Teste Reumato

7/28/2019 Teste Reumato

1/22


2/22


3/22

14. In poliartrita reumatoida, modificarile hematologice cuprind:

a) sindrom inflamator si disimunitar

b) fibrinogenul normal, indiferent de evolutia bolii

c) VSH normal, indiferent de evolutia bolii

15.Urmatoarele medicamente sunt utilizate in terapia de fond din poliartrita

reumatoida:

a) sarurile de argint b) sarurile de aur c) Probenecidul

16. In terapia poliartritei reumatoide, se poate utiliza corticoterapia:

a) sistemica, in cazuri deosebite, care nu raspund la alte tratamente

b) in toate cazurile de poliartrita reumatoida

c) este o forma de terapie contraindicata

17. In poliartrita reumatoida, kinetoterapia are un rol:

a) important in pastrarea functiei mioartokinetice

b) negativ

c) lipsit de importanta

18. In poliartrita reumatoida, printre obiectivele principale ale kinetoterapiei se numara:

a) mentinerea amplitudinii miscarilor respiratorii

b) mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare

c) decomprimarea medulara prin manipulari vertebrale

19.Printre reperele generale ale kinetoterapiei in poliartrita reumatoida, mentionam:

a) fortarea amplitudinii maxime a miscarilor

b) provocarea durerilor articulare pentru a crea obisnuinta

c) evitarea durerilor articulare, atat in timpul programului, cat si dupa efectuarea acestuia

20. In poliartrita reumatoida, pentru a evita flexumul de genunchi:

a) se prefera statul in fotoliu

b) se evita decubitul ventral

c) in decubit dorsal, se folosesc saci de nisip pe genunchi


4/22

21. In poliartrita reumatoida, mobilizarile active sunt recomandate:

a) mai ales dimineata, pentru depasirea redorilor articulare matinale

b) mai ales seara, pentru a evita redorile nocturne

c) mai ales dupa-amiaza, pentru a evita sedentarismul

22. In poliartrita reumatoida, mobilizarile active ajutate:

a) nu sunt necesare

b) reprezinta o forma blanda de miscari , recomandate inaintea exercitiilor active propriu-zise

c) sunt singurele admise

23. Pentru cresterea fortei si a rezistentei musculare, bolnavilor cu poliartrita reumatoida

li se recomanda:

a) contractiile izometrice

b) contractiile dinamice rezistive

c) ambele se recomanda in egala masura

24. In spondilita anchilozanta, se poate afirma ca factorul genetic:

a) nu joaca nici un rol

b) joaca un rol important

c) joaca un rol minor

25. In patogenia spondilitei anchilozante, este incriminat:

a) Fenotipul HLA B 27

b) Fenotipul HLA B 50

c) Fenotipul DR 40

26. Spondilita anchilozanta debuteaza in 80% din cazuri cu:

a) dureri temporo-mandibulare

b) dureri hepatice

c) dureri sacro-lombare

27. Talagiile in cadrul spondilitei anchilozante:

a) nu se intalnesc niciodata


5/22


6/22

a) ca mijloc complementar de tratament

b) cu scopul de a ocoli kinetoterapia

c) ca mijloc unic de recuperare

35. Baile generale calde:

a) nu se folosesc in spondilita anchilozanta

b) se folosesc in spondilita anchilozanta, ca forma de termoterapie

c) se folosesc in spondilita anchilozanta, dar numai in scop igienic

36. Sauna:

a) se contraindica in spondilita anchilozanta

b) se indica in spondilita anchilozanta, de trei ori pe zi

c) se indica in spondilita anchilozanta, odata pe saptamana, sub supraveghere atenta

37. In spondilita anchilozanta, se recomanda urmatoarele posturi corecte :

a) sederea pe scaun cu spatar inalt

b) sederea pe taburet

c) sederea in fotoliu

38. In spondilita anchilozanta se pot recomanda urmatoarele posturi corective:

a) decubit lateral, cu genunchii flectati

b) decubit dorsal, cu genunchii flectati

c) decubit ventral, cu perna sub piept, fruntea pe o pernuta, saci de nisip pe coloana dorsala si

bazin

39. In spondilita anchilozanta, exercitiile pentru mentinerea si ameliorarea mobilitatii

incearca:

a) sa atinga limita extrema a miscarii

b) sa nu ajunga la limita exrtema a miscarii

c) sa puna accentul pe flexie

40. In spondilita anchilozanta, pentru a mentine un tonus muscular normal:

a) se incepe cu exercitii izometrice


7/22

b) se aleg numai exercitii izometrice

c) nu sunt utile exercitiile izometrice

41. In spondilita anchilozanta, pentru a mentine tonusul muscular sau pentru a-l corecta:

a) se pot folosi exercitiile dinamice libere

b) se folosesc numai exercitii dinamice libere

c) nu sunt utile exercitii dinamice libere

42. In spondilita anchilozanta, pentru cresterea volumelor respiratorii mobilizate:

a) se incepe cu educarea respiratiei diafragmatice

b) se incepe cu respiratii nazale ample, se trece apoi la educarea respiratiei diafragmatice c) se

recomanda mersul pe bicicleta medicala

43. In cadrul spondilita anchilozanta, programul de kinetoterapie:

a) va trebui efectuat de pacient toata viata

b) este contraindicat

c) se executa numai cu ocazia curelor balneare

44. Disciplinele sportive recomandate in spondilita anchilozanta sunt:

a) inot, voleiul, baschetul

b) tenisul

c) biliardul

45. In boala artrozica, diagnosticul clinic se poate face pe baza:

a) durerii de tip inflamator

b) durerii de tip mecanic

c) evolutiei spre anchiloza

46. Durerea articulara de tip inflamator prezinta:

a) intensificare nocturna

b) tendinta de ameliorare in repaus

c) lipsa semnelor generale de tip febra, astenie

47. Durerea articulara de tip mecanic prezinta:

a) tendinta de ameliorare prin repaus


8/22

b) intensificare nocturna

c) asocierea cu redoarea matinala prelungita

48. Despre artroze se pot afirma ca:

a) conduc adesea la anchilozare

b) au o evolutie rapida

c) au o evolutie lenta

49. Despre artroze se pot afirma ca:

a) se caracterizeaza prin episoade dureroase acute, cu lungi perioade de acalmie

b) au evolutie mai blanda in cazul coxartrozei

c) afecteaza adesea articulatiile mici ale mainii, simetric

50. Termoterapia se foloseste:

a) nu se foloseste in cazul bolii artrozice

b) pentru efectul antispastic asupra musculaturii

c) pentru tonifiere musculara

51. In boala artrozica, kinetoterapia:

a) este utila pentru a preveni sau corecta atrofiile musculare

b) se foloseste numai pentru a ameliora mobilitatea

c) nu este indicata

52. In boala artrozica:

a) exercitiile active sunt contraindicate

b) exercitiile active sunt preferate

c) exercitiile izometrice sunt preferate

53. Coxartroza este localizarea reumatismului degenerativ:

a) la osul coxal

b) la nivelul articulatiei soldului

c) la nivelul articulatiei genunchiului

54. Coxartroza primitiva:


9/22


10/22

a) dureri in repaus

b) dureri la ortostatism si mers prelungit

c) atitudini vicioase

62. Studiul final din coxartroza prezinta:

a) dureri intense

b) atitudini vicioase corectabile

c) reducerea amplitudinilor "de lux"

63. Printre obiectivele kinetoterapiei in coxartroza se numara:

a) cresterea stabilitatii soldului

b) cresterea mobilitatii genunchiului

c) gimnastica respiratorie

64.In coxartroza se pot folosi pentru posturari:

a) atat posturile libere, cat si cele fixe

b) numai posturile libere

c) numai posturile fixe

65. In coxartroza, in cadrul programului kinetic:

a) tonifierea musculara a abductorilor soldului este deosebit de importanta

b) mobilitatea soldului se considera mai importanta ca stabilitatea

c) tonifierea extensorilor genunchiului este prioritara

66. Pentru refacerea mobilitatii articulare in coxartroza:

a) se pot utiliza mobilizari active libere

b) se folosesc numai mobilizari pasive

c) se folosesc numai mobilizari pasive

67. Pedalarea pe bicicleta:

a) se contraindica la coxotici

b) este importanta pentru mobilizarea articulara la coxotici

c) este indicata numai la copii


11/22

68. Igiena ortopedica a soldului presupune:

a) odihna in fotolii comode

b) evitarea mersului si a ortostatismului prelungit

c) mersul pe jos, pe terenuri accidentate

69. Igiena ortopedica a soldului propune:

a) mersul simplu pe jos

b) preferinta pentru mersul pe bicicleta

c) purtarea pantofilor cu toc inalt

70. Corectarea inegalitatilor membrelor inferioare se face de la :

a) 2 cm in sus b) 7 cm in sus c) 4 cm in sus

71.Gonartroza este localizarea reumatismului degenerativ la:

a) sold b) genunchi c) glezna

72. La nivelul genunchiului exista:

a) 2 articulatii b) 3 articulatii c) o articulatie unica

73.Simptomul principal in gonartroza este:

a) durerea b) mobilitatea patologica c) anchiloza

74. Durerea din gonartroza este:

a) de tip mecanic b) de tip inflamator c) de tip neprecizat

75. In gonartroza, VSH-ul:

a) este in general normal

b) este in general crescut

c) este in general mult crescut

76. Gonartroza poate evolua in:

a) 2 etape b) 3 etape c) 4 etape

77. In etapa finala din gonartroza:


12/22

a) durerile sunt prezente si in repaus

b) durerile apar numai la mers

c) durerile apar numai la urcatul scarilor

78. In gonartroza, se respecta igiena ortopedica, cu urmatoarele reguli:

a) se evita mersul cu bicicleta

b) se evita mersul pe teren accidentat

c) se va merge mult pe jos

79. In gonartroza, exercitiile cu incarcare de tipul genuflexiunilor:

a) se evita

b) se prefera

c) se indica la varsta a 3-a

80. In gonartroza, hidrokinetoterapia:

a) este contraindicata

b) se face la 36-36,50C

c) se face la 40-700C

81. Infiltratia intraarticulara cu corticoizi in gonartroza se face:

a) cat mai des

b) fara a depasi 4-5 infiltratii/ an

c) fara a depasi 20 infiltratii/an

82. In etapa finala a gonartrozei:

a) nu se mai poate indica artrodeza

b) nu se indica niciodata artrodeza

c) se indica artrodeza in gonartroza unilaterala majora, foarte avansata, cu genunchi

dislocat

83. Sporturi indicate in gonartroza

a) inotul si ciclismul b) atletism c) tenisul

84. In lombalgia acuta:


13/22

a) kinetoterapia nu se aplica

b) kinetoterapia se aplica

c) kinetoterapia este unica forma de tratament

85. Kinetoterapia in lombosacralgie se face in functie de perioada/etapa de evolutie a bolii, astfel:

a. in perioada acuta se recomanda relaxarea musculaturii lombare

b. in perioada acuta se recomanda tonifierea musculaturii lombare

c. in peroada acuta se va asupliza trunchiul inferior

86. Printre obiectivele kinetoterapiei in perioada subacuta se numara:

a. scaderea iritatiei radiculare

b. asuplizarea trunchiului inferior

c. reechilibrarea sistemului nervos vegetativ

87.Dintre urmatoarele afirmatii, una este falsa, referitor la kinetoterapia in perioada de remisie

completa:

a.urmareste constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare

b. urmareste inzavorarea coloanei lombare

c. urmareste scaderea iritatiei radiculare

88. Inzavorarea coloanei lombare este definita prin;

a. blocarea in timpul efortului a segmentului afectat

b. blocarea in timpul ortostatismului a segmentului afectat

c. blocarea in timpul sedestatismului a segmentului afectat

89. tehnica inzavorarii coloanei lombare cuprinde:

a. 3 stadii

b. 4 stadii

c. 5 stadii

90. in stadiul 3 al tehnicii de inzavorare a coloanei lombare, se in vata urmatoarele activitati;

a. sofatul

b. modul in care impinge o mobila

c. ridicarea din pat prin rostogolire laterala


14/22

91. Mentinerea fortei musculare in lombosacralgie, perioada de remisie completa, este destinata:

a. musculaturii trunchiului inferior si fesierilor

b. musculaturii membrelor superioare

c. musculaturii coloanei cervicale

92. Printre sindroamele regionale dureroase reumatice ale tesutului moale, se numara:

a. Bursiteleb. fibromialgiac. sindromul de hiperlaxitate

93. in sindromul de hiperlaxitate, sunt prezente unul din urmatoarele semne;

a. hiperextensia degetelor la nivelul MCF pana la 90 grade

b. hiperextensia degetelor la nivelul MCF pana la 120 grade

c. hiperextensia degetelor la nivelul MCF pana la 150 grade

94. In sindromul de hiperlaxitate, sunt prezente unul din urmatoarele semne:

a. hiperextensia cotului mai mult de 45 grade

b. hiperextensia cotului mai mult de 60 grade

c. hiperextensia cotului mai mult de 10 grade

95. Urmatoarele semne pot fi prezente in sindromul de hipermobilitate

a. deplasarea laterala excesiva a rotulei

b. hiperextensia genunchiuloui cu mai mult de 45 grade

c. miscari anormale ale articulatiei temporomandibulare

96. tratamentul electiv al sindromului de hipermobilitate este:

a. tratamentul chirurgical

b. tratamentul ortopedic conservator

c. kinetoterapia

97. urmatoarea caracteristica referitoare la fibromialgie este falsa;

a. persistenta zilnica a algiilor

b. dureri difuze


15/22

c. lombosciatica hiperalgica

98. Punctele trigger sunt;

a. puncte la apasarea carora bolnavul simte o durere la distanta

b. puncte indurate la palpare, dar nedureroase

c. puncte dureroase la palpare , dar care nu produc durere la distanta

99. Punctele tender sunt:

a. puncte la apasarea carora bolnavul simte o durere la distanta

b. puncte indurate la palpare, dar nedureroase

c. puncte dureroase la palpare, strict la locul de presiune in masa musculara

100. Urmatoarea afirmatie legata de punctele tender in fibromialgie este falsa:

a. pot fi localizate in portiunea medie a trapezului

b. pot fi localizate la nivelul bursei anserine

c. pot fi localizate la mijlocul fruntii

101. urmatoarele puncte nu sunt niciodata prinse de fibromialgie:

a. unghia policelui

b. insertia muschilor cervicali pe occiput

c. portiunea medie a trapezului

102, In fibromialgie:

a. testele de laborator si examenul radiologic sunt normale

b. testele de laborator sunt normale, dar examenul radiologic este modificat

c. testele de laborator sunt modificate, dar examenul radiologic este normal

103. Fibromialgia secundara poate fi prezenta in :

a. sindroame psihice

b. hernia de disc lombara

c. ulcerul gastro-duodenal

104. Tratamentul fibromialgiei nu va include:

a. stretching muscular


16/22


17/22

a. este de mica importanta

b. este unicul mijloc de tratament

c. consta din miscari active, executate in prezenta durerilor violente de umar

112. In sindromul umar-mana, stadiul II ( perioada de stare), , kinetoterapia:

a. detine un rol secundar

b. preia rolul principal

c. trebuie sa provoace dureri

113. . In sindromul umar-mana, stadiul sechelar, , kinetoterapia:

a. utilizeaza exercitii din stadiul 2, dar cu cresterea duratei

b. utilizeaza exercitii din stadiul 2, dar cu durata mai mica

c. are ca scop recuperarea functionala a coloanei dorsale

114. PSH este un sindrom clinic dureros, caracterizat de afectarea;

a. capsulei, ligamentelor, tendoanelor

b. periostului

c. meniscurilor

115. la nivelul umarului exista;

a. o singura articulatie b. 2 articulatii c. 3 articulatii

116. Una din afirmatiile referitoare la PSH este falsa:

a. poate avea cauzalitate post-traumatica

b. poate fi provocata de afectiuni pulmonare

c. poate fi provocata de ciroza hepatica

117. PSH este reprezentat de:

a. 3 forme anatomo-functionale

b. 4 forme anatomo-functionale

c. 5 forme anatomo-functionale

118. Umarul dureros simplu este forma clinica:

a. cea mai frecventa


18/22

b. cea mai rara

c. la fel de frecventa ca si alte forme de PSH

119. In PSH- .umarul dureros simplu, mobilitatea

a. este conservata

b. este compromisa

c. este mult limitata

120. In PSH- .umarul dureros simplu, cu leziuni ale supraspinosului, miscarea la nivelul umarului;

a. se poate continua fara durere dupa 120 grade

b. se poate continua fara durere dupa 90 grade

c. se face cu dureri mai mari dupa 120 grade

121. Evolutia umarului dureros simplu;

a. este nefavorabila

b. se face spre vindecare in cateva saptamani

c. se face spre vindecare in minimum 1-2 ani

122. In umarul dureros simplu, examenul radiologic:

a. este extrem de importantb. este de mica importanta, dar util pentru diagnostic diferentialc. nu se efectueaza

123. In PSH - umarul acut hiperalgic, cauza poate fi;

a. o tendinita calcifianta'b. o artroza de umarc. o artrita de umar

124. In PSH - umarul acut hiperalgic, durerile:

a. se intensifica noapteab. se calmeaza noapteac. sunt la fel de intense ziua si noaptea

125. In PSH - umarul acut hiperalgic, durerile:


19/22

a. nu permit mobilizarea pasivab. limiteaza orice tip de miscare activac. sunt mai putin intense in cazul abductiei

126. Umarul acut hiperalgic:

a. poate avea caracter recidivantb. nu are caracter recidivantc. nu are niciodata evolutie trenanta

127. In PSH - umarul acut hiperalgic, examenul radiologic poate evidentia;

a. geodeb. calcificari tendinoasec. disparitia spatiului articular

128. Limitarea miscarilor in umarul mixt:

a. se datoreaza numai dureriib. nu se datoreaza numai dureriic. nu exista

129. 129. Evolutia in umarul mixt se poate face spre:

a. umar dureros, cu persistenta dureriib. umar hemiplegicc. anchiloza

130. Umarul blocat se mai numeste si:

a.umar inghetat b. umar anchilozat c. umar in epolet

131. Substratul anatomic al umarului blocat este:

a. fractura de cap humeralb. capsulita retractilac. paralizia de nerv radial

132. La examenul obiectiv al umarului blocat se constata ca:

a.

numai miscarile active sunt mult reduse


20/22

b. numai miscarile pasive sunt mult redusec. ambele tipuri de miscari sunt mult reduse

133. Umarul pseudoparalitic are ca substrat:

a. perforarea / ruptura tendoanelor muschilor rotatorib. fibroza tendoanelor muschilor rotatoric. paralizia de plex brahial

134. Semnul esential in umarul pseudoparalitic este:

a. reducerea mobilitatii active, dar si a celei pasiveb. disocierea dintre mobilitatea activa si pasivac. disparitia miscarilor pasive

135. in umarul pseudoparalitic:

a. ridicarea pasiva la verticala a bratului este imposibilab. ridicarea activa la verticala a bratului este imposibilac. atat ridicarea activa, cat si pasiva la verticala a bratului este imposibila

136. In umarul pseudoparalitic, cu rupturi mari tendinoase:

a. vindecarea se poate realiza spontanb. este necesar tratamentul ortopedic conservatorc. este necesar tratamentul chirurgical

137. tratamentul umarului dureros simplu p[oate include;

a. crioterapiab. in nici un caz crioterapiac. aplicatiile cu parafina

138. In stadiul acut al umarului dureros simplu, kinetoterapia presupune;

a. imobilizarea in repaos, cu bratul in abductie la 90 gradeb. imobilizarea in repaos, cu bratul in abductie la 35-45 gradec. imobilizarea in repaos, cu bratul in abductie la 120 grade

139. In stadiul acut al umarului dureros simplu:


21/22

a. nu se executa miscari cu membrul duperior afectatb. se executa miscari pasive cu membrul duperior afectatc. se executa miscari active cu membrul duperior afectat

140. In stadiul subacut al umarului dureros simplu;

a. se executa de la inceput miscari active cu umarul afectatb. se executa numai miscari active cu umarul afectatc. se executa mai intai miscari pasive, apoi active asistate, cu umarul afectat

141. In umarul dureros simplu, exercitiile Codman se executa in stadiul:

a. acut

b. subacut

c. terminal

142. Exercitiile Codman recomandate in terapia umarului dureros simplu imita;

a. miscarile oscilatorii ale unui pendul

b. miscarile unui fluture

c. miscarea de ridicare din umar

143. In stadiul terminal al umarului dureros simplu;

a. nu se permite hidrikinetoterapia

b. sunt permise toate tipurile de miscari

c. nu sunt permise exercitiile active

144. Atitudinea kinetologica permisa in umarul acut hiperalgic este;

a. imobilizarea absoluta a bratului, pana la remiterea durerilor

b. mobilizarea pasiva a umarului afectat

c. mobilizarea auto- pasiva a umarului afectat

145. Crioterapia;

a. se indica in umarul acut hiperalgic

b. este contraindicata in umarul acut hiperalgic


22/22

c. se indica la cererea pacientului

146. In umarul mixt, hidrokinetoterapia;

a. se aplica din faza initiala

b. nu este indicata

c. se indica la cei care stiu sa inoate

147. Mobilizarile pe schema Kabat sunt:

a. indicate in kinetoterapia umarului mixt

b. contraindicate i in kinetoterapia umarului mixt

c. se indica numai in alte forme de patologie

148. In tratamentul umarului blocat:

a. se poate folosi termoterapia

b. nu se foloseste termoterapia

c. se indica termoterapia ca tratament al parezei

149. pentru recuperarea mobilitatii in umarul blocat sunt importante;

a. exercitiile Codman

b. exercitiile active

c. nici una din variantele a sau b

150. In functie de intensitatea durerii, se face recuperarea fara atela sau cu atela, in urmatoarea

forma clinica de PSH:

a. umarul blocat

b. umarul mixt

c. umarul pseudoparalitic

Teste Reumato

Documents

Transcript of Teste Reumato