În luna decembrie „Român în Lume” poartã culoarea bradului de Crãciun!

Doreşti ca afacerea ta să fie cunoscută în Spania, USA şi România?

Nu ezita să contactezi, Român în Lume!E-mail: publicidad@romaninlume.com

www.traducerioficiale.roTel: 678 885 358

orice document / oriunde în Spania

Gala „Celebrităţile Anului” în ţara lui Cervantes

Prima ediţie internaţională

FONDAT ÎN 2001 LA MADRID“Rumano en el mundo” - El periodico para la integración de los rumanos

Publicaţie românească de informare şi opinie Decembrie, 2010 - Serie Nouă An X. Nr. 132www.romaninlume.com

Se distribuie GRATUIT

Sărbătorile de iarnă în America

„La Chicago, când intri în biserici-le româneşti şi vezi impresionan-tul număr de români, ai senzaţia că nu te mai afli în America, ci într-o mică Românie...”

•• Pagina nr. 10

Urări de sărbători

„Crăciunul este sufletul cald al părinţilor şi al bunicilor, sufletul celor dragi care ne luminează tot anul. Crăciun Fericit, ciocoflenderilor mei!...” Florin Piersic

•• Pagina nr. 19

Puterea dragostei

„Celebra piesă The Power of Love, interpretată în limba română de cunoscuta cântăreaţă de muzică uşoară a anilor ’80 Eva Kiss, va rămâne nemuritoare în sufletul ro-mânilor acelor vremuri...”

•• Pagina nr. 17

Pagina 12-13

Doctor pentru suflet

„A înţelege că în spatele reproşu-rilor şi a vânătorii greşelilor se as-cunde un complex de inferioritate şi dezechilibre emoţionale...” De vorbă cu psihologul Jeni Chiriac

•• Pagina nr. 20

Salutări diplomatice

„Transmit cititorilor publicaţiei Român în Lume, românilor din Spania, urări de bine, sănătate şi să petreacă sărbatori fericite alături de cei dragi de aici şi din ţară...”

•• Pagina nr. 05

Cuvânt la Praznicul Naşterii Domnului

„La acest praznic slăvit vă în-demn să descoperim bogăţia lui Dumnezeu...”† NICOLAE, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Româ-ne din cele două Americi

•• Pagina nr. 19

„În cadrul spectacolului de la Madrid, au fost decernaţi cu „Trofelul Celebrităţii” români şi spanioli care au contribuit la dezvoltarea relaţiei dintre România şi Spania, în special prin implicare socio-culturală, popularitate, activitate academică, jurnalistică şi economică...”

Cum au sărbătorit românii din Spania Ziua

Naţională a României

„Mai multe asociaţii de români au marcat Ziua Naţională a României prin diferite evenimente culturale, pe întreg teritoriul Spaniei...”

•• Pagina nr. 04

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 depunerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare.Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 depunerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eli-berările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.

Decembrie, 2010Nr. 13202 Informatii de interes,

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

Publicaţie în limba română de informare şi opinie

Editat de: Român în Lume

Tiparit la Integral Press S.A.Deposito legal: M-9309-2002

ISSN 15579-3672

CONTACT REDACŢIE:redactia@romaninlume.com

PUBLICITATE:publicidad@romaninlume.com

Tel.: 619 485 522

FONDATORI:

Cristina LincuAlin Alexandru Mercaş

Tipărit şi distribuit în

30.000de exemplare

Director coordonator:Michael Harrison Cronkite (CA-USA) Redactor şef:Kasandra Kalmann NăsăudeanSenior Editor:George Roca (Sydney-Australia) Editori coordonatori:Ana Maria Marinescu (Spania)Marian Petruţa (Chicago-USA)Irina Georgescu Şova (România)Dona Tudor (România) Vasile Mureşan (Chicago-USA)Editor foto:Andrei Zamora

Publicaţia Român în Lume nu îşi asumă responsabilitatea în ceea ce priveşte conţinutul anunţurilor de mică publicitate!

REDACTORI:

Dan Brudaşcu (România)Rodica Elena Lupu (România) Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Spania)Cristian Bara (România)Octavian Curpaş (Arizona-USA)Mircea Marian (România)

Jeni Chiriac (România) - PsihologGeanina Ionela Palade - Avocat

DTP & Pre-Press:Florin Valentin Barbu

Atenţie! Pentru obţinerea documentelor de călătorie, respectiv titlu de călătorie, paşapoarte electro-nice temporare, simple şi CRDS este necesară solicitarea unei programări la datele de contact ale Secţiilor Consulare aflate pe teritoriul Spaniei sau direct la sediul acestora. OBŢINEREA TITLULUI DE CĂLĂTORIETitlul de călătorie, este documentul care se eliberează de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României cetăţenilor români aflaţi în străinatate, care nu mai posedă un document de călătorie valabil, pentru ca titularul să se poată întoarce în ţară. Titlul de călătorie are o valabilitate de cel mult 30 de zile, care încetează de drept la data intrării titularului în România. Noua procedură de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obligatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că este necesară prelevarea amprentelor, fotografia şi semnatura digi-tală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor actelor necesare eliberării documentelor de călătorie. Documentele necesare pentru eliberarea titlului de călătorie sunt:• Cartea de identitate/buletinul de identitate/paşaportul expirat; • În situaţia pierderii/furtului, denunţul făcut în faţa autorităţilor spaniole; • Pentru minori, este necesară prezenţa ambilor părinţi (sau, după caz, a celui care deţine custodia minorului) cu documente de identitate valabile (cartea de identitate/buletinul de iden-titate/paşaportul), precum şi certificatul de naştere al minorului. În situaţia în care minorul are certificat de naştere emis de autorităţile spaniole, acesta trebuie să urmeze procedura supralegalizării cu Apostila de la Haga. Părinţii vor da o declaraţie pentru exprimarea acordului în vederea eliberării titlului de călătorie). • În cazul în care unul dintre părinţi nu se poate prezenta la consulat, este necesară prezentarea de către celălalt părinte a unei imputerniciri autentificate la un notar public din România sau la sediul secţiei consulare. Termen de eliberare: în aceeaşi zi. OBŢINEREA PAŞAPORTULUI SIMPLU Paşaportul simplu, se elibereazã cetăţenilor români cu domiciliul în România (conform legii, o persoană poate avea un singur domiciliu şi mai multe reşedinte temporare) şi cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate.Noua procedură de eliberare a paşapoartelor electronice şi a titlurilor de călătorie presupune prezenţa obli-gatorie a solicitantului la sediul consulatului, inclusiv a minorilor, având în vedere că este necesară prele-varea amprentelor, fotografia şi semnatura digitală. De asemenea, este necesară prezentarea în original a tuturor actelor necesare eliberării documentelor de călătorie. Documente necesare:• Cererea tip; • Cartea de identitate, cartea de identitate provizorie sau, după caz, buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate, în original. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptată doar dacă este însoţită de certificatul de naştere, în original; • Paşaportul anterior, dacă este cazul; • În cazul declarării furtului/pierderii paşaportului simplu, este necesară prezentarea dovezii eliberate de organele de poliţie a statului de reşedinţă cu traducerea efectuată de un traducător autorizat; • În cazul distrugerii paşaportului simplu, se va prezenta paşaportul distrus sau deteriorat sau fragmente din acesta, cu condiţia ca acestea să cuprindă elemente care să facă posibilă identificarea documentului;Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cererii. Obţinerea paşaportului pentru minorii sub 14 ani:• Cererile care privesc eliberarea paşaportului simplu pentru minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani se formulează de către ambii părinţi, de părintele supravieţuitor, de părintele căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, de reprezentantul legal; • Cereri-le pot fi formulate doar de către unul dintre părinţi atunci când este împuternicit de către celălalt părinte prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, ori când există acordul scris al acestuia, autentificat în aceleaşi condiţii; • Atunci când, din motive obiective, nici unul dintre părinţi nu se poate prezenta la misiune/oficiu, cererile prevăzute mai sus, pot fi formulate de o persoană împuternicită de către părinţi prin procură specială, autentificată în

ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care se prezintă împreună cu minorul; • certificatul românesc de naştere al minorului, în original; • paşaportul anterior, dacă este cazul; • cărţile de identitate ale părinţilor sau a reprezentantului legal, aflate în termen de valabilitate, în original; • certificatul de deces, hotărârea judecătorească de încredinţare a minorului rămasă definitivă şi irevocabilă, în original şi copie xerox, în cazul în care se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi.Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cereriiObţinerea paşaportului pentru minorii în vârstă de peste 14 ani:• Cererile care privesc eliberarea paşaportului simplu pentru minorul în vârsta de peste 14 ani se formulează de către minor, în prezenţa ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal; • Cererile pot fi formulate doar în prezenţa unui singur părinte atunci când este împuternicit de către celălalt părinte prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplo-matice sau oficiile consulare ale României, ori când există acordul scris al acestuia, autentificat în aceleaşi condiţii; • Atunci când, din motive obiective, nici unul dintre părinţi nu se poate prezenta la misiune/oficiu, cererile prevăzute mai sus, pot fi formulate în prezenţa unei persoane împuternicită de către părinţi prin procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, care se prezintă împreună cu minorul; • Cartea de identitate sau cartea de identitate provizorie, aflate în termen de valabilitate, în original. Cartea de identitate provizorie poate fi acceptată doar dacă este însoţită de certificatul de naştere, în original; • Paşaportul anterior, dacă este cazul; • Declaraţia autentificată a ambilor părinţi, a părintelui supravieţuitor, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau, după caz, a reprezentantului legal, care să ates-te acordul cu privire la eliberarea unui paşaport simplu pentru minor; • Certificatul de deces, hotărârea jude-cătorească de încredinţare a minorului rămasă definitivă şi irevocabilă, în original şi copie xerox, în cazul în care se prezintă doar declaraţia unuia dintre părinţi; • Cărtile de identitate valabile ale părinţilor, în original.Termen de eliberare: maximum 3 luni de zile de la data depunerii cererii. (va urma)

SERVICII CONSULARE

Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:00-17:00 eliberarea documen-telor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele programate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@telefonica.net. •Vice-consul: Eliza Diaconescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura (Caceres şi Badajoz).Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: almeria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenci-are, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Kasandra Kalmann-Năsăudean

După ce am trăit câteva sărbători naţionale ale Statelor Unite ale Americii şi ale Spaniei am început să mă întreb: ce ne lipseşte nouă, românilor pentru a ne bucura ca americanii şi spaniolii?Suntem prea ancoraţi în grija zilei de mâine să ne mai stea gândul la astfel de evenimente? Poate prea săraci? I-aş înţelege pe bătrâni, ale căror pensii mici sunt o problemă, pe parinţii care se stresează să-şi ţină joburile şi să crească copiii care vor haine de firmă, i-pod şi facultate particulară. Dar nu-i în-teleg pe cei tineri. Iar în Spania şi Statele Unite Ale Americii, străzile sunt pline de tineri la astfel de eve-nimente, mândri de apartenenţa lor pe care şi-o defilează în faţa unor armate de chinezi şi alţi imigranţi care stau pe margine şi fac poze.Suntem un popor care vorbeşte atât de mult despre cât de inteli-gent este, încât, mi-e greu să cred că românii nu sunt mândri de apar-tenenţa lor. Orice sondaj ne va spune că românii sunt mândri de

faptul că sunt români. Să fie doar o mândrie declarativă? Să fi şters cei patruzeci de ani de comunism şi de festivism forţat orice dorinţă de sărbătoare în noi? Să fie o dată prost aleasă? Sau o serbăm noi prost? Impresia mea este că, româ-nii nu simt încă ziua naţională ca fiind a lor şi pentru faptul că mulţi o percep ca pe o zi în care unii se duc să depună coroane, alţii defi-lează în uniformă militară sau se bucură că e zi liberă. Poate dacă ar fi o zi în care defilează oamenii, în care pot cânta şi striga pe străzile din centrul Bucureştiului s-ar simţi ca la ei acasă, aşa cum trebuie. Se întâmplă să auzim câteodată ast-fel de păreri nu numai din partea străinilor cu gânduri potrivnice, ci şi din partea unor români care, deşi socotiţi ca oameni de ispravă şi buni patrioţi, nu se ostenesc să cugete mai îndelung şi mai pătrun-zător înainte de a fi rostit păreri pu-ţin lămurite cu privire la temeiurile Unirii naţional-politice a tuturor românilor. Unirea naţional-politi-că, de la anul 1918, nu se cuvine să fie înfăţişată, nici măcar în par-te, ca un dar coborât asupra nea-mului românesc din încrederea şi simpatia lumii civilizate, nici ca o alcătuire întâmplătoare răsărită din greşelile duşmanilor de veacuri.Chiar dacă asemenea greşeli nu s-ar fi săvârşit niciodată împotriva românilor subjugaţi de-a lungul veacurilor de stăpânirea ungureas-că, austriacă sau rusească, stăpâ-nirile acestea nedrepte ar fi trebuit să se dezumfle şi să se micşoreze îndată ce dreptul tuturor popoare-lor de a-şi croi soarta după buna lor pricepere a izbutit a se înălţa

la treapta de putere hotărâtoare în noua întocmire a aşezământului de pace europeană. De aceea, Unirea românilor trebuie înfăţişată tot-deauna, potrivit adevărului, ca ur-mare firească a unei pregătiri isto-rice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi de mucenici a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă, „sărăcia şi nevoile şi neamul” rămânând împotriva tu-turor năvălirilor barbare şi vremel-nicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul stră-moşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremilor de urgie.Astfel, statul român, întregit în forma lui de astăzi, trebuie preţuit ca unul dintre cele mai statorni-ce, având temeiuri adânci şi ne-zguduite în alcătuirea geografică a pământului strămoşesc, în firea poporului român şi în trăinicia lui nepilduită. În legăturile lui sufle-teşti întărite prin unitatea aceluiaşi grai, aceleiaşi credinţe, aceloraşi datini şi obiceiuri, în asemănarea nedesminţită a întocmirilor şi aşe-zămintelor moştenite din bătrâni şi, mai presus de toate, în puterea morală a conştiinţei naţionale, fără de care ar fi şubrede şi nesigure toate celelalte temeiuri. Patrio-tismul este desuet, fireşte. Când vine vorba de istoria românilor, de cultura şi valorile lor, de România în general, suntem toţi maeştri în detractare, în ironie şi autoironie, în sarcasm, persiflare, flagelare şi autoflagelare, în desconsiderarea propriilor valori şi repere. Istoria a fost răstălmăcită în atâtea feluri şi de atâtea ori, încât fiecare o in-terpretează cum vrea şi înţelege

Decembrie, 2010Nr. 132 03

Doar un răsunetCuvânt înainte

ce poate. Carol I a fost aproape anulat, Ştefan cel Mare sanctificat, Antonescu demonizat, Ceauşescu când adulat, când înjurat. Marii noştri inventatori au fost uitaţi, cercetătorii, aşijderea. Doctorii, informaticienii, ca şi toţi deschiză-torii de drumuri în toate domeniile sunt şi ei într-un imens şi perpetuu con de umbră. Conducătorii din ultimii ani au învârtit cu lopata ba-nii publici în interesul propriu sau în zadar, întru sărăcirea completă şi disperarea totală a românilor, momindu-i pe aceştia cu lumini-ţele din capetele unor nesfârşite tunele. Cu surle şi trâmbiţe sau strecurându-se pe nevăzute, Occi-dentul vine peste noi pe toate că-ile, întâmpinat cu mândria de a fi băgaţi în seamă, cu încântarea pe care ne-o dă conştiinţa apartenen-ţei europene conform standardelor. Nu este de mirare că, românismul a intrat de mult în desuetudine, că ne călcăm dezinvolţi identitatea în picioare, că nu facem eforturi de a reconstrui cu migală mozaicul istoriei, măcar pe cea a ultimelor zeci de ani, de a reânvia numele unor personalităţi copleşitoare ale istoriei României. Cum ar fi, spre pildă, Carol I al României, străin prin naştere, dar român în suflet din clipa în care a păşit pe pămân-tul ţării a cărei independenţă o va câştiga luptând la propriu, pe câm-pul de luptă. Un conducător liber ales şi cu adevărat iubit de români, care la 10 Mai sărbătorea în fiecare an cu mare fast şi entuziasm o zi întreagă pe străzile unei Capitale vii, vesele, cu inima palpitând în lumină. O Capitală care ştia să-şi preţuiască eroii. Pe la 1874 se ri-dicase în faţa Universităţii statuia lui Mihai Viteazul. Trei ani mai târziu, la 9 mai, Kogălniceanu ros-tea Proclamaţia de Independenţă.

Eroii din 1989 beneficiază de un monument cu mult mai interesant, extrem de costisitor şi revelator al bunului obicei al lui Ţepeş, dar de minim interes pentru bucureşteni: un cartof tras în ţeapă, la care cu greu se găseşte cineva să-şi aducă omagiile şi aproape sigur nu din proprie iniţiativă. Entuziasmul pa-triotic s-a stins de mult la români. A fi român nu este o mândrie, ci, de cele mai multe ori, o ruşine..., sau, în cel mai bun caz, un complex. Şi poate că, nici Bucureştiul acesta, ale cărui monumente recente nu ne reprezintă, şi poate că nici ţara aceasta, ai cărei conducători se fac că ne reprezintă, şi poate că nici realitatea prezentă care ne repre-zintă mai mult sau mai puţin, nu merită de 1 Decembrie decât obiş-nuita paradă militară jalnică de 15 minute pe sub Arcul de Triumf, nişte vorbărie goală, sterilă pe la televizor şi, fireşte, programe di-verse. Ne vom bucura iarăşi de un pogon de telenovele sau seriale, şi vom ignora aproape total pe Apos-tolul României, Sfântul Andrei, a cărui sărbătoare, printr-o ferici-tă, printr-o magică, dar îndelung ignorată coincidenţă, cade chiar în ajunul Zilei Naţionale. Faimoasa chemare Deşteaptă-te, române..., s-a golit în timp de sensuri. S-a de-monetizat. Un răsunet..., s-a aşe-zat frumos în cărţile de istorie şi în manualele de literatură, fără nici o rezonanţă. Iar deşteptarea noastră completă încă nu s-a înfăptuit şi pare un deziderat din ce în ce mai îndepărtat, pentru îndeplinirea că-ruia mai avem probabil de aşteptat mulţi ani. Nu am decât întrebări. Dar, de multe ori este bine să ai în-trebări şi nu răspunsuri...

Vă rugăm să ne comunicaţi impresiile, doleanţele şi criticile legate de bunul mers al publicaţiei „Român în Lume”, pe adresa de e-mail: redactia@romaninlume.com

A Peaceful Christmas and A hap-py and prosperous New Year! Cu pace şi căldură în suflet, doresc tuturor românilor din Spania, zile minunate, un Moş Crăciun darnic, un an 2011 mai bogat în împliniri, mai înalt în aspiraţii şi plin de suc-cese. Un an care să vă umple sufle-tul de bucurie, încredere, speranţă şi iubire. Vă invit să deschidem împreună de Sfintele Sărbători de iarnă, uşa publicaţiei în lim-ba română din Spania, Român în Lume, pentru a primi oaspeţi dragi şi inima pentru speranţă, pace, bu-curie şi lumină. Să fim mai buni unii cu alţii şi să privim înainte cu încredere, ştiind că dacă avem

cu materiale inedite despre româ-nii din întreaga lume, cu ştiri şi in-formaţii care vă interesează şi vă pot face viaţa mai uşoară. Publica-ţia va apare lunar şi sperăm că va fi apreciată de către dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate, putere de muncă şi Sărbători Fericite de iarnă! Crăciunul să vă fie presărat cu cadouri frumoase şi surprize plăcute, iar Noul An 2011 să vă aducă multă sănătate, bucurii şi împlinirea tuturor dorinţelor! LA MULŢI ANI!George RocaSydney Australia Senior editor •••

credinţă, drumul din faţa noastră a tuturor, va fi presărat numai cu îm-pliniri. Sărbători fericite!Michael Harrison Cronkite California - USADirector coordonator•••

„Român în Lume”, pe un drum nouIată că o nouă echipă editorială pune umărul pentru a vă oferi o publicaţie care nu trebuie lăsată să dispară! „Român în Lume” trăieşte şi ajunge din nou în casele dum-neavoastră. Ne-am propus să vă oferim o lectură cât mai deosebită, cu articole şi ilustraţii interesante,

În perioada 22-4 decembrie, pe în-treg teritoriul Regatului Spaniol, au avut loc diverse evenimente dedi-cate Zilei Naţionale a României. Asociaţii româneşti precum şi bi-serici ale românilor au organizat în această perioadă activităţi la care au participat români, spanioli şi re-prezentanţi ai echipei diplomatice acreditate în Spania.Asociaţia Românilor din Comuni-tatea Madrid, în colaborare cu Aso-ciaţia Românilor din Mostoles, Aso-ciaţia de Femei AMARE, Asociaţia Românilor din Sevilla la Nueva, Perales y Villamantilla, Asociaţia Românilor din Villanueva de la Cañada, Asociaţia Românilor din Torrejon de Ardoz PROVITALEX şi Asociaţia Românilor din Vicalvaro

IBERDACIA, a organizat în Madrid şi Valdemoro, evenimente dedi-cate Zilei Naţionale. Astfel, pe data de 27 noiembrie, în Biserica Nuestra Señora de la Asuncion din

Valdemoro, s-a oficiat o slujbă de Te Deum şi au fost pomeniţi eroii neamului românesc care au înfăptu-it unitatea românilor în 1918. După slujba religioasă, în sediul Centru-lui de Afaceri din localitate a urmat

un spectacol oferit de grupul folclo-ric Plai românesc şi o degustare de produse româneşti.Duminică a continuat sărbători-rea Zilei Naţionale a României la Madrid în sediul Centrului Cultural Principe de Asturias, situat în Calle Hermanos Garcias Noblejas nr. 14. Astfel, acest local cultural a găz-duit în seara zile de 28 noiembrie, sute de români însoţiţi de prieteni spanioli şi de alte naţionalităţi care împreună cu reprezentanţi din Am-basada României la Madrid, printre care Ana Maria Almăşan, au sărbă-torit ziua unităţii. Cei prezenţi, au avut ocazia să admire o frumoasă expoziţie de artizanat şi să partici-pe la un program artistic oferit de grupul folcloric Plai Românesc, condus de Florin Carastan. Paulina Mircea, preşedinta Asoci-aţiei Românilor din Comunitatea Madrid, organizatorul celor două evenimente, a subliniat în deschide-rea spectacolului, necesitatea unită-ţii între români, a păstrării autentice a limbii române, a obiceiurilor şi tradiţiilor strămoşeşti, îndiferent în ce colţ de lume trăim cu toţii. Într-o atmosferă de sărbătoare, grupul folcloric Plai românesc din Madrid a oferit celor prezenţi muzică po-pulară autentică din toate zonele ţării, astfel că românii şi toţi invita-

ţii, au cântat şi s-au prins alături în horă. Solistele, Mariana Carastan şi Monica Lucaciu, au interpretat cân-tece populare şi colinde româneşti spre încântarea românilor prezenţi care s-au alăturat acestora cântând împreună colinde şi aplaudând. Momentul culminant al serii a fost apariţia micuţului Andrei Lucaciu de numai opt ani, un copil extrem de talentat, care a interpretat într-o manieră de vedetă în domeniu, două dintre şlagărele de neuitat a muzicii uşoare spaniole.

În finalul evenimentului desfăşurat în Centrului Cultural Principe de Asturias din Madrid, toţi cei pre-zenţi au fost invitaţi la o degustare gastronomică din bucătăria tradiţio-nală românească.O seară de sărbătoare autentică,

Decembrie, 2010Nr. 13204

Lacrimă de dor...

o seară în care românii alături de prieteni spanioli şi de alte naţiona-lităţi, alături de grupul diplomatic din cadrul Ambasadei României la Madrid, au sărbătorit româneşte ziua unităţii. O seară memorabilă care a adus în sufletul tuturor ro-mânilor participanţi multă iubire şi drag faţă de familiile rămase în ţară, faţă de locurile natale şi, o lacrimă de dor pe obraz...

Redacţia Român în LumeFoto: Andrei Zamora

Ziua Nationalã,

Comunicat de presăZiua Naţională a fost marcată în Spania printr-o serie de manifestări organizate de misiunile diplomatice din această ţară şi de mediul asoci-ativ românesc, în mai multe oraşe spaniole. • La 30 noiembrie, Ambasada României a organizat recepţia ofi-cială de Ziua Naţională, la care au fost invitaţi reprezentaţii corpului diplomatic acreditat în Spania.• La 1 decembrie, a avut loc concer-tul susţinut de grupul vocal instru-mental „Anton Pann”, eveniment organizat de Institutul Cultural Român din Madrid, la Auditoriul Fundaţiei Lázaro Galdiano. Gru-pul „Anton Pann” a abordat un repertoriu de muzică veche româ-nească din secolele XVII, XVIII şi XIX, care a cuprins piese religioase şi laice. • Consulatul României la Zaragoza, împreună cu Asociaţia Acasă şi cu sprijinul unor magazine şi localuri româneşti, a organizat la sediul său, pe data de 30 noiembrie o întâlnire la care au fost invitaţi toţi românii din zonă.• Ca în fiecare an, studenţii români aflaţi în Spania au fost invitaţi la 3 decembrie la tradiţionala întâlnire de „Sfântul Nicolae”, care a avut loc la sediul Ambasadei. Aceştia i-au avut ca invitaţi speciali pe tâ-

nărul artist Constantin Popa, pe reprezentaţii Ligii Studenţilor Români din Străinătate şi corul Harmoniae Sacrae, care a prezen-tat un concert de colinde.• Numeroase asociaţii româneşti din Spania, precum şi biserici ale românilor au organizat în această perioadă, în multe oraşe şi sate spa-niole, activităţi de marcare a Zilei Naţionale, la care au participat şi reprezentanţi ai Ambasadei sau ai consulatelor. În continuare, sunt prezentate o pate dintre aceste acţiuni, despre care Ambasada a primit informaţii de la organizatori:• Astfel, în perioada 22-27 noiem-brie a avut loc la Valladolid a II-a Săptămână Culturală Româ-nească, organizată de Asociaţia ASRUVA, cu sprijinul autorităţilor locale, cu expoziţii, proiecţie de fil-me româneşti, ateliere pentru copii şi un spectacol de muzică şi dans, susţinut de Grupul „Radalaila” şi Vasile Triboi.• Şi la Taracon, în perioada 26 no-iembrie-4 decembrie, se derulea-ză a II-a Săptămână Culturală Hispano-Română, organizată de Asociaţia Hispano-Română din provincia Cuenca, cu sprijinul au-torităţilor locale. Evenimentul in-clude şi expoziţia „Ielele” a artistei Romana Preoteasa, un spectacol de poezie şi dans susţinut de grupul RoMadrid şi difuzarea unor piese tradiţionale româneşti la posturi lo-cale de radio şi televiziune.• La 25 noiembrie, Asociaţia din

Don Benito, împreună cu Primă-ria din localitate şi cu sprijinul FEDROM, a organizat prezentarea unui documentar privind imigraţia din Spania, precum şi un program artistic.• Sunt de remarcat concertele for-maţiei Compact, la Zaragoza la 27 noiembrie, în organizarea Aso-ciaţiei Acasă, şi la Altea, la 28 noiembrie, alături de Grupul Fol-cloric Transilvania Promania, eveniment organizat de Asociaţia Răzeşii şi PROmania. • Tot la 27 noiembrie, Asociaţia Românilor din Coslada şi San Fernando a inaugurat o bibliotecă în limba română în Coslada, în timp ce Asociaţia Românilor Scânteia din San Sebastian de los Reyes şi Alcobendas, în colaborare cu Aso-ciaţia de Români din Brunete, Asociaţia Pro Vita Lex şi Asoci-aţia de Imigranţi Madrisur, au organizat o expoziţie de obiecte tra-diţionale, un spectacol de dansuri populare, un atelier pentru copii şi o degustare de produse româneşti.• În zilele de 27 şi 28 noiembrie, Asociaţia Românilor din Co-munitatea Madrid, în colabora-re cu Asociaţia Românilor din Mostoles, Asociaţia de Femei AMARE, Asociaţia Românilor din Sevilla la Nueva, Perales y Villamantilla, Asociaţia Români-lor din Villanueva de la Cañada, Asociaţia Românilor din Torrejon de Ardoz PROVITALEX şi Aso-ciaţia Românilor din Vicalvaro IBERDACIA, a organizat eve-

nimente atât la Valdemoro, unde Parohia Nuestra Señora de la Asuncion a oficiat Te Deum, cât şi la Madrid, unde s-a prezentat o ex-poziţie cu obiecte de artizanat, ur-mată de un spectacol folcloric oferit de Plai Românesc şi o degustare de produse româneşti.• La 28 noiembrie, Asociaţia Ori-gini Latine din Elche, cu sprijinul Primăriei, a sărbătorit, la rândul său, Ziua Naţională, iar la 27-28 no-iembrie, Asociaţia AROVA Calpe a invitat românii şi spaniolii la o serie de spectacole susţinute de Trupe-le Haiducii şi Etnic din România, formaţia Fraţii Gotu din Valencia şi grupul de dansuri populare Cra-ii Munţilor din Calpe, precum şi la degustări de produse gastronomice româneşti.• Tot la 28 noiembrie, Asociaţia Românilor ProRomânia şi Aso-ciaţia Învingătorii din Calatuyud au sărbători Ziua Naţională printr-o serie de manifestări artistice.• Asociaţia România Euskadi Decebal a invitat românii din Ţara Bascilor la un spectacol de cântece şi dansuri româneşti, precum şi la o masă festivă.• La 30 decembrie, Asociaţia Ro-mânilor din Oropesa del Mar (Castellon), a organizat o expoziţie de artizanat şi costume populare, precum şi o degustare de produse şi preparate româneşti.• În perioada 27 noiembrie – 3 de-cembrie, Consiliul pentru Cul-tură şi Participare Cetăţenească al Primăriei din Coslada, în cola-

MANIFESTĂRI ORGANIZATE ÎN SPANIA CU OCAZIA ZILEI NAŢIONALE (1)borare cu FEDROM, Club Cul-tural RoMadrid, Asociaţia de comunităţi de emigraţi în Spania ACEE, Asociaţia Obatala, Aso-ciaţia de Români din Coslada şi San Fernando, CEPI Corredor de Henares şi Institutul Cultural Român, a organizat o serie de acti-vităţi care au cuprins un turneu de table, demonstraţii gastronomice, spectacol cu prezentare de costu-me populare româneşti, o expoziţie de fotografie Locuri patrimoniu UNESCO, proiecţie de filme şi concert hip-hop.• În perioada de 27 noiembrie – 4 decembrie, Asociaţia de Tineret RoMadrid Cultural Club, a arga-nizat de asemenea, o serie de acti-vităţi ludice, o expoziţie colectivă şi un concert în Madrid, Coslada şi Tarancon.• În zilele de 26-28 noiembrie, au avut loc concerte susţinute de ar-tistul Nicolae Furdui Iancu la Paracuellos de Jarama, Alcalá de Henares şi San Fernando de Henares, organizate de ziarul Ro-mânul, Teia Media şi Uniunea Muncitorilor Români din Spania. Manifestările dedicate marcării Zi-lei Naţionale continuă în această săptămână. Vor mai fi organizate întâlniri, spectacole şi alte activităţi atât la 1 Decembrie, cât şi în zilele următoare.• La 28 noiembrie, Asociaţia Cul-tural Română din Lleida a pre-zentat un moment artistic susţinut de un grup de copii cu ocazia Zilei Naţionale. (continuare în pag. 05)

Rep: Stimată Doamnă Amba-sador, Maria Ligor, sărbătorim 1 Decembrie, Ziua Naţională a României şi în acest an 2010, în Spania. Echipa actuală a Amba-sadei a fost prezentă în perma-nenţă şi-n decursul acestui an în mijlocul comunităţii româneşti din Spania. Care este bilanţul evenimentelor la final de an 2010, în care românii din Spania s-au implicat? Maria Ligor: În primul rând, aş dori să amintesc un eveniment care a marcat în bună măsură pri-ma parte a acestui an, respectiv Preşedinţia spaniolă a Uniunii Europene, care a adus cu ea un plus de mobilizare pentru evenimentele din calendarul european. În ceea ce priveşte momentele în care am avut o implicare directă, aş aminti

celebrarea Zilei Europei 2010 la Madrid şi Burgos. Ambasada, în parteneriat cu Casa Europei din Burgos şi ICR Madrid, cu sprijinul Primariei Burgos şi cu participarea asociaţiilor de români, a prezentat un amplu program de diplomaţie publică, care a cuprins o expozi-ţie, proiecţie de film, un spectactol de teatru stradal oferit de Teatrul Masca, o masă rotundă despre România cu participarea unui grup de universitari români şi spani-oli, şi un concert de gală oferit de Cvartetul Transilvan. În ceea ce priveşte activităţile în care a fost implicată comunitatea române-scă, aş face deosebirea între ceea ce reprezintă deja o tradiţie pentru românii din Spania şi ceea ce s-ar putea numi evenimente speciale. În prima categorie aş plasa come-morarea atentatelor de la 11 martie (în care şi-au pierdut viaţa şi mulţi români), sărbătorirea Paştelui şi a Zilei Femeii, ceremonii de în-frăţire a unor oraşe româneşti şi spaniole, inaugurarea de expoziţii, prezentare de carte, sau reuniunile grupului de dialog de la Ambasa-dă. În a doua categorie aş aminti vizita canonică în Spania a Prea

Fericitului Părinte Patriarh Daniel, în perioada 16-21 aprilie, pentru punerea pietrei de temelie pentru viitoarea Catedrală episcopală de la Madrid, sau vizita, în luna oc-tombrie, a ministrului român de externe, dl. Teodor Baconschi şi întâlnirea cu reprezentanţii comu-nităţii româneşti, precum şi o serie de vizite pe care le-am efectuat în Spania şi care au constituit un bun prilej pentru a mă întâlni cu ro-mânii din zone cum ar fi Burgos, Alicante sau Cuenca. Trebuie remarcat faptul că anul acesta a fost un an complicat pentru în-treaga societate spaniolă, inclusiv pentru românii de aici, pe fondul dificultăţilor economice şi al creş-terii şomajului. Din acest punct de vedere, cred că se cuvin aprecieri pentru toţi cei care, chiar şi într-un context dificil, şi-au dedicat timp şi resurse pentru menţinerea identităţii şi coeziunii comunităţii româneşti.Rep.: Cum celebrează românii ziua unităţii anul acesta?Maria Ligor: Cred că în ceea ce îi priveşte pe românii din Spania, în fiecare an, Ziua Naţională a de-venit un prilej în care aceştia îşi amintesc de obiceiurile şi tradiţiile de acasă şi sunt dornici şi încântaţi să arate această bogăţie şi prieteni-lor spanioli. Ca şi în alţi ani, mai multe asociaţii de români mar-chează Ziua Naţională a României prin diferite evenimente culturale, pe teritoriul întregii ţării, fie că e vorba de expoziţii de artizanat,

momente artistice, proiecţii de film şi documentare sau degustări gastronomice. La toate aceste eve-nimente sunt invitaţi nu numai ro-mânii, ci şi autorităţile regionale şi locale, precum şi vecinii spanioli, care au astfel ocazia să cunoască tradiţiile şi cultura românească. De asemenea, cu ocazia Zilei Naţio-nale, Institutul Cultural Român din Madrid organizează la 1 decem-brie un concert susţinut de grupul vocal instrumental „Anton Pann”, la Auditoriul Fundaţiei Lazaro Galdiano. Acest grup, care a luat fiinţă în 2004 la iniţiativa unor stu-denţi de la Conservatorul Naţional de Muzică şi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, abordează un repertoriu de muzică veche româ-nească din secolele XVII, XVIII şi XIX, cu instrumente specifice epocii şi care cuprinde atât piese religioase, cât şi laice. Rep.: Faţă de anul precedent, care este situaţia românilor stabi-liţi în Regatul Spaniol, afectaţi de criza economică?Maria Ligor: Şi anul 2010 a fost un an dificil din punct de vede-re economic. Statisticile arată că, spre exemplu, în luna noiembrie a.c., numarul şomerilor români în Spania era de peste 85 de mii de persoane, în uşoară scădere faţă de luna precedentă (86 de mii). Spre comparaţie, cu un an în urmă nu-marul şomerilor români era mai mic cu circa 10 mii de persoane.

Un element îmbucurător ar fi însă faptul că aproape 300 de mii de români erau afiliaţi în octombrie la securitatea socială spaniolă, având deci contracte valabile sau activând ca autonomi, cu circa 20 de mii mai mulţi decât în urmă cu un an şi cu 50 de mii mai mulţi decât înainte de criză. Acest fapt dovedeşte că mulţi au avut capa-citate de adaptare şi flexibilitate suficientă pentru ca să caute opor-tunităţi şi să le fructifice chiar şi în actuala conjunctură defavorabilă. În acelaşi timp, există semnal că mulţi, în absenţa unor soluţii pe termen scurt în Spania au decis să se întoarcă în România, pentru mai mult sau mai puţin timp.

Rep.: Stimată Doamnă Ambasa-dor, în luna decembrie 2010, săr-bătorim Ziua Naţională a Româ-niei, după care urmează Sfintele Sărbători de iarnă. Ce aţi dori să transmiteţi românilor, cititorilor publicaţiei în limba româna din Spania, Român în Lume?Maria Ligor: Transmit cititorilor publicaţiei Român în Lume, ro-mânilor din Spania, urări de bine, sănătate şi să petreacă sărbatori fe-ricite alături de cei dragi de aici şi din ţară. În acelaşi timp îmi exprim speranţa ca în anul ce vine să ne putem bucura de mai multe veşti bune dinspre economie.

Redacţia Român în Lume

Decembrie, 2010Nr. 132 05

Salutări diplomatice pentru românii din Spania

(continuare din pag. 04)• La 3 decembrie, peste 60 de stu-denţi au participat la tradiţionala întâlnire de “Sfântul Nicolae”, or-ganizata la sediul Ambasadei.Cu această ocazie, tânărul artist Constantin Popa, care i-a avut ca invitaţi speciali pe criticul Dan Caragea, pe promotorul de artă Antonio Calderón de Jesús şi pe filozoful Héctor Martinez Sanz, a prezentat expoziţia “El Mundo de las ideas“, iar, ulterior, studenţii prezenţi au fost informaţi despre activitatea Ligii Studenţilor Ro-mâni din Străinătate, filiala spani-olă. Un moment deosebit al serii l-a constituit concertul de colinde oferit de corul Harmoniae Sacrae, condus de dirijorul Dorin Şoporan.• Manifestările dedicate marcării Zilei Naţionale, organizate de aso-ciaţii româneşti şi biserici ale româ-nilor din Spania, la care au partici-pat şi reprezentanţi ai Ambasadei sau ai consulatelor, au continuat şi în această săptămână pe teritoriul spaniol şi vor mai continua şi în zi-lele următoare. • FEDROM şi Asociaţia Români-lor din Aranjuez cu sprijinul auto-

rităţilor locale, vor oferi la data de 4 decembrie , un spectacol susţinut de elevii cursului de limba, cultură şi civilizaţie românească din acest oraş şi de formaţia Transilvania Band, precum şi o degustare de mâncare tradiţională românească. În aceeaşi zi, Asociaţia pentru Integrare Europeană Danubio, organizează la Fuenlabrada o pro-iecţie de documentar şi un recital suţinut de artista Ionela Ghiban, în timp ce Asociaţia Vecinilor Români din Brunete, cu sprijinul FEDROM şi al Primăriei din loca-litate organizeaza o un spectactol de muzică şi dansuri, o tombolă cu premii şi o prezentare de produse culinare.• Tot la 4 decembrie, Asocaţia Transilvania din Avila va orga-niza o întâlnire a românilor la un local din oraş, în timp ce Asoci-aţia pentru Difuzarea Culturii Româneşti din Parets del Valles va oferi un spectacol de muzică etno, populară şi uşoară susţinut de artiştii Vasi Cărăbuţ, Nicuşor Ioniţă şi Jess, care ulterior, pe 5 de-cembrie, vor fii invitaţii Asociaţiei din Arbucies-Girno; în aceeaşi zi

şi Asociaţia Rointegra va marca Ziua Naţională muzică, dans şi gas-tronomie românească în Alcala de Henares.• La 5 decembrie, Asociaţia Dor Roman din Arganda del Rey or-ganizează un spectactol susţinut de artiştii Ancuţa Anghel, Vasile Barani, corul şi grupul de dans Dor Român şi corul Extremadura Viva, în timp ce în Asociaţia Românilor din Canarias şi Parohia Ortodo-xă San Nicolas de Myra vor orga-niza o liturghie, urmată de un prânz, de o proiecţie de film românesc şi un spectacol de muzică.• Tot la data de 5 decembrie, Aso-ciaţia Românilor de pe Coasta Occidentală a Huelvei (ARCOH) marchează Ziua Naţională printr-o întâlnire cu caracter cultural, la care sunt invitaţi atât români, cât şi spanioli şi de alte naţionalităţi. În aceeaşi zi, şi Asociaţia Cultura-lă ProArt din Parla sărbătoreşte acest moment festiv printr-o pro-iecţie de documentar şi un moment artistic oferit de un grup de copii români. • În zilele de 5-6 decembrie, Bi-serica Ortodoxă din Castellon de

la Plana organizează un concert susţinut de Corala Armonia din Constanţa şi o Sfântă Liturghie cu participarea PSTimotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei.• La 11 decembrie, Asocia-ţia Puente Cultural Rumano- Gallego organizează la Santiago de Compostela un spectactol de muzi-că folk susţinut de artistul Bogdan Ciobotaru. • Tot la 11 decembrie, Asociaţia Culturală pentru Ajutorul şi In-tegrarea Românilor din Alcala de Henares va organiza împreună cu alte asociaţii de străini Festi-valul Intercultural pentru Pace şi Non-violenţă, un eveniment care îşi propune să ofere un spaţiu de exprimare din perspectiva bogăţiei diversităţii lumii multiculturale în care trăim.• Ca în fiecare an, şi Centrele Hispano-Române din Alcala de Henares şi din Coslada au în ve-dere marcarea Zilei Naţionale a României printr-o serie de eveni-mente, precum conferinţe, concer-te, spectactol artistic susţinut de grupul “Plaiurile româneşti” şi de-monstraţii gastronomice româneşti.

Ambasada adresează pe această cale felicitări tuturor românilor care contribuie în acest fel la mai buna cunoaştere a României în Spania.

MANIFESTĂRI ORGANIZATE ÎN SPANIA CU OCAZIA ZILEI NAŢIONALE (2)

Ziua Nationalã,

Gabriela Căluţiu-Sonnenberg

Recent am fost martora unei repre-zentaţii spontane de artă andaluză, spectacol dat de un cântăreţ am-bulant în piaţa din centrul oraşului Málaga. Evenimentul mi-a rămas întipărit în memorie pe viaţă.Pentru început ne-a legănat cu se-renade romantice un cântăreţ acom-paniat la chitară. Acesta şi-a văzut de drum, mulţumit de obolul adu-nat în căciulă. Ne-am întors cape-tele speriaţi la vederea unui tânăr ascetic, îmbrăcat complet în negru, cu părul prins într-o coadă la spate. Arunca priviri vrăjmaşe peste lu-mea aşezată la mesele de la terasa cafenelei.Nici una nici două, înfipt parcă în pavajul străzii, a început să cânte singur, acompaniat doar de o bă-taie convulsivă din călcâie. Vocea răguşită acoperea parcă mai multe tonuri în acelaşi timp, finalizând vocalele într-un vaiet sfâşietor.

Textul cântecului era trist, poves-tea unui suflet pustiit de dor, exilat departe de casă. Drama era redată sub forma unui monolog adresat unui cârciumar nevăzut care, în loc să curme amarul, nu face decât să adoarmă durerea, umplând încă odată paharul cu „aguardiente”...S-a făcut o linişte mormântală în jurul artistului, de parcă am fi fost loviţi cu toţii brusc de o revelaţie. Omul din faţa noastră întruchipa o emoţie mistuitoare, trăită cu fiecare fibră a corpului său, stăpânit parcă de un demon interior care nu găsea altă cale de ieşire din trup decât vo-cea ireală şi corpul său zbuciumat.Nu mai era un simplu interpret. De bună seamă că aveam în faţă însăşi substanţa din care sunt plămădite emoţiile, condesată în formă pură, într-un suflet dezbrăcat, scos impu-dic la vedere, tremurând de frigul însingurării şi de teama stingerii.Pe tot parcursul cântecului, solistul nostru şi-a păstrat ochii închişi, izo-lându-se undeva în lumea sa interi-oară, departe de tot ce-l înconjura. S-a oprit din cântat la fel de brusc cum şi începuse. Abia treptat a re-venit lumina în ochii lui, vagă şi străină, cu ceva care ne-a înspăi-mântat. Am rămas cu toţii încremeniţi, ne-ştiind ce să facem. Simplul gând de a-i oferi bani părea o impietate. Ne temeam că ni i-ar fi aruncat înapoi, cu dispreţ.Spre uşurarea generală, acelaşi tu-rist care nu demult căutase febril

vioara în tabloul lui Picasso, a spart cu nonşalanţă liniştea cu aplauzele lui frenetice. Păstrând pe faţă ex-presia străină de orice lucru lumesc, artistul andaluz a luat banii pe care îi întindeau mâinile ezitante din ju-rul său şi şi-a văzut de drum fără să întoarcă privirea. În acel moment am înţeles ce în-seamnă „el canto hondo” („cânte-cul adânc”) şi ce vrea să spună cu-vântul intraductibil „duende”, cel cu care spaniolii desemnează darul de a interpreta flamenco.Flamenco nu e doar artă, ci, mai ales, o formă de viaţă. Conţine amestecul culturilor celor două mi-norităţi persecutate în trecut: ţiganii andaluzi şi musulmanii. Rădăcinile artei flamenco coboară în timp îna-poi la hinduşi, arabi şi evrei, greci şi castillieni. Multe din întrebările pe care le ridică formarea lui ca fenomen artistic îşi aşteaptă încă răspunsul.Flamenco ocupă un loc important în viaţa de zi cu zi. Se încropeşte spontan, în orice împrejurare, nefi-ind necesare decât o voce şi un ritm bătut din palme sau din călcâie.Cu alte cuvinte, corpul uman dispu-ne de toate instrumentele necesare artei flamenco; chitara e un detaliu adăugat abia în secolul trecut.Are multe feţe, e un ceva care arată ca un dans combinat cu o luptă, un strigăt eliberator din rărunchi, o sfi-dare adresată cerului, acompaniată de o muzică aproape de Dumnezeu.Poate lua forma unei arii clasice

plăcute auzului, cum e Concertul de Aranjuez al lui Joaquín Rodrigo, dar poate fi şi un cântec gutural, un dans elegant, cu castaniete sau cu tropăit din pantofi, într-un ritm de crescendo îndrăcit.„Flamenco este arta de a scoate foc pe gură, pentru a-l stinge apoi cu picoarele”, spunea Jean Cocteau. Se vorbeşte mult despre flamenco, dar nimeni nu îndrăzneşte să dea o definiţie exactă fenomenului „du-ende”, darul pe care numai unii îl

posedă. Se spune că abia în clipa în care simţi un fior care-ţi încreţeşte pielea la auzul şi vederea unei re-prezentaţii de flamenco, ai înţeles ce înseamnă „el duende”. Mărturi-sesc că pe mine nu doar m-au trecut frisoane, ci chiar şi măruntaiele mi s-au crispat.Şocul de cinci minute din Plaza de España s-a ars la mine pe discul dur, cel fundamental. Nu-l voi uita niciodată.

Decembrie, 2010Nr. 13206 Spania - Dor cãlãtor

Flamenco, el duende

Ana-Maria Marinescu - Spania

Pe 19 noiembrie a avut loc, la Cen-trul Hispano-Român din Coslada, vernisajul expoziţiei “Picturi în ulei ale pictorului Juan del Pozo”, eveniment la care au asistat peste două sute de persoane, şi în des-chiderea căruia a luat cuvântul Miguel Ángel Oyarbide Seco, pic-tor şi profesor de Arte Frumoase. Plin de modestie şi talent, Juan del Pozo ne dă o autentică lecţie de viaţă. Prin traiectoria sa, a de-monstrat că nu contează studiile sau situaţia materială, ci ambiţia, seriozitatea şi dorinţa permanentă de autodepăşire. Urmează-ţi visul, fără teamă, şi viaţa îţi va deschide porţi prin care, dacă vei păşi cu cu-raj, vei găsi împlinirea lui. Pasiu-nea cere sacrificii şi multă muncă, dar satisfacţiile sunt pe măsură. Am aflat acest lucru stând de vor-bă cu Juan del Pozo, un pictor cu peste o sută de lucrări în ulei, din-tre care douăzeci pot fi văzute luna aceasta la CEPI din Coslada. Rep: Când v-aţi descoperit pasiu-nea pentru pictură? Juan del Pozo: Începuturile au fost foarte grele pentru că trebuia să muncesc, nu numai să asist la cursurile de pictură... De mic copil mi-a plăcut foarte mult să desenez. Când am venit la Madrid, în 1964, aveam cincisprezece ani. Până la acea vârstă nu fusesem la şcoală pentru că a trebuit să muncesc la câmp, toată ziua. Am fost cioban la oi de la vârsta de 11 ani. Rep: Din ce zonă a Spaniei sun-teţi?JdP: Din Segovia. Când am ajuns în capitală, primul lucru pe care l-am făcut a fost să învăţ să scriu şi să citesc. Rep.: În ciuda faptului că nu fu-seserăţi la şcoală, pictaţi? JdP: Da, puţin. Îmi imaginam cum ar fi să pictez. Pe vremea când stăteam la ţară, cel mai mult îmi plăcea să-i ascult pe oamenii mari vorbind. Îmi amintesc de ci-neva care venea din capitală, era învăţător, şi spunea că cel mai mult admira pictura şi în special pe Velázquez. Explica cum, privind un tablou, îţi dai seama de ceea ce a vrut să spună pictorul. Acest lu-cru m-a impresionat profund. Rep.: Când aţi pictat primul dumneavoastră tablou? JdP: În 1984-1986. Aveam trei-zeci şi ceva de ani. Era pe vremea

când în Coslada s-a înfiinţat primul centru cultural, şi anume „Buero Vallejo”. Printre primele activităţi ale acestuia s-au numărat dese-nul şi pictura. Cum eu locuiam în apropiere, m-am înscris la cursuri şi aşa am început să pictez. Mai întâi în cărbune, apoi folosind mo-dele - oameni, obiecte. Rep.: Din anul 1986 sunteţi membru al Asociaţiei „Colectivul Artiştilor Plastici din Coslada”. Vorbiţi-mi puţin despre această asociaţie!JdP: Aşa este. În primul an, la Centrul cultural „Buero Vallejo” am fondat această asociaţie. Eu am fost unul dintre fondatori şi, împreună cu colegii de clasă şi cu profesorul de pictură, am organizat expoziţii cu lucrările noastre, atât la centru, cât şi în alte localităţi în-vecinate. Rep.: Mai păstraţi primul tablou pictat de dumneavoastră?JdP: Nu. Nu mai păstrez nimic din primele mele lucrări. Fie le-am vândut, fie le-am dat cadou. Rep.: Ce vă place să pictaţi cel mai mult? Aveţi o temă preferată?JdP: Cel mai mult îmi plac florile şi natura moartă. Florile de câmp, florile puse în vază... Îmi place să pictez flori pentru că au multă tex-tură, multă culoare, multă expresi-vitate. Tablourile care reprezintă flori conferă multă linişte. Rep.: Ştiu că, printre temele dum-neavoastră preferate, se numără şi coridele, taurii. JdP: Da. Îmi plăceau foarte mult pe vremea când eram tânăr. Acum, nu. De foarte mulţi ani nu mai merg la coride, deşi în tinereţe, nu ratam niciuna. Când eram mic îmi doream să devin toreador. Am în-cercat să fiu dar, când am văzut cât de „tari” sunt coarnele, am renun-ţat. Am chiar şi câteva cicatrice. Rep.: Pictaţi întotdeauna folosind un model, inspirându-vă din na-tură, sau de asemenea dând frâu liber imaginaţiei? JdP: Toate tablourile care înfăţi-şează natură moartă sunt pictate după un model. Doar pentru por-trete mă folosesc de fotografii. Pic-tează în acest mod până şi cei mai mari artişti italieni. Nu-mi place să pictez dând frâu liber imaginaţiei pentru că am tendinţa să idealizez lucrurile, pictez ceea ce am în sub-conştient şi nu ceea ce văd. E mult mai frumos să expui în tablourile tale natura aşa cum este ea în reali-tate. Ideea este să transpui ceea ce nu vede oricine. De exemplu, dacă te uiţi la o plantă dintr-un ghiveci, zici că e verde. Într-adevăr, e ver-de, dar are mai multe nuanţe de verde şi trebuie remarcate tonali-tăţile închise şi deschise pe care le are. Ca să poţi transpune asta pe pânză trebuie să pictezi în natură. Rep.: În expoziţia dumneavoas-tră de la CEPI se poate vedea şi un autoportret. Mi-aţi spus că l-aţi pictat uitându-vă în oglindă. Cum vă vedeţi în propriul tablou? Când ascultăm o înregistrate a vocii noastre, ni se pare ciudat, parcă n-am fi noi. Aveţi aceeaşi senzaţie atunci când vă priviţi în

acel tablou? JdP: E o senzaţie stranie. Seamă-nă cu tine, dar te întrebi: „Ace-la sunt eu? Credeam că arăt mai bine!” Asta pentru că am pictat ceea ce am văzut în oglindă. În ca-zul femeilor, când le faci portretul, trebuie să le pictezi mai frumoase decât sunt în realitate, altfel li se pare că sunt urâte, şi nu le plac portretele. Rep.: Aveţi o lucrare preferată în-tre propriile creaţii? JdP: În acest moment, nu. Toate sunt ca şi copiii mei. Pe toate le iubesc la fel. Rep.: Ce simţiţi atunci când vin-deţi unul din tablouri? JdP: Că se rupe o parte din mine. Îmi pare rău după el. Rep.: Ce este mai presus: bucu-ria, satisfacţia că opera ta place atât de mult încât există cine-va care vrea să o cumpere, să o aibă în casă... sau nostalgia după ceva ce a fost al tău, dar nu-ţi mai aparţine. JdP: Ce să zic, creşte mândria din mine, dar se rupe o bucăţică din mine. Pe de altă parte, mă bucur că acela care a cumpărat tabloul meu nu a făcut-o pentru a decora sufrageria, ci pentru că acea operă îi place, pentru că îi „spune” ceva. Acest lucru îmi dă o mare satisfac-ţie. Rep.: Cum este o zi obişnuită din viaţa pictorului Juan del Pozo? Aveţi un program bine stabilit, o disciplină în ceea ce priveşte pic-tatul? JdP: Dacă-ţi propui să pictezi, de

exemplu, două-trei ore pe zi, nu reuşeşti. Trebuie să ai inspiraţie. Sunt zile când nici nu mă apropii de şevalet şi zile când nu-l mai las, atât de bine mă simt. Pictatul nu trebuie să fie o obligaţie, ci o desfătare. Rep.: Care este pictorul dumnea-voastră preferat? JdP: Îmi plac foarte mult impre-sioniştii, dar nu am unul preferat. Dintre renascentişti, Leonardo. Iar dintre spanioli, Velázquez. Dar sunt atâţia pictori buni care îmi plac... Rep.: Aveţi o deosebită stimă pen-tru profesorul dumneavoastră de pictură, Miguel Ángel Oyarbide Seco, prezent la vernisajul expozi-ţiei de la Centrul Hispano- Român din Coslada. Ce rol are dumnea-lui în cariera dumneavoastră ar-tistică? JdP: Aşa este, pentru că, pe lângă faptul că este un foarte bun pictor, este un izvor nesecat de înţelepciu-ne. A jucat un rol foarte important în viaţa mea pentru că a ştiut să-mi îndrume paşii pentru a-mi găsi propriul meu drum şi stil. Este un pictor bun, un profesor pe măsură şi o persoană de o mare valoare umană. Rep.: Ştiu că v-aţi oferit voluntar pentru a da cursuri de pictură la CEPI din Coslada. De unde

această iniţiativă? De ce gratis şi nu retribuit într-o şcoală de arte frumoase, de exemplu? JdP: Iniţiativa s-a născut dintr-o discuţie pe care am purtat-o cu profesorul de informatică de la centru. De ce altruist? Chiar acum două zile am primit o ofertă pen-tru cursuri de pictură remunerate. Prefer însă să fiu liber, să nu am nicio obligaţie pentru că viaţa mea îmi aparţine, nu vreau să fiu în subordinea nimănui. Fac acest lucru pentru că aşa simt, pentru că găsesc că cel mai bun mod de a-ţi umple timpul liber este învăţându-i pe alţii, nu cum să fie artişti, ci cum să se exprime prin artă.

Rep.: Credeţi că arta de a picta se poate învăţa sau e nevoie de un talent înnăscut? Eu, de exemplu, aş putea învăţa să pictez? JdP: Da. Ai putea. Dacă îţi place, da. Talentul înnăscut l-au avut doar câţiva. În istoria artelor, puţine sunt persoanele care au avut acel „ceva”. Însă poţi ajunge să pic-tezi bine, pentru că, până la urmă, pictura este o meserie şi, ca orice meşteşug, se învaţă în atelier, de la profesor. De exemplu, din atelie-rul lui Pachecho a ieşit Velázquez. Acolo au învăţat mulţi, dar el s-a făcut remarcat. Sigur că poţi în-văţa să pictezi, e nevoie de mult efort, răbdare şi dorinţa de a învăţa în mod constant, fără să te mulţu-meşti cu ceea ce ştii.

Decembrie, 2010Nr. 132 07Pagina mea„Tablourile mele sunt ca şi copiii mei.

Pe toate le iubesc la fel”

DATA ORA NUMELE ACTIVITĂŢII02/12/2010 18:00 Sesiune informativă pe teme juridice: “Constituţia Spaniolă”04/12/2010 17:00 Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României, Centrul participă, în Alcalá de

Henares, cu spectacolul “Mugurel de cântec românesc”, interpretat de grupul de copii “Ghiocelul”. Organizator Asociaţia Rointegra Alcalá.

07/12/2010 17:00 Petrecere pentru copii, cu prilejul Zilei de Sf. Nicolae. 09/12/2010 12:00 Atelier de lucru manual pentru femei: “Confecţionăm ciorăpei de Crăciun” 13/12/2010 17:00 “O, brad frumos!”: Atelier pentru copii, în vederea împodobirii bradului de Crăciun

şi a decorării Centrului pentru sărbătorile de iarnă.15/12/2010 18:00 “Obiceiuri de Crăciun din lumea întreagă”. Sesiune informativă.

16/12/2010 - 31/12/2010

A se consulta pro-gramul Centrului

“O jucărie, un zâmbet, o bucurie”. Campanie de colectare de jucării pentru copiii defavorizaţi.

17/12/2010 18:00 Sesiune informativă şi educativă pe teme de consum. În colaborare cu Consejería de Economía y Hacienda.

18/12/2010 17:00 “Am plecat să colindăm…”: Concert de colinde româneşti. Interpretează grupul de copii “Ghiocelul” şi solista Gabriela Tone.

21/12/2010 17:30 Concurs de proză scurtă: “Dragă Moş Crăciun... / Dragi Crai de la Răsărit ...” (Pre-zentare şi condiţii de participare).

23/12/2010 18:00 Atelier pe probleme de muncă: “Cum să-ţi redactezi un CV după modelul european”27/12/2010 12:00 Atelier de lucru manual pentru copii29/12/2010 17:00 “Poveşti nemuritoare”: Atelier de poveşti (în limba română) pentru copii30/12/2010 18:00 “La mulţi ani 2011!”: Petrecere de sfârşit de an.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII DECEMBRIE DE LA

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.

Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile organizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gratuit, o serie de servicii şi cursuri, cum ar fi: consul-tanţă juridică, acces la Internet, oferte de muncă, cursuri de limbile spaniolă şi franceză, cursuri de informatică, cursuri de desen pentru copii, şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADATravesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (L7), CosladaE-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.247.11.96Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

Perioada de acordare a indemniza-ţiei de creştere a copilului va fi re-dusă, din 2011, de la doi ani la un an pentru viitoarele mame, fără să fie afectată valoarea indemnizaţiei, modificări care nu vor fi aplicate şi beneficiarilor actuali, a anunţat, luni seara, premierul Emil Boc.Limita minimă a indemnizaţiei va rămâne astfel, în ambele cazuri, la 600 lei, iar limita maximă la 3.400 lei.Viitoarele mame vor putea sta şi în al doilea an în concediu de creşte-re a copilului, dar fără plată, şi vor beneficia de o primă lunară de 500 lei dacă se întorc la muncă oricând în perioada celui de-al doilea an în care pot opta pentru acest concediu neplătit.Mamele aflate deja în concediu vor beneficia de actuala indemnizaţie, aflată în plată, pentru perioada de doi ani.„Începând cu anul 2011, situaţia va fi următoarea: durata indemnizaţi-

Decembrie, 2010Nr. 13208 România

Guvernul a decis să blocheze şi în 2011 posturile prin angajarea doar a unui funcţionar la şapte posturi eliberate, motivând că ieşirea din recesiune este „înceată”, şi esti-mează astfel o reducere a costuri-lor de personal cu 350 mil. lei, dar şi o scădere a încasărilor din taxele plătite de angajaţi.„Au fost extinse constrângerile bugetare la angajări şi pentru anul 2011”, a declarat, ministrul Finan-ţelor, Gheorghe Ialomiţianu. Decizia a fost luată prin ordonan-ţă de urgenţă, avizată de Executiv încă din luna noiembrie.Ordonanţa, prevede suspendarea până la 31 decembrie 2011 a pro-cedurilor de ocupare prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publi-ce. Actul normativ stabileşte că ocu-parea posturilor vacante din toate instituţiile şi autorităţile adminis-

Guvernul a decis ca pensionarii cu venituri pornind de la 740 lei şi revoluţionarii, cu excepţia celor ră-niţi, să achite contribuţii sociale de sănătate, numărul contribuabililor incluşi astfel în baza de impozitare fiind de două milioane persoane, a anunţat ministrul Sănătăţii, Attila Cseke.El a precizat că această categorie de pensionari şi revoluţionari vor fi obligaţi ca, începând cu 1 ianuarie 2011, să achite contri-buţii de 5,5% la Fondul asigură-rilor de sănătate.„Nu este o decizie foarte uşoară, este chiar delicată, dar necesară şi trebuia luată de multă vreme. Prin-cipiul de la care trebuie să pornim, ca în multe state, este că sănătatea costă. Trebuie să reînvăţăm în so-cietate că sănătatea nu este pe gra-tis”, a spus ministrul.Potrivit ministrului, statul estimea-ză că va încasa din aceste contri-buţii suplimentare 1,4 miliarde lei anual. În prezent sunt impozitate doar pensiile pornind de la 1.000 lei.Ministrul Cseke a arătat că în pre-

zent sunt scutite de la plata asi-gurărilor de sănătate 13 categorii de persoane, reprezentând 10,7 milioane persoane dintr-un total de 21,5 milioane cetăţeni români. Pe fondul reducerii, din 2008, a nivelului contribuţiilor, de la pes-te 6% la 5,5% pentru angajaţi şi 5,2% pentru angajatori, veniturile Fondului asigurărilor de sănătate au scăzut constant în ultimii ani, de la 15,7 miliarde lei în 2008 la 14,6 miliarde lei în 2009 şi la 12,6 miliarde lei în octombrie 2010, a motivat ministrul decizia.„Propunerea aprobată prin această ordonanţă de urgenţă este ca, de la 1 ianuarie 2011, să extindem baza contribuabililor la Fondul Unic de Asigurări de Sănătate cu două ca-tegorii de persoane: pensionarii cu venituri peste 740 lei şi cea mai mare parte din categoria revoluţi-onarilor care astăzi sunt exceptaţi de la plata contribuţiei pe acea in-demnizaţie pe care o primesc de la statul român. La revoluţionari rămâne exceptată categoria revo-luţionarilor răniţi. În total vorbim de 2.067.764 de persoane”, a spus

Cseke.El a arătat că a fost păstrată scuti-rea de la plata contribuţiei pentrru pensionarii cu venituri sub 740 lei, reprezentând 3.443.231 pensionari.Vor fi scutiţi în continuare copiii, tinerii, elevii şi studenţii, dacă nu au venituri.„Cu aceste măsuri vom ajunge la un număr de contribuabili la siste-mul social de asigurări de sănătate de 8.797.028 persoane. Catego-ria exceptaţilor, de la 1 ianuarie 2011, va fi de 8.664.852 persoane. Pensionari cu peste 740 lei sunt 2.055.545 persoane”, a spus minis-trul.„Sub 740 lei nu se plăteşte, iar pentru 740 lei se plăteşte 5,5%. Există o categorie de pensionari la care, dacă se aplică 5,5%, aceasta ar fi probabil intervalul între 740 şi 782 lei, după calculul nostru, şi aplicând contribuţia de 5,5% s-ar scădea pensia netă primită în mână sub 740 lei. Atunci, ordonanţa va prevedea că nicio pensie de acest gen, aplicând această contribuţie, nu va putea scădea sub 740 lei”, a mai explicat ministrul Sănătăţii.

Pensionarii cu minim 740 lei şi revoluţionarii vor achita contribuţii de sănătate

traţiei centrale, indiferent de forma de finanţare, poate fi aprobată doar de Guvern, prin memorandum, cu încadrarea într-un procent de ma-ximum 15% din totalul posturilor ce se eliberează, respectiv prin an-gajarea doar a unui funcţionar pen-tru şapte posturi vacantate.Posturile libere din Senat şi Came-ra Deputaţilor sau din instituţiile administraţiei locale vor fi ocupate pe acelaşi principiu, cu aprobarea ordonatorilor principali de credit.Vor fi exceptate instituţiile admi-nistraţiei locale cu un număr de maximum 10 posturi aprobate, pentru care procentul în limita că-ruia pot fi ocupate posturile elibe-rate va fi de 50%, respectiv o anga-jare la două locuri vacantate.Cu condiţia să nu se majoreze numărul total de posturi aprobate prin buget la nivelul ordonatorului principal de credite, de la preve-derile ordonanţei de urgenţă sunt

exceptate posturile pentru înalţii funcţionari publici, funcţiile pu-blice de conducere, posturile mi-litare de conducere şi funcţiile de director coordonator sau director coordonator adjunct al serviciilor deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale adminis-traţiei publice centrale.Pentru ocuparea posturilor vacan-te pe principiul o angajare la şapte posturi eliberate, ordonatorii prin-cipali de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice centrale au obligaţia să raporteze Ministeru-lui Finanţelor lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, numărul total al postu-rilor care s-au vacantat şi care nu au fost ocupate.Solicitările de ocupare a posturilor vacantate vor fi efectuate de către ordonatorii principali de credite în mod centralizat, pentru aparatul propriu şi instituţiile din subordi-ne, cel mult o dată pe lună.

Guvernul blochează şi în 2011 angajările din sectorul public

ei - un an; valoarea indemnizaţiei - la fel ca şi acum, minim 600 lei, maxim 3.400 lei; primă de reîn-toarcere de 500 lei; concediu fără plată, ca posibilitate, pe parcursul celui de-al doilea an, cu menţiunea că oricând părintele se întoarce la muncă, până la epuizarea celor 24 de luni, primeşte prima de 500 lei. Pentru cei care vor intra sub inci-denţa indemnizaţiei, adică pentru copiii care se vor naşte în 2011, de atunci valoarea indemnizaţiei va fi aceeaşi ca şi acum, dar durata va fi de un an, cu posbilitatea de a merge între 12 şi 24 luni cu conce-diu fără plată. Oricând în această perioadă de timp, părintele se în-toarce la muncă, primeşte o primă de întoarcere de 500 lei pe lună”, a spus Boc. Potrivit premierului, în prezent se află în plată 198.000 in-demnizaţii de creştere a copilului.Modificările au fost decise, luni, de Guvern, prin ordonanţă de ur-genţă.

Perioada indemnizaţiei de copii, redusă la un an. Suma rămâne aceeaşi

Decembrie, 2010Nr. 132 09În lume

Alertă la vulcanul Tungurahua, din Ecuador, care ameninţă să erupă. Activitatea vulcanului s-a inten-sificat foarte mult marţi, motiv pentru care autorităţile au instituit nivel maxim de alertă în regiune.Material incandescent şi cenuşă au fost eliberate în atmosferă. Pe o rază de opt metri în jurul vulca-nului Tungurahua a fost instituită alertă roşie.Din cauza pericolului, autorităţile

Lichidatorul în afacerea Madoff, care încearcă să recupereze banii pierduţi pentru păgubiţii escroche-riei, cere 9 miliarde de dolari băn-cii britanice HSBC, relatează AFP.Irving Picard a precizat că va acu-za banca, dar şi firme că au fost complice la frauda pusă la cale de Bernard Madoff.Firmele au vândut şi antrenat o reţea internaţională de zeci de fon-duri în Europa, Caraibe şi America Centrală. Banca italiană UniCredit şi compania financiară austria-că Sonja Kohn sunt implicate în

această procedură.Săptămâna trecută, Picard a cerut 6,4 miliarde de dolari băncii ame-ricane JP Morgan Chase, iar luna trecută băncii elveţiene UBS. Re-prezentanţii băncii neagă acuzaţi-ile de fraudă.Bernard Madoff a fost condam-nat în iunie 2009 la 150 de ani de închisoare pentru investiţii frau-duloase de mai multe miliarde de dolari, după ce uriaşa sa schemă Ponzi s-a prăbuşit în decembrie 2008.

Madoff a complotat cu băncile

au decis evacuare câtorva mii de persoane. Printre oraşele vizate sunt Banos, o destinaţie turistică în care se află peste 15.000 de per-soane şi care este poziţionat chiar la baza vulcanului, localităţile Cusua, Juibe Chico şi Bilbao.Vulcanul a redevenit activ din anul 1999. În acest an autorităţile au fost nevoite să declare stare de alertă de mai multe ori, din cauza activităţii vulcanului.

Alertă maximă în jurul vulcanului Tungurahua, din Ecuador

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, s-a ţinut de cuvânt şi s-a prezentat marţi, 7 decembrie 2010, la poliţia britanică, unde a fost reţinut, în baza unui mandat de arestare european, eliberat pe baza acuzaţiilor de viol care i se aduc în Suedia, potrivit Scotland Yard, ci-tat de AFP.Julian Assange va fi prezentat as-tăzi în instanţă la Curtea de Jus-tiţie de la Westminster, a precizat într-un comunicat poliţia britanică. Purtătoarea de cuvânt a WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson, a declarat că arestarea fondatorului site-ului, australianul Julian Assange, nu va opri difuzarea de noi documen-te. Totodată, Hrafnsson a calificat arestarea lui Assange de către poli-ţia britanică drept un atac la adresa libertăţii presei, care nu va împie-dica organizaţia să continue să di-fuzeze secrete pe internet.

Aflat în Marea Britanie, Assange riscă extrădarea în Suedia unde este acuzat de viol.Australianul în vârstă de 39 de ani Julian Assange şi-a anunţat ieri disponibilitatea de a se întâlni cu poliţia britanică, în condiţiile în care o cerere de extrădare a venit pe numele său la Londra din partea Suediei, unde este acuzat de viol şi

molestare sexuală.Assange neagă acuzaţiile care i se aduc în Suedia, iar avocatul său a spus că va ataca încercările de ex-trădare a jurnalistului.În paralel, Assange face eforturi pentru a menţine online site-ul care publică, zi de zi, telegramele diplo-matice americane.

Cu fondurile blocateLuni, banca elveţiană PostFinance i-a îngheţat contul pentru donaţii şi l-a lipsit astfel de o nouă modalita-te de a strânge fonduri importante pentru demersul său - publicarea a peste 250.000 de telegrame ale di-plomaţiei SUA.O declaraţie a băncii a precizat că Assange a furnizat informaţii false cu privire la locul său de reşedin-ţă. „Domnul Assange a precizat că domiciliul său se află la Geneva iar această informaţie s-a dovedit a fi incorectă. El nu poate dovedi că locuieşte în Elveţia prin urmare nu îndeplineşte criteriile cerute pentru clienţii noştri”, a spus banca.Dincolo de contul deschis pentru donaţii, PostFinance i-a blocat lui Assange şi un cont în care acesta avea 31.000 de euro, a precizat azi WikiLeaks. Cu numai câteva zile înainte, un cont de donaţii al lui Assange la PayPal, furnizorul de

servicii financiare electronice, a fost de asemenea închis de com-panie. WikiLeaks a precizat că în total, fondurile îngheţate în ultima săptămînă se apropie de 100.000 de euro.

Se caută o acuzaţieProcurorul general al SUA a rea-mintit ieri că vieţile oamenilor care muncesc pentru America au fost puse în pericol de publicarea tele-gramelor secrete ale diplomaţilor.Întrebat dacă îl va acuza pe Assan-ge pe baza Legii Spionajului, pro-curorul a sugerat că acest lucru este luat în vedere, dar că există şi alte instrumente pe care legea le are la dispoziţie.În Australia, ţara natală a jurnalis-tului, acesta ar putea fi de aseme-nea pus sub acuzare. E neclar încă pentru ce. Ministrul de externe, Kevin Rudd a precizat la sfârşitul săptămânii trecute că poliţiei fe-derale i s-a solicitat, de către pro-curorul general, să ancheteze dacă Assange a încălcat sau nu vreun element al legislaţiei australiene, scrie The Guardian.

Piraterie organizatăÎn vreme ce este blocat de meca-nismul pe care chiar el a declarat că doreşte să îl demaşte, Assange pri-

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, arestat

meşte ajutor de la celelalte grupări declarate anti-sistem - Partidele Pi-raţilor din Europa. Un comunicat al acestora a anunţat că grupările îşi pun serverele la dispoziţie pentru a menţine online site-ul WikiLeaks, pe care zilnic, apar noi telegrame diplomatice americane. Iniţiativa este susţinută de Partidele Piraţilor din mai multe ţări, printre care Ro-mânia.„Îngrjorate de atingerile aduse li-bertăţii de informare, de opinie şi a presei, Partidele Piraţilor au de-cis într-o rezoluţie comună să facă Wikileaks disponibil pe o infra-structură comună tip “oglindă” la

nivel mondial”, spune o declaraţie postată pe site-ul Partidului Piraţi-lor din România. „Subliniem fap-tul că această decizie nu înseamnă că susţinem în mod specific orga-nizaţia Wikileaks. (...) Aceasta este lupta pentru libertăţile fundamen-tale pe internet. Nu vom accepta încercările guvernelor lumii de a restricţiona accesul la presă liberă şi restrânge libertatea de exprima-re”, precizează aceeaşi declaraţie.Săptămâna trecută, site-ul Wiki-Leaks a fost blocat de mai multe ori datorită atacurilor informatice şi în cele din urmă forţat să pără-sească serverele Amazon.

Marian Petruţa - Chicago, USAwww.RoUSA.blogspot.com

În America atmosfera sărbătorilor de iarnă începe odată cu Thanksgi-vingul - Sărbătoarea recunoştinţei, care are loc la sfârşitul luni noiem-brie, acea tradiţională sărbătoare de mulţumire lui Dumnezeu pentru prosperitatea din anul care se în-cheie, binecunoscută mai ales prin sacrificarea curcanului. După Than-ksgiving în prima Vinere, denumită Black Friday sau Vinerea Neagră, se declanşează sezonul cumpărătu-rilor de Crăciun. Această denumire de Vinere Neagră vine de la siste-mul cu care în contabilitatea ameri-cană profiturile se marchează cu cu-loarea neagră în timp ce pierderile cu cea roşie, fiind renumită pentru faimoasele reduceri de preţuri pe care magazinele le practică în acea

zi. Astfel se intră în luna decembrie, luna cadourilor şi a cumpărăturilor. Odată declanşat sezonul de iarnă, magazinele, străzile şi casele oame-nilor, de la Atlantic până la Pacific, se îmbracă în haine de sărbătoare, fiecare decorând cât mai ingenios vitrinele, ferestrele şi copacii, cu lu-mini şi beculeţe viu colorate, ame-ricanii făcând din aceasta un ade-vărat ritual, cheltuind de la câteva zeci sau sute, până la mii de dolari pentru a-şi împodobi casele şi îm-prejurimile. Începând din primele zile ale lunii decembrie posturile de radio sunt nelipsite şi ele de binecu-noscutele colinzile ale căror versuri au ajuns chiar şi pe buzele copiilor din România ca să amintesc doar Jingle Bell sau Silent Night. Marile metropole pulsează în această măreaţă sărbătoare, străzi-le forfotind de oameni iar colinzile putând fi auzite la fiecare colţ de stradă. New York-ul una din marile şi faimoase metropole de pe coasta de est a continentului, sărbătoreşte Crăciunul între imensele sale clă-diri ale căror vârfuri parcă ating norii, Rockefeller Center fiind timp de o lună inima oraşului, patinoa-rul şi impunătorul brad de Crăciun aducând an de an, din 1933, mili-oane de vizitatori. Aleea care duce spre pomul de Crăciun din centrul Rockefeller este ocupată de sta-tuiete de îngeraşi cu trompete, iar zăpada care acoperă brazii din îm-

prejur creează o atmosferă de basm, în special după lăsarea serii, când beculeţele viu colorate împânzesc oraşul, iar sutele de vizitatori se în-ghesuie să-şi facă poze. Atmosfera de sărbătoare nu este doar în mari-le oraşe ea putând fi întâlnită chiar şi în cele mai mici. Ocean City, un oraşel din statul Maryland situat pe malurile Atlanticului, este un astfel de exemplu, aici existând chiar un concurs între restaurantele şi hote-lurile care se împodobesc cel mai frumos de sărbători. Parcul oraşului este la rândul lui o adevarată atrac-ţie datorită Festivalului Lumini-lor şi nelipsitei prezenţe a lui Moş Crăciun, unul foarte real dacă ar fi să ne luăm dupa veritabila barbă albă şi dimensiunile fizice, care fac

deliciul publicului seară de seară în luna Decembrie. Chiar şi pe aeroportul internaţional din Philadelphia poate fi simţită at-mosfera de sărbătoare prin prezenţa unui mic grup de cântăreţi de operă care îi încântă pe călătorii grăbiţi, prin costumele şi colinzile lor tra-diţionale.În America sărbătoarea Crăciunului culminează în seara de ajun când familiile şi prieteni se adună fiecare pe la casele lor, iar sutele de cado-uri adunate în decursul lunii şi puse sub brad, sunt desfăcute spre deli-ciul celor mici dar şi a celor mari. Comunităţile de români care trăiesc în Statele Unite s-au adaptat şi ele la aceste tradiţii autohtone, însă în multe zone unde numărul români-lor este foarte mare, precum oraşe ca New York, Chicago, Miami, Detroit, Los Angeles, Seattle, aceştia au mai păstrat din tradiţiile noastre româneşti, iar sărbătoarea Crăciunului are o semnificaţie mai aparte. La Chicago, am întâlnit ro-mâni care chiar dacă au părăsit de-mult plaiurile mioritice, încă mai practică tradiţionala sacrificare a porcului de Crăciun. Metoda folo-sită este simplă, o scurtă călătorie în statele vecine Wisconsin sau India-na la o fermă de porci, unde aceştia cumpără animalele pe care le sa-crifică şi le transformă în gustoase produse româneşti: cârnaţi, jumări, caltaboşi, slănină sau mititei. Tradi-ţia nu este însă foarte răspândită de-oarece multe din aceste produse se găsesc din abundenţă în magazinele cu specific european, în special cele poloneze dar şi româneşti, practica fiind mai mult una sentimentală.Spre exemplu, la Chicago, când intri în bisericile româneşti şi vezi impresionantul număr de români ai senzaţia că nu te mai afli în America, ci într-o mică Românie. Biserica re-prezintă aici locul unde oamenii se adună nu doar pentru a se închina şi a aduce mulţumire lui Dumnezeu, ci şi pentru a se cunoaşte între ei, a discuta despre problemele pe care le au, şi proiectele comunitare pe care doresc să le deruleze. Biseri-ca este de fapt instituţia care îi ţine pe oameni uniţi, este acel nucleu în jurul căreia se formează comuni-tăţile mari de români. Sărbătoarea

Decembrie, 2010Nr. 13210 America

Sărbătorile de iarnă în AmericaCrăciunul este prilej de bucurie şi întâlnire între români şi chiar de a păstra o altă tradiţie, aceea de a colinda atât în biserică, frumoasele colinde româneşti, cât şi de a merge cu colindul pe la casele românilor din zonă, lucru practicat în special de către tineri.În toată această perioadă comuni-tăţile româneşti sunt nelipsite de astfel de evenimente care sărbăto-resc naşterea Domnului. Sunt însă şi zone unde datorită faptului că distanţele sunt foarte mari şi nu există o comunitate sau o biserică românească în apropiere, sărbătoa-rea Craciunului are loc în familie sau pe la familiile prietenilor ame-ricani.Sărbătorile de iarnă se termină la fel de brusc după cum şi încep, mult mai rapid însă decât se întâmplă în România sau în alte ţări europene, unde de obicei Anul Nou este o mare sărbătoare, lumea având cel puţin două sau chiar trei zile libere. New York-ul este şi în această ulti-mă zi a anului în centrul atenţiei da-torită celebrării publice a trecerii în noul an, chiar în Time Square, unde are loc faimoasa coborâre a globu-lui, marcând astfel sfârşitul şi înce-putul unui nou an. Revelionul însă aşa cum îl ştim noi în Europa aici nu prea există, lumea sărbătorind mai puţin această trecere în noul an poate şi din cauza că mulţi deja în-cep să lucreze chiar din prima zi a anului, dovedind încă o dată că se-cretul reuşitei în noul an în America este prin muncă, multă muncă.

George Roca - Sydney, Australia

„The lucky country”, aşa îi spun localnicii Australiei, adică „ţara norocoasă”! După aproape 30 de ani de şedere pe aceste meleaguri îndepărtate, deseori mi-am dat seama că au dreptate. Majoritatea emigranţilor sosiţi aici doar cu o bocceluţă s-au bucurat de opor-tunităţile oferite de noua patrie, unde prin muncă şi integrare au ajuns să aibă o viaţă prosperă, de-sigur cu mult mai bună decât cea pe care au avut-o pe meleagurile de unde veneau. Mulţi dintre cei care au călcat pe acest pământ „nou”, realizând la ce distanţă este situat acesta de ţinuturile natale, cuprinşi de sentimentalism şi-au spus în gând că după o perioadă de şedere şi de „făcut banii” se vor reîntoarce acolo de unde au venit... Totuşi, marea majoritate au rămas aici până la moarte, iar dacă unii mai tenace, cuprinşi de nostalgie şi dragoste de tărâmurile strămo-şeşti, au încercat să se reîntoarcă „definitiv” la vechea vatră, nu au putut să se reacomodeze şi după o scurtă perioadă de zbucium..., au făcut eforturi să revină în ţara no-rocoasă! De fapt această boală am putea-o numi „emigritis”. Feno-menul este foarte complex şi une-ori greu de înţeles. Desigur, acesta nu este lipsit de suferinţă, durere sufletească, ambiguitate şi chiar diminuarea identităţii naţionale. Totuşi vibraţiile pozitive pe care le oferă continentul de la Antipozi sunt ca acel sunet suav de there-min pe care odată ascultat nu-l poţi uita, asemuindu-l cu „capcana” în-tinsă de cântecului sirenelor. Australia are suflet, trăieşte din plin, îşi iubeşte naţionalii, îi răs-faţă şi le oferă oportuntăţile unei vieţi decente. Departe de „lumea dezlănţuită”, fără să fi avut răz-boaie locale sau animozităţi teri-toriale şi etnice, oamenii gândesc mai curat, poate chiar mai naiv de-cât mulţi din alte locuri declarate

„fierbinţi”! Nu vorbesc niciodată urât de o altă naţie... Desigur că mai fac glume inocente folosind demonime prin care îi numesc pe americani „yankies”, pe francezi „froggies” (broscuţe!), pe englezi „pommies” (abrevierea „pome” derivând pare-se de la „Prisoner of Mother England”), pe neo-ze-elandezi „kiwies” (după faimoasa pasăre kiwi)... Engleza australia-nului de rând conţine o mulţime de elemente argotice, majorita-tea aduse de strămoşii exilaţi aici de pe malul Tamisei sau din East End-ul londonez, elemente şi ac-cente în vorbire care au asociaţii lingvistice cu limbajul cockney. Astfel, ajungând într-o localitate de provincie poţi fi întâmpinat cu o frază de salut pe care nu o pot în-ţelege nici cei buni vorbitori ai en-glezei literare care nu aparţin aces-tor locuri: „G’day mate, howsit hangin’? Bewdy Bonza love. Goin down the pier in me thongs to perv at the Sheilas!”. (Hello my good fellow. How are you feeling today? Everything is going exceedingly well my dear friend. I am going to the boardwalk wearing my sandals to look/ogle at the beautiful ladies of leisure!”) adică într-o traduce-re mai colorată pe româneşte ar fi „Salutare dragă amice! Cum o mai duci cu sănătatea? La mine toate merg la superlativ. Mă duc pe faleză, la o plimbare lejeră în şlapi, pentru a admira reprezen-tantele sexului frumos”. Pentru „la revedere” se foloseşte „hooroo”, adică „goodbye” mai pe înţelesul anglofililor...

Un australian get-beget se decla-ră „fair-dinkum” (original) sau

„true-blue” (adevărat), dar la ge-neral se alintă cu drăgălăşenie cu diminutivul „aussie”, sau „ozzie”! Tasmanienii sunt numiţi „tassies” chiar şi la ştiri sau la emisiunile sportive de la televizor! Inclusiv politicienii, pentru a părea mai po-pulari, folosesc un limbaj apropiat de cel al australianului „de provin-cie” chiar dacă majoritatea şi-au făcut studiile la cele mai de seamă universităţi din lume. Australia şi Noua Zeelandă, în jargonul „aus-sie” sunt numite „Down Under”, adică „ţara de la dedesubtul cel mai de jos” făcându-se referire la aşezarea geografică a acestor ţări pe harta globului pământesc.

Australianul foloseşte foarte mul-te diminutive în vorbirea de zi cu zi! Astfel motocicliştii sunt pore-cliţi „bikies”, biscuiţii „bikkies”, micul dejun „brekkie”, şoferii de taxi „cabbies”, poştaşii „posties”, ecologiştii „greenies”, bomboane-le „lollies”, ţănţarii „mozzies”... Persiflant, unele grupuri sociale sunt categorisite ilar precum „bo-gans” - cu referire la cei care stau toată ziua în cârciumă şi beau bere, „bludgers” leneşi sau cei care nu vor să muncească, „yobbos” – aşa-zisa clasă muncitoare neevo-luată, „yuppies” – tinerii snobi ai clasei de mijloc sau „baieţii de bani-gata”, „wuppies” pensionarii încă activi... Mai întâlnim pe aici şi „mobies” sau „dobies” (Mum/Dad Older, Baby Younger), adică cei care au devenit părinţi la bătrâ-neţe, „limers” (Less Income More Excitement) – mai puţin venit, dar mai multă distracţie, „hanks” (Health an Nature Keepers) – na-turişti.

Australianul tradiţional îl recunoşti de la o poştă. Salută când trece pe lângă tine! Indiferent de vârstă se îmbracă specific, cu ciorapi trei sferturi şi pantaloni scurţi. Dese-ori este încălţat cu bocanci, iar pe cap poartă faimoasa pălărie numită akubra! În oraşe îl întâlneşti frec-vent prin aeroporturi, gări sau lo-curi publice pe unde lucrează. Cel din provincie este şi mai simpatic! Foarte vorbăreţ, adoptând un lim-baj colorat, folosind o voce de cap, este oricând pus pe glume, sau pe „mişto”, fără să aibă intenţia să te jignească... Poartă o akubră de-colorată de soare de borul căreia atârnă bile înşirate pe sforicele..., având menirea să alunge, prin miş-cări bruşte ale capului, sâcâitoa-rele muşte care se găsesc vara din abundenţă peste tot datorită multi-tudinii de animale domestice!!! De fapt chiar „salutul traditional aus-tralian” este luat în derâdere fiind reprezentat sub forma datului din mâini pentru a alunga muştele de pe faţă! Aici nimeni nu se supără sau simte jignit dacă faci o glumă de genul acesta! Inclusiv cele-brul comentator american Bryant Gumbell de la CNN, a hiperbolizat „salutul australian” într-una din transmisiunile pe care le-a făcut la Olimpiada din 2000 de la Sydney.

Aborigenii sunt cei mai vechi lo-cuitori ai acestor teritorii. Se es-timează că sunt aici de mai bine de peste 30.000 de ani. Guvernul duce o muncă asiduă pentru eman-ciparea lor şi pentru intergrarea în societatea australiană. Destul de taciturni, îşi deschid foarte greu sufletul în faţa omului alb care le-a pricinuit foarte multe necazuri şi răutăţi pe parcursul timpului. Po-pulaţia indigenă este estimată după ultimele recensămite la aproape o jumătate de milion, adică 2.7% din întrega populaţie. La venirea euro-penilor aceştia vorbeau peste 250

de limbi şi peste 500 de dialecte, în prezent acestea fiind reduse la doar 15 limbi. Majoritatea vorbesc lim-ba engleză presărată cu cuvinte din limbile indigene, dezvoltând astfel o limbă denumită engleza abori-genă australiană. Cultura acestora este foarte interesantă. Excelează într-un gen de pictură format din linii şi puncte foarte apreciat de iubitorii de frumos. Necunoscând scrierea alfabetică au transmis li-teratură (in special legende) prin tradiţie orală sau prin pictograme. Muzica este de asemenea un mod de manifestare artistică a abori-genilor. Folosesc cu precădere un instrument de suflat denumit

didgeridoo, elemente de percuţie combinate cu sunete cântate vocal. Desigur că mai sunt şi în prezent fricţiuni şi neînţelegeri între aceas-tă grupare dezavantajată şi restul poporului australian, dar printr-o politică reconciliantă se ajunge deseori la un numitor comun nece-sar pentru creearea unui echilibru şi o integrare cât mai „lină” a aces-tora în structurile naţiunii australi-ene moderne.Nu pot să închei fără a evidenţia aportul românilor la societatea multiculturală australiană. Statisti-cile recente estimează că în această ţară ar trăi peste 20 de mii etnici de origine română. Primii emigranţi au sosit pe la începutul secolului XX, apoi o grupare mai omogenă a fost remarcată în anii care au ur-mat celui de al doilea război mon-dial. După căderea comunismului foarte mulţi intelectuali şi profe-sionişti au fost admişi să se stabi-lească aici pe criterii de cerinţe şi selecţie profesională. Dar despre aceaştia vom vorbi mai detaliat într-un articol viitor. Să ne citim de bine! Hooroo!

Decembrie, 2010Nr. 132 11Australia

SUB CRUCEA SUDULUI (1) Ţara norocoasă

După Italia, „Gala Internaţională a Celebrităţilor”, organizată de către Televiziunea Română, Professional Celebrity, cu sprijinul Departamen-tului Românilor de Pretutindeni s-a desfăşurat şi în Spania, vineri 3 decembrie 2010 în Salonul de Fes-tivităţi al Facultăţii de Ştiinţele Co-municării din cadrul Universităţii Complutense din Madrid. Gala „Celebrităţile Anului” se des-făşoară în România de patru ani timp în care a reuşit să aducă în atenţia publicului sute de personali-tăţi îndrăgite din toate domeniile de activitate. Începând cu anul 2010, aceasta se desfaşoară şi la nivel in-ternaţional. În cadrul spectacolului de la Madrid, au fost decernaţi cu „Trofelul Celebrităţii” români şi spanioli care au contribuit la dez-voltarea relaţiei dintre România şi Spania, în special prin implicare socio-culturală, popularitate, ac-tivitate academică, jurnalistică şi economică.Pe lista celor care au fost premiaţi s-au mai aflat, printre alţii, îndră-gitul cântăreţ Julio Iglesias, fotba-listul Iker Casillas, alături de alte personalităţi precum Nicu Covaci, liderul trupei Phoenix, cântăreţul Costel Busuioc, dirijorul Orches-trei Filarmonice a Universităţii din Alicante-Mihnea Ignat şi fostul mare fotbalist şi golgheter al Uni-versităţii Craiova, Gică Craioveanu. Acesta a primit premiul pentru re-alizările sale atât în perioada cât a fost jucător în Primera Division, cât şi după retragerea sa de pe teren. El a jucat la Real Sociedad, Villarreal şi Getafe. Craioveanu este singurul fotbalist român care are o statuie în Getafe. În prezent, este comentator sportiv, analist al postului TV La Sexta şi al postului de radio Onda Cero. Un premiu special, post-mortem, a fost acordat lui Valeriu Lazarov.

Invitatul de onoare al „Galei Inter-naţionale a Celebrităţilor-Spania 2010”, a fost Alteţa Sa, Leandro Alfonso de Bórbon Ruiz, unchiul Regelui Juan Carlos al II-lea al Spaniei care a fost prezent pe toată durata spectacolului. Acesta a măr-turisit că premiul pe care l-a primit este unul special datorită relaţiei de excepţie pe care o are cu gru-pul de artişti români de la Madrid, mai ales că trofeul îi este decernat la scurt timp după momentul în care artistul plastic Romeo Niram a oferit un tablou nepotului Alte-ţei Sale, Prinţul Felipe de Asturias. Cunoscutul şi îndrăgitul cântăreţ Julio Iglesias şi-a exprimat regre-tul că nu a reuşit să fie prezent la evenimentul de la Madrid, printr-o scrisoare adresată lui Octavian Bellu, Cristian Ţopescu şi Mihaela Şerban, subliniind că se simte ono-rat şi recunoscător pentru „Trofeul Celebrităţii” oferit. În scrisoare, Julio Iglesias aminteşte de prietenia şi dragostea care îl leagă de români încă din anul 1969, când regretatul realizator Valeriu Lazarov, unul dintre bunii prieteni ai artistului, l-a invitat să participe la Festivalul Cerbul de Aur, de la Braşov. De-a lungul carierei sale, Julio Iglesias a colaborat în nenumărate rânduri cu Valeriu Lazarov, pe care îl con-sidera un geniu al televiziunii şi un foarte bun prieten. De fiecare dată când s-a întors în România, în 1999, 2007 şi 2008, Julio Iglesias a fost înconjurat de afecţiunea since-ră a românilor, simţindu-se ca aca-să. După cum se arată în scrisoarea adresată de Julio Igesias, „Gala In-ternaţională a Celebrităţilor 2010” reprezintă pentru marele cântăreţ, ocazia de a le mulţumi din inimă românilor.Aceleaşi cuvinte de mulţumire la adresa României a transmis şi o altă personalitate spaniolă, Fernan-do Fernández-Savater Martín, unul dintre cei mai cunoscuţi filozofi contemporani spanioli care, a dedi-cat „Trofeul Celebrităţii” lui Emil Cioran, în apropierea comemorării centenarului său. Filozoful spaniol

mărturiseşte în mesajul trimis fap-tul că adevăratul premiu şi stimulul decisiv pentru dezvoltarea sa inte-lectuală a fost întâlnirea cu opera marelui filozof român şi apoi cu Cioran personal, de care l-a legat o prietenie ce a durat mai bine de 20 de ani. Prin intermediul traducerilor operelor lui Cioran realizate de filo-zoful spaniol, Emil Cioran a fost un maestru pentru milioane de persoa-ne care vorbesc limba spaniolă.Iker Casillas Fernández, portarul titular al clubului de fotbal spani-ol Real Madrid şi al selecţionatei naţionale de fotbal a Spaniei şi-a exprimat regretul că nu a reuşit să participe la festivitatea de premiere a „Galei Internaţionale a Celebri-tăţilor”, trofeul acestuia fiind ridi-cat de Emilio Butragueño Santos, fost jucător de fotbal spaniol, cel mai bine cunoscut după perioada petrecută la Real Madrid. Poreclit El Buitre („Vulturul”), tehnicul ju-cător a făcut parte din legendarul Quinta del Buitre alături de Manolo Sanchís, Rafael Martín Vázquez, Míchel şi Miguel Pardeza.Jurizarea premiaţilor de la Madrid s-a efectuat la Bucureşti de către un juriu al cărui preşedinte a fost antrenorul de gimnastică, Octavian Bellu, „cel mai de succes antre-nor din lume”, iar vicepreşedinte, senatorul şi omul de televiziune, Cristian Ţopescu, personalităţi ro-mâne cunoscute. „Gala Internaţio-nală a Celebrităţilor”- Spania 2010 a fost difuzată la nivel internaţional de Televiziunea Română, prezen-tată de către Mihaela Şerban iar traducerea în limba spaniolă a fost efectuată de jurnalistul, Fabianni Belemuski.Articol: Mircea MarianFoto: Andrei Zamora

Decembrie, 2010Nr. 13212

„Celebrităţile Anului” Spania

DISTINCŢIA DE ONOARE ŞI EXECELENŢĂ DIN PARTEA ROMÂNIEIAlteţa Sa Regală, Don Leandro Alfonso de Bórbon Ruis Este fiul regelui Alfonso XIII de Spania şi unchiul regelui Spaniei Don Juan Carlos. Căpitan de onoare a Gărzii Reales Tercios, alături de care a desfăşurat în ultimii doi ani numeroase proiecte de promovare a artiştilor români şi a culturii române în Spania. Mare admirator al operei lui Constantin Brancuşi, a sprijinit cunoaşterea marelui artist român în Spania.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂManuel Fuentes Cabrera - locotenet general, preşedintele Gărzii „Reales Tercios” din SpaniaA contribuit la integrarea culturii române în Regatul spaniol şi a desfăşurat nu-meroase proiecte sociale şi culturale în multe ţări ale lumii, iar cel mai mare aport pe care l-a adus României este faptul că a promovat lucrările artiştilor români la Casa Regală a Spaniei. PREMIU DE EXECELENŢĂ PENTRU CEL MAI BUN PICTOR ROMÂN DIN DIASPORARomeo Niram - pictorSingurul străin din Garda Regală Spaniolă Reales Tercios, a realizat la propune-rea Gărzii, portretul Prinţilor de Asturias, moştenitorii Coroanei Spaniei. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU PROMOVAREA CULTURII ROMÂ-NEŞTI ÎN SPANIA Miguel Angel Galán Segovia - locotenent colonel în Garda Reales Tercios din Spania Este şi directorul Editurii Niram Art din Madrid, editură care a adoptat în linia editorială, promovarea marilor personalităţi ale României. DIPLOMAŢIEPREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ACTIVITATEA DIPLOMATICĂ DE SUCCESMaria Ligor - Ambasadorul României în Regatul SpanieiPe parcursul mandatului său a întărit relaţiile diplomatice dintre Spania şi România şi a acordat sprijin de excepţie comunităţii româneşti din Regatul Spaniol.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ DIPLOMATI-CĂPetre Constantin - Consulul României la MadridDiplomat de excepţie, colaborează cu instituţiile spaniole în vederea integrarii românilor în Spania. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU SPRIJINUL ACORDAT COMUNITĂ-ŢILOR ROMÂNEŞTI ÎN DIASPORA***William Brînză - deputat în Parlamentul RomânieiPrimul politician român care a perceput că cea mai sigură cale de integrare a României în Uniunea Europeană se realizează prin intermediul artei şi culturii. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU SPRIJINUL ADUS DIASPOREI RO-MÂNEEugen Tomac - secretar de stat Cezar Patriche - ministru, consilier al Economiei României în SpaniaBogdan Iosif - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului României în Spania SPORTPREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU CEL MAI BUN PORTAR DIN LUMEIker Casillas Fernández Portarul titular al clubului de fotbal spaniol Real Madrid şi al selecţionatei na-ţionale de fotbal a Spaniei. Desemnat cel mai bun portar al lumii în 2008, 2009 şi 2010.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU CEL MAI BUN FOTBALIST ROMÂN AL TUTUROR TIMPURILORGheorghe HagiFost fotbalist român, supranumit Regele fotbalului românesc şi Maradona din Carpaţi. Este cel mai bun marcator din istoria naţionalei a României cu 35 de goluri înscrise. Fotbalist şi antrenor, este printre cei mai buni fotbalişti din lume. A jucat la echipa Clubului de Fotbal Real Madrid şi Barcelona. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ SPORTIVĂGheorghe Craioveanu A primit premiul pentru pentru realizările sale atât în perioada cât a fost jucător în Primera Division, cât şi după retragerea sa de pe teren. El a jucat la Real Sociedad, Villarreal şi Getafe. Craioveanu este singurul fotbalist român care are o statuie în Getafe. În prezent, este comentator sportiv, analist al postului TV La Sexta şi al postului de radio Onda Cero.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU CEL MAI BUN CAMPION DE KICK-BOXINGEmil Pop-Campion european la Kick-Boxing Trăieşte în Spania din anul 2003 iar în 2009 a obţinut pentru Spania titlul de campion european la Kick-Boxing. În 2010 i s-a oferit cetăţenia spaniolă pe care a refuzat-o, deoarece doreşte să concureze sub drapel românesc.MUZICĂPREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ MUZICALĂJulio Iglesias - cântăreţ spaniolFulminanta sa carieră se întinde pe o periodă respectabilă de 40 de ani încununaţi cu numeroase albume răsplatite cu aur, platină şi numeroase distincţii, uneori unice în lume.

„TROFEUL CELEBRITĂŢII” a fost acordat următoarelor personalităţi spaniole şi române, care au contribuit la dezvoltarea

relaţiei dintre România şi Spania:

Decembrie, 2010Nr. 132 13în ţara lui Cervantes

Spania

MUZICĂ (continuare)

PREMIU SPECIAL PENTRU CARIERA MUZICALĂCostel Busuioc - tenorA devenit celebru în urma emisiunii Hijos de Babel, emisiune con-curs dedicată imigranţilor stabiliţi în Spania şi unde Costel Busuioc a câştigat concursul în 2008. Rezultatul a implicat încheierea unui contract între Busuioc şi casa de discuri Sony.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU CEL MAI BUN DIRIJOR AL ANULUIMihnea Ignat - director al Filarmonicii Universităţii din AlicanteDirijor titular şi directorul artistic al Orchestrei Filarmonice a Uni-versităţii din Alicante încă de la înfiinţarea acesteia. PREMIU SPECIAL PENTRU CARIERĂ COMPLEXĂ-ACTO-RIE, TELEVIZIUNE, MUZICĂGeraldine Larrosa Innocence - cântăreaţă Cântăreaţă, actriţă şi prezentatoare de televiziune, franco-spanio-lă. Discurile sale s-au bucurat de mare succes în Spania, Anglia, Lisabona, Statele Unite ale Americii şi Japonia. În prezent este im-plicată într-un proiect muzical cu România, urmând ca anul viitor să susţină o serie de concerte în ţara noastră.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ ARTISTICĂNicu Covaci - cântăreţ, compozitor şi liderul formaţiei PhoenixEste o legendă vie a muzicii româneşti. În anul 1962, a fondat formaţia Phoenix care s-a bucurat întotdeauna de mare succes în România şi peste hotare. Nicu Covaci, liderul formaţiei, este mu-zician, pictor şi grafician. Este considerat ca fiind unul dintre cei mai buni chitarişti rock din România generaţiei sale. În prezent locuieşte în Spania.JURNALISM - TELEVIZIUNEPREMIU DE EXCELENŢĂ ÎN JURNALISMKasandra Kalmann Năsăudean - important jurnalist român din diasporaEditor pentru Spania a publicaţiei româno-americane „Gândacul de Colorado” din USA, Redactor al „Radio Diaspora” din USA, Redactor şef al publicaţiei în limba română „Român în Lume” din Spania. A construit prin articolele sale o trainică punte de legătură între românii din Statele Unite, cu cei din Spania şi din România. Militează pentru păstrarea nealterată a limbii române, a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti în diaspora. Colaborează în acest sens cu diverse organizaţii şi alte publicaţii din lume şi din ţară.PREMIUL DE EXCELENŢĂ POST-MORTEM PENTRU CEL MAI BUN PRODUCĂTOR ROMÂN DE TELEVIZIUNE AL TUTUROR TIMPURILOR Valeriu Lazarov - fost director general şi consilier al televiziunii Telecinco din 1985 până în 1994 şi un celebru realizator al Televi-ziunii Spaniole în anii 1970PREMIU DE EXCELENŢĂ ÎN TELEVIZIUNEA SPANIOLĂEchipa emisiunii Babel-Antoni FontEmisiunea Babel se difuzează la TVE (Televiziunea Spaniolă) în fiecare duminică, începând cu ora 12:00. Scopul emisiunii este prezentarea aspectelor din viaţa imigranţilor din Spania. Este emi-siunea care se bucură de cel mai mare succes în Spania.CRITICĂ ŞI ARTĂPREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU SPRIJINUL ADUS CUL-TURII ROMÂNEMercedes Monmany - critic literarEste specializată în literatura contemporană şi est europeană în special. A participat la numeroase evenimente legate de operele unor scriitori români consacraţi precum Eliade, Cioran, Norman Manea sau Ionesco. PREMIU DE EXCELNŢĂ PENTRU CEL MAI BUN CRITIC DE ARTĂDan Caragea - critic de artă, critic literar, fundador al Galeriei de Arte Nicole BlancoPublicist, eseist şi traducător român, doctor în psihologie, specia-list în lingvistică computaţională. A coordonat ca director pentru Spania şi Portugalia, un proiect pionier în primul soft de inteligen-ţă artificială care a revoluţionat analiza unui text. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU SUSŢINEREA ARTEI ŞI CULTURII ROMÂNEŞTIAntonio Calderón de Jesús - analist şi critic de artă, proprietarul Galeriei Artejescal din MadridPromotor cultural, critic şi analist de artă. În 2006 a demarat un amplu proiect de promovare în Spania a artiştilor din România. A realizat numeroase filme documentare despre artă şi artiştii din România, a organizat în Spania expoziţii de pictură şi sculptură aparţinând artiştilor români şi a participat la evenimente culturale menite să promoveze arta şi cultura română în Spania. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU CEL MAI BUN ISTORIC ŞI CRITIC DE ARTĂLara Gala - istoric şi critic de artă în cadrul Universităţii Complutense din MadridPrintre numeroasele proiecte a inclus fotografi şi pictori români, a publicat cronici despre lucrările lor în reviste de specialitate din Spania.

PREMIU SPECIAL PENTRU CARIERA ARTISTICĂBogdan Ater - artist plasticArtist plastic, fotograf cu numeroase expoziţii în întreg spaţiul eu-ropean, cu un mare impact în presa de specialitate, figură marcantă a artei contemporane în Spania. În 2009 a executat pentru Prinţii de Asturias, o sculptura, „Poarta Sărutului din Asturias”. PREMIU SPECIAL PENTRU SPRIJINUL ADUS POEZIEI RO-MÂNEŞTIM.i.e.d.h.o. - artist plasticArtist plastic şi fotograf spaniol, absolvent al Academiei de Artă din cadrul Universităţii Complutense din Madrid. A creat ciclul de lucrări numit Mihai Eminescu, care are la bază poezia poetului naţional. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA ACTIVITA-TE CULTURALĂ ŞI ARTISTICĂTudor Şerbănescu - artist plasticPictor român reprezentat de galeria „ArteJescal” din Madrid, edi-tor, fondatorul Centrului „Pro-Arte”, care a avut o bogată activitate în manifestările artistice româno-spaniole, organizând expoziţii de pictură, fotografie, lansări de carte, evenimente muzicale, confe-rinţe, dezbateri culturale şi artistice.SCRIITORIPREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU CARIERĂ COMPLEXĂFernando Fernández-Savater Martín - scriitor, filozof, dramaturg, romancierCel mai cunoscut filozof spaniol contemporan, eseist, romancier şi dramaturg. A facut parte din mai multe organizaţii care militează pentru pace, împotriva terorismului. Îi aparţine meritul de a-l pre-zenta pe Cioran publicului spaniol prin teza sa de doctorat „Eseu despre Cioran” care a fost interzisă în timpul dictaturii lui Franco. PREMIU SPECIAL PENTRU PROMOVAREA ARTEI ŞI CUL-TURII ROMÂNEŞTIFabianni Belemuski - scriitor, jurnalist, director al revistei Niram ArtAbsolvent al facultăţii Ştiintele Comunicării din cadrul Universită-ţii Complutense Madrid, director al revistei „Niram Art”, autor al volumului de proză „El Capitan NoSeke”. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ACTIVITATEA CULTU-RALĂ DE SUCCESHéctor Martínez Sanz - scriitor, filozof şi directorul Revistei Ma-drid en MarcoEste autorul cărţii Pentagon, un eseu despre personalităţile mar-cante ale culturii române şi universale (Eliade, Brâncuşi, Cioran, Tzara şi Ionesco) şi al romanului Mihai şi Veronica, roman cen-trat pe figura poetului Mihai Eminescu. Este autorul a numeroase articole, critici literare şi de artă, eseuri despre artişti şi scriitori români în presa din Spania şi internaţională. PREMIU SPECIAL PENTRU CEA MAI TÂNĂRĂ SPERANŢĂ A POEZIEI ROMÂNEŞTIMaria Teodora MicleaO adolescentă de 15 ani, considerată una dintre cele mai tinere poete bilingve din lume. Activitatea sa poetică a început la vârsta de 12 ani, când şi-a văzut pentru prima oară publicate versurile în revista Origini, ocazie cu care a câştigat premiul Tinere Talente oferit de Ambasada României în Spania. TEATRUPREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ DESFĂŞURATĂ LA NIVEL INTERNAŢIONALLorenzo Mijares - directorul Companiei de Teatru de Hemoficción din BarcelonaFondatorul şi directorul Companiei de Teatru de Hemoficción din Barcelona, curent de avangardă de mare succes în Europa şi State-le Unite ale Americii. ÎNVĂŢĂMÂNTPREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU SPRIJINUL ADUS ROMÂNIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITARJosé Antonio Himénes de las Heras - vicedecanul Facultăţii de Ştiintele Comunicării - Universitatea Complutense MadridEste iniţiatorul tratatului de colaborare dintre Universitatea Complutense din Madrid şi Universitatea Babes-Bolyai din Cluj- Napoca oferind astfel, studenţilor romani posibilităţi privilegiate în câmpul investigaţiilor de doctorat.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ DIDACTICĂ Ioana Zlotescu Simatu - profesor de istorie universală Predă Istoria Universală la Facultatea de Ştiinţe ale Informării şi este funcţionar al Corpului Tehnic din Ministerul Culturii spaniol din 1978. A fost directoarea Institutului Cervantes din Bucureşti. PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ UNIVERSITARĂCătălina Iliescu Gheorghiu - profesor universitar şi directorul Centrului Cultural al Universităţii din Alicante, preşedinta Asoci-aţiei Culturale ARIPIPrin intermediul instituţiilor pe care le conduce a desfăşurat pro-iecte de integrare a românilor şi a culturii române în Spania.

CULTURĂPREMIU DE EXECELENŢĂ PENTRU SPIJINUL ADUS INTE-LECTUALILOR ŞI ARTIŞTILOR ROMÂNI ÎN SPANIAHoria Barna - profesor, traducător, editor, ex-director ICR MadridEste un intelectual de referinţă. Înzestrat şi cu un simţ managerial aparte, ancorat în realitatea societăţii spaniole, a reuşit să trans-forme în scurt timp instituţia pe care o condus-o într-o adevarată rampă de promovare a culturii româneşti în Spania.PREMIU DE EXECELENŢĂ PENTRU SPRIJINUL ADUS IN-TELECTUALILOR ŞI ARTIŞTILOR ROMÂNI ÎN SPANIAJoaquín Garrigós Bueno - doctor honoris causa, fost director al Institutului Cervantes din BucureştiLicenţiat în Drept şi în Filologie Hispanică la Universitatea din Murcia, a fost numit Doctor honoris causa de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Este cel mai cunoscut interpret şi tradu-cător al limbii române. PREMIU DE EXECELNŢĂ PENTRU ÎNTREAGA CARIERĂ CULTURALĂRodica Elena Lupu - poetă şi scriitoare consacratăA publicat numeroase volume de proză şi poezie, precum şi eseuri şi povestiri în reviste din România şi din străinătate. PREMIU SPECIAL PENTRU ACTIVITATE DE SUSCCESValentin Potrivitu - promotor culturalPreşedintele Asociaţiei „Por Que No”, organizator a numeroase concerte, piese de teatru, expoziţii, cu scopul de-a revigora ima-giniea României. ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERIPREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU PROMOVAREA ROMÂ-NIEI ÎN SPANIA Paulina Mircea - preşedinta Camerei de Comert, Industrie şi Tu-rism Ramâno-Spaniole din Madrid A creat o importantă punte de colaborare comercială între Spania şi România, favorizând dezvoltarea relaţiilor bilaterale între cele doua state, ce au culminat cu importante investiţii spaniole în România.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU DEZVOLTAREA RELA-ŢIEI DE AFACERI ROMÂNIA-SPANIAMirko Maschio - ambasador de pace pentru RomâniaPREMIU DE EXECELENŢĂ ÎN AFACERI Ruxandra Ulici Focşa - proprietar al Restaurantului Acasă, câşti-gătoare a numeroase premii culinareRestaurantul Acasă este un local cu specific românesc, care a deve-nit un local de referinţă în toată Comunitatea Madridului. PREMIU SPECIAL PENTRU CARIERĂ ADMINISTRATIVĂFlorin Găiseanu Tutuleasa - preşedinte al Camerei de Comerţ, In-dustrie şi Turism Româno-Spaniole din Catalunya.A întreprins numeroase activităţi pentru promovarea turismului românesc în Spania şi a facilitat dezvoltarea investiţiilor spaniole în România.PREMIU DE EXCELENŢĂ PENTRU DEZVOLTAREA AFA-CERILOR ROMÂNEŞTI ÎN SPANIANelu Bârsan - om de afaceriAntreprenor de succes în Alcalá de Henares, Spania. A sprijinit formarea echipei de fotbal F.C. Alba-Alcalá de Henares precum şi înfiinţarea unei biserici româneşti în localitatea spaniolă.PREMIU SPECIAL PENTRU SPRIJINUL ADUS INTEGRĂRIIMiguel Fonda Ştefănescu - preşedintele FEDROMPreşedintele fondator al FEDROM, prima federaţie ce cuprinde asociaţii de români din Spania. A contribuit prin proiecte esenţi-ale la integrarea românilor în societatea spaniolă. O persoană care cucereşte prin modestia sa, seriozitatea şi dorinţa de a sprijini dez-interesat comunitatea românească din Spania.PREMIU DE EXECELENŢĂ PENTRU ACTIVITATEA ADMI-NISTRATIVĂ ADUSĂ ÎN SPRIJINUL ROMÂNILORAgustín Gonsáles Plasensia - director emigraţie în cadrul Primă-riei CosladaA fost implicat activ în integrarea socială şi culturală a comunităţii româneşti din Comunitatea Madridului. JUSTIŢIEPREMIU SPECIAL PENTRU PRIMUL AVOCAT ROMÂN ÎN SPANIAGianina Ionela Palade - avocatPrimul avocat român care a intrat în baroul avocaţiilor din Madrid. A sprijinit constant membrii diasporei româneşti din Spania.

Lucescu simte succesul: „Şahtior a fost prima în lume luna trecută. Când le-am spus asta jucătorilor, i-am câştigat. I-am motivat, i-am făcut să fie mândri şi să se concen-treze la maximum”. Dacă învinge, încheie grupa îna-intea lui Arsenal, ceea ce nu l-ar surprinde: „Am pierdut cu 5-1 la Londra, dar ştiam că echipa mea e peste Arsenal. Acum, nu ne e tea-mă de nimeni. Câştigăm cu orici-ne. Sîntem mai pregătiţi ca nici-odată de o performanţă în Ligă”.Lucescu vrea mai mult însă de la Raţ: „Cînd mă uit la el, mă gîn-desc la Maldini. Aşa l-aş vrea, dar nu este deocamdată. Trebuie să se maturizeze. Ţin la el. Cînd „bat” un jucător, înseamnă că ţin la el”.Minimum egalŞahtior, 12 puncte, încheie grupa H pe locul 1 la o remiză cu Braga. Dacă pierde, iar Arsenal bate pe Partizan, echipele calificate se stabilesc după golaverajul în trei: Arsenal, Şahtior şi Braga, toate cu 12 puncte. Caz în care Lucescu ar fi eliminat numai dacă ar fi învins la 4 goluri.

Decembrie, 2010Nr. 13214 Sport

Niciodată în ultimii 50 de ani, ti-tlul n-a ajuns la o echipă care a ier-nat mai jos de locul 5, iar cei doi granzi sunt acum pe locurile 6 şi 7.Etapa a 19-a a fost amânată, nu se mai dispută în 2010, astfel că cele 18 echipe vor ierna conform situaţiei din clasamentul actual al Ligii 1. GSP a luat la monitorizat precedentele 50 de campionate, începând cu sezonul 1959-1960, pentru a vedea ce s-a întîmplat cu echipele care au terminat anul calendaristic pe primul loc, dar şi dacă vreo formaţie care s-a clasat prost în decembrie, a reuşit să răs-toarne ierarhia în anul următor. Ce spune istoria?

Patronul Stelei, Gigi Becali, vrea să profite de situaţia dificilă din punct de vedere financiar pe care o traversează Universitatea Craiova. Becali spune că până la returul de la Craiova dintre Ştiinţa şi Steaua doi dintre cei mai bani jucători ai „juveţilor” pot ajunge la gruparea din Ghencea.„Până jucăm noi cu Craiova, ju-cătorii lor pot ajunge la Steaua. Eu nu ştiam că Mititelu are patru milioane de euro datorie. În situa-ţii de genul ăsta, vine ANAF-ul şi cere insolvenţa. Ori face lichidare, ori face reorganizare. Judecătorul desemnează un administrator spe-cial care ajunge preşedinte. Şi el scoate la licitaţie Craiova, nu-l mai întreabă pe Mititelu dacă îi dă pe Mihai Costea şi Găman. Eu aş da

două milioane de euro mâine pe Găman şi Costea. Dacă Mititelu are 10 milioane de euro aşa cum susţine, ANAF o să-i scoată la li-citaţie bunurile. N-am vorbit cu Piţurcă, dar când era la Steaua mi-a zis că Mititelu e fraier că nu-l vinde pe Găman, deşi ar putea să-şi facă echipă bună cu banii de pe transfer. Jucătorii Craiovei erau cu hârtiile pe la Ligă, dar le-a făcut garanţii Piţi. Piţurcă este un om de cuvânt, dacă nu primeşte banii până pe 1 ianuarie, vinde jucătorii. Piţurcă îi ţine pe jucători acum. Eu m-am ambiţionat mai rău acum. Să vezi cum îi iau pe Găman şi Costea pentru că nu mai au bani să-i plă-tească.”, a declarat Gigi Becali la gsptv.

Gigi Becali vrea să profite de situaţia delicată a Craiovei:

„Dau 2 milioane de euro pe Mihai Costea şi Găman”

Vestea bună pentru OţelulÎn marea majoritate a cazurilor, in-diferent câte etape s-au disputat în partea a doua, dar şi de câte puncte valora o victorie, echipa care a ier-nat pe primul loc a şi câştigat cam-pionatul. Din cele 50 de exemple, nu în mai puţin de 38 titlul a reve-nit „campioanei” de iarnă.

Vestea proastă pentru Dinamo şi SteauaEchipele cele mai titrate din fotba-lul românesc, Steaua şi Dinamo, sunt acum abia pe 6 şi pe 7 şi aces-ta nu e singurul motiv de îngrijo-rare. În ultima jumătate de veac, nu s-a întîmplat niciodată ca o for-maţie care a iernat sub locul 5 să termine prima în vară.

Istoria interzice titlul Stelei şi lui DinamoMircea Lucescu îşi laudă elevii de la Şahtior: „Suntem

cei mai buni!”

Inter Milano este deja în optimile Ligii Campionilor, aşa că meciul cu Werder, contează doar pentru calificarea de pe primul loc din Grupa A. Totodată, este şi un ul-

Ultima noapte de dragoste! Inter pleacă în turneu în Emirate

tim test înaintea startului CM al Cluburilor. Competiţia, care va începe mâine, va fi una deosebi-tă, din cauza regulilor care trebu-ie respectate în Emiratele Arabe

Unite, ţara gazdă.Fără Chivu şi Alibec, Inter joacă azi, la Bremen, ultima partidă în grupele Ligii. Din Germania, cam-pioana Italiei „zboară” în Emirate, unde va reprezenta Europa la CM al Cluburilor. Dacă echipele pe care le vor întâlni acolo nu le dau fiori, jucătorii lui Benitez vor avea sigur probleme cu regulile stricte din Abu Dhabi.Comitetul de organizare a turneu-lui a stabilit o listă de interdicţii, care va fi distribuită străinilor sub formă de pliante în limba engleză. Astfel, dacă drogurile sunt interzi-se şi în locurile private, campionii Italiei pot găsi o portiţă în ceea ce priveşte sărutul şi consumul de al-cool, care nu-i deranjează pe arabi atât timp cât nu se petrec în public. „Suntem o ţară musulmană, cu tradiţii şi obiceiuri proprii. FIFA nu se opune acestor restricţii”, au explicat arabii. Mulţi oameni din fotbal strâmbă însă din nas, gân-dindu-se că, în linii mari, cam aşa se va disputa şi Cupa Mondială din 2022.

Cristian BaraCluj Napoca

Până acum, ne-a dat Dumnezeu (şi Romica Jurcă de la meteo!) vre-me bună şi temperaturi suficient de ridicate ca să nu se pornească centralele termice de apartament din minut în minut. Pare lipsit de importanţă, dar pentru foarte mulţi români contează!Stăm cu ochii pe termostat cum stăteau alţii cu ochii pe butelie în vremuri demult apuse. Nu aveam stresul acesta anii trecuţi, ne era bine la toţi, iar în lunile grele de iar-nă, când venea factura de „enşpe”

Dona Tudor Conf. Univ. Dr.Bucureşti

Sărbătorile de iarnă ar trebui să fie zile de împăcare. Barem în zilele acestea să fim împăcaţi. Cu noi înşine şi cu ceilalţi. Şi cu viaţa, şi cu soarta. Împăcaţi. Nu resemnaţi! Împăcarea ca o acoladă în care să aşezăm sămânţa iubirii. Împăcarea ca un semn de var tras cu bidinea-ua. Peste care să nu călcăm. Să ne bandajăm rănile din anul trecut şi să ne imbrăţişăm sincer şi trecător.Sincer? Cât de sincer? Trecător?

Decembrie, 2010Nr. 132 15

ROMÂNII SE ROAGĂ DE VREME BUNĂ CA SĂ TREACĂ CU BINE DE CRIZĂ!

Opinii

Cât de trecător? Etern e numai in-teresul. Dar cinismul, în zilele îm-păcării, să-l aruncăm în cenuşă. Să aducem, din stralucirea impletirii dintre ani, zurgălăi şi sănii. Boabe negre de piper să bolboro-sească în cana cu ţuică. În vinul clocotit să se răsucească scorţi-şoara. Să cânte sorcova la tâmpla timpului. La geamul fetelor cu ini-ma rotundă ca turtişoara, să vina calul alb cu Făt Frumos. Cald să fie în casele noastre. Şi să miroasă a brad. Să-i ştim pe cei dragi, din jurul nostru, mulţumiţi. Mulţumiţi şi împăcaţi. Lacrimile de ciudă să

Andrei LangaRepublica Moldova

Pe semne că nu mai există o altă cale, pacifică, de salvagardare de comuniştii moldoveni şi de sus-ţinătorii lor, fie că sunt activi sau pasivi, dacă nici de data aceasta, în urma alegerilor repetate din 28 no-iembrie a.c., nu s-a reuşit scoatrea lor pe tuşa eşichierului politic mol-dav. Pe unde cu propria mână, pe unde cu suportul străinilor oploşiţi încă de pe vremea ţarilor ruşi pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, s-a ajuns iarăşi la discreţia unui partid anacronic gen p.c.r.m., condus cu autoritate bizară de către un bătrân general sovietic, bucătar de profe-sie, care a aruncat mereu, atât cât a fost preşedinte de stat, doar nişte fărâmituri celor „mulţi şi proşti” din pâinea produsă tot de ţăranul nostru umil, eminamente apolitic. Reiese că nu au fost suficiente cele câteva decenii de domina-ţie sovietică prin care s-a trecut, pentru ca să se convingă bietul basarabean că ideologia comuniş-tilor actuali, ca şi a ortacilor lor din mileniul trecut, e una a pro-priei înavuţiri, adică perversă în conţinut. A trebuit să emigreze o treime din populaţia autohtonă pe parcursul ultimilor 10 ani, pentru ca să se facă diferenţa între a trăi pe vechi, cu o mentalitate de ho-mos sovieticus, sau a ajunge stă-pân pe propriul destin, locuind şi muncind de nevoie la mii şi mii de

CA O TAINĂ MARE...

Quo vadis, MOLDOVA?kilometri de casă... Cum altfel s-ar putea explica raportul dintre cele 95% de basarabeni din totalul de peste 65 de mii 200 de alegători (ceea ce constituie patru manda-te de deputat:n.n.) care au votat peste hotarele republicii pentru partidele proeuropene (PLDM-31975, Pl-16299 şi PD-4351) şi cele circa 40% pe care le-au acu-mulat p.c.r.m.-ul din totalul de voturi general exprimate. Să mai notăm faptul că circa 2528 de emi-granţi basarabeni au fost prezenţi la cele trei secţiile de votare din Santander, Madrid şi Barcelona, cap de listă la acest capitol fiind Italia unde au votat peste 28 de mii de cetăţeni moldoveni. Paradoxurile electoralei curente se ţin lanţ şi se suprapun unor altor paradoxuri regretabile, cauzând în final, pe de o parte, decepţie şi îngrijorare în rândul cetăţenilor lucizi, de bună credinţă, iar pe de altă parte, - triumful tacit ale unor spirite umane depăşite de timp, parte întunecată de existenţă aparţinînd unei societăţi amorfe, insensibile la cerinţele vremurilor novatoare pe care le trăim. Spre regret, apolitismul (cauzat în mod voluntar de discursul demagogic al mai multor ştabi comunişti de teapa lui Voronin, Tkaciuk, Dodon etc. (sic!) a privat o mare parte din populaţia autohtonă de identitate şi demnitate naţională româneas-că. În cazul dat putem face trimi-tere, fără riscul de a greşi cumva,

milioane de lei (vechi) de la e-on gaz, strâmbam un pic din nas, dar nu pieream. Nu conta că erau mi-nus 20 de grade afară, umblam prin casă în tricou şi dormeam cu geamul deschis la dormitor.Ei, acum, dacă vine un ger nă-prasnic, se pornesc centralele şi încep să duduie de dimineaţa până seara şi de seara pînă dimineaţa, foc continuu, apoi, fraţi români, e cam groasă treaba! 165 de lei gigacaloria în timp de criză nu-i de ici de colo când mulţi au sala-riile şi pensiile reduse cu 25%, iar alţii n-au nici măcar atât. Mai se-tăm termostatul cu câteva grade în jos, mai punem un pulover pe noi dacă va fi cazul, putem dormi şi în

la „spiritul de turmă” în rândul maselor simple, cultivat cu destu-lă abilitate de activiştii de partid mai ales în vremurile de rea faimă a sovietizării forţate din perioada postbelică. Aşa s-a făcut că, înce-pând cu anul 1998, în R.Moldova a fost reinstaurată dictatura comu-niştilor, străină în fapt conştiinţei basarabeanului de rând, devenită însă comodă pentru iluzia unei vieţi tihnite, pe care ideologul bol-şevic a ştiut să i-o implanteze pe nesimţite pe fondul lui interior ne-protejat. Blestemul basarabeanului din toate timpurile vine şi din firea lui de sorginte patriarhală, din care se trage şi acea ospitalitate prover-bială, care la rândul ei îl şi face să permită oricui să i se „urce pe masă”. Tipul comunistului de azi e asemănător unui paria, care însă, pentru a-şi atinge scopul satanic, ştie cum „să-l ducă cu vorba” pe bietul om, să-i adoarmă conştiinţa, sau, dacă se impune, să-i strige la ureche lozincile sale patriotarde, uzitate şi false în conţinut, până când îl năuceşte cu totul, ca să îl lase mai apoi perplex şi fără darul raţionamentului elementar sau a logicii simple.La un asemenea grad de debilitate politică, pe care trebuie să-l con-statăm cu stupoare, au ajuns mulţi dintre concetăţenii noştri de fiecare dată când s-a ajuns la data alegeri-lor parlamentare, primare sau chiar referendumuri, indiferent că aces-tea s-au numit a fi anticipate, „re-petate” sau nu (!..). Pentru a fi mai expliciţi şi comprehensibili în ceea

le aruncăm într-un şanţ. În magia nopţii să ne citim zodiile atârnate în ciucuri la geam. Cozonaci cu miez de nucă să ne îndulcească îmbucătura. Să ne aşe-zăm în rugăciune ca şi cum am fi la pândă. Relele ne dau târcoale. Să nu punem sârma ghimpată chiar pe suflet. Să nu ne uităm la uitare ca la o mirare ademenită. Să dăm dreptul uitării să intre în conturul gândului nostru. Despărţirea de viaţa trăită nu e o despărţire de doi bani. Avem fericirea gard în gard cu disperarea. Am putea să ne gă-sim o ascunzatoare şi într-un fulg miraculos. Ne dorim fiecare câte un cuvânt care să facă umbră pe

pământ.Prin televizoare, premierul joaca pinguinul la ziua Elenei Udrea. Nălucile ne bântuiesc. S-ar putea că de gerul Bobotezei lacrimile să ne ardă. Ar cam trebui ca fieca-re să-şi prepare doctoria care să-l vindece de timpul trecut. Nu e ne-voie de prea multă imaginaţie ca să ne putem crea gaura de la covrig. Să ne pregătim împăcaţi viitorul. S-ar putea ca sub bradul împodo-bit să găsim puterea unui altar. Să trăim cu bucurie frumoasa clipă dintre ani! Calendarul îşi răsuceşte filele ca aripile unui înger.Steaua sus răsare ca o taină mare!La anul şi la mulţi ani!

izmene la o adică, dar nu ar fi rău să ne rugăm la Ăl de Sus de vreme bună iarna asta, că altfel mai bine (e)migrăm de pe acum în ţările

calde exact ca păsările călătoare. De la primăvară încolo vedem ce putem face!•••

ce afirmăm, să trecem în revistă, desigur că în mod telegrafic, anii electorali care au punctat prezenţa comuniştilor printre cei 101 depu-taţi din Parlamentul moldovenesc: alegerile parlamentare din 1998 – 40 de mandate; 2001 – 71 de man-date; 2005 – 56 de mandate; 2009 (5 aprilie) – 60 de mandate; 2009 (29 iulie) – 48 de mandate. Ţinând cont şi de rezultatele finale ale recentei electorale, p.c.r.m.-ul, cu ale sale 42 de mandate, pierde totuşi teren în disputa electorală cu partidele democratice şi pare că nu mai are şanse să revină la guver-nare. AIE în formula tripartită de după alegeri ar avea drept vârf de

lance pe PLDM (32 de mandate), urmat la mare distanţă de PD (15 mandate) şi de PL (12 madate). Până una alta, însă, la discreţia lui Voronin şi a partidului său stă viitorul acestei palme de pământ românesc, astfel că şirul alegeri-lor repetate la care participăm vo-lens-nolens în ultima vreme poate să continuie şi anul viitor... Să nu uităm, aşadar, cu cine avem a ne înfrunta, atunci când vizăm cazul clinic al partidului comuniştilor moldoveni, care e în fond o proge-nitură politico-ideologică locală, un cancer fatal care, dacă nu e tra-tat în timp util, poate să piară doar după ultima suflare a suferindului.

Rodica Elena Lupu - Bucureşti

Paul Ciprian Surugiu - Fuego, un cântăreţ cunoscut şi apreciat care a absolvit Facultatea de Teatru şi a vrut să urmeze Teologia. Profesea-ză ca actor la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti. Se poate spune că profeseză actoria şi pe scenă, în videoclipurile lui având mereu rolul principal. Ca să pătrundă în inimile spectatorilor jocă un rol de îndrăgostit sau de copil iubitor, de latino-lover sau de prieten, roluri la care Fuego ţine foarte mult pentru că simte ceea ce cântă.R.E.L.: Cine este Fuego de fapt?Fuego: Nu sunt o vedetă, sunt un simplu artist care cântă pentru oa-meni.R.E.L.: De unde acest nume de scenă?Fuego: Am ales numele din 50 de cuvinte luate din dicţionarul spani-ol.R.E.L.: Ştiu că te-ai născut la Turda, la doar câţiva kilometri de Războieni, locul în care m-am născut eu. Ce a însemnat copilăria pentru tine?Fuego: Copilăria pentru mine, pe lângă joacă, a însemnat şi foarte multă muncă! Din copilărie am în-văţat că trebuie să muncesc foarte mult, atât la şcoală, cât şi la lecţiile

de chitară şi de actorie. Doamne, cât am cărat în spate chitara! Co-pilăria, Elena, pentru mine o repre-zintă cei şapte ani de acasă, acei ani care m-au învăţat să fiu om!R.E.L: Sunt impresionată de nu-mărul mare de diplome şi trofee pe care le-ai obţinut până acum şi de albumele în care ai strâns cu grijă sute de fotografii şi articole din di-ferite ziare şi reviste, din ţară şi din străinătate. Te felicit, le-ai meritat pentru că eşti un artist deosebit!Fuego: Mulţumesc, Elena, dar vreau sa-ţi spun că mă voi retrage peste câţiva ani. Aşa cred eu că e bine. Nu am de gând să fiu pe sce-nă până la adânci bătrâneţe… Îmi imaginez o bătrâneţe frumoasă, dar nu singuratică! Vreau să am doi sau trei copii. Şi ştii de ce? Eu am fost singur la părinţi şi tare mult aş fi vrut să am şi eu un frate sau o soră cu care să mă joc, apoi, mai târziu să ne spunem unul altuia bucuriile şi necazurile, aşa ca între fraţi.R.E.L.: Exact acelaşi lucru l-ar fi dorit şi Monia, fata mea, dar a fost doar ea. Acum însă, are doi copii, un băiat şi o fată tare dră-guţi. Îmi spui, Paul, care a fost cea mai mare realizare şi cel mai mare eşec?Fuego: Cea mai mare realizare a fost atunci când am debutat în mu-zică. S-a întâmplat la Festivalul de

la Mamaia din anul 1993, unde nu am luat niciun premiu, pentru că lu-crurile erau aranjate (totul e pe pile şi pe relaţii în lumea asta, în absolut orice domeniu…), or dacă avea să fie „corect şi transparent” sunt si-gur că luam măcar o menţiune. Cel mai mare eşec? A, da, poate că a fost atunci când nu am luat carnetul de conducere (râde)! Dar am dat a doua oară şi l-am luat, învăţasem mai bine.R.E.L.: Are Fuego slăbiciuni?Fuego: Ca tot omul. Cred că sunt un gurmand înrăit! De fiecare dată nu reuşesc să mă opresc (zâmbeş-te). Ţin cură de slăbire din 1993, de când am debutat şi tot nu reuşesc să slăbesc. Cu siguranţă că mâncarea este una dintre slăbiciunile mele. Îmi place ciorba cu smântână şi la fel sarmalele.R.E.L.: Care ese viciul de care nu poţi scăpa?Fuego: Uite, sunt sincer cu tine: pe-simismul. Sunt într-o continuă lup-tă cu mine însumi, uneori gândesc prea negativ, iar acest lucru îmi dis-place! În rest: nu beau, nu fumez, nu sunt dependent de cafea.R.E.L.: Cine te critică?Fuego: Ne iubim şi ţinem foar-te tare unul la celălalt, dar mama, ea mă critică de fiecare dată când observă ceva, după ce mă vede pe scenă sau pe micul ecran. Imediat îmi spune: ai făcut asta, nu ţi-a stat bine…Toţi îmi spun că le-a plăcut spectacolul sau unde m-au văzut în emisiuni şi mă felicită, îmi trimit mesaje frumoase, numai mama mă critică.R.E.L: Mama ta te iubeşte aşa cum numai o mamă o face. Ce bine ar fi să fie toate mamele aşa cum este mama ta! Paul, spune-le te rog ci-titorilor ce lucruri importante ai făcut în ultimul timp?

Fuego: Am avut turnee naţionale de care m-am bucurat cu succes! Spec-tacolele s-au jucat şi la Chişinău. În unele localităţi precum Ploieşti, Botoşani, Iaşi, în turneul „COLIND PENTRU PĂRINŢI”, ai fost şi tu alături de mine şi mă bucur. Am avut turneul din primăvară, în trei-zeci de oraşe, cu spectacolul „CE FACI ASTĂ SEARĂ TU?”, despre care am discutat cu domnul Ale-xandru Arşinel şi se va juca şi pe scena Teatrului Constantin Tănase. Am lansat albume de colinde, de muzică uşoară.R.E.L: Cu ce te-ai ocupa dacă nu ai face ceea ce faci acum?Fuego: Cred că aş fi fost un preot desăvârşit! Asta a fost vocaţia mea de înainte, însă Dumnezeu a decis să fiu artist.R.E.L: Cum vezi tu societatea în care trăim?Fuego: Cu mai multe sau mai pu-ţine defecte. Trebuie să acceptăm lumea aşa cum e ea fiindcă, ştii cum se zice: „Pădure fără uscături nu există”.R.E.L: Ţi-e frică de moarte?Fuego: De moarte ştiu că nu trebuie să îmi fie frică. Moartea trebuie să o priveşti frumos, toţi murim într-un final. Tu ştii ce greu este să îţi pierzi părinţii. L-am pierdut în martie pe tata şi nici acum nu mi-am revenit. Elena, pe mine tata nu m-a certat niciodată. De ce oare a plecat atât de repede? Nu pot să-mi explic.R.E.L.: L-am cunoscut pe tatăl tău. Chiar ne-am întâlnit la ziua mamei tale în decembrie, apoi eu am plecat în Australia şi m-am întors la începutul lunii martie. M-ai sunt a doua zi şi mi-ai spus plângând că tatăl tău s-a stins. Am fost la Cluj alături de tine, la înmormântare. Nici eu nu pot să-mi explic cum s-a întâmplat. Tatăl tău era tânăr, un om minunat, dar moartea nu întreabă pe nimeni, atunci când îţi vine rândul atunci pleci şi laşi în urma ta durere în sufletul celor care te-au iubit. Ve-nim pe rând şi mergem pe sărite, spune un proverb. Nimeni nu sca-pă de „marea trecere”.Fuego: (oftează). Regret că nu mai e cu mine şi cu mama (o lacrimă se prelinge din colţul ochiului stâng). Crede-mă că am învăţat să preţu-iesc şi să mă bucur de persoanele care îmi sunt alături.R.E.L: Dacă ai putea face o incur-siune în trecut, ce ai schimba?Fuego: Aş schimba oamenii! Une-ori suntem prea răi, mult prea răi, Elena. Când am zis „oamenii”, m-am inclus şi pe mine.R.E.L.: Când crezi că vei fi o per-soană împlinită?Fuego: Când voi cânta la Metropolitan din New York, la Scala din Milano sau la Covent Garden. Deocamdată am cântat la Palatul Naţional din Chişinău, dar e un lucru extraordinar şi ăsta (râde)!R.E.L: Care sunt “eroii” vieţii tale cărora le-ai spune un sincer „mul-ţumesc”?Fuego: Primul om de muzică pe care l-am cunoscut a fost Jolt Kerestely. Stai, stai că trebuie ne-apărat să-ţi spun ceva la care mă gândesc de multe ori cu plăce-

re. Am ajuns cu trenul în Gara de Nord din Bucureşti. Eram cu mama şi nu ştiam unde să mergem, ca să mă asculte, să vadă dacă am talent. Am uitat să-ţi spun că am venit aici cu mama ca să mă facă artist. Asta era dorinţa ei. Şi ştii de ce? Pentru că ea nu a reuşit să-şi împlinească acest vis şi atunci a vrut neapărat să ajung eu artist. Am ajuns aşadar cu mama la Poştă şi am luat cartea ace-ea groasă de telefoane, care ştii că era pe vremuri. Unde să mergem?, m-a întrebat mama. Să dăm telefon la un compozitor mare, ne-am hotă-rât şi am începurt să răsfoim cartea până am ajuns la litera K unde am dat de numele lui Jolt Kerestely. Am găsit trei numere de telefon în carte. În fine am sunat, l-am găsit pe compozitorul Kerestely, care foarte amabil ne-a primit, m-a ascultat şi după ce ne-a spus că el nu lucrează cu copiii ne-a trimis la compozito-rul George Grigoriu. De aceea spun că eroii vieţii mele sunt două nume care m-au adus pe scara muzicală la care mă aflu acum, şi anume: com-pozitorii George Grigoriu şi Petre Găluşanu. Toate realizările mele muzicale le datorez lor, fiindcă ei m-au lansat în muzică, ei mi-au dat lecţii de canto, ei m-au dus la radio pentru prima dată şi apoi la televiziune. Deosebit a fost pentru mine Grigore Vieru, marele poet basarabean, care a scris versuri pentru cântecele mele în ultimii trei ani. Niciunul dintre ei nu mai este acum în viaţă… Dumnezeu să-i odihnească în pace acolo unde sunt! Am o frumoasă colaborare cu Jolt Kerestely, pe care îl preţuiesc. Voi lansa un CD cu melodii create de cunoscutul nostru compozitor, chiar în toamna acestui an. Două dintre melodii sunt „Scrisoare ne-citită…” şi „Viaţă de artist”.R.E.L.: Cum încheie anul 2010, Fuego?Fuego: Închei acest an cu Turneul Naţional de Colinde, „Se-ntorc co-lindele acasă”. Acest turneu se va desfăşura în 23 de oraşe din ţară, începe în data de 3 decembrie şi se încheie în 23 decembrie. R.E.L.: Ce transmiţi cititorilor publicaţiei în limba română din Spania, „Român în Lume”?Fuego: Sănătate multă şi Sărbători cu bucurie!

Decembrie, 2010Nr. 13216 Interviu

Sfinte Sărbători cu bine!

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Într-o lume în care valoarea a fost înlocuită cu kitsch-uri, este greu să vorbim despre educaţie şi bun simţ, despre dragoste, iubire şi fi-delitate, despre unitate şi respect reciproc între semeni. În nebunia vremurilor pe care o trăim, există totuşi oameni care reuşesc să-şi păstreze valorile cu multă demni-tate.Celebra The Power of Love, inter-pretată în limba română de cunos-cuta cântăreaţă de muzică uşoară a anilor ’80 Eva Kiss, este piesa care va rămâne nemuritoare în mintea şi sufletul românilor acelor vremuri dar şi a generaţiilor tinere viitoare. Puterea dragostei, alături de Tăcutele iubiri, Anotimpul spe-ranţelor sau Cuvinte nespuse, defi-nesc o carieră muzicală de success a talentatei şi îndragitei interprete. Eva Kiss este stabilită în prezent în Danemarca împreună cu soţul său, Radu Constantin, fost basist în orchestra Romanticii şi şeful RC’Band şi a avut amabilitatea să ne ofere acest interviu pentru publicaţia în limba română din Spania, Român în Lume.Rep.: Când aţi plecat din România şi care a fost primul im-pact cu o ţară occidentală precum Danemarca?Eva Kiss: În primul rând doresc să vă spun că sunt onorată şi bucu-roasă să vă dau acest interviu. Am avut şansa să fac o escală de o zi la Madrid cu ocazia turneului efectu-at în Cuba, în anul 1973. Cu aceas-tă ocazie am cunoscut o doamnă inginer (din păcate nu mai ţin min-te cum o cheama) şi cu ajutorul dânsei am vizitat oraşul Madrid şi celebrul Museo del Prado după care am vizitat şi oraşul Toledo. Îmi amintesc cu mare placere ace-le momente. Şi acum, să încerc să vă răspund la întrebare. Pe 26 ia-nuarie 1990 am părăsit România cu cele două fete ale noastre. Eva avea pe atunci 17 ani şi Alexandra un an şi opt luni.Mi-am urmat soţul care „fugise” în Danemarca în februarie 1988. Drumul a fost cu peripeţii şi eram destul de neliniştită de acel nou capitol din viaţa mea. Nu ştiam ce-mi rezervă viitorul, ce vom face şi cum ne vom descurca?! Ştiam doar că îmi urmez soţul, fără de care nu-mi imaginam viaţa. Aveam în-credere în el şi ştiam că în doi vom reuşi.Rep.: Cum aţi reuşit să vă înca-draţi ca imigrant, într-o societate total diferită de societatea româ-nească?Eva Kiss: Prin muncă, seriozita-te, cu respect faţă de danezi şi de legile lor am reuşit să-i cucerim, să ne facem plăcuţi. Invitaţi la un post de televiziune ni s-a spus că Danemarca este norocoasă să aibă oameni ca noi.Rep.: După stabilirea dumnea-voastră în Danemarca, aţi mai păstrat vreo legătură cu Româ-nia?

Eva Kiss: Am lăsat în România pe mama şi fraţii mei, prieteni dragi cu care am corespondat dar prima oară ne-am întors pentru o scurtă vacanţă în vara anului 2001.Rep.: Am înţeles că aţi con-tinuat cariera muzicală şi în Danemarca. A fost greu pentru un imigrant care provenea dintr-o fostă ţară comunistă?Eva Kiss: Sigur că începuturile au fost grele. Eram singuri, iar ro-mânii care ne-ar fi putut întinde o mână de ajutor, n-au făcut-o. Ast-fel că a trebuit să ne bazăm numai pe puterile noastre. Aşa se face că soţul meu Radu Constantin, s-a apucat sa înveţe să cânte la syn-tetizator, ca să mă poată acompa-nia. Ca basist n-avea nici o şansă. Am facut materiale de prezentare şi astfel am fost angajaţi la un re-staurant italian. Acolo ne-am făcut practica daneză, învăţând multe melodii daneze, obiceiurile şi tra-diţiile lor, felul lor de-a fi.Rep.: Ne puteţi spune în câteva cuvinte, care au fost momentele mai importante din cariera dum-neavoastră în Danemarca?Eva Kiss: Momente de neuitat în cariera mea din Danemarca au fost în martie 1997 şi martie 2004 când, am avut marea cinste şi onoare să cântăm în faţa Reginei Margreta a Danemarcei, a prinţu-lui consort-Henrik, precum şi alte capete încoronate.Rep.: Am aflat de curând că aveţi o colaborare cu tânărul compozi-tor român Dinu Maxer. De ce o colaborare cu un român şi nu cu un danez spre exemplu?Eva Kiss.: Colaborarea cu tâna-rul şi talentatul compozitor Dinu Maxer a fost ca şi cum ar fi fost „scris în stele”. L-am cunoscut la un eveniment monden, în vara acestui an unde, l-am rugat să-mi încredinţeze o melodie. Eram curioasă să văd ce-ar ieşi dintr-o colaborare între două generaţii. În Danemarca avem o strânsă cola-borare cu un textier danez, iar ca şi compozitor îl am pe soţul meu. Una dintre compoziţiile lui Radu a devenit valsul unui parc de dis-tracţie din oraşul Djursland (nor-dul Jullandului), cu care am fost şi în top la Stevns Local Radio multe săptămâni pe primele locuri.Rep.: Cum este colaborarea din-tre un tânăr compozitor şi un in-terpret dintr-o altă generaţie care trăieşte într-o altă lume? Eva Kiss: Cred că a fost de bun augur colaborarea pentru că piesa s-a clasat pe primul loc la TOP Românesc din luna septembrie 2010 şi sper ca această colaborare să nu se termine după acest succes.Rep.: Care vă sunt planurile de viitor legate de cariera dumnea-voastră muzicală?Eva Kiss: Avem câteva concerte atât în Danemarca cât şi în Suedia, muncim la noul nostru CD, avem o înţelegere şi cu casa de discuri Electrecord pentru un album de 2 CD-uri, dar dorim să facem câte-va turnee în România precum şi în ţările unde suntem invitaţi. De

aceea, doresc pe această cale să vă mărturisesc că mi-ar face mare plăcere să cânt şi în faţa românilor din Spania. Rep.: V-am văzut şi ascultat într-o emisiune la un post de televiziune în urmă cu puţină vreme. Sunteţi neschimbată. Aceeaşi tânără Eva Kiss, frumoasă, distinsă, cu ace-eaşi voce caldă şi atât de plăcută. Cum reuşiţi să conservaţi aceste valori? Eva Kiss: Vă mulţumesc pentru compliment. Cred ca sunteţi mult prea generoasă în această afirma-ţie. Timpul n-a stat în loc din pă-cate, nici pentru mine dar, dacă aşa pare, poate cauza este bucuria de-a avea o familie fericită, copii şi nepoţi frumoşi alături de mine, bucuria de a face ceea ce-mi place adică, să cânt. Cred că acesta este secretul!Rep.: Am înţeles că aveţi o căsni-cie cu Radu Constantin demnă de romane de dragoste, care poate fi un exemplu pentru toţi românii, indiferent în ce colţ de lume tră-im. Care vă este secretul?Eva Kiss: Nu ştiu dacă este chiar demnă de romane de dragoste dar, sunt sigură că este bazată pe multă dragoste, respect unul faţă de ce-lălalt, încredere şi ajutor reciproc. Având norocul să avem aceaşi me-serie, facem totul împreună: cân-tăm împreună, gătim împreună, facem curăţenie, spălam şi călcăm împreună, facem cumpărături îm-

preună, ne distram împreună. Dacă după aproape 30 ani de căsătorie a-jungi să faci aceste lucruri fără să te plictiseşti unul de celălat, atunci cred că aici este secretul. Rep.: V-aţi gândit vreodată la o posibilă întoarcere definitivă în România?Eva Kiss: La vârsta noastră ar fi greu s-o luăm din nou, de la înce-put. Apoi, fetele noastre sunt bine integrate aici. Eva, fata cea mare este hair stilistă, căsătorită cu un brăilean, inginer IT. Au un co-pil frumos şi destept, iar fata cea mică, Alexandra, este studentă în anul II la pedagogie, cântă la vioa-ră într-o orchestră sinfonică şi cân-tă cu vocea într-un cor bisericesc. Dar vom încerca să mergem cât de des vom putea în ţară şi poate cine ştie ce ne rezervă viitorul?!!Rep.: Trăiţi de foarte mulţi ani în Danemarca, ţara dumneavoastră

de adopţie unde v-aţi integrat cu succes. Ce doriţi să transmiteţi imigranţilor români din Spania, românilor plecaţi în lume?Eva Kiss: Nu ştiu dacă eu sunt în măsură să dau sfaturi imigranţilor români din Spania dar doresc tutu-ror sănătate şi putere de muncă, să fie uniţi şi să se ajute, să respecte legile ţării de adopţie şi să-şi iu-bească aproapele.Rep.: Vă mulţumesc pentru ama-bilitatea, sfaturile şi gândurile dumneavoastră de bine. Sărbători fericite alături de familie, multă sănătate şi realizări profesionale spectaculoase.Eva Kiss: Vă mulţumesc şi eu pentru urări şi vă doresc şi dum-neavoastră şi cititorilor publicaţiei „Român în Lume”, Sărbători Fe-ricite şi un An Nou cu sănătate şi multe realizări.Cu multă simpatie, Eva.

Decembrie, 2010Nr. 132 17Interviu din diaspora

Puterea dragostei

Decembrie, 2010Nr. 13218 De acasã

Deschide uşa, creştine!Deschide uşa, creştine,Deschide uşa, creştine,Că venim din nou la tine,La mulţi ani, mulţi ani cu bine.Şi la Viflaim am fost,Şi la Viflaim am fost,Unde s-a născut Hristos,La mulţi ani, mulţi ani cu bine.Şi-am văzut şi pe-a sa mamă,Şi-am vazut şi pe-a sa mamă,Pe care Maria-o cheamă,La mulţi ani, mulţi ani cu bine.Umblă-n sus şi umblă-n jos,Umblă-n sus şi umblă-n jos,Ca să nască pe Hristos,La mulţi ani, mulţi ani cu bine.Mai târziu găsi apoi,Mai târziu găsi apoi,Un staul frumos de oi,La mulţi ani, mulţi ani cu bine.Cete de îngeri coboară,Cete de îngeri coboară,Staulul de-l înconjoară,La mulţi ani, mulţi ani cu bine.Îngerii cu flori în mână,Îngerii cu flori în mână,Împletesc mândra cunună,La mulţi ani, mulţi ani cu bine.Pe cunună-i scris frumos,Pe cunună-i scris frumos,Astăzi s-a născut Hristos,La mulţi ani, mulţi ani cu bine.•••Colindă din Finteuşu, Judeţul Maramureş - România, trimisă de Hosu Letiţia

Trei PăstoriTrei păstori se întâlniră,Trei păstori se întâlniră,Raza soarelui, floarea soarelui,Şi aşa se sfătuiră:Haideţi fraţilor să mergem,Haideţi fraţilor să mergem,Raza soarelui, floarea soarelui,Floricele să culegem.Şi să facem o cunună,Şi să facem o cunună,Raza soarelui, floarea soarelui,S-o-mpletim cu voie bună.Şi s-o ducem lui Cristos,Şi s-o ducem lui Cristos,Raza soarelui, floarea soarelui,Să ne fie de folos. •••Colindă din Năsăud, Judeţul Bistriţa - România, trimisă de Veronica Bărburaş

Trei Crai de la RăsăritTrei crai de la răsărit,Spre stea au calatorit.Şi-au mers după cum citim,Până la Ierusalim.Acolo, cum au ajuns,Steaua-n nori li s-a ascuns.Şi le-au fost a se plimbaŞi prin oraş a întreba:Unde s-a născut zicând

Un crai mare de curând?Iară Irod împărat,Auzind s-a tulburat,Pe crai în grabă a chemat,Şi în taină, i-a întrebat.Ispitindu-i, vreun setos,Să afle despre Hristos.Şi cu grai adăugat,Foarte lor li s-arătat,Zicând : - Mergeţi de aflaţi,Şi vrând, mă înştiinţaţi,Să merg să mă-nchin şi eu,Ca unuia Dumnezeu.Craii dacă au plecat,Steaua iar s-a arătat.Şi-au mers, pâna-au străbătutUnde era pruncul născut.Şi cu toţi s-au bucurat,Pe Hristos dacă-au aflat.Cu daruri s-au închinatCa la un mare-mpărat.Şi-napoi dacă au purces,Pe altă cale au mers.Precum le-a fost lor şi zis,Îngerul, noaptea în vis.Iară Irod împărat,Văzând că s-a înşelat,Foarte rău s-a necăjitOaste mare a pornit.Şi în Vitleem a intrat,Mulţi coconi mici a tăiat.Până la paisprezece mii,Toţi prunci, mărunţei copii,De doi ani şi mai în jos,Ca să taie pe Hristos.Muri în blestem de norodNefiind el bucuros,De naşterea lui Hristos.•••Colindă din Şomcuta Mare, Maramureş - România, trimisă de Augustin Farcaş

Sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos - Crăciunul, reprezintă pentru poporul român un prilej de mare bucurie. După postul Crăciunului, peri-oadă de înfrânare atât trupească cât şi spirituală, dezlegare la mâncare de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri şi un potpuriu de preparate din carne de porc şi dulciuri de sărbătoare. Tăierea porcului se face în ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Crăciunului, se prepară slănină, cârnaşi, caltaboşi, tobă, sarmale, friptură de porc, ciorbă de oase. Dulciurile care sfârşesc masa de sărbătoare, sau cu care sunt omeniţi şi oaspeţii care calcă pragul casei şi colindătorii sunt: cozonacul, plăcinta şi lipiile. Toate aceste preparate prezintă diversificări în funcţie de zona etnografică şi sunt însoţite de băuturi specifice fiecărei zone: ţuică, palincă, diverse vinuri.

Reţetă pentru sarmaleIngrediente:500 gr. carne, 1 buc. varză mărişoară, o ceaşcă orez, 3 buc. ceapă, 2 lin-guri bulion de roşii, 2 linguri unturăMod de preparare:Se ia carne amestecată de porc şi de vacă. Se dă carnea prin maşina de tocat, se adaugă orez ales şi spălat, ceapa tocată mărunt şi uşor rumenită în untură, sare şi piper. Se aleg frunze întregi de varză acră (dacă sarma-lele sunt de varză dulce, frunzele se opăresc în apă clocotită, se scot şi se răcesc), se întind pe masă, se scot cu grijă părţile groase ale frunzelor şi se taie dacă sunt prea mari. Se pune tocătura, se înfăşoară sarmalele şi se aşază în cratiţa în care s-a pus un strat de varză tăiată subţire. Se acoperă sarmalele cu varza tăiată şi se toarnă deasupra bulion de roşii, 1 pahar de apă, 2 linguri untură şi se lasă să fiarbă înăbuşit, acoperit cu capac, la foc mic timp de 1 1/2 – 2 ore. La sfârşit se pun în cuptor pentru ca să se rumenească frumos. Sarmalele sunt mai bune preparate şi fierte din ajun.Sarmalele de varză dulce se fierb mai puţin şi se servesc cu smântănă. Se servesc fierbinţi cu ardei iute şi mămăliguţă.

Cârnaţi de porcIngrediente:1 kg de carne de porc, 150 g slănină, 1 căpăţână de usturoi, 30 g sare, 1/2 linguriţă piper, 1 vârf de cuţit mirodenii pentru cârnaţi, intestine de porcMod de preparare:Se trec de două-trei ori prin maşina de tocat carne grasă de la gâtul por-cului, pulpă şi muşchi în părţi egale. Se adaugă bucăţile mici de slănină tocată, usturoi pisat, sare, piper, mirodenii. Se frământă totul bine, adău-gând şi puţină zeamă de carne. Se ataşează la maşina de tocat tubul spe-cial pentru umplut cârnaţi. Intestinele, bine curăţate şi spălate, se umplu cu compoziţia încet şi nu prea îndesat, ca să nu se spargă.Cârnaţii se servesc proaspeţi, prăjiţi în untură, dar se pot de asemenea zvânta şi afuma.

Cozonac de Crăciun cu nucă şi cu macIngrediente:800 gr. faină, 100 gr. margarină, 50 gr. ulei, 150 gr. zahăr, 40 gr. drojdie, 500 ml. lapte, 4 gălbenuşuri, 1 lingură griş, 1 linguriţă rasă de sare. Um-plutura de nucă: 500 gr. nucă măcinată, 150 ml apă, 250 gr. zahăr, 100 ml Rom. Umplutura de mac: 500 gr. mac măcinat, 250 gr. zahăr, 200 gr. apă, 1 linguriţă coajă de lamâie rasăModul de preparare:Se pune drojdia şi o linguriţă de zahăr în jumătate de pahar de lapte căl-duţ. Se amestecă şi se pune deoparte să crească. Se cerne făina într-un vas adânc. Peste ea se toarnă drojdia crescută şi se amestecă. Se topeşte margarina împreună cu uleiul şi se amestecă cu faina. Se adaugă gălbe-nuşurile frecate cu sarea, zahărul, grişul şi la sfârşit se adaugă laptele călduţ amestecând tot timpul ca să nu se facă cocoloaşe. Se frământă şi se bate până apar bule de aer. Aluatul se presară cu făină, se acoperă cu un şervet şi se pune deoparte să crească. Prepararea umpluturii de nucă:Se pune la fiert apa şi zahărul. Când fierbe se adaugă nuca măcinată şi se fierbe puţin. Se stinge focul şi se adaugă romul. Se lasă să se răcorească. Prepararea umpluturii de mac se face la fel ca cea de nucă cu deosebirea că în loc de rom se pune coajă de lămâie rasă. Prepararea cozonacului:Se pune multă făină pe masa de lucru, iar mâinile se vor da prin făina tot timpul. Aluatul crescut se răstoarnă pe masă şi se împarte în două. O jumătate se întinde cu mâna de mărimea tipsiei, peste ea se întinde umplutura de nucă, se rulează şi cu grijă se pune în tipsia bine unsă. La fel se procedează cu cealaltă jumatate care se umple cu mac. Se ung co-zonacii cu gălbenuş de ou, se mai lasă să crească în tipsie cca. 10 minute şi se pun apoi în cuptorul încălzit în prealabil. Se coace la temperatura de 180-200 grade cca. 45-6o minute. Se scot când sunt rumeni. Se scot calzi din tipsie şi se pudrează cu zahăr când sunt reci.•••Reţete de Crăciun, trimise de Agafia Iepure - Suceava - România

Mâncăruri româneşti specifice de Crăciun

Colinde

† NICOLAE, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din cele două Americi

În această sfântă şi aleasă zi a Crăciunului, ne plecăm în faţa ies-lei din Betleem, împreună cu păsto-rii şi cu magii, cerând cu smerenie ca pruncul Iisus să primească şi darul nostru, precum l-a primit pe cel al magilor. Ne aducem pe noi înşine dar celui Ce S-a dăruit pe sine pentru ca lumea viaţă să aibă şi încă viaţă din belşug. (Ioan 10, 10). La praznicul Naşterii Domnului se cuvine să ne aplecăm asupra acestor înţelesuri ale bogăţiei lui Dumnezeu ce se revarsă asupra noastră. Dintru început, din ziua întâi a creaţiei descoperim bogă-ţia lui Dumnezeu. Căci din iubirea sa cea fără de sfârşit Dumnezeu a creat toate: El este izvorul existen-ţei pentru cele care există, al vieţii pentru cei vii, al raţiunii pentru cei

care participă la raţiune, şi pentru toţi cauza bunătăţilor. (Sf. Ioan Damaschin, Despre credinţa orto-doxă). Iubirea lui Dumnezeu revăr-sată peste creaţie ne arată bogăţia lui Dumnezeu. Existenţa lui treimi-că, iubirea desăvârşită împărtăşită între cele trei Persoane, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, ne descoperă că nu din necesitate, nici din vreo lipsă a creat Dumnezeu lumea şi pe om. Sf. Vasile cel Mare ne spune, că, zidind pe om, luând ţărână din pământ, şi, cu chipul tău, Dumnezeule, cin-stindu-L l-ai pus în raiul desfătării, făgăduindu-i, întru paza poruncilor tale, viaţă fără de moarte şi moş-tenirea veşnicelor bunătăţi (Sf. Liturghie a Sf. Vasile cel Mare). Dumnezeu cel bogat l-a creat pe om să fie după chipul său, să se împăr-tăşească de viaţa cea fără de moarte şi de veşnicele bunătăţi. Omul cel întâi creat a fost aşezat în rai ca să se bucure de creaţia cea bogată a lui Dumnezeu şi să stăpânească pes-te ea. Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foar-te. (Facere 1, 31) Toate erau bune, căci fuseseră create din revărsarea bogăţiei lui Dumnezeu. Dar omul a nesocotit bogăţia lui Dumnezeu, adică iubirea Lui ce îl conducea la viaţa cea veşnică. Omul s-a aflat sărac, lipsit de harul lui Dumnezeu. Omul s-a aflat golit de toată bogă-ţia ce Dumnezeu o revărsa peste el. Şi aşa a petrecut până la plini-rea vremii, fără însă să fie uitat de Dumnezeu. Căci tot Sf. Vasile cel Mare ne spune că Dumnezeu nu s-a întors de la zidirea Sa, nici n-ai ui-tat lucrul mâinilor Tale, ci în multe chipuri l-ai cercetat întru îndurările milei Talei: prooroci ai trimis, mi-

nuni ai făcut prin sfinţii tăi care au bineplăcut ţie, din fiecare neam (Sf. Liturghie a Sf. Vasile cel Mare). Bogăţia harului a devenit bogă-ţia milostivirii lui Dumnezeu faţă de creaţia Sa. Pentru că omul şi-a întors faţa de la Dumnezeu, nu a mai putut primi dragostea Lui. I-a primit însă cercetarea şi mila. Şi în însăşi această cercetare Dumnezeu a prevestit omului mântuirea, după cum ne încredinţează Sf. Apostol Pavel: Dar Dumnezeu, bogat fiind în milă, pentru multa Sa iubire cu care ne-a iubit, pe noi cei ce eram morţi prin greşealele noastre, ne-a făcut vii împreună cu Hristos - prin har sunteţi mântuiţi! (Ef. 2, 4-5). Dumnezeu cel bogat în milă află calea să ne aducă înapoi la bogăţia harului Său. Iar calea este una para-doxală, de neînţeles şi de necuprins pentru om. Căci Dumnezeu cel bo-gat s-a îmbrăcat cu sărăcia, ca să îmbogăţească lumea cea sărăcită. Cuvântul Tatălui, nădejdea tuturor veacurilor, bucuria îngerilor, mân-tuirea neamurilor, scularea celor adormiţi, izvorul milei, rădăcina vieţii, a venit în lume cu trup luat din trupul Fecioarei, ieşit-a gol pen-tru ca să ne îmbrace pe noi, sărac ca să ne îmbogăţească, smerit ca să ne înalţe la cer; prunc ca să ne facă pe noi desăvârşiţi şi să ne dea lumi-na vieţii veşnice (Sf. Ierarh Antim Ivireanu, Predici). Dumnezeu cel bogat s-a deşertat pe Sine şi s-a fă-cut om asemenea nouă. Cel ce a cre-at cerul şi pământul prin revărsarea bogăţiei Sale a primit să se nască într-o iesle săracă. Cel ce ţine lumea în mâna Sa, s-a lăsat ţinut în braţele Fecioarei. Putem exclama împre-ună cu Apostolul neamurilor: O,

adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiintei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecăţile Lui şi cât sunt de nepătrunse căile Lui! (Ro-mani 11, 33). În Întruparea Fiului lui Dumnezeu descoperim aşadar planul pregătit de Dumnezeu pen-tru mântuirea omului. Cel bogat în slavă se smereşte pentru a ne dărui nouă chipul slavei Sale. De la Naş-terea Domnului întru sărăcie ni se vesteşte calea mântuirii: nu în bogă-ţie materială, nici în slavă a nume-lui pentru multele noastre împliniri, ci în renunţare şi jertfă, în smerenie şi în milă faţă de aproapele, precum Dumnezeu însuşi s-a milostivit de noi. Naşterea Mântuitorului ne ara-tă cum putem dobândi bogăţia lui Dumnezeu. Este vorba de lucrarea lui Dumnezeu care, după ce l-a cre-at pe om, acum, la Întrupare, îl cre-ază din nou şi îi dăruieşte, în chip

de neînţeles, bogăţia cea pierdută. Naşterea lui Dumnezeu pe pământ ne descoperă cum putem să fim cu adevărat bogaţi după chipul Celui bogat, a lui Dumnezeu Însuşi. La acest praznic slăvit vă îndemn să descoperim bogăţia lui Dumnezeu cea arătată nouă prin creaţie şi prin Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Să primim vestea cea bună a În-trupării ca o adeverire a faptului că Dumnezeu s-a pogorât pe pământ ca să ne arate din nou bogaţi ca şi El. Iar bogăţia noastră nu este alta decât dragostea Lui pe care o pri-mim şi o oferim semenilor. Să ne pregătim sufletele pentru primirea acestei bogăţii şi să fim mulţumitori către Dumnezeu pentru trimiterea Fiului să se nască şi să crească, să ne mântuiască.

Decembrie, 2010Nr. 132 19Crãciun Fericit!

CUVÂNT LA PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI

„Niciodată nu suntem singuri!”, acesta este mesajul Crăciunului care semnifică mai mult decât brazi îm-podobiţi, lumânări aprinse şi miros de cozonaci, sărmăluţe şi colaci. Crăciunul este spiritul extraordinar al prieteniei, Crăciunul este sufletul cald al părinţilor şi al bunicilor, su-fletul celor dragi care ne luminează tot anul. Este speranţă şi bunăta-te, pace şi înţelegere între semeni. Crăciun fericit ciocoflenderilor mei clujeni din echipa Român în Lume, sărbători cu sănătate la toată echipa voastră şi mult succes, Crăciun Fe-ricit! şi Sărbători Fericite! români-lor din toată Spania şi de peste tot din lumea asta mare!Cu tătă prietenia mea, de la Cluj, Florin Piersic. ÞÞÞ

An după an, sărbătorile de iarnă cu-prind întreg pământul cu frumuseţea şi vraja lor, reamintind omenirii dra-

Crăciunul şi Sărbătorile de iarnă să vă aducă aminte de familiile rămase acasă, de cei dragi care vă aşteaptă. Vă doresc multă sănătate şi putere de muncă, să nu vă uitaţi originile şi tradiţiile oriunde trăiţi, iar sărbători-le să vi le petreceţi întotdeauna în fa-milie, pentru că familia este nucleul care ne ţine uniţi pe toţi. La mulţi ani cu sănătate şi noroc tu-turor!Cu prietenie, Fuego. ÞÞÞ

Dragii mei,Vă scrie o româncă din dulcele târg al Ieşilor, oraş cu rezonanţă istorică şi culturală, de care mulţi cred c-aţi auzit. M-am bucurat foarte mult când am aflat că publicaţia „Român în Lume” îşi va continua activitatea cu o nouă echipă. Faptul că alături de nume mari de jurnalişti din întreaga lume sunt şi două românce inimoase pe care le cunosc şi pentru care am o stimă şi un respect deosebit, mă

onorează. M-am convins personal de profesionalismul şi pasiunea cu care se implică în promovarea culturii, artei şi tradiţiilor româneşti oriunde în lume. Expoziţia de Paşti din 2008 de la Centrul Cultural Hispano-Ro-mân din Coslada, cu produse tradi-ţionale româneşti lucrate de 14 meş-teri populari din România, membri ai Asociaţiei „ART – Meşteşugurile Prutului” a avut un impact deosebit, atât asupra comunităţii româneşti cât şi a spaniolilor. Şi toate acestea se datorează faptului că evenimentul a fost organizat, coordonat şi promo-vat cu mult profesionalism de către aceste două doamne. Mă simt onora-tă să mă număr printre prietenii lor. Ţinem permanent legătura şi sunt fericită că mai există români care încearcă să construiască punţi de le-gătură între românii de pretutindeni. Şi, pentru că apariţia noii ediţii a zia-rului „Român în Lume” coincide cu venirea sărbătorilor de Crăciun şi a Anului Nou, permiteţi-mi ca la ceas aniversar, să urez întregului colectiv redacţional multă sănătate şi viaţă lungă întru împlinirea menirii de mesageri ai românismului în lume, cu tot ce are mai valoros şi peren! Craciun fericit! La mulţi ani tuturor românilor din Spania! Cu preţuire, Silvia Cozmîncă - Pre-şedinte Asociaţia „ART–Meşteşugu-rile Prutului”- Iaşi, România ÞÞÞ

Þ Urări Þ Urări Þ Urări Þ Urări Þ Urări Þ Urări Þ Urări Þ Urări Þ

Să vă fie sufletele pline de iubire,Să-i aveţi alături pe cei dragi.Să v-aducă Domnul multă veselie,Să vă pună Moşul daruri în desagi.Să vă zburde gândul numai la ce-i bineSă v-atingă neaua pe obraji,Să v-aline pruncii cu voci cristaline,Să simţiţi că vă-ntâlniţi cu magi.La mulţi ani!, Român în Lume ori-unde te-ai afla!Cu apreciere şi stimă, Laura şi Valeriu Cristurean Popa - Canada ÞÞÞ

gostea Creatorului pentru toţi copi-ii Săi. Fie ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile magice de săr-bătoare să se împlinească şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire şi belşug! La mulţi ani!, Român în Lume, La mulţi ani!, români din Spania! Săr-bători Fericite tuturor!Cu drag, Carmen Rădulescu, Dona Tudor, Florica Zaha şi Rodica Elena Lupu. ÞÞÞ

Jeni Chiriac - Psiholog Puterea „malefică” a resentimentu-lui care se poate resimţi şi în fami-lie, adesea poate fi îndreptat împo-triva partenerului de viaţă, copiilor şi rudelor apropiate, cât şi împotri-va propriei persoane.Poţi vedea cum un cunoscut, domi-nat de complexe de inferioritate şi

un redus sentiment al stimei de sine foloseşte armele resentimentului pentru a te aduce la acelaşi nivel cu el. Pentru că nu se poate ridica mai sus decât este acum, soluţia cea mai simplă, uşoară şi des folosită pentru a-şi redobândi conştiinţa superiori-tăţii şi echilibrul emoţional este co-borârea ta până la nivelul statutului său.Cum poate realiza acest lucru?Această coborâre o realizează prin modificarea percepţiei despre tine, ca personalitate şi purtător de va-loare socială, umană şi materială cu ajutorul binecunoscutului resenti-ment.Faptul că un individ îşi poate des-cărca resentimentul în familie este pentru acesta cea mai la îndemână

soluţie, dar un coşmar pentru cei-lalţi membri ai familiei. Pentru a-şi alina complexul de in-ferioritate, în mod inconştient, in-dividul complexat va arunca asupra familiei sale blestemul resentimen-tului: zi de zi şi minut de minut îi va ana-liza pe ceilalţi cu exagerat simţ cri-tic şi ajutat de hiperexigenţă le va găsi păcate, greşeli şi vinovăţii, îi va deprecia în toate modurile posi-bile şi le va devaloriza reuşitele, le va contesta şi nega împlinirile, totul condimentat cu invidie şi dispreţ. Interesant este că în tot acest timp în care vede toate paiele din ochii altora, resentimentarul nu-şi vede deloc bârna din proprii ochi. Este o adevărată probă de eroism să tră-

ieşti alături de un om pentru care resentimentul familial este condiţia esenţială pentru a fi echilibrat psi-hic.În realitate însă, nu ştii nimic des-pre complexe de inferioritate, res-pect de sine scăzut şi alte asemenea minunăţii. Tot ce vezi este procesul descris, dar inversat. Zilnic se poate să suporţi un mem-bru al familiei care te jigneşte, frus-trează şi enervează cu superioritatea lui, care îţi aminteşte în orice clipă ce urât şi prost eşti, ce slab în rezul-tate obţinute esti, ce haine oribile ai, cu ce lipsă de gust te îmbraci, ce de bani puţini aduci etc., sau, dacă eşti adolescent, ce părinţi răi şi în-vechiţi ai, ce gusturi proaste au, că

nu ştiu să gătească o mâncare bună, că se ceartă mereu ori că nu au să-ţi dea toţi banii de care ai nevoie. Uite aşa stai şi te topeşti de nervi ani de zile sub ploaia de devalori-zări ale soţiei, fratelui, surorii, pă-rinţilor ori copiilor. Şi nu înţelegi de ce mereu eşti ţinta atacului exigen-ţelor şi criticilor. A înţelege că în spatele reproşurilor şi a vânătorii greşelilor se ascunde un complex de inferioritate şi dez-echilibre emoţionale este un drum lung şi anevoios, care de obicei durează ani de zile şi într-un final înţelegi că de fapt problema nu eşti tu, ci el, cel care te denigrează este problema. Cred totuşi că este timpul să depis-tezi din faşă resentimentul folosit de un membru al familiei şi să vezi în spatele lui dezechilibre, senti-mente de inferioritate, devalorizare şi slabă imagine de sine care, dacă nu sunt eliminate, vor afecta întrea-ga familie.•••

Decembrie, 2010Nr. 13220 Doctor pentru suflet

Resentimentele şi viaţa de familie

Înainte de a vorbi despre cadouri, este de preferat să vorbim despre principiul dăruirii. Iată câteva în-trebări pe care ni le-am putea adre-sa:

* Pentru ce facem cadouri?* Din ce anume se naşte dorinţa de a darui?* Este ea o nevoie?* Cui simţim nevoia de a face cadouri?* Care este mulţumirea?

Unii dintre noi găsesc neplăcut sau fără sens un astfel de demers. Te invit totuşi să îl parcurgi! Vei avea ocazia de a rămâne surprinsă de ceea ce vei descoperi! Iar după ce ne răspundem la aceste întrebări, inspiraţia de a alege vine de la sine.Vorbind despre cei mici, se naşte întrebarea: ce fel de cadouri trebu-ie să le oferim? În încercarea de a raspunde la această întrebare şi la oricare alta, deopotrivă, aş începe prin a renunţa la acel „trebuie”, cu amprenta lui limitativă şi implaca-bilă. Odată înlăturat, ne rămâne: ce cadouri să le oferim? Şi, iată, avem noţiunea de „cadou” şi verbul „a oferi”! Ce reprezintă un cadou? Care este reprezentarea interioa-ră a noţiunii de cadou? Care sunt amintirile, stările, trăirile asociate cu această noţiune?Copiii pot avea tot felul de dorinţe şi de preferinţe când este vorba de cadouri. Sunt multe persoane care găsesc dificilă alegerea unui ca-dou pentru cineva. Adesea, copiii de odinioară, părinţi acum fiind, descoperă că le este greu să aleagă sau să intuiască acel cadou, acea bucurie din spatele cadoului. Oare de ce?Vă invit să facem un experiment.Ipotetic vorbind, dacă am lua două liste pentru Moş Crăciun, una aparţinând unui copil căruia, în mod constant şi gratuit, îi sunt satisfacute toate plăcerile, iar cea-laltă aparţinând unui copil care pri-meşte cadouri, însă rareori (doar

de trei-patru ori pe an - varianta optimistă), vom putea observa că, de cele mai multe ori, lista unui co-pil obişnuit să primească de toate şi întotdeauna va avea tendinţa de a cuprinde cât mai multe cadouri posibil. În acelaşi timp, celălalt copil adesea va avea trecut în listă un singur cadou (cel mai impor-tant, cel mai dorit). Există însă şi excepţii.Ai observat că, de multe ori, com-portamentele noastre generează comportamente în ceilalţi, lucru valabil şi în relaţia cu micuţii noş-tri. Prin urmare, se impune să fim atenţi la tendinţa spre răsfăţ, spre compensarea propriilor neîmpli-niri din copilarie. Gandeşte-te ce i-ar face plăcere copilului să pri-mească! De multe ori, un copil de 2-3 ani se va bucura mai mult de nişte cuburi colorate decât de o pa-puşă foarte scumpă!Există voci care ne şoptesc din interior: „Măcar copilul meu sa primească (tot ce mi-a lipsit mie)” sau „Nici eu nu am avut şi n-am murit din asta”, etc. Ele ne pot dic-ta conduite, uneori, indezirabile. În alegerea cadourilor, în calitate de părinţi, este de preferat să ne conştientizăm poziţia şi raporta-rea în relaţie cu micuţii noştri şi cu propria copilărie (fantomele pro-priilor părinţi). Dacă dorim să le distragem atenţia de la ceva (jocu-rile de calculator, etc.) prin cadoul respectiv, putem pleca în alegerea noastră de la ce îl atrage (ca acţiu-ne sau specific în jocul pe calcula-tor), modificând locul de acţiune. Astfel, în loc să îi interzicem să se joace la calculator, îi oferim alternative de joacă, eventual, ca bonus, o invitaţie de a petrece cât mai mult timp împreună. Astfel, ne permitem să fim copii alături de copilul nostru, ne permitem să ne jucăm, chiar să ne jucăm împreună la calculator!De reţinut faptul că timpul petre-

cut alături de copil este, adesea, mai important decât orice cadouri i-am face şi nu poate fi suplinit prin acestea (este vorba de timp de calitate, în care se îmbunătă-ţeste, efectiv, relaţia de afecţiune şi încredere cu micuţul, şi nu doar de a sta cu el, a fi doar fizic cu el, a vă uita împreună la televizor). Implicarea emoţională a părintelui nu poate fi înlocuită / suplinită prin cadouri. Timpul petrecut, efectiv, împreună este important!Dacă ne dorim să îi dezvoltăm unele abilităţi, putem alege cado-ul în funcţie de abilităţile vizate, respectându-i afinităţile. Adesea, este important să intuim aptitudi-nile copilului nostru, pentru a i le educa, fructifica la maximum, în-curajându-l să facă ceea ce lui îi place şi nu ceea ce noi consideram că trebuie să facă. El are abilităţi muzicale şi noi dorim să îl facem sportiv de performanţă: este co-rect? Va fi copilul nostru un copil fericit? Sau va învăţa să fie fericit făcând ceea ce noi dorim şi pre-scriem pentru el?Care ar fi alternativele? Îi putem cumpăra un sistem karaoke sau un instrument muzical (tip jucarie: o orgă sau o pianină), subliniind, tot-odată, importanţa mişcării în dez-voltarea lui fizică şi psihică. Dacă este ceva ce îi face plăcere, va face acel lucru de unul singur! Impor-tant este să i se permită!Dacă este ceva care nu îl atrage, se va motiva dacă va fi o activita-te desfăşurată împreună, cum ar fi spre exemplu: gimnastica în fami-lie.Are abilităţi de a demonta, a des-face orice şi oricând? În acest caz, te îndrepţi spre cadouri care permit reasamblarea, jucării ce permit re-facerea în mai multe forme. Poate incita şi dezvolta potenţialul crea-tiv şi formarea de deprinderi prac-tice. Astfel de exemple pot fi date la infinit.

În acelaşi mod putem acţiona şi pentru a nu pune în pericol viaţa copiilor noştri prin cadourilefăcute. Putem, într-adevar, să ple-căm de la stadiile dezvoltării co-pilului şi să identificăm paşii de dezvoltare, iar, în funcţie de aceş-tia, să stabilim pentru fiecare eta-pă, lista cadourilor recomandabile. Ar putea fi de ajutor, însă ar fi pur orientativă.O bună interacţiune, comunicare şi relaţionare cu cel mic ne poate furniza cele mai importante stra-tegii, cele mai de dorit atitudini. Important este şi modul în care oferim cadoul: în cazul copiilor, poate conta mai mult decât cadoul în sine. Mesajul: să facem cadouri este o bucurie şi nu o obligaţie!Este important să evităm exprimări de genul „Copiii cuminţi primesc cadouri,-la copiii răi nu vine Mo-şul”. Astfel de etichetări se referă la persoana în sine, şi nu la com-portamente specifice copilului, pe care am dori să le încurajăm sau să le modificăm.Dacă vrem să fie o bucurie pentru prichindelul nostru, atunci lucruri-le sunt simple. Îi cumpărăm ceva ce îşi doreşte foarte mult. Cadoul nu este o metodă de disciplinare! Promisiunea ca „Moşul îţi va adu-ce x... dacă vei fi cuminte tot anul” este departe de a funcţiona în ve-derea încurajării - menţinerii unor comportamente dezirabile la un copil. Ceea ce îi schimbă micuţu-lui comportamentul sunt consecin-ţele imediate şi regulile clare, nu promisiunile pe termen lung.Putem oferi cadouri care sunt şi altceva decăt obiecte tangibile. O activitate specială, renunţarea pen-tru o zi sau o perioadă la o sarcină pe care o avea copilul de făcut (cu specificarea foarte clară a perioa-dei pentru care acest beneficiu este în vigoare - de exemplu, astăzi, fi-ind o zi specială, poţi să nu duci

gunoiul), posibilitatea de a invita un prieten la masă sau în vizită, etc.Este de preferat ca, uneori, să ofe-rim cadouri cu valoare şi pentru noi - copilul înţelege faptul că ne dorim ca şi el să se bucure de acel obiect la fel de mult cum ne-am bucurat noi când eram prichindei (de exemplu, binoclul pe care îl luai cu tine când mergeai în excur-sii, tricoul cu autograf de la forma-ţia X, etc.). Este ca şi cum ne-am transmite valorile insuflând ideea de moştenire, de tradiţie.La întrebarea „Cum să-i învăţăm să aprecieze un dar?” se impune să amintesc faptul că respectul, apre-cierea, sunt lucruri care se insuflă, care se transmit, se simt şi nu se impun. În momentul în care noi îi preţuim gesturile, simpla pre-zenţă, micile cadouri, aceste va-lori se transmit, se simt, încep să îşi găsească un corespondent şi în sufletul copilului nostru. Dacă noi suntem superficiali în relaţionările cu exteriorul, cu cei din jur şi, im-plicit, cu el, din păcate, nu putem să-i mai pretindem ceea ce noi în-şine nu stăpânim, nu conţinem ca valoare intrinsecă.Ce faci dacă nu-ţi permiţi daruri prea scumpe, pentru a evita ca mi-cuţul să se simtă nedreptăţit sau frustrat?Cadoul este un simbol al dăruirii, al bucuriei de a oferi şi a bucuriei de a primi. Ce poate fi mai scump de atât? Dacă noi, ca părinţi, mani-festam ruşine, jenă, povara neajun-surilor, acest lucru va fi resimţit şi de copil. Să-ţi reamintesc faptul că iubirea dintre părinţi şi copii este una necondiţionată? Că admiraţia lor ne aparţine din prima lor clipă de viaţă, însă că depinde de noi ca această admiraţie, acest respect, această iubire de copil să rămână nealterate? Sunt adevăruri pe care cei mai mulţi dintre noi le ştim deja, într-un fel sau altul.

Cadourile copiilor noştri

Stimaţi cititori, dacă vă confrun-taţi cu probleme juridice, nu ezi-taţi să apelaţi la avocatul Geani-na Ionela Palade.

E-mail: genipalade@yahoo.esTelefon fix: 912 203 171 Telefon mobil: 609 612 591

Mihaela M. MadridAş dori să ştiu dacă pot depune actele pentru a divorţa în Spania unde trăiesc şi muncesc de şapte ani, sau sunt obligată să merg în România?Răspuns: Dacă unul din soţi are reşedinţă pe teritoriul Spaniei, poate depune acţiunea de divorţ la judecătoriile din Spania. În cazul dumneavoastră, la cea mai apropi-ată judecătorie de locul unde v-aţi stabilit.

Florentina G. din Getafe - Pro-vincia MadridTrăiesc şi muncesc în Spania de 12 ani şi am 61 de ani. Mă interesează dacă pot solicita pensia de bătrâne-ţe în Spania.Răspuns: Da, este posibil, dar trebuie să îndepliniţi următoarele condiţii:a) să aveţi vârsta corespunzatoare pentru a solicita acest drept;b) ultimul loc de muncă al dum-neavoastră să fie pe teritoriul Spaniei.

Georgeta M. din CosladaÎn cazul unui divorţ, se poate soli-cita în Spania dreptul pensiei ali-mentare pentru un minor care se află în îngrijirea părinţilor mei în România?Răspuns: Prezentarea acţiunii de solicitare a pensie alimentare pentru un minor, se efectuează în judecătoriile de pe teritoriul statu-lui unde minorul în cauză îşi are reşedinţa. Mă numesc Laurenţiu N., sunt cetăţean român şi doresc să ştiu dacă pot presta o muncă legală în Spania doar pe bază de paşaport? Răspuns: Pe lângă paşaportul în

vigoare, mai aveţi nevoie şi de Certificatul de cetăţean comunitar european.

Niculiţă F. din CuencaLucrez în Spania fără contract de muncă şi de curând am avut un ac-cident la locul de muncă. Pot de-pune reclamaţie împotriva firmei la care lucrez?Răspuns: În cazul unui accident de muncă, dacă muncitorul impli-cat în accident nu are un contract legal de muncă, instituţia la care lucrează este obligată să răspundă în faţa legii în condiţiile în care dumneavoastră puteţi demonstra că prestaţi o muncă la instituţia re-spectivă (colegi de muncă în cali-tate de martori, fotografii).

Florin M. din Arganda Del ReyAm o fetiţă care s-a născut în Spa-nia. Am dreptul să cer cetăţenie spaniolă pentru ea?Răspuns: Copiii născuţi din pă-rinţi de altă naţionalitate pe terito-riul Spaniei, au dreptul la cetăţenie spaniolă. În cazul dumneavoastră, puteţi solicita cetăţenia spaniolă pentru copilul născut în Spania.

Valeriu J. din ToledoDoresc să împuternicesc pe tatăl meu pentru a mă reprezenta în mai multe instituţii ale statului din România. Cum procedez? Răspuns: Redactarea şi elibera-rea unei împuterniciri nu este de competenţa unui avocat. Apelaţi la Consulatele române aflate pe teritoriul Spaniei, singura instituţie abilitată să elibereze astfel de do-cumente.

George Nicu P. din AranjuezTrăiesc în Spania de şapte ani. Când pot solicita cetăţenia spani-olă?Răspuns: Puteţi solicita cetăţenia spaniolă după 10 ani de reşedinţă legală în Spania.

Rozalia M. din Santa Cruz de MudelaLocuiesc cu soţul meu în Spania şi avem o fetiţă de doi ani care este în grija părinţilor mei în România.Cum pot aduce copilul în Spania?Răspuns: Unul din părinţii dum-neavoastră sau o altă persoană poate aduce copilul în Spania, dar numai în condiţiile în care este au-torizat legal în baza unui document

din care rezultă confirmarea dum-neavoastră în acest sens.

Gina Daniela A. din Argamasilla de AlbaAm reşedinţă în Spania şi doresc să mă căsătoresc cu un bărbat de naţionalitate columbiană. Care sunt drepturile viitorului soţ după căsătorie?Răspuns: După înregistrarea actu-lui de căsătorie în Registrul Civil din România, soţul dumneavoastră poate solicita reşedinţă pe teritoriul României, după care poate solicita reşedinţă pe teritoriul Spaniei.

Marius B. MadridAm lucrat în Spania doi ani cu contract legal de muncă. Am drep-tul să solicit ajutor de şomaj?Răspuns: Da. Pentru fiecare an de muncă cu contract legal, puteţi beneficia de o lună de ajutor de şo-maj.

Decembrie, 2010Nr. 132 21

Avocatul Geanina Ionela Palade răspunde întrebărilor dumneavoastră

Avocatul vã rãspunde

Decembrie, 2010Nr. 132 23Mica publicitate

În zilele de 4-5 decembrie 2010, Asociaţia Românilor din Brunete, Sebastián de los Reyes şi Alcobendas, au organizat o ex-cursie în oraşele Fatima şi Lisabo-na din Portugalia, unde au partici-pat 97 de români. Scopul acestei excursii a fost de a sărbătorii Ziua Naţională a României alături de românii din Portugalia dar şi de a vizita Lisabona. Începând cu orele 22 în sala de festivităţi a hotelului Cinquentenario români din Spania şi Portugalia au sărbătorit împreu-nă ziua unirii. Deschiderea eveni-

Ziua Naţională

sărbătorită în

Portugalia

INTERNAŢIONAL MASS MEDIA, este interesat de persoane cu experienţă în următoarele domenii: IT Software, IT&C Marketing/ Cercetare de piaţă, Mass - media, Publicitate/PR, Vânzări< Eşti de profesie jurnalist? Ai experienţă? Eşti la curent cu toate evenimentele socio-politice. Eşti intere-sat de ce se întâmplă în jurul tău. Îţi pla-ce să aduni informaţii din diverse surse, să le verifici şi să prezinţi subiectele. Îţi place să fii cu un pas înaintea celorlalţi? Îţi place să fii recunoscut? Vrei să faci parte dintr-o echipă dinamică? Vrei ceva nou şi original? Atunci, locul tău este alături de noi. CV-ul însoţit obligatoriu de o fotografie îl poţi trimite la adresa: internationaltrustmedia @rocketmail.com< Eşti Web Content Writer / Editor?Dacă cunoşti activitatea în domeniul IT, dacă foloseşti cele mai noi tehnologii în crearea de siteuri şi aplicaţii web, dacă eşti la curent cu noile tendinţe în web design, programare web şi seo, nu ezita şi trimite CV-ul tău însoţit obligatoriu de o fotografie, pe adresa de e-mail:

internationaltrustmedia@rocketmail.com< Job part time: căutam persoane pen-tru promovare şi vânzare produse BIO şi NATURALE oferite de compania LIFE CARE – angajări în timpul liber, oferte locuri de muncă part time. Informaţii şi contact: Dorina Roşu, tel. 0040-722 382 039, e-mail: lifecare_ dorina@yahoo.com, site: www. produsebiosinaturale.webs.com< Se caută muncitori în agricultură zona Andalucia-Spania. Contact: cristian. espana@hotmail.com< Locuiesc în Irlanda de 9 ani şi caut persoane pentru distribuirea unor pro-duse. Este vorba de parfumuri renumite şi nu e nevoie de experienţă şi de nici o investiţie. Poţi câştiga între 100 şi 2000 euro lunar, depinde de implicare. Pentru mai multe informaţii contactaţi-ma pe adresa: fmperfumesireland@gmail.com< Angajăm croitori cu experienţă in modificari de haine/costume bărbăteşti. Oferim contract de muncă, salariu după experienţă demonstrată. Adresa noastră este: Madrid, c/Jorge Joan, nº29, 2ext. dcha. Nueva Costura. Tel.: 600 839 128, Lucian< Ofer posibilitate de afacere proprie în vanzarea de produse Hi-Tech în dome-niul ungerii: Tratamente de motor, adi-tivi de combustibili, uleiuri de calitate. Marca Metabond produse în Germania. Posibilităţi de câştig fără limite, în funcţie de performanţă, plus venit pasiv după atingerea unui anumit nivel.Pentru mai multe informaţii, sunaţi la: Gabor Gellert 0040-740 858 546< Caut o persoană din comunitatea de Madrid pentru creearea unei pagini web. Ofer şi cer seriozitate. Contact : 610 998 503, e-mail: maryus17f@yahoo.com

< Tânăr, 35 ani, serios şi responsabil, muncitor, caut de muncă în orice dome-niu ca muncitor necalificat în madrid şi imprejurimi. Tel.: 633 306 851

< Vând rochie de mireasă, colecţia AIRE 2008, mărimea 44, cu toate acce-soriile. Preţ informativ, 400 de euro. Te-lefon: 915 117 046, după 21:00< Vând costum de mire colecţia AIRE 2008, mărimea 48. Preţ informativ, 300 de euro. Telefon: 915 117 046, după ora 21:00< Vând set crose golf second hand de 11 unităţi, de foarte bună calitate. Preţ in-formativ, 3000 de euro. Pentru mai multe relaţii, sunaţi la telefon: 635 380 453.< Vând aparat aer condiţionat nou, cu telecomandă la un preţ de 70 euro. Pen-tru mai multe informaţii, sunaţi la tele-fon: 915 117 046, după ora 21:00

< Particular, vând proprietate în jude-ţul argeş situată între Piteşti şi Curtea de Argeş, zona pitorească submontană curată,liniştită între păduri. Proprietatea are o deschidere de 30 m, se află la şosea asfaltată, 3000 mp teren cu casă, parter şi mansardă, 3 dormitoare, 2 băi,bucătărie, living cu şemineu, 2 surse de apă pota-bilă, fosă septică, panou solar, instant pe gpl, garaj, curte pavată, gradină mare, gard în jur, acte finalizate, totul mobilat şi utilat. Preţ negociabil. Pentru informa-ţii, sunaţi la 0040-764 356 099, Marin Mihalcea< Vând parcele de teren în Alba Iulia, 1000 mp, cu preţ cuprins între 14-20 euro/mp. Mircea Trifu0741008687< Vând teren în suprafaţă de 400 mp, în Zona Alba -Miceşti. Pret: 10.000 Euro. Mircea Trifu, 0040-741 008 687< Vând casă în Ţebea, 700 ari cu tot cu grădină, lângă şoseaua naţională, zona turistică. Informaţii la 0040-722 740 275 sau mail: alesandra1982@hotmail.com, sau 659 629 730

< Închiriez cameră mare zona Marques de Vadillo. Condiţii foarte bune, digitv, aproape de metro. Tel.: 685 359 789< Închiriez cabană în pasul Tihuţa, ju-deţul Bistriţa. Detalii la tel.: 0040-742 095 846,745 500 485.< Închiriem 2 camere în Madrid zona Carpetana la 5 min de metro. Preţ cameră 150 euro, internet inclus. Sunaţi la 677 173 288, între orele 10 şi 15< Închiriez în Ghencea camere în vilă, cu baie comună (100E), şi camere cu baie individuală (150E), reţea TV şi in-ternet. Pentru detalii: http://www.chirie.us, camerechirie @gmail.com

< Numele meu este Silviu, am 22 de ani sunt în Barcelona şi doresc să cunosc o fată serioasă, educată şi sinceră pentru o relaţie serioasa. Dacă eşti ceea ce eu caut, nu ezita să mă contactezi: rama-zan1232003@hotmail.com< Sunt de 4 ani în Spania şi doresc să cunosc o fată cinstită, muncitoare, cu sau fără obligaţii, dar care vrea să-şi inteme-ieze o familie. Aurel, 608 424 757< Mă numesc Robert, locuiesc în Alcor-con şi doresc să cunosc o fată cu vârsta între 18-25 ani preferabil din Madrid. O fată cu idei clare şi cu puţin caracter dacă se poate. Tel.: 697 683 605< Mă numesc Aurel şi încerc prin inter-mediul acestui anunţ să-mi găsesc o fată hotarâtă să încerce alături de mine să-şi intemeieze o familie. Tel.: 926 365 206< Am 30 de ani şi locuiesc în Valencia. 1.66 m, 62 kg, caut un baiat din zona Va-lenciei. Aştept să-mi scrii la: menow@hotmail.es< Tânără romancă, 36 ani, fără obligaţii doresc să cunosc un tânăr de vârstă apro-piată, de preferinţă din zona Ardealului. Dacă crezi că eşti serios contacteaza-mă prin e-mail: daniela33_rusu @yahoo.es Ofer şi rog seriozitate maximă< Am 30 ani, blond, ochi albaştri, 1,82

m şi doresc să cunosc o fată pentru o re-laţie serioasă. Tel.: 627 308 424< Soy un chico de Madrid de 30 años soltero, trabajador, sincero que busca el amor de su vida. Soy alto, mido 1,81cm, 80kg, ojos azules, pelo rubio. No fumo, no bebo, no llevo tatuajes. Estoy bus-cando una chica soltera, sincera, para re-lacion seria y estable y llegarnos a casar y formar una familia. Claro que para que esto pase nos tenemos que conocer. No ando en busca de rollos, amistades, ni aventuras. Me da igual si la chica fuma, bebe, lleva algun tatuaje. Solo quiero a una chica que quiera conocer un chico para relacion seria y estable, casarse y formar una familia. Tel.: 627 308 424

OFERTE ŞI CERERI DE MUNCĂ

VÂNZĂRI DIVERSE

IMOBILIARECERERI

OFERTE

VÂNZĂRI

ÎNCHIRIERI

MATRIMONIALE

Cauţi de muncă sau oferi un loc de muncă? Te simţi singur/singură

şi-ţi doreşti un prieten/prietenă? Doreşti să închiriezi, să vinzi sau

să cumperi?

Român în Lume, te poate ajuta! Contactează-ne!

E-mail: redactia@romaninlume.com

Telefon: 642 823 497

(luni-vineri, orele 11:00–19:00) şi anunţul tău va fi publicat

gratuit!

În prag de sărbători, cu pacea, lu-mina şi căldura în suflet, vă dorim dumneavoastră, cititorii publica-ţiei Român în Lume, familiilor dumneavoastră, tuturor colabora-torilor noştri, să aveţi parte de zile pline de soare şi bucurii. Spiritul Crăciunului să vă aducă lumină în casă şi în suflet, un Moş Crăciun darnic şi bun şi un an mai bogat în împliniri. Sărbători cu bine şi La mulţi şi fericiţi ani! Echipa, Român în Lume

mentului i-a revenit lui Alexandru Humelnicu din Móstoles, care a expus celor prezenţi însemnătatea Zilei de 1 Decembrie. A urmat un program artistic susţinut de Aurel

Carlig, Mirela şi Cristian Lupu, care au interpretat cântece popu-lare din toate zonele României şi colinde tradiţionale. În final, după o paradă de costume populare şi o

degustare gastronomică, români, spanioli şi portughezi s-au prins în horă încântaţi că au petrecut împreună o seară de sărbătoare au-tentică.