189 DE EXERCITII $l TESTE PENTRU A-Tl ANTRENA PUTEREA MINTII

Tim Dedopulos

@ffir*3

o EDTTTE LTTEFTA

Cupmns

INTRODUCERE

EXERCITIIt

RASPUNSURI

6

9

131

*t

INTRODUGERE

Bine aivenit! Cartea pe care o liiin mSnicuprinde 189 de exercilii de toate feturite.Acestea ilivor pune cetutele cenu;ii [a

incercare si au fost create ?n a;a fetinc6tpAni ;i cei maiimpStimili logicieni sE

se scarpine in cap de nervi cSnd incearclsi [e rezolve.

ExercitiiLe din aceastl carte, create

de expertiin domeniu, vor pune o gamllargS de probteme, c6teva dintre ete

de o complexitate foarte mare. Ele suntconcepute pentru a-ti pune [a incercare

abititSlite din zone[e argumentaliei togice,

deducliei, vederii in spaliu, catculu[uimatematic, tiparelor [ingvistice ;i dinmulte altel.e. iqiva Lua ceva timp s5 [e

rezolvi. DacS vei simti nevoia sE te uitila rispunsuri, nu te simti prost - fiecare

cu punctete [ui forte. GSnde;te-te cI i-ai

oferit creierutuitSu un antrenament bun,iar asta conteazS cel mai mutt.

in generat, exerciliil.e din aceast5 cartese ?nscriu intr-una dintre urmEtoarele cinci

categorii (dar pot s5 se inscrie ;i in aLtete!):

1. Argumentalia togici este cotoanavertebra[5 a oricirui exerciliu din

coleclie. Veli primi un set de informalii

;i, pornind de [a acele informafii, !i se va

cere sd gise;ti toli pa;ii necesari pentru

a ajunge [a r5spuns. Cete mai pure testede Logici argumentativS nu cer cuno;tinleanterioare, dar gAndirea togic5 este parteintegrantl a exercitiilor intr-o asemenea

mEsur5 incSt apare in marea majoritatea testetor.

2. Gindirea lateralS i1i pune [a incercareflexibititatea mentatS. Uneori ai nevoiesE deviezide [a drumul aparent. Nici unuldintre exerciliite din carte nu e arbitrarsau gresit, dar citeva dintre ete ar putea

si fie attceva decit ceea ce par [a prima

vedere. Deci, daci nu reupltisi ajungi [aun r5spuns, poate e timpul s5 tagi [a o partepresupunerite ;i s5 faci un pas in spate interitoriul spinos a[ lui ,,ce o mai fi si asta?"

3. Vederea in spaliu este un aspect

important aI intetigenlei. UnuI dintrecele maiclare elemente ate unui lQ bun

este abititatea de a [ua informalii vizuate

abstracte ;i de a [e manipula ca ;i cSnd ar

face parte din realitatea obiectivS. Acest felde lucru cu datete [as5 [oc pentru trasarea

unor noi direclii de deduclie ;i presupuneri,

sporind informatiile cu care lucrezi.

4. Tiparete lingvistice te ajutl s5-1i

exptorezi abil.it51il.e privitoare at6t [a

folosirea [imbii scrise, c6t gi [a utitizareasimbotisticii care std [a baza oric5ruitext scris. Un att element de baz5 a[ inteli-genlei, facititatea [ingvistic5, este cea maiimportanti pentru comunicare - iar fIrEcomunicare nu poate exista impSrtSgirea

de idei sau de cuno;tinte noi.

5. Probtemete matematice sau informafi-onate cautl s5-ti testeze atAt cunogtinlete,cat gi abititSlite de rezotvarea a exerciliilor.lnteligenla i;i atinge punctuI maxim cAnd

este aplicati pe un teren popu[at cu date

&

reale. Ceniut se manifest5 in actiune,nu in potenliat. Deci aceste exerciliiili vortesta competentete matematice, precumgicapacitatea de rezotvare a probtemetor.lmportanla acestor resurse este,.probabit,cea care ne-a f5cut pe noi, oamenii,s5 ne testSm mintea prin exerciliiinc5 de[a inceputurite speciei noastre. Exerci]iitede tip puzzLe sunt universate; nu existlcutturS, curent sau istorie despre care siavem informalii ci nu foloseau asemeneapuzzte-uri. Chiar ;i cete mai timpuriiexemple de scriere inctud dovezi ctareate fotosirii acestora.

Dorinla noastr5 s5 rezolv5m sarcini men-tate este instinctivS. Este o component5centratE a ceea ce suntem. Abititateacreierutui nostru de a privi lumea, de a oprovoca si de a o transforma pAnI

in momentut in care capSti sens este unutdintre bunurile noastre cele mai de pre1.

Ca exercitiite fizice, exerciliile mentale suntpl5cute [a un nivel profund, chimic, ;isuntin aceta;itimp benefice. Ne ptace si ne

analizim, ne ptace sI c6;tig5m competilii

;i ne ptace sE ne dezvolt5m capacitSlite.FaptuI cI s-a dovedit c5 exercitiite mentalesau rezotvarea probtemelor sunt de ajutorimpotriva degradirii creierutui, ;i chiar

;i a bol.ii Alzheimer, e doar unul dintrefericitele beneficii.

Chiar dac5 nu existS o ordine strict5,vei vedea cE exerciliite de ta inceputuIc5rlii sunt mai directe decAt cete dina doua parte. SI fim ctari - nu va fi usorsi rezolvi exerciliite.'Dar va fi amuzant.

Distrac!ie ptScutS!

01Daci lui Andreiii ptac rAurile, darnu !5rmut, Lui Eric ii ptac cu[mi[e,dar nu v5ile, [ui loachim ?i place

campra, Oar nu padurea, ce tl va

p[5cea Stetei?

A. paji;tea

B. [unca

C. taigaua

D. mta;tinaE. tundra

@2

%uFiecare simbo[ din

caroiaj are o valoare

stabiLitS. Cu ce numir 4gtrebuie s5 inlocuimsemnuI intrebSrii?

4q

{s

44

10

4q{q

REspunsuIta pagina 132

03

- %n"u,,- __

"""q*o."".. 'o&2,"1_\.

CSnd cSsulele urmitoaresunt comptetate corect,

vor conline tase numere

diferite care ii pot urma

Lui651 pentru a forma un

numSr de ;ase cifre care

i[ are pe 163 ca divizor.

r--'--*''-

.:\.r1{.

11tt

,p-''ooun^'rQ/ t.dDo6,z^-

'o&?

6 5 1

71|\ /7 Vatizele sunt cuplate

ll ll //Jl cu destinalia tor. care este

V -J cea care nu se potrive;te?

Numete citorva atbume de muziclcetebre au fost codate fotosindcheia de maijos. Le poli descifra?

45demnVW

89hiqrz

67fgopxy

123abcjk r

stu

t, RlspunsuI La pagina 132

06

Rispunsu[ [a pagina 132

Un grup de o suti de persoane

este format din ind.ivizi care suntoricorupli, orionegti. Ce[ pulinunul dintre ei este onest, dar,

din orice pereche format5,cet pulin unul este corupt.

C6!i din fiecare sunt in grup?

2 5 5 9 7 5 5 1 9 1 1 2 3 9 4 1 7 9 5 9 7 8 2 9 6 5 4 5 9

5 8 9 2 5 5 7 9 8 6 3 1 2 6 5 9 2 8 5 9 2 6 4 7 7 3 1 9 4

7 9 5 2 9 6 3 6 7 4 9 2 8 5 9 4 1 9 2 9 1 9 4 5 9 6 6 9 2 8ls 19 4 6 6 5

3 5 3 9 5 5 9 4 9 6 5 9 6 3 3 9 5 7 9 9 5 2 6 9 7 6 3