Partea ITeste grilă

Capitolul IBAZELE MARKETINGULUI

1. Cele mai importante obiective ale marketingului sunt:a) maximizarea consumului;b) satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum;c) diversificarea alternativelor oferite consumatorilor;d) crearea şi furnizarea unui standard de viaţă.

2. O definiţie exhaustivă a marketingului ar trebui să includă elemente referitoare la:a) concepţia marketingului modern;b) activităţile practice incluse în sfera marketingului;c) instrumentarul de marketing ştiinţific.

3. Noua viziune de marketing presupune:a) satisfacerea cerinţelor consumatorilor;b) raportarea activităţilor firmei la nevoile de consum;c) maximizarea eficienţei economice;

d) diversificarea producţiei.

4. Marketingul presupune o viziune unitară asupra:a) activităţilor care alcătuiesc ciclul economic complet al bunurilor şi serviciilor;b) activităţilor de transfer a titlului de proprietate, reclamă şi publicitate;

c) activităţilor de transport şi stocare.

5. Într-o optică de marketing, activitatea comercială devine: a) o promovare largă a întreprinderii şi produselor sale;

b) o consecinţă a producţiei;c) un punct de plecare pentru a produce ceea ce se cere pe piaţă.

6. Promovarea conceptuală a marketingului, definirea sa teoretică, are loc:a) în prima etapă a evoluţiei sale;b) într-o fază de abundenţă a produselor şi serviciilor;c) odată cu orientarea firmei către societate.

7. Cea mai nouă concepţie de marketing este cea:a) de vânzare;b) de producţie;c) socială;

d) de marketing.

11

8. „Realizarea activităţilor economice care dirijează fluxul bunurilor şi serviciilor de la producător la consumator sau utilizator” reprezintă definiţia marketingului în viziunea:

a) economiştilor McCarthy şi Perrault; b) lui Philip Kotler; c) Asociaţiei Americane de Marketing; d) economiştilor din domeniul comercial;

e) lui Michael Baker.

9. Marketingul, ca demers teoretic şi practic se conturează odată cu apariţia:a) societăţii umane;b) societăţii de consum;c) economiei de piaţă libere.

10. Funcţiile marketingului sunt considerate:

a) activităţile care implică transferul de proprietate; b) distribuţia fizică; c) cercetarea pieţelor;

d) de cumpărare.

11. Principalele funcţii de marketing la nivelul firmei sunt:a) de atragere a cererii;b) de satisfacere a cererii.

12. Funcţia premisă a marketingului este:a) satisfacerea superioară a nevoilor de consum;b) investigarea pieţei şi a nevoilor de consum;c) adaptarea dinamică a firmei la mediul economic şi social.

13. Cea mai importantă funcţie a marketingului este de fapt:a) investigarea pieţei şi a necesităţilor de consum;b) maximizarea eficienţei economice;

c) transferul titlului de proprietate; d) prezentarea unei companii şi a produselor sale clienţilor. 14. Funcţiile-obiectiv ale marketingului sunt:

a) satisfacerea superioară a nevoilor de consum;b) adaptarea firmei la mediul economico- social;c) maximizarea eficienţei economice;

d) de vânzare.

15. Când produsul sau serviciul nu atrage atenţia cumpărătorilor, spunem că cererea este:a) latentă;b) negativă;c) egală cu zero;d) indezirabilă.

16. Marketingul uman presupune:

12

a) orientarea spre consumator; b) inovaţie şi valoare; c) orientarea socială a activităţilor firmei;

d) orientarea spre produs.

17. Extinderea şi amplificarea activităţilor de marketing la nivelul firmei se bazează pe: a) marketingul operaţional;b) marketingul direct;c) marketingul relaţional;

d) marketingul societal.

18. Marketingul operaţional include în sfera sa de acţiune activităţile care au legătură directă cu: a) distribuţia; b) producţia;

c) vânzarea.

19. Obiectivele marketingului sunt:a) realizarea unui volum cât mai mare de vânzări;b) satisfacerea nevoilor consumatorilor;

c) obţinerea de profit de către firmă;d) crearea de bunuri şi servicii performante la preţuri mici.

20. Funcţiile-obiectiv ale marketingului sunt:a) investigarea pieţei şi a nevoilor de consum;b) adaptarea dinamică a firmei la mediul economico-social;c) satisfacerea superioară a nevoilor de consum şi maximizarea eficienţei economice.

21. Demarketingul reprezintă o strategie utilizată în condiţii de piaţă pe care se manifestă o tendinţă de:

a) cerere latentă;b) cerere neregulată;c) supracerere;

d) cerere negativă.

22. Care din următoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a marketin-gului bunurilor de consum, bunurilor de utilizare productivă şi serviciilor?a) marketingul turistic;b) marketingul trasporturilor;c) marketingul agricol;d) marketingul bancar.

23. În concepţia lui Philip Kotler, marketingul social obligă firmele să aibă în vedere:a) profiturile firmei;b) satisfacţia consumatorilor;c) interesul public.

24. Funcţia-mijloc a marketingului este:

13

a) maximizarea eficienţei economice (a profitului);b) satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum;c) conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social;d) investigarea pieţei, a necesităţilor de consum.

25. Întreprinderile conduse pe principiile marketingului urmăresc satisfacerea nevoilor:a) produsului;b) organizaţiei;c) angajaţilor;d) cumpărătorilor.

26. Marketingul bancar este o formă a marketingului:a) serviciilor;b) în domeniul nelucrativ;c) internaţional;d) în profil teritorial;

e) social.

27. Marketingul realizat de diferite organizaţii non-profit, asociaţii existente într-o ţară poate fi încadrat în categoria: a) marketingului relaţional;

b) marketingului intern;c) macromarketingului;d) marketingului nelucrativ.

28. Paradigma „marketing relaţional”, ca o nouă etapă în orientarea firmelor, presupune:a) desfăşurarea unor relaţii cu toate componentele mediului;b) stabilirea, menţinerea şi întărirea raporturilor cu consumatorii şi alţi parteneri de

afaceri;c) planificarea legăturilor firmei cu mediul.

29. Apariţia şi dezvoltarea marketingului trebuie asociate, în esenţă, de:a) apariţia unei abundenţe de bunuri şi servicii pe piaţă;b) dificultăţile crescânde în desfacerea bunurilor şi serviciilor tot mai abundente;c) necesităţile rezolvării unor probleme specifice societăţii de consum;d) dinamismul social-economic ce caracterizează epoca noastră.

30. Marketingul a apărut iniţial pe planul:a) practicii economice;b) dezvoltării teoretice;c) cercetării ştiinţifice.

31. Apariţia şi dezvoltarea marketingului sunt legate de următoarele domenii economice:a) producţie;b) distribuţie;c) transporturi;d) servicii.

14

32. Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are labază:

a) cadrul teritorial;a) valoarea ridicată a bunurilor ce fac obiectul tranzacţiilor;b) durata de întrebuinţare a bunurilor;c) profilul activităţii economice;d) resursele de capital ale întreprinderilor.

33. În cadrul adâncirii specializărilor din sfera marketingului social se înscrie şi:a) marketingul turistic;b) marketingul cultural;c) marketingul educaţional;d) marketingul agricol.

34. Nu se înscrie într-una din specializările specifice marketingului serviciilor:

a) marketingul securităţii rutiere;b) marketingul cultural;c) marketingul turistic;d) marketingul bancar.

35. Conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social constituie, în cadrul funcţiilor marketingului contemporan, o funcţie:a) premisă;b) mijloc;c) obiectiv;d) organizaţională.

36. Care dintre următoarele aspecte nu poate constitui un argument major al universalităţii marketingului?

a) pătrunderea lui, treptată, în toate sferele vieţii economice;b) pătrunderea lui în economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;c) afirmarea lui în orice tip de economie;

d) internaţionalizarea, ca atare, a termenului respectiv.

37. Mediul de marketing reprezintă un concept:a) sinonim celui de mediu extern;b) care include deopotrivă mediul extern, mediul intern şi relaţiile dintre acestea;c) definit de relaţiile în care operează o firmă.

38. Cercetarea de marketing reprezintă o activitate:a) subiectivă;b) formală;c) nesistematică.

39. Componentele mediului extern se află:a) în echilibru permanent;b) în permanentă mişcare;

15

c) în evoluţie liniară.

40. Mediul stabil este caracterizat de:a) modificări frecvente ale majorităţii componentelor sale, în limite rezonabile;b) schimbări bruşte a raporturilor dintre componente;c) evoluţia fenomenelor lentă şi uşor previzibilă;d) modificări bruşte şi frecvente ale componentelor.

41. Mediul instabil este caracterizat de:a) frecvente modificări în majoritatea componentelor sale;b) schimbări bruşte a raporturilor dintre componente;c) evoluţia lentă şi uşor previzibilă a fenomenelor;d) schimbări bruşte şi modificări frecvente ale componentelor.

42. În cadrul mediului turbulent, schimbările din evoluţia fenomenelor sunt:a) uşor previzibile;b) bruşte şi imprevizibile;c) lente şi greu previzibile;d) bruşte, dar uşor previzibile.

43. Micromediul influenţează activitatea întreprinderii:a) direct, slab şi permanent;b) indirect, slab şi pe termen lung;c) direct, puternic şi permanent;d) indirect, puternic şi pe termen lung.

44. Clasele sociale şi rolul lor în societate sunt reflectate de: a) mediul culural;

b) mediul demografic;c) mediul politic;d) mediul social.

45. Reglementările legale privind concurenţa sunt incluse în:a) mediul politic;b) mediul instituţional;c) mediul economic;d) micromediul.

46. „Sinergia” firmei pune în evidenţă:a) conţinutul dinamic al mediului intern;b) evoluţia de ansamblu a mediului de marketing;c) conţinutul static al mediului;d) nu există aşa ceva.

47. Volumul vânzărilor exprimă cel mai exact:a) piaţa potenţială;b) piaţa teoretică;c) piaţa efectivă.

16

48. Naşterea unei noi pieţe are loc atunci când:a) există o nevoie nouă;b) apare un produs nou;c) avem de-a face cu o nevoie nouă şi un produs nou;d) există cerere suficientă pentru produs.

49. Piaţa alcătuită din pieţele mai multor produse aflate în raporturi de concurenţă se află în etapa din ciclul de viaţă:

a) apariţie;b) creştere;c) maturitate;d) declin.

50. Utilizarea unor mijloace de diferenţiere şi individualizare a acţiunilor unei întreprinderi în raport cu nevoile exprimate de cumpărători caracterizează un

comportament:a) concurenţial;b) anticoncurenţial;c) neloial;d) agresiv.

51. Înţelegerile tacite prin care agenţii economici determină denaturarea concurenţei sunt considerate:

a) corecte;b) incorecte şi sancţionate de organele de supraveghere a concurenţei;c) neloiale;d) incorecte şi neloiale.

52. Două întreprinderi care oferă produse diferite care satisfac aceiaşi nevoie se află în concurenţă:a) de marcă;b) formală;c) generică;d) la nivel de industrie.

53. Evoluţia mai rapidă a unor sectoare ale economiei decât dinamica de ansamblu a ei este exprimată de indicatori:

a) avansaţi;b) întârziaţi;c) concomitenţi;d) statistici.

54. Care din următoarele elemente nu reprezintă o componentă a micromediului întreprinderii?a) furnizorii forţei de muncă;b) furnizorii de mărfuri;c) legislaţia;

17

d) organismele publice.

55. Cercetarea mediului extern de marketing semnifică:a) o componentă a strategiei de marketing;b) un proces de cunoaştere a agenţilor de mediu cu influenţă asupra activităţii

întreprinderii, a evoluţiei lor;c) un sistem de citire a codurilor produselor;d) o importantă tehnică promoţională.

56. Mediul cultural:a) cuprinde ansamblul agenţilor economici care acţionează în cadrul pieţei;b) se referă la instituţiile administrative cu atribuţii în domeniul pieţei;c) este constituit din ansamblul reglementărilor de natură juridică, prin care este

vizată, direct sau indirect, activitatea de piaţă a întreprinderii;d) reflectă structurile societăţii, clasele sociale;

e) este format din ansamblul elementelor ce privesc sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile, credinţele şi normele care guvernează statutul oamenilor în societate.

57. În cadrul mediului extern al întreprinderii, agenţiile de publicitate fac parte din:a) macromediul întreprinderii;b) categoria prestatorilor de servicii;c) organismele publice;d) mediul instituţional;

e) micromediul întreprinderii.

58. Creşterea riscului de ţară reflectă, în mod special, înrăutăţirea mediului:a) economic şi demografic;b) demografic şi tehnologic;c) politic şi economic;d) tehnologic şi natural.

59. Exploatarea comercială a sărbătorilor tradiţionale este expresia influenţei următoarei componente a macromediului:

a) mediul cultural;b) mediul natural;c) mediul demografic;d) mediul instituţional.

60. Teatrele şi cinematografele existente într-o localitate urbană se găsesc în relaţii de:a) concurenţă neloială;b) concurenţă implicită;c) concurenţă directă;d) concurenţă indirectă.

61. Activităţile de lobby desfăşurate de întreprindere sunt expresia componentei macromediului:

a) mediul social;b) mediul economic;

18

c) mediul politic;d) mediul instituţional.

62. Practicarea de către întreprindere a unor preţuri scăzute, prin încălcarea legilor fiscale, reprezintă:a) denigrarea concurenţilor;b) concurenţa parazitară;c) dumping; d) concurenţa ilicită.

63. Pieţele construcţiilor şi a confecţiilor textile se găsesc în raporturi de :a) asociere;b) concurenţă;c) diferenţiere;d) indiferenţă.

64. Nonconsumatorii absoluţi reprezintă categoria publicului:a) care nu cumpără temporar produsele întreprinderii;b) care nu vor achiziţiona sau utiliza în prezent sau în viitor produsul;c) care continuă să cumpere produsul în ciuda calităţilor slabe ale acestuia;d) care a încercat produsul, dar este nemulţumit de performanţele acestuia.

65. Conflictele armate reprezintă un factor de influenţă a conjuncturii pieţei:a) cu acţiune ciclică;b) cu acţiune pe termen lung;c) cu impact sezonier;d) cu caracter accidental.

66. Creşterea cotei de piaţă a întreprinderii este sinonimă cu o strategie:a) de creştere;b) activă;c) adaptivă;d) ofensivă.

67. Diferenţierea ofertei proprii a întreprinderii de cea a concurenţilor poate fi realizată prin intermediul:

a) produsului, managementului, concurenţei;b) imaginii, clienţilor, preţurilor;c) serviciilor, furnizorilor, comunicaţiei;d) produsului, serviciilor, personalului.

68. Alternativa de dezvoltare recomandată unei întreprinderi lider la nivelul pieţei, prezentă pe o piaţă în creştere şi având un grad de competitivitate ridicat este:a) strategia concentrată;b) strategia adaptivă;c) strategia de creştere a activităţii de piaţă.

69. Principala explicaţie a extinderii, pe plan mondial, a marketingului în activitatea

19

economică o constituie:a) penuria de materii prime şi materiale;b) dinamismul social-economic contemporan;c) explozia demografică;d) abundenţa produselor pe piaţă.

70. Ca funcţie a marketingului, investigarea cerinţelor pieţei reprezintă o:a) funcţie- mijloc;b) funcţie-premisă;c) funcţie- obiectiv.

71. Locul de origine al marketingului este:a) S.U.A.;b) Europa occidentală;c) Japonia;

d) Australia.

72. Două firme din aceeaşi localitate, una specializată în comercializarea de ţesături şi cealaltă în comercializarea de confecţii, se află în relaţii de: a) concurenţă directă;

b) concurenţă indirectă;c) nonconcurenţă.

73. Strategia de piaţă reprezintă tactica/nucleul politicii de marketing.

74. Informaţia „Pe piaţa Spaniei, concurenţa este mai dură decât pe cea a Albaniei, dar mai slabă decât pe cea a Italiei ” se încadreză într-o scală:

a) nominală;b) interval;c) proporţională;

d) ordinală.

75. Principala calitate a unui eşantion, în cercetările de piaţă, o constituie:a) mărimea eşantionului;b) reprezentativitatea eşantionului;c) uşurinţa abordării componentelor eşantionului.

76. Pentru cercetarea intenţiilor de cumpărare a mobilei, cea mai indicată variantă de anchetă, dintre cele menţionate mai jos, este: a) ancheta stradală;

b) ancheta la domiciliu;c) ancheta la magazine de mobilă;

d) investigaţia de birou.

77. Un produs, ale cărui vânzări au înregistrat în ultimii 3 ani un ritm mediu anual de creştere de 1,1% (în ultimul an, 0,32 %) se află în faza de:

a) lansare;b) creştere;

20

c) maturitate;d) declin.

78. Unitatea de observaţie, în cazul unei cercetări selective având ca temă stabilirea gradului de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată, o constituie:

a) familia;b) gospodăria;c) persoana intervievată;

d) magazinul.

79. Următoarea formulare, în cadrul unei anchete selective de teren:„Ce gen de literatură preferaţi să lecturaţi ?”este o întrebare închisă / deschisă;

dihotomică /cu răspunsuri multiple; aranjată pe principiul pâlniei/pâlniei răsturnate.

80. O firmă românească producătoare de produse din piele, care doreşte să exporte pentru prima dată produsele sale în Franţa, va acţiona într-un univers:

a) sigur;b) specios;c) nedeterminat.

81. Adoptarea unei strategii de piaţă adaptive are în vedere poziţia firmei faţă de:a) dinamica pieţei;b) structurile pieţei;c) schimbările pieţei;

d) categoria de ofertanţi.

82. Testul X2, pentru stabilirea semnificaţiei statistice a diferenţelor dintre grupuri, se aplică la analiza informaţiilor din scala:

a) nominală;b) ordinală;c) interval;d) proporţională.

83. Cumpărătorii şi consumatorii determină volumul:a) ofertei;b) consumului;c) distribuţiei.

84. Funcţia de marketing a firmei este integrată la nivelul:a) compartimentului comercial;b) activităţilor de conducere;c) activităţilor productive;d) întregii organizaţii reprezentate de către firmă.

85. În economia de piaţă, falimentul, privit de pe poziţii neutre, reprezintă un fenomen:a) indezirabil;

21

b) indiferent;c) pozitiv.

86. În condiţiile scăderii nivelului de trai, ponderea în totalul cheltuielilor de consum, ce revine cheltuielilor pentru produsele alimentare:

a) scade;b) se menţine;c) creşte.

87. Pentru activitatea unei firme româneşti, Administraţia Finanţelor Publice reprezintăun factor ţinând de:a) micromediu;b) macromediu;

c) piaţa externă.

88. Gradul de departajare a imaginii unui produs faţă de cele ale altor produse apropiate constituie:

a) conţinutul imaginii;b) intensitatea imaginii;c) specificitatea imaginii;d) modul de formare a imaginii.

89. Câte faze are ciclul de viaţă al unui produs nereuşit după criterii de marketing?a) una;b) două;c) trei;d) patru;e) mai multe.

90. În raport cu testarea tehnică, testarea de acceptabilitate a produsului nou se plasează, cronologic:

a) înainte;b) după;c) concomitent.

91. Profunzimea gamei de produse se referă la:a) numărul de linii de produse care compun gama;b) numărul de produse distincte pe care le conţine o linie de produse;c) suma efectivelor tuturor liniilor de fabricaţie.

92. Practicarea, de către o firmă, a unor preţuri sub nivelul costurilor, reprezintă o formă de:a) concurenţă imperfectă;b) concurenţă oligopolistă;

c) concurenţă monopolistă;d) concurenţă neloială.

93. Activitatea de marketing desfăşurată de o societate de asigurări reprezintă:

22

a) marketing nonlucrativ;b) marketing social;c) marketing electoral;

d) marketing financiar-bancar.

94. Preţul cu terminaţia în cifra 9 face parte din categoria de:a) preţuri promoţionale;b) preţuri care iau „caimacul pieţei”;c) preţuri joase;d) preţuri psihologice.

95. Combinarea creativă a ideilor sau tehnologiilor existente în vederea obţinerii unui produs nou poartă numele de:a) inovaţie sintetică;b) inovaţie prin acumulare;c) inovaţie discontinuă.

96. Mixul de marketing cuprinde un ansamblu de:a) strategii;b) tactici;a) strategii şi tactici referitoare la produs, preţ, distribuţie şi promovare;b) modalităţi de asigurare a avantajului competitiv.

23

Răspunsuri corecte

Nr.crt.

RăspunsNr.crt.

RăspunsNr.crt.

Răspuns

1. a, b, c, d 33. c 65. d2. a, b, c 34. a 66. b, d3. a, b, c 35. b 67. d4. a 36. d 68. c5. c 37. b 69. b6. a 38. b 70. b7. c 39. b 71. a8. c 40. c 72. b9. b 41. a 73. nucleul10. a, b, c 42. b 74. d11. a, b 43. c 75. b12. b 44. c 76. b13. b 45. b 77. c14. a, c 46. a 78. b15. c 47. c 79. deschisă, cu răspunsuri

multiple, aranjată pe principiul pâlniei

16. a, b, c 48. c 80. c17. a, b, c 49. c 81. c18. b 50. a 82. a19. a, b, c 51. b 83. b20. c 52. b 84. a, b, c, d21. c 53. a 85. c22. c 54. c 86. c23. a, b, c 55. b 87. a24. c 56. e 88. b25. d 57. b, e 89. b26. a 58. c 90. b27. d 59. a 91. b28. b 60. d 92. d29. d 61. c 93. d30. a 62. c, d 94. d31. b 63. d 95. a32. c 64. b 96. c

Capitolul II

24

PIAŢA

1. Oferta de produse şi servicii a firmei apare pe pe piaţa totală ca: a) cerere indezirabilă;

b) cerere totală;c) ofertă totală;d) segmente ale pieţei.

2. Piaţa întreprinderii reprezintă:a) o parte a pieţei totale;b) un spaţiu economic şi geografic în care se comercializează produsele firmei respective;

c) raporturile ce se formează între oferta proprie şi cererea pentru acestea.

3. Piaţa produsului reprezintă:a) totalitatea cumpărătorilor actuali şi potenţiali ai unui produs;b) gradul de pătrundere al acestuia în consum;c) piaţa proprie a unui anumit tip de produs.

4. Totalitatea pieţelor produselor dintr-o anumită arie geografică desemnează:a) ansamblul pieţelor întreprinderilor;b) piaţa totală sau globală.

5. Situaţia de monopol se întâlneşte atunci când: a) ofertantul şi beneficiarul deţin fiecare o situaţie de monopol;

b) piaţa întreprinderii este diferită de piaţa produsului;c) piaţa produsului se identifică cu piaţa întreprinderii.

6. Dacă numărul întreprinderilor care deţin o piaţă a produsului este limitat, avem o situaţie de:

a) oligopol;b) monopol;c) intermediară de monopol.

7. Strategiile de piaţă ale firmei în funcţie de sfera consumatorilor cărora li se adresează produsele sale sunt:

a) nediferenţiate;b) concentrate;c) diversificate;d) speciale;e) aleatorii.

8. Când se adresează tuturor consumatorilor cu acelaşi tip de produse, firma utilizează o strategie:

a) concentrată;b) nediferenţiată;c) diversificată.

25

9. Când se adresează unei anumite categorii de consumatori, strategia folosită de firmă este una: a) concentrată;b) diversificată;c) nediferenţiată.

10. Dacă firma se adresează mai multor categorii de consumatori cu produse specifice unor nevoi diverse, încercând să-şi lărgească sfera de activitate, spunem că strategia folosită este una de:a) concentrare;b) de nediferenţiere;c) diversificată.

11. Din punct de vedere al profilului pieţei firmei, se pot delimita:a) piaţa întreprinderilor producătoare de bunuri materiale;b) piaţa întreprinderii prestatoare de servicii;c) piaţa întreprinderii distribuitoare.

12. Capacitatea pieţei reprezintă:a) maximum de bunuri şi servicii pe care întreprinderea la poate desface pe piaţa totală;b) minimum de bunuri şi servicii pe care întreprinderea le poate desface pe piaţa totală;

c) o formă cantitativă de exprimare.

13. Principalii indicatori care definesc capacitatea pieţei sunt:a) volumul cererii;b) volumul ofertei;c) volumul tranzacţiilor;d) numărul de clienţi ai întreprinderii;e) produsul intern brut.

14. Căile posibile de dezvoltare a pieţei firmei sunt:a) creşterea cumpărăturilor medii pe unitatea de consum;b) atragerea nonconsumatorilor relativi;

c) depăşirea consumului peste limitele fiziologice.

15. Cel mai important instrument care intervine în procesele de vânzare-cumpărare ale firmelor este:

a) factura;b) contractul economic;c) chitanţa.

16. Cumpărătorii şi consumatorii determină volumul:a) ofertei;b) consumului;c) distribuţiei.

26

17. Perioada de piaţă a unui produs presupune:a) intervalul de timp în care perioada de oferire a produsului se suprapune cu perioada

de solicitare;b) perioada cuprinsă între apariţia ideii de produs şi dispariţia acestuia de pe piaţă;c) perioada cuprinsă între apariţia ideii de produs şi dispariţia acestuia din consum.

18. Piaţa ca spaţiu economic are:a) o determinare fizică;b) un circuit închis.

19. Piaţa reprezintă:a) locul de întâlnire a agenţilor economici;b) locul de întâlnire a cererii cu oferta;c) locul în care se formează preţul.

20. Piaţa potenţială cuprinde:a) piaţa firmei;b) o parte din nonconsumatorii relativi;c) piaţa totală;d) o parte din piaţa domeniului.

21. Pentru un produs al cărui preţ se reduce de la 100.000 de lei la 80.000 de lei, iar cantitatea cerută va creşte de la 20.000 de bucăţi la 328.000 de bucăţi vom avea

o cerere:a) elastică;b) inelastică;c) perfect elastică;

d) rigidă.

22. Într-o cercetare de marketing cu tema „Studiul calitativ şi cantitativ al ofertei de aparate domotice pe piaţa oraşului Constanţa”, unitatea de cercetare este:a) capul familiei;b) gospodăria;

c) unitatea de distribuţie de profil.

23. Strategiile generice de piaţă pot fi:a) nediferenţiate;b) concentrate;c) segmentate;d) diversificate.

24. Capacitatea pieţei reprezintă:a) cantitatea totală de bunuri şi servicii pe care firmele le pot desface pe piaţa totală;b) cererea latentă existentă pe piaţă;c) dimensionarea în timp şi spaţiu a unei pieţe.

Răspunsuri corecte

27

Nr.crt.

RăspunsNr.crt.

RăspunsNr.crt.

Răspuns

1. d 9. a 17. a2. a, b, c 10. c 18. a3. a, b, c 11. a, b, c 19. a, b, c4. a, b 12. a, c 20. a, b, d5. a, b 13. a, b, c, d 21. a6. a 14. a, b 22. c7. a, b, c 15. b 23. a, b, d8. b 16. b 24. a

Capitolul IIITEHNICI PROMOŢIONALE

28

1. Catalogul de prestigiu reprezintă:a) suportul publicitar cel mai eficient pentru vânzarea rapidă a produselor şi serviciilor financiar-bancare;b) un ansamblu de informaţii de detaliu, tehnice şi comerciale, despre produsele şi serviciile băncii;c) o ediţie publicitară deosebită menită să evidenţieze imaginea băncii şi a

produselor sale;d) instrumentul curent de lucru al firmelor de vânzare prin corespondenţă.

2. Unul dintre obiectivele vizate prin intermediul publicităţii de condiţionare îl reprezintă:a) evidenţierea condiţiilor de prezentare ale produselor şi serviciilor financiar-bancare;b) prezentarea comparativă a unor produse sau servicii;c) stimularea cererii potenţiale pentru un produs;d) cultivarea unei atitudini favorabile faţă de produs.

3. Catalogul ce se caracterizează printr-o descriere detaliată, strict comercială, a mărfurilor oferite spre vânzare, a dimensiunilor şi performanţelor acestora, poartă denumirea de:a) catalog de prospectare;b) catalog de prestigiu;c) catalog de lucru;d) catalog excepţional.

4. Evidenţierea performanţelor tehnice înregistrate de firmă este un obiectiv de comunicaţie ce nu poate fi avut în vedere în cazul:a) sponsorizării;b) mecenatului;c) manifestărilor promoţionale;d) comunicaţiei organizaţiei.

5. Oferirea de agende şi calendare reprezintă un instrument promoţional specific:a) publicităţii prin tipărituri;b) relaţiilor publice;c) promovării vânzărilor;d) forţelor de vânzare.

6. Ca mesaj publicitar, o scrisoare de publicitate personală trebuie să îndeplinească următoarea condiţie: a) să se diferenţieze de stilul scrisorilor comerciale obişnuite;b) să fie redactată din punctul de vedere al orientării către client;c) să fie condescendentă;d) să îmbrace forma unei scrisori, fie de interes privat, fie de interes comercial.

7. Principiul uniformităţii publicităţii are în vedere faptul că:

29

a) orice produs sau serviciu posedă o serie de caracteristici mai mult sau mai puţin importante care pot servi drept argumente într-o campanie publicitară;b) este necesară combinarea armonioasă a tuturor mijloacelor posibile pentru a asigura punerea în valoare a argumentului publicitar;c) publicitatea, în oricare din formele ei, nu poate fi adaptată la specificul şi personalitatea fiecărui consumator (utilizator) potenţial;d) este necesară evitarea apariţiei unor neconcordanţe între obiectivele urmărite, mijloacele şi tehnicile utilizate în procesul de comunicaţie publicitară.

8. Nu fac parte din formele de publicitate directă:a) publicitatea prin corespondenţă (mailing) adresată direct unei anumite persoane;b) marketingul telefonic;c) vânzarea prin intermediul televiziunii (teleshopping-ul);d) publicitatea la locul vânzării.

9. Prin publicitatea factuală se urmăreşte să se accentueze:a) resorturile psihologice ale consumatorilor;b) stimularea cererii selective pentru un produs;c) prelungirea efectului temporal al publicităţii;d) caracteristicile evidente ale produsului.

10. Rolul promovării vânzărilor în faza de maturitate a ciclului de viaţă a produsului este:a) câştigarea fidelităţii consumatorilor;b) crearea unei imagini favorabile produsului;c) informarea consumatorilor;d) susţinerea vânzărilor.

11. Demonstraţiile reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor eficientă când produsul se află în faza ciclului de viaţă de:a) lansare;b) creştere;c) maturitate;d) declin.

12. Elementele sistemului comunicaţional sunt:a) mesajul, receptorul;b) emiţătorul, mijlocul de transmitere;c) răspunsul, codificarea.

13. Promovarea vânzărilor are ca valenţe în faza de creştere a ciclului de viaţă a produsului:

a) câştigarea fidelităţii consumatorilor;b) creşterea notorietăţii produsului;c) susţinerea vânzărilor produsului.d) păstrarea fidelităţii consumatorilor.

14. Reducerile de preţ reprezintă instrumentul tactic adecvat fazei de viaţă al produsului de:

30

a) lansare;b) declin;c) maturitate;d) creştere.

15. Cea mai eficientă componentă a activităţii promoţionale în cazul promovării unui bun industrial o reprezintă:a) publicitatea;b) forţele de vânzare;c) relaţiile publice;d) sponsorizarea.

16. Formele de promovare cele mai cunoscute se grupează astfel:a) publicitatea;b) vânzarea personală;c) promovarea vânzărilor;d) relaţiile publice.

17. Sponsorizarea îşi găseşte cea mai largă aplicabilitate în domeniul:a) culturii;b) cercetării ştiinţifice;c) sportului;d) artei.

18. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii este vorba despre reduceri de preţ de natură promoţională:a) reducerea succesivă a preţului fiecăruia dintre produsele care alcătuiesc o gamă –în fiecare săptămână sau lună este vândut, la preţ redus, un articol;b) practicarea sistematică a unei politici a preţurilor reduse de către o reţea comercială, prin impunerea unor restricţii în privinţa cheltuielilor generale;c) acordarea, de către unii comercianţi, o unor remize substanţiale anumitor categorii de clienţi (cumpărătorii cu familie numeroasă, membrii unui club, anumite categorii socio-profesionale); d) comercializarea, pe o perioadă limitată de timp, a unui produs la un preţ inferiorcelui practicat în mod obişnuit, fără a se preciza însă nivelul reducerii.

19. Merchandising-ul este o metodă modernă de promovare prin care se prezintă şi se pun în valoare produsele la locul de vânzare, cuprinzând metode care optimizează:

a) amplasamentul;b) mărimea suprafeţei de vânzare;c) modul de aranjare a mărfurilor;d) comportamentul vânzătorilor.

20. Marketingul direct este reprezentat prin:a) vânzare personală;b) canale de comunicare personală;c) publicitate.

31

21. Un post de televiziune organizează o acţiune promoţională în rândul telespectatorilor, oferind ca premiu un autoturism. Participanţii la operaţiune sunt invitaţi într-o cameră de prezentare unde se oferă fiecăruia câte o cheie de automobil; posesorul cheii cu care

va putea fi pornit motorul autoturismului va deveni câştigătorul acestuia. Precizaţi despre ce tehnică de promovare a vânzărilor este vorba:a) concurs promoţional;b) joc cu rezultat imediat;c) loterie cu pretragere;d) joc-concurs.

Răspunsuri corecte:

Nr.crt.

RăspunsNr.crt.

RăspunsNr.crt.

Răspuns

1. c 8. d 15. b2. a 9. d 16. a, b, c, d3. c 10. d 17. c4. b 11. a 18. d5. a 12. a, b, c 19. a, b, c6. b 13. d 20. a, b7. c 14. b 21. b

Capitolul IVSTUDIEREA COMPORTAMENTULUI

CONSUMATORULUI

32

1. În viziunea lui Philip KOTLER, comportamentul consumatorului apare ca o „ieşire” a unor „intrări” – care ajung în psihicul uman prin intermediul unor „canale” – recepţionate, evaluate şi „prelucrate” de fiinţa umană în aşa zisa „cutie neagră”. Prin „intrări”, acest autor înţelege, printre altele:

a) biografia social-profesională a consumatorului;b) observaţia personală a consumatorului;c) alegerea produsului;d) frecvenţa cumpărării.

2. În viziunea lui Philip KOTLER, comportamentul consumatorului apare ca o „ieşire” a unor „intrări” – care ajung în psihicul uman prin intermediul unor „canale” –

recepţionate, evaluate şi „prelucrate” de fiinţa umană în aşa zisa „cutie neagră”. Prin „ieşiri”, acest autor înţelege, printre altele:

a) preţul;b) calitatea;c) publicitatea;d) frecvenţa cumpărării.

3. În viziunea lui Philip KOTLER, comportamentul consumatorului apare ca o „ieşire” a unor „intrări” – care ajung în psihicul uman prin intermediul unor „canale – recepţionate, evaluate şi „prelucrate” de fiinţa umană în aşa zisa „cutie neagră”. Prin „canale”, acest autor înţelege, printre altele:

a) preţul;b) calitatea;c) reclama;d) biografia social-profesională a consumatorului.

4. Modelul veblenian al comportamentului consumatorului se bazează pe:a) teoria utilităţii marginale;b) teoria atitudinilor;c) teoria consumului ostentativ;d) teoria convorbirii.

5. Modelul freudian al comportamentului consumatorului explică acest proces prin:a) cercetarea motivaţională;b) studierea atitudinilor;c) elemente biologice şi culturale;d) studierea intenţiilor de cumpărare.

6. Clasele sociale şi grupurile de apartenenţă sunt concepte, printre altele, cu care operează:

a) modelul marshallian;b) modelul freudian;c) modelul pavlovian;d) modelul veblenian.

33

7. Modelul pavlovian al comportamentului consumatorului sugerează studierea unor aspecte ale acestui proces cum sunt:

a) percepţia;b) subconştientul;c) influenţa între persoane;d) impulsul, sugestia, reacţia şi recidiva.

8. Caracteristicile consumatorilor care îşi pun amprenta asupra clasei sociale sunt:

a) veniturile;b) apartenenţa politică;c) grupa de vârstă;d) sexul.

9. Familia este cel mai tipic exemplu de:a) grup modal;b) grup de referinţă;c) grup de apartenenţă.

10. Subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite, printre altele, după următoarele criterii:a) geografice;b) ocupaţie;c) nivel de educaţie;d) veniturile personale.

11. Grupurile de apartenenţă ale consumatorilor pot fi:a) unele formale, iar altele informale;b) toate sunt formale;c) toate sunt informale.

12. Modelul care a dezvoltat teoria consumului ostentativ este:a) modelul freudian;b) modelul marshallian;c) modelul veblenian;d) modelul pavlovian.

13. Modelul pavlovian operează cu următoarele patru concepte de bază:a) impuls, atitudine, recidivă, reacţie;b) impuls, sugestie, reacţie, recidivă;c) impuls, învăţare, reacţie, recidivă;d) atitudine, învăţare, reacţie, sugestie.

14. Modelul care impune importanţa apreciabilă a studierii preţurilor şi a veniturilor este:

a) modelul hobbesian;b) modelul freudian;c) modelul marshallian;d) modelul pavlovian.

34

15. Modelul comportamentului consumatorului care are la bază teoria învăţării este:a) modelul freudian;b) modelul pavlovian;c) modelul veblenian;d) modelul marshallian.

16. Modelul care pune în discuţie problema factorilor economici în general, este:a) modelul marshallian;b) modelul veblenian;c) modelul freudian;d) modelul hobbesian.

17. Modelul denumit şi „al factorilor de organizaţie” este:a) modelul freudian;b) modelul hobbesian;c) modelul pavlovian;d) modelul veblenian.

18. Modelul pavlovian al comportamentului consumatorului are la bază:a) teoria consumului ostentativ;b) teoria învăţării;c) teoria utilităţii marginale;d) teoria inovaţiei.

19. Opinia este expresia verbală a:a) percepţiei;b) informaţiei;c) atitudinii;d) motivaţiei.

20. Studiile destinate cunoaşterii satisfacţiei consumatorilor, privitor la bunuri şi servicii, au fost dezvoltate având la bază:

a) teoria învăţării prin condiţionarea clasică de tip pavlovian;b) teoria atitudinilor;c) teoria învăţării instrumentale;d) teoria învăţării cognitive.

21. Care dintre următoarele exemple constituie un motiv fundamental pentru consumator?

a) Coca Cola;b) Pepsi Cola;c) apă minerală;d) bere marca Ursus.

22. Mobilurile raţionale domină, în general, deciziile pentru produse şi servicii:a) de uz curent;b) de lux;

35

c) la care nu s-a apelat niciodată;d) nici una dintre variante.

23. Atitudinile consumatorilor:a) pot fi direct observate;b) nu pot fi direct observate;c) nu pot fi evaluate;d) nu pot fi cunoscute.

24. Care dintre următoarele exemple constituie un motiv selectiv pentru consumator?a) apă minerală;b) vin;c) bere;d) Pepsi light.

25. Mobilurile emoţionale domină, în general, deciziile pentru produse şi servicii:a) de uz curent;b) de lux;c) la care nu s-a apelat niciodată;d) nici una dintre variante.

26. Procesul prin care consumatorul recepţionează, selectează, organizează şi interpretează stimulii din mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificaţie poartă denumirea de:

a) învăţare;b) percepţie;c) atitudine;d) motivaţie.

27. Modelul marshallian al comportamentului consumatorului se bazează pe:a) teoria valorii muncă;b) teoria atitudinilor;c) teoria utilităţii marginale;d) teoria convorbirii.

28. Modelul Engel-Kollat-Blackwell are ca element central:a) intenţia de cumpărare;b) teoria inovaţiei;c) procesul decizional al cumpărătorului;d) teoria probabilităţilor şi teoria inovaţiei.

29. În modelul Howard-Sheth, cumpărarea reprezintă cea mai importantă variabilă din blocul:

a) intrări;b) variabilelor endogene;c) variabilelor exogene;d) ieşiri.

36

30. Modelul Nicosia constă dintr-o schemă comprehensivă asemănătoare cu o schemă logică ce descrie structura comportamentului de cumpărare, permiţând:

a) stimularea vânzării produselor / serviciilor;b) stimularea deciziilor de stocare;c) stimularea reacţiilor posibile ale cumpărătorului în confruntarea cu diferite mesaje promoţionale;d) stimularea consumului de produse / servicii.

31. Între influenţele de natură endogenă asupra comportamentului consumatorului se înscrie şi:

a) familia;b) clasa socială;c) învăţarea;d) subcultura.

32. Între influenţele de natură exogenă asupra comportamentului consumatorului se înscrie şi:

a) percepţia;b) învăţarea;c) cultura;d) atitudinea.

Răspunsuri corecte:

Nr.crt.

RăspunsNr.crt.

RăspunsNr.crt.

Răspuns

1. a 12. c 23. b2. d 13. b 24. d3. c 14. c 25. b4. c 15. b 26. b5. c 16. a 27. c6. d 17. b 28. c7. d 18. b 29. d8. a 19. c 30. c9. c 20. c 31. c10. a 21. c 32. c11. a 22. a

Capitolul VMARKETINGUL SERVICIILOR

37

1. Strategia de produs vizează:a) produsul global;b) produsele parţiale;c) deopotrivă produsul în ansamblu, alcătuind politica produsului global şi diferitele sale componente, constituind politica produselor parţiale.

2. Simbolurile sunt utilizate în servicii pentru:a) tangibilizarea serviciilor prestate, fiind alese de o manieră care să

sugereze atributele prin care se realizează poziţionarea acestora pe piaţă;b) redarea cu fidelitate a unei situaţii supuse procesării;c) inscripţionarea produselor prestate şi livrate.

3. În servicii, consumatorii percep un risc:a) mai mic şi mai intens;b) mai mare şi mai scăzut;c) mai mare şi mai intens;d) nici mare şi nici intens.

4. În servicii, informaţiile sunt susţinute:a) mai puternic şi un timp mai îndelungat;b) mai slab şi un timp mai îndelungat;c) mai puternic şi un timp mai scurt;d) nici mai puternic şi nici un timp mai scurt.

5. În servicii, preţul poate:a) tangibiliza produsul, oferind semnificaţii despre calitate;b) reduce variabilitatea prin diferenţierea corespunzătoare a strategiilor;c) diminua efectele perisabilităţii şi imperisabilităţii.

6. Alternativele strategice în cadrul politicii de preţ, oglindind poziţia firmei faţă de ofertă sunt:

a) forfetare, diferenţiate, combinate;b) înalte, moderate, joase;c) relativ stabile, modificate frecvent;d) forfetare şi relativ stabile.

7. În servicii, preţul de referinţă este preţul definit de consumator în baza:a) ultimei achiziţii efectuate;b) celui mai frecvent preţ întâlnit;c) mediei preţurilor plătite pentru servicii similare;d) toate la un loc.

8. Poziţionarea presupune practic:a) diferenţierea serviciilor;b) diferenţierea imaginii;c) mai întâi diferenţierea serviciilor şi ulterior diferenţierea imaginii;d) mai întâi diferenţierea imaginii şi ulterior diferenţierea serviciilor.

38

9. Mix-ul de marketing în servicii este alcătuit din:a) 7 componente;b) 8 componente;c) 4 componente clasice, dar modificate;d) sunt păreri multiple.

10. Între utilizatorii informaţiilor din cadrul sistemului informaţional de marketing se includ:

a) clienţii;b) concurenţii;c) personalul de contact.

11. În servicii, de regulă, programul de marketing este:a) complet diferit de situaţia bunurilor;b) comun cu cel de prestaţie;c) adaptat situaţiilor pentru care se elaborează;d) nu se utilizează programe de marketing.

12. În conţinutul marketingului serviciilor se include:a) marketingul internaţional;b) marketingul serviciilor din agricultură;c) marketingul intern firmei;d) marketingul serviciilor comerciale.

13. În marketingul serviciilor sunt utilizate:a) tehnici şi concepte comune serviciilor şi bunurilor;b) tehnici şi concepte specifice serviciilor în ansamblu;c) tehnici şi concepte specifice fiecărui tip de serviciu;d) toate la un loc.

14. Marketingul serviciilor este suficient de clar conturat în domeniile:a) serviciilor de producţie;b) serviciilor sociale;c) serviciilor lucrative (turistic, bancar, transporturi);d) serviciilor de învăţământ.

15. Marketingul serviciilor este în plin proces de afirmare şi consolidare în domeniile:a) serviciilor de producţie;b) serviciilor de consultanţă;c) serviciilor sociale;d) serviciilor lucrative.

16. Marketingul serviciilor prezintă următoarele caracteristici:a) interdisciplinaritatea;b) unitate în diversitate;c) complexitate;d) toate la un loc.

39

17. Şcoala Nordică de marketingul serviciilor are ca reprezentanţi pe:a) Ch. Gronroos, J.P. Flipo, Lovelock;b) Ch. Gronroos, L. Edvinsson, E. Gummerson;c) L. Berry, A. Parasuraman, J.H. Donnelly;d) P. Eiglier, E. Langeard.

18. Următorii autori din România au contribuţii la dezvoltarea marketingului serviciilor:a) I. Cătoiu, P. Bran, R. Vasile;b) V. Olteanu, I. Cetină, V. Balaure;c) M.C. Demetrescu, C. Florescu, P. Mâlcomete;d) M. Ioncică, R. Minciu, I. Cătoiu.

19. Marketingul interactiv este determinat de:a) intangibilitate;b) inseparabilitate;c) variabilitate;d) perisabilitate.

20. Variabilitatea serviciilor se regăseşte în apariţia unor tehnici specifice marketingului serviciilor cum sunt:

a) marketing interactiv;b) personalizarea serviciilor;c) marketing intern firmei;d) toate la un loc.

21. Perisabilitatea serviciilor stă la baza formulării:a) marketingul mix;b) obiectivului major al echilibrării permanente a cererii şi a ofertei;c) un mod specific de asigurare a calităţii;

22. Intangibilitatea serviciilor îşi pune amprenta asupra:a) politicii de produs;b) politicii de preţ;c) politicii de promovare şi distribuţie;d) toate la un loc.

23. Cea mai importantă caracteristică a procesului de creare şi livrare a serviciilor este:a) inseparabilitatea;b) intangibilitatea;c) complexitatea şi divergenţa;d) perisabilitatea.

24. În servicii, consumatorul acordă mai multă încredere informaţiilor:a) din presă;b) obţinute prin radio şi TV;c) din surse personale.

25. Intangibilitatea serviciilor conferă mărcii în activitatea promoţională un rol:

40

a) ridicat;b) scăzut;c) nici ridicat, nici scăzut;d) nu are importanţă.

26. Marketingul strategic (în servicii) include:a) misiunea firmei;b) strategii de marketing;c) poziţionarea serviciilor;d) toate la un loc.

Răspunsuri corecte:

Nr.crt.

RăspunsNr.crt.

RăspunsNr.crt.

Răspuns

1. c 10. c 19. b2. a 11. b 20. b3. c 12. c 21. b4. a 13. d 22. d5. a, b, c 14. c 23. c6. a 15. c 24. c7. d 16. d 25. a8. c 17. b 26. d9. d 18. b

41

Capitolul VITESTE RECAPITULATIVE

1. Pentru cercetarea intenţiilor de cumpărare a mobilei, cea mai indicată variantă de anchetă, dintre cele menţionate mai jos, este : a) ancheta stradală;

b) ancheta la domiciliu;c) ancheta la magazine de mobilă;d) investigaţia de birou.

2. O funcţie obiectiv a marketingului este: a) satisfacerea superioară a nevoilor de consum; b) adaptarea firmei la mediul economic şi social; c) de vânzare.

3. Care dintre următoarele aspecte nu poate constitui un argument major al universalităţii marketingului?

a) pătrunderea lui treptată, în toate sferele vieţii economice;b) pătrunderea lui în economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;c) afirmarea lui în orice tip de economie.d) internaţionalizarea, ca atare, a termenului respectiv.

4. Precizaţi în care dintre următoarele situaţii este vorba despre reduceri de preţ de natură promoţională :

a) reducerea succesivă a preţului fiecăruia dintre produsele care alcătuiesc o gamă – în fiecare săptămână sau lună este vândut la preţ redus, un articol; b) practicarea sistematică a unei politici a preţurilor reduse de către o reţea comercială, prin impunerea unor restricţii în privinţa cheltuielilor generale;

c) acordarea de către unii comercianţi, o unor remize substanţiale anumitor categorii de clienţi (cumpărătorii cu familie numeroasă, membrii unui club, anumite categorii socio-profesionale); d) comercializarea, pe o perioadă limitată de timp, a unui produs la un preţ inferior celui practicat în mod obişnuit, fără a se preciza însă nivelul reducerii.

5. Care din următoarele grupări conţine numai componente ale micromediului unei întreprinderi producătoare de paste făinoase? a) furnizorii de materii prime;b) structura pe ramuri a activităţii economice;c) creşterea fondurilor destinate cercetării – dezvoltării;d) tradiţii culinare.

6. Între utilizatorii informaţiilor din cadrul sistemului informaţional de marketing se includ :

a) clienţii; b) concurenţii; c) personalul de contact.

7. Cumpărătorii şi consumatorii determină volumul : a) ofertei;b) consumului;c) distribuţiei.

8. Întrebarea cu scală de atitudini de tipul „Care sunt aprecierile dumneavoastră asupra calităţii, preţului şi design-ului produselor din acest magazin?”

Foartefavorabil

Favorabil Satisfăcător Nefavorabil Foartenefavorabil

a. calitate 590 575 750 310 275b. preţ 505 545 385 595 470c. design 765 330 510 280 615

se poate încadra în categoria:a) scala lui Likert;b) diferenţiala semantică;c) scala lui Stapel.

9. Marketingul apare tocmai ca o reacţie faţă de ...........................................; el ia naştere ca rezultat al căutărilor tot mai stăruitoare pentru găsirea unor modalităţi eficiente de a ............................(completaţi).

10. O definiţie cuprinzătoare a marketingului, care să evidenţieze cu pregnanţă trăsăturile sale, esenţa sa, include ca elemente de bază ..........(completaţi).

11. Potrivit funcţiei de conectare dinamică a întreprinderii la mediul economico-social, întreaga activitate a întreprinderii trebuie..........................(completaţi).

12. Orice întreprindere combină trei categorii de factori de producţie, intrând în relaţii cu tot atâtea componente de mediu, respectiv: .....................(completaţi).

13. Mediul demografic se referă la ............................(completaţi).

14. Piaţa potenţială reprezintă......................... (completaţi).

15. Din rândul instrumentelor de asigurare a protecţiei legale a produselor şi serviciilor fac parte, între altele:a) contractul de leasing, dreptul de preemţiune, marca de fabrică;

b) dreptul de autor, mostra gustativă, marca de fabrică; c) dreptul de autor, evicţiunea, dreptul de preemţiune; d) denumirea de origine, marca de fabrică, contractul de leasing.

16. Totalitatea operaţiunilor prin care o întreprindere oferă identitate bunurilor pe care le creează reprezintă .........................(completaţi).

17. Difuzarea unui produs nou pe piaţă se realizează în mai multe faze: 1. etapa de

cumpănire; 2. etapa de acceptare sau de respingere; 3. etapa de încercare; 4. etapa de constatare; 5. etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este următoarea :

a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c) 1-5-3-4-2; d) 5-1-4-3-2.

18. Diversificarea orizontală a gamei de produse presupune ............... (completaţi).

19. Prelungirea în aval a unei linii de produse reprezintă .................... (completaţi).

20.Combinarea creativă a ideilor sau tehnicilor existente reprezintă o inovaţie ......................... (completaţi). 21. Sinteza reprezentărilor mentale de natură cognitivă, afectivă, socială şi personală a

produsului în rândul consumatorilor reprezintă ......................... (completaţi). 22. Profunzimea gamei de produse este dată de ......................... (completaţi). 23. Inovaţia în cadrul căreia produsele dobândesc noi caracteristici prin extensia

performanţelor înregistrate în cadrul de referinţă este inovaţia ......................... (completaţi).

24. Care dintre următoarele elemente nu se regăsesc printre componentele politicii de produs în optica de marketing :

a) cercetarea produsului; b) asigurarea legală a produsului; c) atitudinea faţă de produsele vechi; d) alegerea canalului de distribuţie.

25. Preocuparea întreprinderilor faţă de soarta mărfurilor cu un grad ridicat de obsolescenţă şi nivel scăzut de rentabilitate face obiectul unei importante componente a politicii de produs. Aceasta este......................... (completaţi).

26. Componenta politicii de produs cu semnificaţia unei veritabile analize diagnostic,

de natură să semnaleze punctele „forte” şi punctele „slabe” ale gamei de fabricaţie sau ale sortimentului comercializat este reprezentată de :

a) atitudinea faţă de produsele vechi; b) cercetarea produsului; c) poziţonarea produsului; d) modelarea produsului.

27. Care sunt, în această ordine, valorile pentru lungimea, lărgimea şi profunzimea gamei de produse ale unei firme în următoarea situaţie: firma are trei linii de fabricaţie: costume bărbaţi (10 produse), paltoane bărbăteşti (5 produse) şi taioare femei (12 produse) :

a) 27, 3, 10, 5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;b) 3, 27, 10, 5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.

28. Întreprinderea „Antilopa” S.A. Bucureşti, specializată în domeniul încălţămintei de recreaţie, are în fabricaţie la începutul anului 43 de modele, introduce în cursul anului 7 noi modele şi retrage 4 modele, considerate depăşite de modă. În această situaţie ritmul de înnoire sortimentală şi, respectiv, ritmul de lărgire (diversificare) sortimentală este de:

a) 6,9%; 15,2%; b) 9,6%; 25,1%; c) 25,1%; 9,6%; d) 15,2%; 6,9%.

29. Poziţionarea unei mărci foloseşte tehnici de preluare a informaţiilor specifice cercetărilor comportamentale. Măsurarea datelor în astfel de studii foloseşte scale metrice de tip interval. Una dintre scalele ce urmează nu este folosită în preluarea informaţiilor privind poziţionarea : a) scala Fishbein – Rosenberg;b) diferenţiala semantică;

c) scala lui Rensis Likert;d) scala cu sumă constantă.

30. Componentele unui program de lansare propriu-zisă a unui produs nou pe piaţă într-o ordine aleatoare sunt următoarele :

A. pregătirea forţelor de vânzare;B. alegerea canalelor de distribuţie;C. stabilirea perioadei de lansare;D. fixarea zonei teritoriale a lansării;E. pregătirea pieţei pentru primirea noului produs;F. alegerea modalităţilor de comercializare.Ordonate logic şi cronologic aceste componente ar urma succesiunea:a) C, D, B, E, F, A;b) A, B, C, D. F, E;c) C, B, A, D, E, F;d) F, A, B, C, E, D.

31. Controlul lansării noilor produse pe piaţă se realizează cu o suită de indicatori. Numai unul dintre cei enumeraţi nu face parte din categoria acestor indicatori: a) numărul nonconsumatorilor absoluţi ai produsului; b) viteza de difuzare (răspândire) a produsului pe piaţă; c) gradul de pătrundere a produsului în consum; d) gradul de răspândire a noului produs pe piaţă.

32. Printre caracteristicile cererii în servicii se detaşează .................(completaţi).

33. Conţinutul participării clientului la realizarea prestaţiei se reflectă în următoarea alternativă strategică :

a) autoservirea; b) sprijinirea altor clienţi; c) promovarea firmei; d) toate la un loc.

34. Ambianţa reprezintă o componentă a : a) utilizării personalului în servicii;b) elementelor tangibile;c) unui simbol;d) participării clientului la realizarea prestaţiei.

35. Alternativele strategice ale politicii de distribuţie au la bază : a) strategiile reţelei; b) canalele de distribuţie; c) sistemul de livrare; d) toate la un loc.

36. Simbolul în servicii asigură.................................(completaţi).

37. Politica de produs în servicii utilizează conceptele : a) produs global;

b) produse parţiale; c) deopotrivă produse globale şi parţiale; d) produse de bază şi suplimentare.

38. Standardizarea şi personalizarea reprezintă : a) un instrument al politicii de preţ; b) un instrument al politicii produsului global; c) o strategie de piaţă; d) o tactică de marketing.

39. Sistemul de comunicaţie al firmei de servicii include, ca suporturi specifice : a) personalul de contact;b) suportul fizic al prestaţiei;c) medii tradiţionale;d) personalul de contact plus suportul fizic al prestaţiei.

40. Diferenţierea serviciilor reprezintă: a) un obiectiv al politicii produselor actuale; b) un obiectiv strategic al politicii produselor actuale; c) o cerinţă specială; d) o tactică.

41. Zona de toleranţă din cadrul modelului comportamentului consumatorului în servicii apare între:

a) serviciul dorit şi serviciul aşteptat;b) serviciul acceptat şi perceput;c) serviciul dorit şi serviciul aşteptat, pe de o parte, şi cel acceptat şi perceput, pe

de altă parte;d) serviciul dorit şi perceput.

42. În chestionarul unei anchete a fost inclusă următoarea întrebare: „Câţi membri are gospodăria dumneavoastră?”. Ce tip de întrebare s-a utilizat?

a) întrebare bifurcată;b) întrebare filtru;c) întrebare „pâlnie”;d) întrebare factuală.

43. În chestionarul unei anchete a fost inclusă următoarea întrebare: „Sunteţi consumator al produsului X?”. Ce tip de întrebare s-a utilizat?

a) întrebare factuală;b) întrebare filtru;c) întrebare de tipul „pâlniei răsturnate”;d) întrebare de identificare.

44. Unitatea de cercetare reprezintă..........................(completaţi).

45. Într-o cercetare de marketing cu tema „Gradul de înzestrare cu aparate electrocasnice a populaţiei din Constanţa”, unitatea de cercetare este.....(completaţi).

46. Într-o cercetare de marketing cu tema „Gradul de înzestrare cu aparate electrocasnice a populaţiei din Constanţa”, unitatea de sondaj este........(completaţi).

Răspunsuri corecte:

Nr.crt.

RăspunsNr.crt.

Răspuns

1. b 24. d2. a 25. atitudinea faţă de produsele vechi3. d 26. b4. d 27. a5. a 28. d6. c 29. c7. b 30. a8. b 31. a9. procesul economic al separării tot

mai pronunţate a producţiei de consum/ reuni şi coordona preocupările legate de producţie cu cele legate de realizarea (vânzarea) produselor, de a le corela cu cerinţele de consum.

32. variabilitatea

10. o concepţie modernă (atitudine faţă de mediu), un ansamblu coerent de activităţi practice, un instrumentar ştiinţific.

33. d

11. raportată, conectată permanent, operativ, la fizionomia şi cerinţele mediului aflat, în continuă schimbare

34. b

12. furnizorii de resurse materiale (prestări de servicii), de resurse băneşti şi de forţă de muncă

35. d

13. populaţia aflată în zona de activitate a întreprinderii

36. tangibilizarea serviciilor

14. dimensiunile posibile ale pieţei, limitele cele mai largi în cadrul cărora urmează să aibă loc confruntarea cererii cu oferta

37. c

15. b 38. b16. modelarea produsului 39. d17. b 40. b18. creşterea numărului de linii de

produse în cadrul gamei41. c

19. diversificare verticală 42. d20. sintetică 43. b21. imaginea produsului 44. unitatea care face obiectul

investigaţiei22. numărul de linii de produse distincte

pe care le conţine o linie de produse45. gospodăria

23. prin acumulare 46. capul de familie