tensiuni de restabilire ?

24. Cât este factorul de oscilaţie a tensiuni de restabilire ?

25. Ce factori influenţează reamorsarea arcului de curent alternativ ?

12

- energia electromagnetică înmagazinată în circuit- curentul post arc, care împiedică deionizarea- gradul de regenerare dielectrică a mediului izolant

26. Ce principii de stingere a arcului electric cunoaşteţi ?- principiul expandării asociat cu jetul de lichid.- principiu efectului de electrod asociat cu efectul de nişă - principiul deion asociat cu suflaj magnetic, principiul mat. granulate.- principiul jetului de gaz, principiul vidului avansat.

27. În ce constă principiul deion ? Constă în extragerea de căldură din coloana arcului, în contactul acestuia cu pereţii reci, cu ajutorul suflajului magnetic creat de o bobină parcursă de curentul din circuit.28. La ce serveşte suflajul magnetic al arcului electric ?

La împingerea arcului electric în camera de stingere.29. La ce aparate de comutaţie folosim principiul deion şi suflajul magnetic ?

Contactoarele şi întrerupătoarele de cc.30. Din ce materiale se fac camerele de stingere cu efect deion ?

- stearit, azbociment.31. În ce constă principiul efectului de electrod ?

Constă în divizarea arcului electric prin intermediul unor plăcuţe metalice.32. În ce constă principiul efectului de nişă ?

Plăcuţele metalice exercită forţe suplimentare împingând arcul spre interiorul nişei. 33. Ce tip de nişe se foloseşte la camerele de stingere ?

Nişă triunghiulară.34. De ce se folosesc nişe triunghiulare la camerele de stingere ?

Deoarece forţa este proporţională cu adâncimea de pătrundere în nişă şi deci cu alungirea arcului.35. La ce aparate de comutaţie folosim principiul de electrod şi nişă ?

La întrerupătoare şi contactoare de ca. de joasă tensiune.36. În ce mediu folosim principiul expandării şi al jetului de lichid ?

În mediu lichid (ulei mineral).37. În ce constă expandarea unui lichid ?

O vaporizare a uleiului extrăgându-se căldură din arc, procedeul se repetă de 2-3 ori până la creşterea presiuni în camera de stingere determinând stingerea arcului la trecerea curentului prin zero.

38. Cum se poate produce jetul de lichid ?Jetul de lichid este creat în procesul întreruperii, fără o sursă exterioară.

39. Ce lichide se folosesc la stingerea arcului electric ?Uleiul mineral.

40. La ce întrerupătoare de cc. sau ca. se foloseşte ca mediu de stingere a arcului electric uleiul ?IO-15; IUP- 35; IO-110 kV.

41. Ce este un gaz electronegativ ?

42.În ce constă principiul jetului de gaz ? Stingerea arcului electric prin intermediul unui suflaj cu gaze sub presiune.

43. Ce gaze se folosesc la stingerea arcului electric ? Se folosesc: aer comprimat, gaze generate de substanţe solide, hexaflorură de sulf (SF6), etc.44. Ce înţelegeţi prin vid tehnic ?

Este un vid, avansat în jur de 10-7 bar.45. În ce constă principiul vidului avansat ?

Include două idei de bază: rigiditatea dielectrică sporită la distanţe extrem de reduse între contacte şi dezvoltarea arcului electric în vaporii metalici care se degajă din materialul contactelor, condensarea rapidă a vaporilor pe suprafeţele reci ale camerelor de stingere şi deci vidul se reface.

46. La ce tensiuni se folosesc aparatele de comutaţie cu vid ?13

La întrerupătoare de medie tensiune: 3-12 kV, 300 A.47. De ce nu putem folosi la înaltă tensiune comutaţia în vid ?

Intensitatea câmpului electric dintre contacte are valori mari, ce pot conduce la o tensiune de restabilire a arcului electric.

48. În ce constă principiul materialelor granulate ?Stingerea arcului electric în contact cu granulele reci de material refractar prin conducţie termică, scăderea bruscă a presiuni prin condensarea vaporilor pe granule.

49. La ce aparate de comutaţie se foloseşte principiul materialelor granulare ?La siguranţe fuzibile.

50. Ce materiale granulate folosim la stingerea arcului electric ?Nisip de cuarţ.

CAPITOLUL IV.CONTACTE ELECTRICE

1. Definiţi un contact electric ?Contactul electric este locul a două sau mai multor elemente conductoare, prin care are loc trecerea curentului electric.

2. Clasificaţi contactele electrice după cinematica lor ?Contacte fixe, contacte de întrerupere, contacte alunecătoare sau glisante.

3. Clasificaţi contactele electrice din punct de vedere al suprafeţei de contact?Punctiforme, liniare şi de suprafaţă.

4. Care sunt componentele rezistenţei de contact ?Rezistenţa de stricţiune (gâtuire), rezistenţa peliculară.

5. Cum depinde aria reală de contact de forţa de apăsare pe contacte ?; - este coeficientul lui Prandtl; H – este duritatea materialului; A r – este aria reală a

suprafeţei de contact; F – este forţa de apăsare pe contact.6. Ce reprezintă coeficientul lui Prandtl ?

Ţine seama că duritatea vârfurilor de contact este mai mică decât duritatea H măsurată macroscopic (0,2 1).

7. Din ce zone este alcătuită suprafaţa reală de contact ?a.) Zona contactului pur metalic; b.) Zona contactului cvasimetalic; c.) Zona contactului acoperit cu o peliculă disturbatoare.

8. Cât este raportul dintre suprafaţa reală de contact şi suprafaţa aparentă de contact ?

14

şi tinde către 1, la contactele punctiforme.

9. Cum are loc conducţia electric în zona contactului cvasielectric ?Prin efect tunel.

10. Cum are loc conducţia electric în zona peliculei disturbatoare ?Datorită fenomenului de fitting.

11. Ce este efectul de tunel ?Fenomenul de trecere al electronilor, cu o anumită probabilitate, prin pelicule subţiri, a căror grosime este comparabilă cu lungimea de undă a electronilor.

12. În ce constă fenomenul de fritting ?Constă, în principal, din străpungerea peliculei disturbatoare şi formarea la locul străpuns a unei punţi metalice conductoare cu o mare conductivitate electrică, dacă tensiunea dintre elementele de contact depăşeşte o anumită valoare.

13. De ce apare rezistenţa peliculară ?Datorită peliculei disturbatoare, care strică contactul pur metalic, opunând o rezistenţă în calea treceri curentului electric.

14. De ce apare rezistenţa de stricţiune ?Rs există permanent datorită stricţiuni liniilor de curent.

15. Care este expresia rezistenţei peliculare ?

sau dacă Ar este formată din n cercuri de rază a vom avea: ; p - este

rezistivitatea peliculară Rc – este rezistenţă de contact; Rs – este rezistenţă de stricţiune.

16. Care este expresia rezistenţei de stricţiune ?Rs = Rc - Rp Rc – este rezistenţă de contact; Rs – este rezistenţă de stricţiune.

17. Cum se modelează empiric dependenţa dintre rezistenţa de contact şi forţa de apăsare.

18. Ce fel de curbă este variaţia rezistenţei de contact ?Pentru valori crescătoare ale forţei este diferită de cea pentru valori descrescătoare, datorită deformaţiilor plastice apărute la forţe mari, aria reală de contact rămâne mai mare.

19. De ce este limitată forţa de apăsare pe contacte ?Forţa de apăsare pe contacte este limitată de deformarea plastică a contactelor.

20. De ce ordin de mărime este căderea de tensiune pe un contact de joasă tensiune ?

21. Care este legătura dintre căderea de tensiune pe contacte şi temperatură ?

L -

este coeficientul lui Wiedermann-Franz- Lorentz22. Ce fenomene perturbatoare apar în contactele electrice ?

Vibraţia contactelor, lipirea şi sudarea contactelor, migraţia materialului la contacte, care duc toate la uzura contactelor.

23. Din ce cauză apare forţa de repulsie ?Datorită stricţiuni curentului în punctele de contact, elementele de contact sunt supuse unor forţe de respingere reciprocă (repulsie).

24. Cum depinde rezistenţa de contact de forţa de repulsie ?Odată cu creşterea rezistenţei de contact, scade forţa de repulsie, creşte forţa totală şi prin urmare scade din nou rezistenţa de contact şi creşte curentul prin contacte, în cele din urmă creşte puterea disipată în rezistenţa de contact care duce la formarea unui arc electric, care duce la distrugerea contactelor.

15

F – este forţa totală; Fr – este forţa de repulsie; c, e, m – sunt coeficienţi pt. diferite materiale de contact; Rc – este rezistenţa de contact.25. Ce înţelegeţi prin griparea unui contact ?

Blocarea contactului mobil între degetele tulipei datorate datorită forţelor de apăsare şi interacţiunea curenţilor dintre tulipă şi tija mobilă.

26. De ce apare vibraţia contactelor ?Apare datorită forţelor de repulsie, cât mai ales datorită ciocnirii contactelor mobile de cele fixe, în momentul închiderii contactelor.

27. Ce rol are cursa în contact la aparatele de comutaţie ?Serveşte pentru deplasarea, alunecarea sau rostogolirea contactului mobil peste cel fix, o dată cu comprimarea resorturilor ce asigură presiunea de contact.

28. Cine asigură forţa de apăsare pe contacte în contactoarele electromecanice ?Resortul secundar situat deasupra contactului mobil.

29. Când apare lipirea contactelor ?Dacă încălzirea contactelor este intensă ele îşi reduc duritatea şi se deformează plastic cea ce favorizează lipirea contactelor, datorată interacţiuni ionilor materialului, aflaţi în straturile superioare ale reţelei cristaline.

30. Când apare sudarea contactelor ?Atunci când temperatura suprafeţelor reale de contact atinge temperatura de topire a materialului pieselor de contact, are loc o mărire bruscă a suprafeţelor reale de contact, urmată de o scădere a temperaturii, producând o ardere periferică, apoi sudarea contactelor.

31. Ce consecinţe are sudarea contactelor ?Sudura contactelor poate împiedica deschiderea lor, blocarea mecanismului şi chiar explozia aparatului, în funcţie de tipul constructiv.(întrerupătoare cu ulei).

32. Când apare migraţia fină de material ?În lipsa arcului electric, în procesul de deschidere a contactelor.

33. În ce constă migraţia fină de material ?Constă dintr-un transport de material de la anod la catod unde se depune sub forma unor ace, şi se explică pe baza efectelor Thomson şi Prltier.

34. Când apare migraţia brută de material ?Apare în prezenţa arcului electric.

35. În ce constă migraţia brută de material ?Transportul de material de la catod la anod prin evaporarea catodului mai cald spre anod, unde se depune prin condensarea vaporilor metalici sub forma unor ciuperci.

36. Ce consecinţe are migraţia brută de material ?Apare o uzură mecanică, chimică şi electrică a acestor contacte.

37. Ce fenomene favorizează uzura contactelor electrice ?Fenomenele mecanice (lovituri şi frecării), fenomene chimice: coroziunea (straturi de oxizi şi impurităţi), fenomene electrochimice: eroziunea (arderea şi migraţia materialului).

38. Ce regimuri de lucru ale contactelor electrice cunoaşteţi ?Regim de comutaţie fără sarcină (fără curent), regimul de tensiuni reduse şi curenţi mici (Un 50 V), regimul cu puteri de rupere medii (110-500 V), regimul cu puteri de rupere mari (In = 630-2000 A, Isc. = 10-60 kA), regimul glisant (îşi modifică prin glisare locul de contact).

39. Din ce materiale se realizează contactele electrice din electronică ?Din aur (Au).

40. Din ce materiale se realizează contactele electrice ale releelor electrice ?Aliaje: Ag - Pt

41. Ce este un contact de rupere ?Contactele de rupere este supus arcului electric la închiderea şi deschiderea întrerupătorului având menirea de a proteja contactele de lucru.

16

42. Din ce materiale se realizează contactele de rupere ?Aliaje: W-Cu sau materiale sinterizate.

43. Din ce materiale se realizează contactele glisante ?Contactele glisante ca perii colectoare uneori sunt realizate din alamă, cupru – grafit, etc. La cele glisante de tip tulipă contactul fix de tip deget este cu inserţie de (W), iar cel mobil are vârful din (W) şi tija din Cu – Argintat dur (10-20 m).

44. Care este cel mai utilizat material pentru contactele electrice ?Contacte fixe: Cu, Al, Au, Cu- argintat sau cositorit.Contacte mobile: aliaje Ag-CdO, Ag-Cd, Au-Ag, Ag-Ni, Cu-Be, Cu-W.Contacte glisante: Ag-W, Cu – C, Cu – Argintat dur (10-20 m).

45. Cum se protejează la coroziune contactele electrice ?Carcase bine etanşate împotriva pătrunderii factorilor de coroziune, acoperiri galvanice, ungerea suprafeţelor de contact cu grăsimi minerale prescrise de producător, etc.

46. Ce tipuri de contacte se folosesc la întrerupătoarele de înaltă tensiune ?Contacte glisante.

47. Ce tipuri de contacte se folosesc la întrerupătoarele cu vid ?Contacte ce folosesc tehnologia arcului rotitor.

48. Ce tipuri de contacte se folosesc la separatoarele de medie şi înaltă tensiune ?Contacte de tip deget.

49. Cum se realizează contactele fixe nedemontabile ?Se realizează prin, lipire cu cositor, cleme realizate prin presare.

50. Cum se realizează contactele fixe demontabile ?Se realizează prin diferite tipuri de cleme îmbinate cu şuruburi şi piuliţă, buloane din OL – Zn.

CAPITOLUL V.ELECTROMAGNEŢI

1. Definiţi un electromagnet ?Este un magnet temporar care transformă energia electrică în energie mecanică, prin intermediul energiei magnetice.

2. Ce sisteme intră în componenţa unui electromagnet ?Are în structura sa trei sisteme componente: electric, magnetic şi mecanic.

3. Din ce este compus sistemul electric al unui electromagnet ?O bobină de excitaţie.

4. Din ce este compus sistemul magnetic al unui electromagnet ?Din circuitul magnetic parcurs într-un întrefier.

5. Din ce este compus sistemul mecanic al unui electromagnet ?Din circuitul mecanic (lanţul cinematic) care include: armătură fixă, armătură mobilă, sistem de amortizare şi resorturi antagoniste.

6. Cine asigură forţa antagonistă a unui electromagnet ?Resorturile şi amortizoarele vâscoase montate în acest scop.

7. Unde are loc transformarea energiei electrice în energie mecanică la un electromagnetÎn arborele energetic care evidenţiază transferurile energetice între sistemele electric, magnetic şi mecanic precum şi pierderile specifice dintre ele.

8. Clasificaţi electromagneţii după curentul de excitaţie ?- curent cc. şi ca. care pot fi: monofazaţi şi trifazaţi.

17

9. Clasificaţi electromagneţii după modul de lucru ?De acţionare şi elevatori.

10. Clasificaţi electromagneţii după timpul de acţionare ?- electromagneţi cu acţionare: - rapidă (3-4 ms) - normală - întârziată (t 0,3 s)

11. Clasificaţi electromagneţii după forma circuitului magnetic ?- E, U, I.

12. Ce variante constructive de electromagneţi cunoaşteţi ?- electromagneţi de tip plonjor (armătura mobilă execută o mişcare de translaţie în interiorul

bobinei).- electromagneţi a cărui armătură mobilă execută o mişcare de translaţie în exteriorul bobinei.- electromagneţi a cărui armătură mobilă execută o mişcare de rotaţie în exteriorul bobinei.

13. Care este ecuaţia bilanţului electric al unui electromagnet ?

- este fluxul total al bobinei.14. Care este ecuaţia bilanţului mecanic electric al unui electromagnet ?

; - unde (F) este forţa dezvoltată de electromagnet; m – este masa

armăturii mobile; - este acceleraţia armăturii mobile; D – este constanta de amortizare

vâscoasă; - este viteza cu care se deplasează armătura mobilă; - este forţa rezistentă

dată de resort; x – distanţa pe care se deplasează armătura mobilă; t – timpul în care se deplasează.15. Ce măsoară coeficientul de amortizare vâscoasă ?

D = [m/s] ?

16. Prin ce metodă se calculează forţa dezvoltată de un electromagnet ?Prin metode numerice cu ajutorul calculatorului.

17. Ce pierderi apar în electromagneţi ?- Wj sunt pierderi de energie prin efectul Joule – Lentz;- WC sunt pierderi de energie prin capacităţi parazite;- WL sunt pierderi de energie prin inductivităţi;- W sunt pierderi de energie prin dispersie;- W sunt pierderi de energie prin frecare şi amortizare vâscoasă;- Wcin sunt pierderi de energie cinetică care se transformă în căldură la ciocnirea armăturii

mobile de armătura fixă;18. Cât este energia magnetică înmagazinată în circuitul magnetic al unui electromagnet ?

- Wm este energia magnetică;- este fluxul magnetic fascicular din întrefier;- este distanţa dintre armătura fixă şi cea mobilă a întrefierului;- A este aria suprafeţelor care limitează întrefierul;- Um este tensiunea magnetică din întrefier;- 0 este permeabilitatea magnetică absolută a întrefierului.

19. Care este expresia forţei unui electromagnet în funcţie de tensiunea şi permeanţa magnetică ?

18

- Um este tensiunea magnetică din întrefier;- este permeanţă magnetică a întrefierului;-

20. Care este expresia forţei unui electromagnet în funcţie de inducţia magnetică ?

- ;

- B este inducţia magnetică a întrefierului;- A este aria suprafeţelor care limitează întrefierul;- 0 este permeabilitatea magnetică absolută

21. Care este expresia forţei unui electromagnet în funcţie de fluxul fascicular ?

- este fluxul magnetic fascicular din întrefier;- A este aria suprafeţelor care limitează întrefierul;- 0 este permeabilitatea magnetică absolută.22. Care este expresia forţei unui electromagnet cu poli plani în funcţie de întrefier ?

; - dacă armătura mobilă este în poziţia (atras) atunci 0, iar B = Bf

- Fp este forţa portantă a electromagnetului;- B este inducţia magnetică a întrefierului;- Bf este inducţia magnetică fasciculară ce se manifestă în această situaţie;- A este aria suprafeţelor care limitează întrefierul;- 0 - este permeabilitatea magnetică absolută.- este distanţa dintre armătura fixă şi cea mobilă;23. Ce metodă de redresare magnetică a forţei unui electromagnet de ca. cunoaşteţi ?

Se introduce într-un alezaj realizat în profilul întrefierului o spiră în scurtcircuit care poate fi din Cu sau Al.

24. Ce metodă de redresare magnetică a forţei unui electromagnet de ca. cunoaşteţi ?

25. Cât este forţa medie a unui electromagnet de ca. fără spiră în scurtcircuit ?

Fmed – este forţa medie a unui electromagnet de ca. fără spiră în scurtcircuit;F – este forţa unui electromagnet;T – este o perioadă completă de alternanţă;Fm – este forţa maximă unui electromagnet;Fc – este componenta continuă a forţei unui electromagnet;

26. Care este expresia forţei dezvoltată de electromagnet trifazat ?

Ft - este expresia forţei totale dezvoltată de electromagnet trifazat;Fm – este forţa maximă unui electromagnet;Bm – este inducţia electromagnetică maximă în funcţie de ;A - este aria suprafeţelor care limitează întrefierul;0 - este permeabilitatea magnetică absolută.

27. Ce tip de forţă dezvoltă un electromagnet trifazat ?

19

Dezvoltă o forţă constantă în timp şi de trei ori mai mare decât forţa medie a unei coloane, forţa nu depinde de timp, punctul de aplicaţie al ei se deplasează pe armătură, deoarece pe rând forţa maximă trece de la o coloană la alta generând vibraţii ale armăturii mobile.

28. Care este condiţia de acţionare sigură a unui electromagnet ?Dacă lucrul mecanic al forţei active (F) este mai mare decât lucrul mecanic al forţei rezistente (F r), atunci se obţine o acţionare sigură şi fermă.

29. Definiţi regimul dinamic al unui electromagnet ?Este un regim electric tranzitoriu care apare în momentul conectării bobinei de excitaţie la sursa de tensiune, în care curentul şi forţa cresc la valoarea maximă.

30. Cum poate fi micşorat timpul de acţionare al unui electromagnet de cc. ?- Acţiune rapidă la atragere: lamelarea miezului magnetic, reducerea la minim a masei miezului armăturii mobile, realizarea miezului magnetic din tole.- Acţiune rapidă la eliberare: echiparea cu şunt magnetic, introducerea unui condensator în paralel cu bobina.

31. Cum poate fi mărit timpul de acţionare al unui electromagnet de cc. ?- Acţiunea întârziată la închidere: se realizează prin conectarea unei bobine suplimentare (L 1, R1) cu rezistenţă cât mai mică în serie cu bobina electromagnetului (L, R), obţinând astfel o constantă de timp mai mare decât cea iniţială. - Acţiune întârziată la eliberare: se introduce o rezistenţă în paralel cu bobina astfel ca curentul din bobină să dispară exponenţial cu constanta de timp.

32. Cum poate fi micşorat timpul de revenire al unui electromagnet de cc. ?Prin acţionare rapidă la eliberare: echiparea cu şunt magnetic, introducerea unui condensator în paralel cu bobina.

33. Cum poate fi mărit timpul de revenire al unui electromagnet de cc. ?Prin acţionare întârziată la eliberare: se introduce o rezistenţă în paralel cu bobina astfel ca curentul din bobină să dispară exponenţial cu constanta de timp.

34. Când este omogen un circuit magnetic ?Circuitele magnetice omogene sunt caracterizate de o aceeaşi valoare permeabilităţii () în toate punctele lor.

35. Când este liniar un circuit magnetic ?În circuitele magnetice liniare permeabilitatea () este independentă faţă de fluxul magnetic.

36. Definiţi reluctanţa magnetică ?Reluctanţa magnetică (Rm) este o mărime fizică direct proporţională cu lungimea circuitului magnetic dat şi invers proporţională cu permeabilitatea magnetică () a mediului parcurs un flux magnetic (f) şi aria secţiunii mediului parcurs (A).

sau

37. Care este unitatea de măsură pentru reluctanţa magnetică ?

Rm – este reluctanţa magnetică.

38. Definiţii permeanţa magnetică ?Permeanţa magnetică ()este o mărime fizică inversă reluctanţei (Rm), reciprocă.

39. Care este unitatea de măsură pentru permeanţa magnetică ?Unitatea de măsură permeanţei magnetice notate cu .

40. Definiţii tensiunea magnetică ?

20

;

41. Care este unitatea de măsură pentru tensiunea magnetică ?Um = [A].

42. Definiţi tensiunea magnetomotoare ?Tensiunea magnetomotoare Umm o definim ca fiind produsul dintre numărul de spire N al bobinei generatoare de solenaţie şi curentul i care parcurge bobina de excitaţie.

, [A] sau ;

43. Definiţi fluxul fascicular ?Este fluxul magnetic generat de bobina de excitaţie care străbate întreg circuitul magnetic.

;

44. Care este unitatea de măsură pentru fluxul magnetic ?Este Weber notat: [Wb].

45. Definiţii fluxul total al unei bobine ?

46. Definiţi fluxul util al unui electromagnet ?Este fluxul care determină forţa de atracţie a electromagnetului notat .

47. Definiţi fluxul de dispersie al unui electromagnet ?Fluxurile de dispersie traversează dintr-un jug în celălalt împărţind jugurile în părţii egale rezultând 1 şi 2 astfel se pot calcula fluxurile de pe prima şi a doua coloană respectiv 1 şi 2, simplificând astfel repartiţia fluxurilor de dispersie.

48. Care este Legea lui Ohm pentru un circuit magnetic simplu ?

[Wb].

- este fluxul magneticRm – este reluctanţa - este solenaţia

49. Ce ipoteză simplificatoare se face în cazul întrefierului maxim al unui electromagnet pentru a uşura calculul solenaţiei ?Prin neglijarea reluctanţelor în fier înseriate cu reluctanţele în aer se obţine circuitul magnetic echivalent.

50. În ce constă problema directă a unui electromagnet ?Determinarea solenaţiei necesare pentru obţinerea unui flux util dat, dacă dimensiunile electromagnetului sunt cunoscute (a, b, c, h.) şi de asemenea este cunoscută curba de magnetizare a materialului aplicându-se metode utilizate în teoria circuitelor electrice.Se aplică circuitului magnetic echivalent metode utilizate în teoria circuitelor electrice.

, iar fluxul de dispersie între (ll,) este:

; fluxul magnetic între 1-2, 1,-2, este: ;

Fluxul de dispersie între 1-2, 1,-2, : ;

Tensiunea magnetică între 2-2, este: ,

Fluxul total:

Solenaţia:

21

51. În ce constă problema inversă a unui electromagnet ?La rezolvarea problemei inverse se cere să se determine repartiţia fluxurilor magnetice pentru o solenaţie dată la un electromagnet de o configuraţie dată.

52. Care este condiţia ca energia magnetică înmagazinată în întrefierul unui electromagnet să fie maximă ?

- este condiţia de maxim.

53. Ce tip de electromagnet are randamentul cel mai mare ?Electromagneţii de cc.

54. De ce ordin de mărime este randamentul unui electromagnet ?Randamentul este mic, comparativ cu motoarele el. rotative, dar raportul F/m este favorabil electromagneţilor.

55. Cum poate fi mărit randamentul unui electromagnet ?- lamelarea miezului feromagnetic;- carcasele bobinelor de excitaţie se vor realiza din materiale cu un mare coeficient de izolare

termică.56. În ce condiţii arde un electromagnet de ca. ?

- blocarea contactelor- lipsa spirei în scurtcircuit din miezul feromagnetic

57. La ce tip de electromagneţi se lamelează miezul ?La electromagneţii de acţionare.

58. De ce se lamelează miezul feromagnetic al unui electromagnet ?Pentru reducerea pierderilor în curenţi turbionari.

59. Din ce se realizează circuitul magnetic al unui electromagnet ?Din oţel moi cu conţinut redus de carbon (materiale feromagnetice).

60. La ce electromagnet fluxul util este cvasiconstant ? La electromagnetul de c.a.

22

= f()A

D

0

A

D

A

D

23